*<\/strong><\/h3>\nUnul din principalele elemente de cuantificare a libert\u0103\u0163ii de expresie la nivel mondial \u00eel reprezint\u0103 Raportul anual al organiza\u0163iei \u201eReporteri f\u0103r\u0103 frontiere\u201d (RSF) precum \u015fi clasamentul pe \u0163\u0103ri privind \u201eIndicele libert\u0103\u0163ii presei la nivel mondial\u201d ce \u00eel \u00eenso\u0163e\u015fte.<\/p>\n
Conform organiza\u0163iei \u201eReporteri f\u0103r\u0103 Frontiere\u201d, se constat\u0103 \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163irea global\u0103 a situa\u0163iei privind libertatea presei, fapt explicat \u00een primul r\u00e2nd prin oprimarea voit\u0103 sau manipularea media \u00een zone de conflict \u2013 se men\u0163ioneaz\u0103 aici Ucraina, Siria, Irak, Sudan \u015fi Teritoriile Palestiniene -, apoi numeroase state impun serioase limit\u0103ri libert\u0103\u0163ii presei \u00een numele unei securit\u0103\u0163ii na\u0163ionale relativ gre\u015fit percepute.<\/p>\n
Un mare minus \u00een ceea ce prive\u015fte libertatea de exprimare se \u00eenregistreaz\u0103 \u015fi la nivelul \u0163\u0103rilor membre ale Uniunii Europene, iar rapoartele RSF dij ultimii ani ofer\u0103 exemplul Italiei, \u0163ar\u0103 \u00een care numero\u015fi jurnali\u015fti au fost amenin\u0163a\u0163i de mafio\u0163i, unii ziari\u015fti au fost uci\u015fi, iar altora li s-au \u00eenscenat procese \u00een justi\u0163ie. De asemenea, este men\u0163ionat\u0103 situa\u0163ia din Bulgaria, \u00een care numero\u015fi jurnali\u015fti care au investigat infrac\u0163iuni de ordin financiar au fost h\u0103r\u0163ui\u0163i \u015fi intimida\u0163i, pe baza unor prevederi legislative abuzive.<\/p>\n
\u00cen rapoartele RSF se mai arat\u0103 c\u0103 \u00een multe din conflictele armate \u00eenregistrate pe parcursul anilor trecu\u0163i, a avut loc \u015fi un veritabil r\u0103zboi al informa\u0163iilor, astfel c\u0103, f\u0103r\u0103 excep\u0163ie, p\u0103r\u0163ile aflate \u00een conflict au \u00eencercat s\u0103 suprime sursele independente de informa\u0163ie sau s\u0103 le influen\u0163eze \u00een prezentarea propagandistic\u0103 a opiniei unei singure p\u0103r\u0163i.<\/p>\n
\u00cen ceea ce prive\u015fte pretextul siguran\u0163ei na\u0163ionale \u00een \u00eengr\u0103direa libert\u0103\u0163ii presei, sunt men\u0163ionate situa\u0163iile \u00eent\u00e2lnite \u00een sfera de influen\u0163\u0103 a Rusiei, \u00een Kazahstan, Egipt \u015fi \u00een Siria.<\/p>\n
Spre exemplu \u00een Rusia, \u00een contextul r\u0103zboiului din estul Ucrainei \u015fi al anex\u0103ri Crimeei, autorit\u0103\u0163ile de la Moscova au adoptat o serie de acte normative care interzic \u00een mod f\u0103\u0163i\u015f criticile, mai ales ale institu\u0163iilor media, cu referire la probleme sensibile cum sunt \u00eenc\u0103lcarea integrit\u0103\u0163ii teritoriale.<\/p>\n
\u00cen Kazahstan a fost adoptat\u0103 o reglementare care prevede posibilitatea cenzurii pe perioada unor conflicte sociale, act v\u0103zut \u015fi ca o m\u0103sur\u0103 de pre\u00eent\u00e2mpinare a unor proteste de felul celor \u00eenregistrate la Kiev cu peste un an \u00een urm\u0103.<\/p>\n
Sub \u201eumbrela\u201d securit\u0103\u0163ii na\u0163ionale au fost adoptate legi ce limiteaz\u0103 libertatea presei \u015fi \u00een Thailanda sau Egipt \u2013 \u0163ar\u0103 \u00een care numero\u015fi jurnali\u015fti au fost aresta\u0163i.<\/p>\n
\u00cen unele \u0163\u0103ri s-au \u00eenregistrat represalii asupra jurnali\u015ftilor care \u00eencercau s\u0103 reflecteze obiectiv anumite mi\u015fc\u0103ri de protest, atitudinile de intimidare merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la suprimarea fizic\u0103 a gazetarilor. Astfel de situa\u0163ii s-au \u00eent\u00e2lnit \u00een Ucraina, \u00een Turcia, dup\u0103 lovitura de stat e\u015fuat\u0103 din anul 2016, \u00een cazul altor manifesta\u0163ii din Venezuela, Bahrein sau Hong Kong.<\/p>\n
Chiar \u015fi \u00een SUA, considerat\u0103 democra\u0163ie veritabil\u0103, au fost \u00eenregistrate presiuni \u015fi chiar arest\u0103ri de scurt\u0103 durat\u0103 ale jurnali\u015ftilor, \u00een cazul atiitudinii poli\u0163i\u015ftilor legate de situa\u0163ia din localitatea Ferguson, de acum c\u00e2\u0163iva ani, o ac\u0163iune care a \u00eenc\u0103lcat flagrant libertatea de exprimare.<\/p>\n
Un puternic motiv de \u00eengrijorare \u00eel reprezint\u0103 activitatea din ce \u00een ce mai vizibil\u0103 a unor grup\u0103ri criminale sau teroriste, cum sunt \u201eStatul Islamic\u201d \u00een Siria sau Irak, \u201eBoko Haram\u201d \u00een Nigeria, numeroase grup\u0103ri islamiste din Libia \u015fi alte state din regiune, dar \u015fi grup\u0103ri de gheril\u0103 din Columbia sau Mexic. Toate acestea este cert c\u0103 nu agreeaz\u0103 \u00een niciun fel libertatea de exprimare \u015fi nu se dau \u00een l\u0103turi de la atacarea jurnali\u015ftilor, mul\u0163i dintre ace\u015ftia sf\u00e2r\u015find tragic \u00een \u00eencercarea de a respecta libertatea de expresie.<\/p>\n
\u25a0 Spre exemplu, Rom\u00e2nia se afla, \u00een 2016, pe locul 49 \u00een acest clasament, \u00een cre\u015ftere cu trei pozi\u0163ii fa\u0163\u0103 de anul precedent, cele mai mai sc\u0103deri \u00een acest top fiind \u00eenregistrate de Polonia, cu o puternic\u0103 degradare a libert\u0103\u0163ii presei, \u015fi o sc\u0103dere de 29 de locuri, \u015fi mai ales Tadjikistan \u015fi Brunei, cu sc\u0103deri de 34 de locuri.<\/p>\n
Cele mai problematice \u0163\u0103ri \u00een privin\u0163a libert\u0103\u0163ii presei erau, \u00een 2016, Sudan, Vietnam, China, Siria, Turkmenistan, Coreea de Nord \u015fi Eritreea.<\/p>\n
\u25a0 Potrivit clasamentului liberta\u0163ii presei \u00een lume \u2013 edi\u0163ia 2018, publicat la 25 aprilie 2018, Rom\u00e2nia ocupa locul 44, urc\u00e2nd dou\u0103 locuri fa\u0163\u0103 de anul precedent, \u015fi cinci locuri fa\u0163\u0103 de 2016, clas\u00e2ndu-se chiar \u00een fa\u0163a Statelor Unite, aflate pe pozi\u0163ia 45.<\/p>\n
Clasamentul anului 2018 era condus de Norvegia, urmat\u0103 de Suedia \u2013 primele dou\u0103 p\u0103str\u00e2ndu-\u015fi pozi\u0163iile din 2017 -, Olanda, Finlanda \u015fi Elve\u0163ia, iar cele mai problematice \u0163\u0103ri \u00een privin\u0163a libert\u0103\u0163ii presei sunt Sudan (locul 174), Vietnam (175), China (176), Siria (177), Turkmenistan (178), Eritreea (179) \u015fi Coreea de Nord (180).<\/p>\n
\u00cen edi\u0163ia curent\u0103 a clasamentului, cea mai vizibil\u0103 cre\u015ftere a libert\u0103\u0163ii presei este \u00eenregistrat\u0103 \u00een Gambia (locul 122, \u00een cre\u015ftere cu 21 de locuri) \u015fi \u00een Coreea de Sud (locul 43, \u00een cre\u015ftere cu 20 de locuri), iar cea mai mare sc\u0103dere a libert\u0103\u0163ii media este prezent\u0103 \u00een Mauritania (locul 72, \u00een sc\u0103dere cu 17 pozi\u0163ii) \u015fi Malta (locul 65, \u00een sc\u0103dere cu 18 locuri), aceasta din urm\u0103 fiind, \u00een toamna anului 2017 scena uciderii celei mai cunoscute jurnaliste de investiga\u021bii, Daphne Caruana Galizia, care a fost omor\u00e2t\u0103 dup\u0103 explozia unei bombe plasate sub ma\u0219ina ei. Daphne Caruana Galizia, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 53 de ani, a devenit celebr\u0103 dup\u0103 ce a publicat o serie de articole \u00een care \u00eel acuza de corup\u0163ie chiar pe premierul maltez Joseph Muscat.<\/p>\n
\u25a0 \u00cen clasamentul mondial al libert\u0103\u021bii presei pe 2019, dat publicit\u0103\u0163ii la 18 aprilie, Rom\u00e2nia a c\u0103zut trei locuri, p\u00e2n\u0103 pe pozi\u021bia a 47-a din 180 de \u021b\u0103ri, dup\u0103 Botswana \u0219i Tonga, dar \u00eenaintea Statelor Unite. Pe primele trei locuri se reg\u0103sesc, a\u015fa cum aminteam, Norvegia, Finlanda \u0219i Suedia, \u00een timp ce Fran\u021ba se afl\u0103 pe 32, iar SUA pe 48-\u00een sc\u0103dere cu trei locuri.<\/p>\n
Raportul organiza\u021biei Reporteri f\u0103r\u0103 Frontiere eviden\u021bia \u00eentre altele multiplicarea cazurilor de cenzur\u0103 politic\u0103, precum \u0219i o autocenzur\u0103 \u00een cre\u0219tere \u00een redac\u021biile din Rom\u00e2nia.<\/p>\n
Raportul arat\u0103 \u015fi c\u0103, venirea unor noi guverne a adus un suflu proasp\u0103t \u00een privin\u0163a libert\u0103\u0163ii presei \u00een anumite state: Malaysia (locul 123, +22 de locuri), \u00een Maldive (locul 98, +22), \u00een Etiopia (locul 110, +40) sau \u00een Gambia (locul 92, +30).<\/p>\n
\u00cen clasamentul \u0163\u0103rilor, conform indexului libert\u0103\u0163ii presei, \u00een 2019, Norvegia era considerat\u0103 \u0163ara \u00een care libertatea de exprimare este cea mai ridicat\u0103, pe urm\u0103toarele locuri situ\u00e2ndu-se, aproape ca \u00een fiecare an Finlanda \u015fi Suedia.<\/p>\n
\u0162\u0103ri frunta\u015fe sunt \u015fi Olanda, Danemarca, Noua Zeeland\u0103, Costa Rica, Elve\u0163ia, Irlanda, etc.<\/p>\n
\u25a0 Indicele libert\u0103\u021bii presei din anul 2021 arat\u0103 c\u0103 jurnalismul este blocat complet sau par\u021bial \u00een 73% din cele 180 de \u021b\u0103ri din clasamentul organiza\u021biei Reporteri f\u0103r\u0103 frontiere, iar Norvegia este pe primul loc pentru al cincilea an consecutiv \u00een clasamentul libert\u0103\u021bii presei, fiind urmat\u0103 tot de \u021b\u0103ri nordice, Finlanda, Suedia \u0219i Danemarca<\/p>\n
Doar 12 dintre cele 180 de \u021b\u0103ri ale Indicelui (7%) pot pretinde c\u0103 ofer\u0103 un mediu favorabil jurnalismului, iar \u00een Uniunea European\u0103 \u0219i \u00een Balcani actele de violen\u021b\u0103 la adresa jurnali\u0219tilor s-au dublat fa\u021b\u0103 de anul 2020.<\/p>\n
Datele relev\u0103 un nivel \u00eengrijor\u0103tor de ne\u00eencredere public\u0103 fa\u021b\u0103 de jurnali\u0219ti, 59% dintre responden\u021bii din 28 de \u021b\u0103ri spun\u00e2nd c\u0103 jurnali\u0219tii \u00eencearc\u0103 \u00een mod deliberat s\u0103 induc\u0103 \u00een eroare publicul, raport\u00e2nd informa\u021bii despre care \u0219tiu c\u0103 sunt false. \u00cen realitate, pluralismul jurnalistic \u0219i reportajele riguroase servesc la combaterea dezinform\u0103rii \u0219i a \u201einfodemiei\u201d, inclusiv a informa\u021biilor false \u0219i \u00een\u0219el\u0103toare.<\/p>\n
\u00cen plin\u0103 pandemie, sunt men\u0163ionate c\u00e2teva elemente ale rela\u0163iei autorit\u0103\u0163i centrale \u2013 pres\u0103, despre modul \u00een care media caaut\u0103 s\u0103 fac\u0103 lumin\u0103 \u00een privin\u0163a \u015ftirilor false.<\/p>\n
Pre\u0219edintele brazilian Jair Bolsonaro al Braziliei \u0219i pre\u0219edintele Nicol\u00e1s Maduro al Venezuelei au promovat remedii nedovedite din punct de vedere medical \u00eempotriva Covid-19, \u00eens\u0103 afirma\u021biile lor false au fost dezmin\u021bite de jurnali\u0219tii de investiga\u021bie din mass-media din \u0163\u0103rile respective.<\/p>\n
Autorit\u0103\u0163ile iraniene au intensificat controlul asupra \u0219tirilor \u0219i au intentat procese \u00eempotriva jurnali\u0219tilor pentru a sl\u0103bi capacitatea presei de a analiza statisticile publicate privind Covid-19, iar \u00een Egipt, guvernul pre\u0219edintelui Abdel Fattah Al-Sisi a interzis publicarea oric\u0103ror statistici legate de pandemie, care nu provin de la Ministerul S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii.<\/p>\n
A\u015fa cum aminteam, Norvegia este pe primul loc pentru al cincilea an consecutiv, chiar dac\u0103 mass-media sa s-a pl\u00e2ns de lipsa accesului la informa\u021biile de stat despre pandemie, fiind urmat\u0103 de Finlanda, Suedia se afl\u0103 pe locul trei, iar Danemarca pe locul 4, clasamentul demonstr\u00e2nd succesul statelor nordice \u00een sus\u021binerea libert\u0103\u021bii presei.<\/p>\n
Germania a cobor\u00e2t 2 locuri, p\u00e2n\u0103 pe 13, dup\u0103 ce jurnali\u0219tii au avut de suferit de pe urma sus\u021bin\u0103torilor teoriei conspira\u021biei \u00een privin\u0163a pandemiei, iar SUA se afl\u0103 pe locul 44, \u00een contextul \u00een care \u00een ultimul an al lui Donald Trump la Casa Alb\u0103, atacurile asupra jurnali\u0219tilor li media, \u00een general, s-au intensificat.<\/p>\n
Cel mai r\u0103u stau, \u00een clasamentul libert\u0103\u0163ii presei, China (177), care continu\u0103 s\u0103 duc\u0103 cenzura activit\u0103\u021bii pe internet, supravegherea \u0219i propaganda la niveluri f\u0103r\u0103 precedent, ultimele locuri fiind ocupate de Turkmenistan, Coreea de Nord \u015fi Eritreea, \u0163ara \u00een care nu exist\u0103 practic ideea de libertate a presei.<\/p>\n
\u00cen 2021, Rom\u00e2nia se situa pe locul 49, \u00een sc\u0103dere cu o pozi\u0163ie fa\u0163\u0103 de anul 2020, fiind men\u0163ionate din nou, multe situa\u0163ii de cenzr\u0103 \u015fi auto-cenzur\u0103 ale media din \u0163ara noastr\u0103.<\/p>\n
\u25a0 Raportul libert\u0103\u0163ii presei pe anul 2022 arat\u0103 c\u0103 cele mai bune \u0163\u0103ri la acest capitol sunt Norvegia, cu un index de 92,65, Danemarca, 90,27, Suedia \u2013 88,84, Estonia \u2013 88,83, Finlanda, 88,42. Rom\u00e2nia a c\u0103zut pe locul 56 cu un index de 68,46.<\/p>\n
Cele mai slabe \u0163\u0103ri din lume la indexul libert\u0103\u0163ii presei, ultimele 5 locuri din clasament, sunt: locul 174. Vietnam, cu un punctaj de 26,11, 175. China \u2013 25,17, 176. Myanmar \u2013 25,03, 177. Turkmenistan \u2013 25,01, locul 178, Iranul, cu doar 23,22 puncte. Eritreea (179) \u0219i Coreea de Nord (180) sunt \u0163\u0103rile cu cea mai redus\u0103 libertate a presei din \u00eentreaga lume.<\/p>\n
Referitor la \u0163ara noastr\u0103, Raportul RSF arat\u0103 c\u0103 \u00een pofida unei media diverse \u015fi pluraliste, care produce investiga\u0163ii puternice \u00een domeniul public, se remarc\u0103 \u00een continuare presiuni la adresa jurnali\u015ftilor exercitate de conduc\u0103torii grupurilor media, o slab\u0103 transparen\u0163\u0103 privind finan\u0163area dar \u015fi alte dificult\u0103\u0163i pe pia\u0163a media, toate acestea duc\u00e2nd la alterarea calit\u0103\u0163ii informa\u0163iei.<\/p>\n
RSF noteaz\u0103 c\u0103 Indicele Libert\u0103\u021bii Presei, care evalueaz\u0103 starea jurnalismului \u00een 180 de \u021b\u0103ri \u0219i teritorii ale lumii, scoate \u00een eviden\u021b\u0103 \u201eefectele dezastruoase ale haosului informa\u021bional \u00een 2022 (un spa\u021biu informa\u021bional globalizat \u0219i digitalizat, cu reglement\u0103ri slabe, care \u00eencurajeaz\u0103 \u0219tirile false \u0219i propaganda)\u201d.<\/em><\/p>\nOrganiza\u021bia concluzioneaz\u0103 c\u0103, la nivel interna\u021bional, asimetria dintre societ\u0103\u021bile deschise, pe de o parte, \u0219i regimurile despotice care \u00ee\u0219i controleaz\u0103 mass-media \u0219i platformele online \u00een timp ce duc r\u0103zboaie de propagand\u0103, pe de alt\u0103 parte, sl\u0103besc regimurile democratice, iar polarizarea devine un factor de cre\u0219tere a tensiunilor.<\/p>\n
Potrivit raportului, invazia Ucrainei (locul 106) de c\u0103tre Rusia (pozi\u021bia 155) la sf\u00e2r\u0219itul lunii februarie este un exemplu relevant \u00een acest caz, \u201edeoarece conflictul fizic a fost precedat de un r\u0103zboi de propagand\u0103\u201d.<\/p>\n
\u00cen \u021b\u0103rile cu regimuri democratice \u201epolarizarea mass-media amplific\u0103 \u0219i consolideaz\u0103 diviziunile sociale interne \u00een societ\u0103\u021bi precum Statele Unite (42), \u00een ciuda alegerii pre\u0219edintelui Joe Biden\u201d<\/em>, potrivit sursei, iar amplificarea tensiunii sociale \u0219i politice este alimentat\u0103 de re\u021belele sociale \u0219i de noi media care practic\u0103 jurnalismul de opinie. \u00cen mod special acest fenomen este \u00eenregistrat \u00een Fran\u021ba (26) \u0219i Belgia (23). \u00cen acela\u0219i timp, se constat\u0103 c\u0103, \u00een unele \u021b\u0103ri \u201ecu democra\u021bii neliberale\u201d<\/em>, suprimarea mass-mediei independente la fel contribuie la polarizare. \u00cen acest caz este men\u021bionat\u0103 Polonia (66), unde autorit\u0103\u021bile \u201e\u0219i-au consolidat controlul asupra radiodifuziunii publice \u0219i au amplificat strategia de \u00abrepolonizare\u00bb a mass-media private\u201d.<\/p>\n\u25a0 Raportul RSF pe anul 2023, arat\u0103 c\u0103 finan\u021barea din bani publici submineaz\u0103 \u00eencrederea \u00een mass-media din Rom\u00e2nia.<\/p>\n
Potrivit Indexului mondial al libert\u0103\u021bii presei 2023, situa\u021bia este \u201efoarte grav\u0103\u201d \u00een 31 de \u021b\u0103ri, \u201edificil\u0103\u201d \u00een 42, \u201eproblematic\u0103\u201d \u00een 55 \u0219i \u201ebun\u0103\u201d sau \u201esatisf\u0103c\u0103toare\u201d \u00een 52 de \u021b\u0103ri.<\/p>\n
Norvegia se afl\u0103 pe primul loc pentru al \u0219aptelea an consecutiv, iar \u00een mod neobi\u0219nuit, o \u021bar\u0103 non-nordic\u0103 se afl\u0103 pe locul al doilea: Irlanda (\u00een urcare cu patru pozi\u021bii, pe locul 2), \u00eenaintea Danemarcei (\u00een cobor\u00e2re cu un loc, pe locul 3).<\/p>\n
Exist\u0103 schimb\u0103ri \u0219i \u00een partea de jos a indexului. Ultimele trei locuri sunt ocupate exclusiv de \u021b\u0103ri asiatice: Vietnam (178), care \u201eaproape c\u0103 \u0219i-a \u00eencheiat v\u00e2n\u0103toarea de reporteri \u0219i comentatori independen\u021bi\u201d, China (\u00een sc\u0103dere cu patru locuri, pe locul 179), unde se afl\u0103 cel mai mare num\u0103r de jurnali\u0219ti \u00eentemni\u021ba\u021bi \u0219i unul dintre cei mai mari exportatori de con\u021binut propagandistic \u015fi Coreea de Nord (180) despre care RSF spune c\u0103 \u201enu este o mare surpriz\u0103\u201d c\u0103 se afl\u0103 pe ultimul loc.<\/p>\n
Rom\u00e2nia nu este men\u021bionat\u0103 \u00een mod expres \u00een prezentarea raportului, \u00eens\u0103 indexul pentru anul 2023 arat\u0103 o cre\u0219tere u\u0219oar\u0103 de trei locuri, respectiv 53, fa\u021b\u0103 de locul 56 \u00een 2022, \u00eens\u0103 situa\u021bia nu este neap\u0103rat mai bun\u0103, deoarece \u00een urm\u0103 cu doi ani Rom\u00e2nia se afla pe locul 48 \u00een lume \u00een clasamentul libert\u0103\u021bii presei.<\/p>\n
Rom\u00e2nia este, \u00een opinia realizatorilor raportului, \u0163ara cu \u201eun peisaj mediatic divers \u0219i pluralist, care ofer\u0103 un teren fertil pentru investiga\u021bii de interes public cu impact puternic\u201d, dar ridic\u0103 un semn de \u00eentrebare privind finan\u021barea direct\u0103 a presei de c\u0103tre partide.<\/p>\n
\u25a0 Raportul privind libertatea presei \u00een lume publicat \u00een mai 2024 de organiza\u021bia interna\u021bional\u0103 Reporteri F\u0103r\u0103 Frontiere arat\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia se claseaz\u0103 pe locul 49 din 180 la nivel global \u00een privin\u021ba libert\u0103\u021bii presei, \u00een urcare fa\u021b\u0103 de locul 53, ocupat \u00een 2023.<\/p>\n
Raportul subliniaz\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia are un peisaj mediatic divers \u0219i relativ pluralist, care ofer\u0103 un teren fertil pentru investiga\u021bii de interes public cu impact puternic. Cu toate acestea, lipsa de transparen\u021b\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te finan\u021barea mass-media, \u00een special de c\u0103tre stat, precum \u0219i dificult\u0103\u021bile de pe pia\u021b\u0103 submineaz\u0103 fiabilitatea informa\u021biilor \u0219i \u00eencrederea \u00een mass-media. Pia\u021ba media rom\u00e2neasc\u0103 este diversificat\u0103, dar fragmentat\u0103, cu multe canale de televiziune a c\u0103ror sustenabilitate este fragil\u0103. Deciziile editoriale sunt adesea subordonate intereselor proprietarilor, transform\u00e2nd mass-media \u00eentr-un instrument de propagand\u0103.<\/p>\n
Publica\u0163ia din 2024, mai arat\u0103 c\u0103, \u00een Rom\u00e2nia, mass-media este lipsit\u0103 de independen\u021b\u0103 \u0219i sufer\u0103 de \u00eencerc\u0103ri de interferen\u021b\u0103, \u00een special \u00een ceea ce prive\u0219te numirile unor conduc\u0103tori de institu\u0163ii media.<\/p>\n
Partidele politice pot ob\u021bine o acoperire mediatic\u0103 favorabil\u0103 \u00een schimbul unei finan\u021b\u0103ri opace a mass-media. Politicienii populi\u0219ti au adoptat un discurs politic agresiv fa\u021b\u0103 de jurnali\u0219ti, se arat\u0103 \u00een raport.<\/p>\n
Legisla\u021bia care protejeaz\u0103 libertatea de exprimare \u0219i libertatea presei este insuficient pus\u0103 \u00een aplicare, de\u0219i este aliniat\u0103 la standardele europene, inclusiv la nivel constitu\u021bional. Interferen\u021ba procurorilor \u00een activitatea jurnalistic\u0103 echivaleaz\u0103 cu h\u0103r\u021buirea \u0219i ridic\u0103 probleme serioase. Sistemul judiciar \u00eencearc\u0103 din ce \u00een ce mai mult s\u0103 preseze mass-media s\u0103 \u00ee\u0219i dezv\u0103luie sursele. Num\u0103rul de procese abuzive (SLAPP) este \u00een cre\u0219tere, \u00een timp ce hot\u0103r\u00e2rile judec\u0103tore\u0219ti nu respect\u0103 \u00eentotdeauna standardele privind libertatea presei.<\/p>\n
Jurnalismul de interes public s-a confruntat cu concuren\u021ba nara\u021biunilor \u00een\u0219el\u0103toare \u0219i a \u0219tirilor false din partea unor institu\u021bii media \u0219i politicieni, \u00een special \u00een contextul pandemiei de covid19 \u0219i, mai recent, al r\u0103zboiului din Ucraina. Unele grupuri de popula\u021bie tind s\u0103 aib\u0103 \u00eencredere \u00een aceste informa\u021bii false, care uneori converg cu propaganda rus\u0103 \u0219i alimenteaz\u0103 ne\u00eencrederea lor \u00een mass-media.<\/p>\n
\u00cen acela\u0219i context social, siguran\u021ba jurnali\u0219tilor r\u0103m\u00e2ne un motiv de \u00eengrijorare, deoarece ace\u0219tia sunt adesea \u021binta unor atacuri, amenin\u021b\u0103ri \u0219i intimid\u0103ri. \u00cen campania de h\u0103r\u021buire \u0219i def\u0103imare de mare amploare \u00eempotriva Emiliei \u0218ercan, autorit\u0103\u021bile nu numai c\u0103 nu au f\u0103cut dreptate, dar au fost suspectate \u0219i de complicitate. Supravegherea r\u0103m\u00e2ne o problem\u0103, serviciile de informa\u021bii c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 ob\u021bin\u0103 o putere \u0219i o influen\u021b\u0103 mai mare pe fondul r\u0103zboiului din Ucraina \u0219i al altor conflicte interna\u021bionale.<\/p>\n
Dincolo de situa\u0163ia \u0163\u0103rii nosatre, raportul subliniaz\u0103 c\u0103 Norvegia r\u0103m\u00e2ne \u00een fruntea acestui clasament al libert\u0103\u0163ii presei, \u00een timp ce Eritreea se afl\u0103 pe ultimul loc, 180, dup\u0103 Coreea de Nord. China \u2013 locul 172, este \u0163ara care \u00eencarcereaz\u0103 cel mai mare num\u0103r de jurnali\u015fti din lume. \u015ei \u00een Europa de Est \u015fi \u00een Asia Central\u0103 \u201ecenzura presei s-a intensificat, \u00eentr-o mimare spectaculoas\u0103 a actelor de represiune ruse\u015fti\u201d, observ\u0103 speciali\u015ftii RFF, cit\u00e2nd Belarus (locul 167), Georgia (103), K\u00e2rg\u00e2zstan (120) \u015fi Azerbaidjan (164). Rusia, unde Vladimir Putin a fost reales \u00een martie, ocup\u0103 locul 162. \u00cen acela\u0219i timp, libertatea presei este \u201etestat\u0103 de majorit\u0103\u0163ile aflate la putere \u00een Ungaria, Malta \u015fi Grecia\u201d.<\/p>\n
Indexul clasific\u0103 180 de \u0163\u0103ri \u00een func\u0163ie de capacitatea jurnali\u015ftilor de a lucra \u015fi de a relata liber \u015fi independent. Clasamentul se bazeaz\u0103, pe de o parte, pe \u201eun studiu cantitativ al abuzurilor comise \u00eempotriva jurnali\u015ftilor\u201d \u015fi, pe de alt\u0103 parte, pe \u201eun studiu calitativ\u201d. Acesta din urm\u0103 se bazeaz\u0103 \u201epe r\u0103spunsurile a sute de exper\u0163i \u00een domeniul libert\u0103\u0163ii presei (jurnali\u015fti, universitari, ap\u0103r\u0103tori ai drepturilor omului) la aproximativ o sut\u0103 de \u00eentreb\u0103ri\u201d.<\/p>\n
\u25a0 Presa din Rom\u00e2nia este \u00een continuare mai liber\u0103 dec\u00e2t cea din Statele Unite ale Americii, potrivit Indexului mondial al libert\u0103\u021bii presei pentru 2025, \u00eentocmit de c\u0103tre organiza\u021bia Reporteri f\u0103r\u0103 Frontiere (RSF).<\/p>\n
Conform clasamentului realizat de c\u0103tre prestigiosul grup francez, Rom\u00e2nia a c\u0103zut cu 6 locuri, p\u00e2n\u0103 pe pozi\u021bia 55 \u00een indexul mondial al libert\u0103\u021bii presei. Chiar \u0219i a\u0219a, \u00eens\u0103, presa din Rom\u00e2nia tot este mai liber\u0103 dec\u00e2t cea din SUA, situat\u0103 pe locul 57 \u00een lume.<\/p>\n
Rom\u00e2nia are un peisaj mediatic divers \u0219i, \u00een teorie, pluralist. Totu\u0219i, lipsa de transparen\u021b\u0103 privind finan\u021barea presei, \u00een special prin fonduri publice direc\u021bionate politic, \u0219i instabilitatea pie\u021bei media, submineaz\u0103 \u00eencrederea publicului \u0219i calitatea jurnalismului.<\/p>\n
Etalonul mondial al democra\u021biei \u0219i libert\u0103\u021bii de exprimare, Statele Unite ale Americii, este dep\u0103\u0219it \u00een acest moment de \u021b\u0103ri precum Gabon, Mauritania, Liberia sau Sierra Leone, toate cu o pres\u0103 mai liber\u0103 dec\u00e2t cea american\u0103.<\/p>\n
Iar state ca Moldova sau Armenia, care se confrunt\u0103 cu amenin\u021b\u0103ri existen\u021biale dinspre Rusia, au o pres\u0103 cu mult mai liber\u0103 dec\u00e2t cea din SUA, potrivit aceluia\u0219i index mondial realizat de Reporteri f\u0103r\u0103 Frontiere.<\/p>\n
Alte \u021b\u0103ri care au suferit sc\u0103deri majore ale libert\u0103\u021bii presei \u00een ultimul an includ Argentina (\u00een sc\u0103dere cu 21 de locuri p\u00e2n\u0103 pe locul 87) sub aliatul de dreapta al lui Trump, Javier Milei, \u0219i Tunisia (\u00een sc\u0103dere cu 11 locuri p\u00e2n\u0103 pe locul 129). (Preluare \u201eRador\u201d)<\/strong><\/p>\n<\/div>\n[analyse_source url=”https:\/\/opiniabuzau.ro\/documentar-rador-ziua-mondiala-a-libertatii-presei\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/opiniabuzau.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/ziua-mondiala-a-libertatii-presei-2026-scaled.webp”] \u00cen fiecare an, la data de 3 mai, \u00een \u00eentreaga lume este marcat\u0103 Ziua Mondial\u0103 a Libert\u0103\u0163ii Presei, proclamat\u0103 de c\u0103tre Adunarea General\u0103 a ONU \u00een anul 1993, \u00een urma unei recomand\u0103ri adoptate \u00een cadrul celei de-a XXVI-a sesiuni a Conferin\u0163ei Generale a UNESCO, din anul 1991. Ziua mondial\u0103 a libert\u0103\u021bii presei […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[226,44],"class_list":["post-1917718","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politics","tag-crawlmanager","tag-opiniabuzau-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1917718","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1917718"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1917718\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1917718"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1917718"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1917718"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![](\"https:\/\/opiniabuzau.ro\/wp-content\/smush-webp\/2022\/02\/MicrosoftTeams-image-4-1.jpg.webp\")