[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.banatulazi.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/uzina-de-la-Otelu-Rosu.jpg”]<\/p>\n
\u201eInima de o\u0163el\u201d a Rom\u00e2niei, siderurgia, ar putea rena\u015fte, dup\u0103 decenii \u00een care privatiz\u0103rile e\u015fuate au \u0219ubrezit-o de tot. Odat\u0103 cu ea\u00a0\u015fi-ar putea reveni\u00a0economia \u00eentregii zone \u0219i vor putea respira mai u\u0219or \u015fi\u00a0mii de familii ale\u00a0c\u0103ror vie\u021bi depind, practic, de uria\u0219ele combinate. Pentru stat, de ani buni, sunt g\u0103uri negre. Dar unde autorit\u0103\u021bile nu au mai v\u0103zut solu\u021bii, cineva a v\u0103zut poten\u021bial \u0219i profitabilitate. Uzinele din O\u021belul Ro\u0219u \u0219i Hunedoara renasc din propria cenu\u0219\u0103.<\/p>\n
Pilon al metalurgiei rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i locul din care \u00ee\u0219i c\u00e2\u0219tigau p\u00e2inea, \u00een anii lui de glorie, p\u00e2n\u0103 la zece mii de oameni, O\u021belu Ro\u0219u a fost, p\u00e2n\u0103 mai ieri, o amintire dureroas\u0103 pentru cei ale c\u0103ror destine au fost legate de soarta combinatului.<\/p>\n
\u201eAm crescut cu el, am crescut aici. \u0102sta e p\u0103catul zonelor monoindustriale. Erau oameni care \u015fi din jur lucrau aici, veneau de sus, dinspre Ha\u0163eg<\/i>.\u201d, spune\u00a0un b\u0103rbat<\/b>.<\/p>\n
\u201eUzina\u00a0a fost principalul sus\u0163in\u0103tor al activit\u0103\u0163ii din ora\u015f.<\/i>\u201e, precizeaz\u0103\u00a0un inginer<\/b>,\u00a0Constantin Laz\u0103r<\/b>.<\/p>\nO\u021belu Ro\u0219u, ora\u0219ul n\u0103scut din industrie \u0219i al doilea combinat din Rom\u00e2nia, dup\u0103 cel de la Re\u015fi\u0163a<\/h2>\n
De la c\u00e2teva locuin\u021be risipite pe coama unui deal, O\u021belu Ro\u0219u a devenit ora\u0219 gra\u021bie uzinei care i-a fost coloan\u0103 vertebral\u0103 pre\u021b de aproape un sfert de mileniu. E al doilea combinat din \u021bar\u0103 dup\u0103 cel de la Re\u0219i\u021ba \u0219i singurul \u00een care, \u00een primii ani ai comunismului, se produceau bare de o\u021bel \u0219i fier laminat la rece. Dup\u0103 Revolu\u021bie, \u00eens\u0103, O\u021belu Ro\u0219u \u0219i-a tr\u0103it dec\u0103derea. \u00cen urm\u0103 cu mai bine de un deceniu, dup\u0103 o serie de privatiz\u0103ri ratate, ru\u0219ii de la Mechel au stins cuptoarele \u015fi au trimis sute de oameni \u00een \u0219omaj.<\/p>\n
\u201eAm g\u0103sit un dezastru. O uzin\u0103 oprit\u0103 din 2013, cu active devalizate de fo\u015ftii proprietari.\u2028<\/i><\/p>\n
C\u00e2nd orice speran\u021b\u0103 p\u0103rea pierdut\u0103, s\u0103tul s\u0103 tot importe materia prim\u0103 de care avea nevoie, un antreprenor rom\u00e2n a v\u0103zut poten\u021bial, unde toat\u0103 lumea vedea un dezastru.<\/i>\u201e, explic\u0103\u00a0Viorel\u00a0Teodoru<\/b>,\u00a0manager de proiect<\/b>.<\/p>\n
\u201eO uzin\u0103 care practic a fost salvat\u0103 \u00een ultimul moment, la finalul lui 2024<\/i>.\u201d, adaug\u0103\u00a0Viorel Teodoru.<\/b><\/p>\n
De la drumuri de mare vitez\u0103 la o\u0163el beton \u015fi s\u00e2rm\u0103. Familia Umbr\u0103rescu \u015fi-a extins afacerile \u00een sectorul siderurgiei \u015fi va produce materiale pe care le va folosi, ulterior, \u00een proiectele de infrastructur\u0103 rutier\u0103. P\u00e2n\u0103 acum, la O\u0163elu Ro\u015fu, au fost investite 40 de milioane de euro pentru redeschiderea combinatului. Investi\u0163ia total\u0103 va dep\u0103\u015fi 200 de milioane de euro. Iar planul e ca, la final, combinatul s\u0103 produc\u0103 suficient o\u021bel c\u00e2t s\u0103 ajung\u0103 \u0219i pentru export. Ceva ce Rom\u00e2nia nu mai face de ani buni.<\/p>\n
\u201ePrimul pas a fost cur\u0103\u0163enia, defri\u015farea vegeta\u0163iei s\u0103lbatice care crescuse absolut peste tot.\u00a0Laminorul de profile nu mai exist\u0103, a fost t\u0103iat de c\u0103tre vechii proprietari. Dintre ruine r\u0103sare, practic, o fabric\u0103 nou\u0103. O \u0219ans\u0103 pentru cei care au plecat s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103.<\/i>\u201e, men\u0163ioneaz\u0103\u00a0Viorel Teodoru<\/b>.<\/p>\n
\u201eCred c\u0103 ar fi un lucru foarte benefic, mai ales pentru zon\u0103, pentru industrie. Ar fi mai multe locuri de munc\u0103<\/i>.\u201d, spune\u00a0o femeie<\/b>.<\/p>\n
\u201eMajoritatea merg spre Caransebe\u015f. Nu prea sunt foarte multe locuri de munc\u0103 aici<\/i>.\u201d, adaug\u0103 o\u00a0alt\u0103 femeie<\/b>.<\/p>\n
\u201eAvem cereri, sunt peste 300 de cereri deja depuse. Mul\u0163i se \u00eentorc din Germania, c\u0103 trebuiau s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 c\u00e2nd s-a \u00eenchis combinatul \u00een 2012.<\/i>\u201e, spune\u00a0inginerul Constantin Laz\u0103r<\/b>.<\/p>\nAlexandru Umbr\u0103rescu preia coordonarea noii direc\u021bii din grup<\/h2>\n
Alexandru Umbr\u0103rescu, fiul cel mare al cunoscutului constructor de drumuri, e cel care se ocup\u0103 de afacere.<\/p>\n
\u201eCea mai modern\u0103 o\u0163el\u0103rie electric\u0103, cel mai modern Laminor din Rom\u00e2nia \u015fi unul dintre cele mai moderne din Europa.\u00a0\u00cen o\u0163el\u0103ria electric\u0103 consumurile energetice sunt reduse cu aproximativ 25, p\u00e2n\u0103 la 30% fa\u0163\u0103 de un cuptor clasic. Produc\u0163ia total\u0103 va fi de 700 de mii de tone, produs finit<\/i>.\u201d, conchide\u00a0Viorel Teodoru<\/b>.<\/p>\n
De c\u00e2\u015ftigat, ar c\u00e2\u015ftiga toat\u0103 lumea, nu doar oamenii locului, ci \u015fi afacerile din \u021bar\u0103 care depind acum de o\u021belul \u0219i de s\u00e2rma aduse din import. \u0218i, binen\u021beles, \u0219i statul care nu ar mai subven\u021biona,\u00a0ar\u00a0\u00eencasa.<\/p>\n
La o or\u0103 de mers cu ma\u015fina de O\u0163elu Ro\u015fu, la Hunedoara, un alt colos al siderurgiei se i\u021be\u0219te, ruginit, dintre buruieni.<\/p>\n
Ani la r\u00e2nd cu zero investi\u0163ii. A\u015fa a ajuns s\u0103 arate combinatul siderurgic de la Hunedoara. Ca un morman de fiare vechi. Anul trecut, teoretic, \u00eenc\u0103 mai exista activitate \u00een aceast\u0103 hal\u0103. Se produceau o\u0163eluri laminate folosite \u00een construc\u0163ii. \u00cen august, \u00eens\u0103, activitatea a fost oprit\u0103 din cauza costurilor de produc\u0163ie prea mari.<\/p>\n
\u201eToat\u0103 lumea a stat \u015fi finalul a fost \u0103sta. S-a \u00eenchis. \u00cen 2025 abia dac\u0103 a mai produs 200 de mii de tone de materiale din o\u0163el pentru construc\u0163ii \u015fi industrie. Fa\u0163\u0103 de mai bine de un milion de tone pe an \u2013 c\u00e2t era produc\u0163ia aici \u00een vremurile bune.<\/i>\u201e, spune\u00a0\u015etefan Cilica<\/b>,\u00a0responsabil cu lucr\u0103rile<\/b>.<\/p>\n
\u201eAici nu s-a f\u0103cut nimic, eu sunt de 15 ani aici, nu s-a f\u0103cut mare lucru. Utilajele sunt \u00eentr-o degradare total\u0103, nu s-a investit \u00een ele deloc<\/i>\u201e, adaug\u0103\u00a0responsabilul cu lucr\u0103rile<\/b>.<\/p>\nHunedoara face \u015fi ea urm\u0103torul pas: relansarea uzinei \u0219i primele angaj\u0103ri<\/h2>\n
Dup\u0103 O\u021belu Ro\u0219u, acela\u0219i investitor a preluat \u0219i Hunedoara \u0219i vrea ca \u00een doi ani uzina s\u0103 fie din nou func\u0163ional\u0103.\u00a0S-au f\u0103cut \u015fi\u00a0primele angaj\u0103ri.<\/p>\n
Pentru c\u0103 acum o bun\u0103 parte din combinat arat\u0103 exact ca o jungl\u0103, primele lucr\u0103ri care se fac\u00a0sunt legate de defri\u015farea \u015fi cur\u0103\u0163area terenului.<\/p>\n
\u201eBazat pe ce-a f\u0103cut la O\u0163elu Ro\u015fu, eu zic c\u0103 sunt speran\u0163e. Dac\u0103 merge bine acolo, merge bine \u015fi pentru Hunedoara, pentru cei care caut\u0103 de lucru.<\/i>\u201e, spune\u00a0un rom\u00e2n<\/b>.<\/p>\n
\u201eAr fi un lucru foarte bun \u015fi foarte benefic pentru \u0163ara noastr\u0103. Am lucrat \u00een combinat vreo 20 de ani, ca mecanic de locomotiv\u0103.\u201d, adaug\u0103 un\u00a0alt rom\u00e2n<\/b>.<\/p>\n
Rom\u00e2nia mai fabric\u0103 sau prelucreaz\u0103 o\u0163el \u015fi s\u00e2rm\u0103 doar la Gala\u0163i, T\u00e2rgovi\u015fte, C\u0103l\u0103ra\u015fi, C\u00e2mpia Turzii \u015fi Zal\u0103u. Insuficient pentru cererea intern\u0103. Import\u0103m anual mai bine de un million de tone de o\u021bel, iar asta s-ar putea schimba c\u00e2nd O\u021belu Ro\u0219u \u0219i Hunedoara vor reporni cuptoarele la capacitate maxim\u0103. Suntem la coada clasamentului \u00een Europa, la capitolul produc\u0163ie de materiale feroase, pe pozi\u0163ia 15 din 20. Scumpirea energiei a pus cele mai mari probleme fabricilor vechi de la noi, nemodernizate, care au ajuns s\u0103 produc\u0103 la costuri exagerate \u0219i au devenit, astfel, neproductive. Readucerea lor pe linia de plutire e o necesitate, mai ales \u00een contextul \u00een care, la grani\u0163\u0103, o \u0163ar\u0103 m\u0103cinat\u0103 de r\u0103zboi va trebui, c\u00e2ndva reconstruit\u0103.<\/p>\n