{"id":1916403,"date":"2026-05-04T07:03:35","date_gmt":"2026-05-04T04:03:35","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1916403"},"modified":"2026-05-04T07:03:35","modified_gmt":"2026-05-04T04:03:35","slug":"dati-cezarului-ce-este-al-cezarului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1916403","title":{"rendered":"Da\u021bi Cezarului ce este al Cezarului"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/iustinian-bizant-cezar-dumnezeu-e1777878206933.pnghttps:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/iustinian-bizant-cezar-dumnezeu-e1777878206933.png”]<\/p>\n

\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
OPINII<\/a><\/span>Da\u021bi Cezarului ce este al Cezarului<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
OPINII<\/a>\u0218TIRI<\/a>STIRILE ZILEI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Da\u021bi Cezarului ce este al Cezarului<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Constantin B\u0103l\u0103\u0219oiu<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
D\u0103 mai departe, nu \u021bine doar pentru tine<\/div>\n<\/div>\n

\u201eDa\u0163i Cezarului cele ale Cezarului, iar lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu..\u201d sunt printre cele mai cunoscute cuvinte ale M\u00e2ntuitorului. \u00cen acela\u0219i timp, sunt \u0219i printre cele mai prost \u00een\u021belese. Reformatorii au \u00eencercat s\u0103 transforme aceste cuvinte \u00eentr-o arm\u0103 cu care s\u0103 distrug\u0103 suprema\u021bia politic\u0103 \u0219i religioas\u0103 catolic\u0103\/latin\u0103 din Europa medieval\u0103. \u0218i au reu\u0219it. Ceea ce mai t\u00e2rziu avea s\u0103 devin\u0103 un principiu al laicit\u0103\u021bii, o f\u0103cea devenind simultan poate cel mai important vector al seculariz\u0103rii \u0219i ideologiilor seculare de atunci \u00eencoace, \u00een cel mai weberian mod.<\/strong><\/p>\n

Dac\u0103 cineva crede c\u0103 \u201eDa\u021bi Cezarului cele ce sunt ale Cezarului \u0219i lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu\u201d este o formulare a principiului laicit\u0103\u021bii moderne e foarte probabil s\u0103 persiste \u00eentr-o eroare, care are cel pu\u021bin c\u00e2teva sute de ani vechime. Fiindc\u0103 dac\u0103 lumea Cezarului, ca imagine \u201eneutr\u0103\u201d a domeniului public, este ceva autonom \u0219i separat fa\u021b\u0103 de \u201ecele ale lui Dumnezeu\u201d (sacru \u0219i profan, laic \u0219i religios, public \u0219i privat, regnum et sacerdotium etc), atunci trebuie spus c\u0103 acesta e doar un caz de nestorianism<\/strong>, eroarea probabil principal\u0103 a Occidentului celui de-al doilea mileniu cre\u0219tin. Fiindc\u0103 suprema\u021bia medieval\u0103 latin\u0103 (\u00een R\u0103s\u0103rit, avem mai degrab\u0103 un commonwealth, livrat de sistemul medieval al patriarhiilor \u0219i mitropoliilor na\u021bionale, derivat dintr-o eclesiologie bazat\u0103 pe celebrarea local\u0103 a sinaxei euharistice, mai degrab\u0103 dec\u00e2t pe un episcopat sau episcop central, a\u0219a cum este Papa) se va pr\u0103bu\u0219i \u00eentr-o criz\u0103, care e \u00een mod egal politic\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu Henric al II-lea (cazul Becket), \u0219i religioas\u0103, conduc\u00e2nd cre\u0219tinismul medieval, sub ciocanul Reformei, la\u00a0 congrega\u021bionism \u0219i pietism; o criz\u0103 n\u0103scut\u0103, se \u00een\u021belege, sub ciocanul averroismului, nominalismului, vernacularismului \u0219i evident al inductivismului insular, care devine metoda \u0219tiin\u021bei moderne, probabil cea mai eficace \u0219i de durat\u0103 inova\u021bie a nominalismului \u0219i averroismului medieval, spulber\u00e2nd suprema\u021bia teologiei \u0219i bisericii catolice, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai discut\u0103m de r\u0103zboaiele religioase.<\/p>\n

Pe scurt, sensul cuvintelor \u201eDa\u021bi Cezarului cele ale Cezarului \u0219i lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu\u201d nu poate fi acesta, care pare un exerci\u021biu de ex post facto rationalization<\/em>. S\u0103 citim Evanghelia:<\/p>\n

\u201e\u015ei au trimis la El pe unii din farisei \u015fi din irodiani, ca s\u0103-L prind\u0103 \u00een cuv\u00e2nt. Iar ei, venind, I-au zis: \u00cenv\u0103\u0163\u0103torule, \u015ftim c\u0103 spui adev\u0103rul \u015fi nu-\u0162i pas\u0103 de nimeni, fiindc\u0103 nu cau\u0163i la fa\u0163a oamenilor, ci cu adev\u0103rat \u00eenve\u0163i calea lui Dumnezeu. Se cuvine a da dajdie Cezarului sau nu? S\u0103 d\u0103m sau s\u0103 nu d\u0103m? El \u00eens\u0103, cunosc\u00e2nd f\u0103\u0163\u0103rnicia lor, le-a zis: Pentru ce M\u0103 ispiti\u0163i? Aduce\u0163i-Mi un dinar ca s\u0103-l v\u0103d. \u015ei I-au adus. \u015ei i-a \u00eentrebat Iisus: Al cui e chipul acesta \u0219i inscrip\u0163ia de pe el? Iar ei I-au zis: Ale Cezarului. Iar Iisus a zis: Da\u0163i Cezarului cele ale Cezarului, iar lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu. \u015ei se mirau de El.\u201d (Marcu 12, 13-17).<\/p>\n

Fariseii \u0219i irodianii vin la Iisus Hristos ca s\u0103 \u00eel prind\u0103 \u00een propriile vorbe. Scopul lor era s\u0103 \u00eel omoare, iar la \u00eentrebarea lor dac\u0103 e bine s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 bir romanilor, M\u00e2ntuitorul le arat\u0103 o moned\u0103 roman\u0103 \u0219i le d\u0103 un r\u0103spuns care \u00eei dezorienteaz\u0103 mai degrab\u0103, dec\u00e2t le d\u0103 vreo satisfac\u021bie. Fiindc\u0103 dac\u0103 M\u00e2ntuitorul ar fi r\u0103spuns scurt da, el nu ar fi fost mai pu\u021bin l\u0103muritor, dar atunci mul\u021bimile adunate la Ierusalim ar fi fost confuze, fiindc\u0103 ar fi trecut drept prieten al romanilor \u0219i nu mai corespundea cu imaginea lor despre Mesia. Dac\u0103 ar fi spus nu, M\u00e2ntuitorul ar fi dat impresia c\u0103 e acel Mesia eliberator a\u0219teptat, dar rezultatul ar fi fost un dezastru, fiindc\u0103 ar fi ajuns, ca orice zelot, pe m\u00e2inile lui Pilat, c\u0103ruia \u00eei mergea buhul c\u0103 l\u0103sase \u00eentr-o vreme Ierusalimul f\u0103r\u0103 lemn din cauza crucific\u0103rilor lui. \u0218i deci nu ar mai fi avut re\u021bineri atunci s\u0103 \u00eel execute. L-ar fi executat ca pe un rebel oarecare, dup\u0103 ce probabil l-ar fi torturat pentru a ob\u021bine informa\u021bii despre ceilal\u021bi.<\/p>\n

Lu\u00e2nd o moned\u0103 roman\u0103 \u0219i \u00eentreb\u00e2ndu-i cine e pe ea, \u00eentr-un Ierusalim \u00een\u021besat la ora aceea de oameni din toate col\u021burile lumii, M\u00e2ntuitorul i-a pus practic pe farisei \u0219i irodiani \u00een situa\u021bia de a fi f\u0103r\u0103 replic\u0103. Fiindc\u0103 paradigma omului antic era religioas\u0103,<\/strong> iar Cezarul era mai mult dec\u00e2t un simplu \u00eemp\u0103rat. Era un zeu, ceea ce transforma conversa\u021bia dintr-o discu\u021bie politic\u0103 \u0219i economic\u0103 \u00eentr-una religioas\u0103 \u00een cel mai \u00eenalt grad. Moneda roman\u0103, care avea capul Cezarului pe ea, nu mai era moneda ocupantului militar, un instrument de schimb \u2014\u00een definitiv, \u00een circula\u021bie erau c\u00e2teva monede valabile la ora aceea \u00een Israel \u00een care se pl\u0103teau d\u0103rile prin vame\u0219i\u2014, ci devine ceva ad\u00e2nc simbolic. Cultul imperial pusese de-a lungul timpului nenum\u0103rate probleme evreilor care refuzau s\u0103 participe, a\u0219a cum se va \u00eent\u00e2mpla mai t\u00e2rziu \u0219i cu cre\u0219tinii. Iar M\u00e2ntuitorul \u00eei pune fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 fix cu figura acestui om, considerat \u00eemp\u0103rat \u0219i zeu simultan, care are un cult, e o religie imperial\u0103 \u0219i emite diverse instrumente \u0219i simboluri care \u00eei apar\u021bin, a\u0219a cum erau banii. \u0218i ca lucrurile s\u0103 fie f\u0103r\u0103 echivoc, M\u00e2ntuitorul creeaz\u0103 un contrast irevocabil. Cezarului, cu \u201ecele ale Cezarului\u201d, i se al\u0103tur\u0103, dar numai pentru a sublinia distan\u021ba ireductibil\u0103, Dumnezeu, cu \u201ecele ale lui Dumnezeu\u201d. Cei doi apar\u021bin aceleia\u0219i lumi, \u00eempart aceea\u0219i istorie, \u00een m\u0103sura \u00een care \u0219i unul, \u0219i cel\u0103lalt se folosesc de cele ce pot fi folosite de oameni. Dar nu sunt complementari, a\u0219a cum \u00een teorie statul gestioneaz\u0103 un domeniu neutru religios, \u0219i anume domeniul public, ci sunt reciproc exclusivi.<\/p>\n

Dac\u0103 dinarul roman din m\u00e2na M\u00e2ntuitorului era instrumentul ocupantului militar de schimb \u0219i expresia unei suprema\u021bii politico-militare, care ar putea fi interpretat\u0103 ca domeniul public, \u00een sensul dat de noi azi, \u00een acela\u0219i timp capul Cezarului de pe el indica faptul c\u0103 avem de-a face cu un simbol al unei religii imperiale, care nu era op\u021bional\u0103, acolo unde Roma avea garnizoane \u0219i guvernatori. Cre\u0219tinii vor afla acest lucru pe pielea lor pe m\u0103sur\u0103 ce se vor distinge \u00een Imperiul Roman, chiar din partea unor figuri respectabile ale istoriei clasice, precum Traian, Marcus Aurelius, Decius sau Diocle\u021bian. Religiile tolerate \u00een Imperiu erau tolerate cu condi\u021bia accept\u0103rii cultului imperial.<\/p>\n

A da Cezarului cele ale Cezarului<\/em> \u00een aceste condi\u021bii este mai mult dec\u00e2t a pl\u0103ti birul unei puteri militare \u0219i administrative centrale. Este respingerea sau refuzul de a sluji unei alte zeit\u0103\u021bi<\/strong>. Moneda roman\u0103, pare s\u0103 le spun\u0103 M\u00e2ntuitorul, este simbolul \u0219i proprietatea Cezarului. Or cum \u00eentre cele ale Cezarului \u0219i cele ale lui Dumnezeu nu exist\u0103 vreo compatibilitate<\/strong>, faptul de a da atunci Cezarului cele ce sunt ale Cezarului e o obliga\u021bie nu secular\u0103, ci pur religioas\u0103 \u00a0(\u201es\u0103 nu ai al\u021bi Dumnezei afar\u0103 de Mine\u201d, Ie\u0219. 20, 2). Din acest motiv, reprezenta\u021bii establishment-ului politic \u0219i religios, care \u00eei puseser\u0103 M\u00e2ntuitorului \u00eentrebarea \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00eel prind\u0103 \u00een propriile cuvinte, erau foarte mira\u021bi de r\u0103spunsul Lui sau, ceea ce e acela\u0219i lucru, dezorienta\u021bi \u0219i incapabili de a g\u0103si o ie\u0219ire. Orice ar fi spus, o situa\u021bie care se anun\u021ba dificil\u0103 pentru M\u00e2ntuitorul ini\u021bial, fusese r\u0103sturnat\u0103 \u0219i transformat\u0103 \u00een ceva \u00eenc\u0103 \u0219i mai dificil pentru ei. Iar mul\u021bimea, evident, \u00eei privea.<\/p>\n

Pe scurt, Cezarul \u0219i Dumnezeu din r\u0103spunsul M\u00e2ntuitorului nu sunt domenii separate fiindc\u0103 ar fi diferite, a\u0219a cum a acreditat o g\u00e2ndire modern\u0103, ci sunt domenii competitive<\/strong>, fiindc\u0103 emit sub raport religios (care este, repet, paradigma principal\u0103 a omului antic) preten\u021bii echivalente. \u201eDa\u021bi Cezarului cele ale Cezarului\u201d este \u00eenc\u0103rcat\u0103 de \u00eentreaga semnifica\u021bie imperial\u0103 teologico-politic\u0103. Plata birului este astfel mai mult dec\u00e2t plata unui impozit c\u0103tre ocupant, este gestul sau refuzul de a a adora o alt\u0103 zeitate. <\/strong>Acest r\u0103spuns i-a \u00eencurcat pe cei care veniser\u0103 la M\u00e2ntuitorul s\u0103 \u00eel prind\u0103.<\/strong> Un modern are o dificultate major\u0103 de a \u00een\u021belege acest lucru, fiindc\u0103 \u00eentreaga discu\u021bie despre bani, hegemonii \u0219i ideologii politice, pentru el, e pur secular\u0103.<\/p>\n

\u00cen plus, dac\u0103 vorbele M\u00e2ntuitorului, \u201eDa\u021bi Cezarului cele ale Cezarului \u0219i lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu\u201d, ar fi fost \u00een\u021belese, a\u0219a cum le \u00een\u021belegem noi ast\u0103zi, pe motiv c\u0103 domeniile Cezarului \u0219i al lui Dumnezeu sunt specialit\u0103\u021bi diferite ale afacerilor umane, atunci marii preo\u021bi \u0219i fariseii ar fi avut o problem\u0103 uria\u0219\u0103 de a ob\u021bine de la Pilat r\u0103stignirea Lui pe motiv c\u0103 M\u00e2ntuitorul este rivalul lui Cezar \u0219i du\u0219manul Romei (Ioan 19, 12-16). Ca s\u0103 nu mai spun c\u0103 discu\u021biile despre bani \u0219i \u00een genere despre orice nu puteau neutre religios. Fiindc\u0103 paradigma premodern\u0103 era religioas\u0103,<\/strong> nu secular\u0103, adic\u0103 separat\u0103 pe principiul laic-religios, sacru-profan sau public-privat. M\u00e2ntuitorul vorbise \u00een alte \u00eemprejur\u0103ri de fariseii care iubesc argin\u021bii ca de ni\u0219te oameni care se \u00eenchin\u0103 unui zeu str\u0103in (Lc. 16, 13-14). Or cum era posibil dac\u0103 argin\u021bii \u00a0apar\u021bineau unui alt domeniu sau specialit\u0103\u021bi, nu religiei? Separarea modern\u0103 a domeniilor fac greu de \u00een\u021beles un asemenea mod de g\u00e2ndi.<\/p>\n

\u00centre noi fie vorba, argin\u021bii e probabil s\u0103 fac\u0103 referire chiar la dinarul roman, care era din argint. Iar iubirea de argin\u021bi s\u0103 se amestece \u00eentr-un fel cu o anumit\u0103 acceptare a romanilor. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor vame\u0219ii, prin m\u00e2inile c\u0103rora treceau \u0219i cei mai mul\u021bi bani romani, erau printre cei mai detesta\u021bi oameni din Israelul acelor vremuri. \u00cen orice caz, dac\u0103 M\u00e2ntuitorul \u00eei sf\u0103tuia pe farisei \u0219i ceilal\u021bi s\u0103 dea argin\u021bii \u00eenapoi Cezarului (M\u00e2ntuitorul nu le spune altceva prin \u201eDa\u021bi Cezarului cele ce sunt ale Cezarului\u201d), ei considerau \u00een schimb c\u0103 e mai bine s\u0103 \u00eei str\u00e2ng\u0103.<\/p>\n

S\u0103 ne \u00een\u021belegem, teologiile sunt politice (a\u0219a cum \u0219i filosofiile seculare sunt religioase \u00een preten\u021bia lor de a oferi adev\u0103ruri sau paradigme cuprinz\u0103toare) p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, \u00een vremuri seculare, c\u00e2nd religiile sunt decuplate de afacerile vie\u021bii (via\u021ba cet\u0103\u021bii, domeniul public etc) \u0219i reduse la congrega\u021bionism \u0219i o moral\u0103 individual\u0103 (praxis pietas<\/em>), fiindc\u0103 baza acestor teologii seculare e principiul modern al laicit\u0103\u021bii, devenind mediul tuturor modernismelor \u0219i al experimentelor publice de inginerie social\u0103 \u0219i ideologiilor politice, dar \u0219i al unei tendin\u021be mai vechi a statului de a folosi ceva at\u00e2t de influent, precum biserica, \u00een scopuri politice (cezaropapismul, filetismul) sau m\u0103car de a-i reduce influen\u021ba.<\/p>\n

Nu e lipsit de importan\u021b\u0103 s\u0103 ne amintim, de pild\u0103, c\u0103 lupta \u021a\u0103rilor de Jos protestante pentru libertate religioas\u0103 (adic\u0103 separarea puterii politice de biseric\u0103 catolic\u0103) se \u00eempletea cu cea a unui erou ca Egmont \u0219i lupta de eliberare de sub principii catolici \u0219i tutela politic\u0103 spaniol\u0103 (Goethe, Egmont<\/em>). Iar un Luther este invitat s\u0103 abjure chiar \u00een fa\u021ba \u00cemp\u0103ratului, Carol Quintul, la Worms, \u00een 1521.<\/p>\n

Pe scurt, nu exist\u0103 nicio sc\u0103pare \u00een afara religiei. Sau pentru a parafraza un personaj celebru din dramaturgia rom\u00e2neasc\u0103, \u201edin aceast\u0103 dilem\u0103 nu pute\u021bi ie\u0219i\u2026 Am zis!\u201d<\/p>\n

\u0218i ca s\u0103 nu las lucrurile \u00een acest punct, modelul simfoniei bizantine<\/strong> e mai apropiat de viziunea biblic\u0103 asupra afacerilor umane, reg\u0103sindu-se mai degrab\u0103 \u00een pildele M\u00e2ntuitorului cu administratori drep\u021bi\/nedrep\u021bi (stewardship theory<\/em>), care merg \u00eenapoi p\u00e2n\u0103 la figuri politico-religioase ca David (Mesia, fiul lui David, Mt. 22, 42), dec\u00e2t \u00een teologia politic\u0103 a vremurilor moderne, care reflect\u0103 criza \u0219i istoria particular\u0103 a Occidentului de la sf\u00e2r\u0219itul Evului Mediu \u0219i eforturile Europei Centrale \u0219i de Nord de a se emancipa de sub tutela latin\u0103 \u0219i spaniol\u0103.<\/p>\n

Un model care din Bizan\u021b va trece \u00een \u021a\u0103rile Rom\u00e2ne\u0219ti, ca \u00eentr-o spiral\u0103 a unui Bizan\u021b dup\u0103 Bizan\u021b, prin figurile cele mai remarcabile ale ei, de la Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, \u0218tefan cel Mare \u0219i Neagoe Basarab la un Matei Basarab \u0219i Constantin Br\u00e2ncoveanu, un model care se va deprecia rapid \u00een epoca revolu\u021biilor \u0219i a luptei pentru o statalitate rom\u00e2neasc\u0103 unitar\u0103, \u00eens\u0103 separat\u0103 de Biseric\u0103, sub influen\u021ba ideilor liberale.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n