Scumpirile accelerate din ultimii ani la fertilizan\u021bi \u00eei determin\u0103 pe tot mai mul\u021bi fermieri \u0219i autorit\u0103\u021bi locale s\u0103 caute solu\u021bii alternative. \u00cen comuna Smeeni, din B\u0103r\u0103ganul buzoian, r\u0103spunsul vine chiar din\u2026 de\u0219euri. Resturile vegetale adunate din gospod\u0103rii \u0219i de pe terenurile agricole sunt transformate \u00een \u00eengr\u0103\u0219\u0103m\u00e2nt natural, folosit ulterior pe c\u00e2mpuri \u0219i \u00een gr\u0103dini.<\/strong><\/p>\n \u00cen aceste zile, tone de crengi, coceni \u0219i alte resturi vegetale sunt preg\u0103tite pentru a fi m\u0103run\u021bite, \u00eentr-un proces care promite s\u0103 reduc\u0103 at\u00e2t costurile fermierilor, c\u00e2t \u0219i cantitatea de de\u0219euri.<\/p>\n Investi\u021bia a fost f\u0103cut\u0103 de Prim\u0103rie, care a achizi\u021bionat, anul trecut, un toc\u0103tor de crengi, \u00een valoare de 250.000 de lei. Cu ajutorul utilajului, resturile vegetale sunt transformate \u00een material compostabil, \u00eentr-un proces simplu, dar eficient.<\/p>\n \u201eAvem un buldoexcavator care \u00eencarc\u0103 de\u0219eurile biodegradabile, resturile vegetale, le punem pe band\u0103, preia de\u0219eurile, le bag\u0103 \u00een acele cu\u021bite \u0219i le toac\u0103 m\u0103run\u021bit iar pe acel burlan scoate tot ce s-a tocat\u201d, declar\u0103 R\u0103zvan Nicula, viceprimar al comunei Smeeni.<\/p>\n Pentru ca procesul s\u0103 func\u021bioneze corect, autorit\u0103\u021bile spun c\u0103 este esen\u021bial ca de\u0219eurile s\u0103 fie colectate selectiv. Sunt acceptate doar resturi vegetale, f\u0103r\u0103 impurit\u0103\u021bi, iar zona de depozitare este atent supravegheat\u0103.<\/p>\n Dup\u0103 m\u0103run\u021bire, urmeaz\u0103 etapa cea mai important\u0103, transformarea \u00een compost. Procesul dureaz\u0103 \u00eentre doi \u0219i trei ani, iar rezultatul este un \u00eengr\u0103\u0219\u0103m\u00e2nt natural valoros, care va ajunge gratuit la fermierii din comun\u0103.<\/p>\n \u201e\u00cel vom a\u0219eza gr\u0103mezi, iar la o anumit\u0103 perioad\u0103 \u00eel vom \u00eentoarce. Este un proces din acesta anaerob, \u00een timp va intra \u00een putrefac\u021bie \u0219i \u00een c\u00e2\u021biva ani se va transforma \u00een compost, care compost va fi oferit gratuit fermierilor din comun\u0103 pentru fertilizarea terenurilor agricole\u201d, spune viceprimarul R\u0103zvan Nicula.<\/p>\n Pentru agricultori, avantajele sunt evidente, costuri mai mici \u0219i culturi mai s\u0103n\u0103toase. Totu\u0219i, speciali\u0219tii atrag aten\u021bia c\u0103 aceast\u0103 solu\u021bie nu poate acoperi integral nevoile agriculturii moderne, dar reprezint\u0103 o alternativ\u0103 important\u0103, mai ales pentru micii produc\u0103tori.<\/p>\n \u201eCultura \u00een primul r\u00e2nd este bio dac\u0103 se folose\u0219te acest compost. \u00cen Rom\u00e2nia nu prea se folose\u0219te la nivelul la care ar putea s\u0103 fie folosit, \u00een \u021b\u0103rile dezvoltate se folose\u0219te\u201d, spune Georgian Calot\u0103, fermier din Balta Alb\u0103.<\/p>\n Cre\u0219terea spectaculoas\u0103 a pre\u021burilor la \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintele chimice \u00eei determin\u0103 pe fermieri s\u0103 caute solu\u021bii viabile.<\/p>\n \u201e\u00cengr\u0103\u0219\u0103mintele chimice \u00een ultimii trei ani au luat-o razna, ca \u0219i pre\u021buri. Dac\u0103 acum patru ani de zile o ton\u0103 de azot era 800 de lei, acum e 3.500. A crescut de cinci, \u0219apte ori. E o alternativ\u0103, clar. Dar v\u0103 da\u021bi seama c\u0103 suprafe\u021bele agricole sunt imense, dei alternativa ar fi par\u021bial\u0103\u201d, declar\u0103 Georgian Calot\u0103.<\/p>\n Speciali\u0219tii spun c\u0103 acest tip de compost este o adev\u0103rat\u0103 \u201ehran\u0103\u201d pentru sol. Con\u021bine nutrien\u021bi esen\u021biali precum azot, fosfor \u0219i potasiu, \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te structura solului \u0219i ajut\u0103 plantele s\u0103 reziste mai bine \u00een fa\u021ba bolilor \u0219i a condi\u021biilor meteo dificile.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n Scumpirile accelerate din ultimii ani la fertilizan\u021bi \u00eei determin\u0103 pe tot mai mul\u021bi fermieri \u0219i autorit\u0103\u021bi locale s\u0103 caute solu\u021bii alternative. \u00cen comuna Smeeni, din B\u0103r\u0103ganul buzoian, r\u0103spunsul vine chiar din\u2026 de\u0219euri. Resturile vegetale adunate din gospod\u0103rii \u0219i de pe terenurile agricole sunt transformate \u00een \u00eengr\u0103\u0219\u0103m\u00e2nt natural, folosit ulterior pe c\u00e2mpuri \u0219i \u00een gr\u0103dini.<\/strong><\/p>\n \u00cen aceste zile, tone de crengi, coceni \u0219i alte resturi vegetale sunt preg\u0103tite pentru a fi m\u0103run\u021bite, \u00eentr-un proces care promite s\u0103 reduc\u0103 at\u00e2t costurile fermierilor, c\u00e2t \u0219i cantitatea de de\u0219euri.<\/p>\n Investi\u021bia a fost f\u0103cut\u0103 de Prim\u0103rie, care a achizi\u021bionat, anul trecut, un toc\u0103tor de crengi, \u00een valoare de 250.000 de lei. Cu ajutorul utilajului, resturile vegetale sunt transformate \u00een material compostabil, \u00eentr-un proces simplu, dar eficient.<\/p>\n \u201eAvem un buldoexcavator care \u00eencarc\u0103 de\u0219eurile biodegradabile, resturile vegetale, le punem pe band\u0103, preia de\u0219eurile, le bag\u0103 \u00een acele cu\u021bite \u0219i le toac\u0103 m\u0103run\u021bit iar pe acel burlan scoate tot ce s-a tocat\u201d, declar\u0103 R\u0103zvan Nicula, viceprimar al comunei Smeeni.<\/p>\n Pentru ca procesul s\u0103 func\u021bioneze corect, autorit\u0103\u021bile spun c\u0103 este esen\u021bial ca de\u0219eurile s\u0103 fie colectate selectiv. Sunt acceptate doar resturi vegetale, f\u0103r\u0103 impurit\u0103\u021bi, iar zona de depozitare este atent supravegheat\u0103.<\/p>\n Dup\u0103 m\u0103run\u021bire, urmeaz\u0103 etapa cea mai important\u0103, transformarea \u00een compost. Procesul dureaz\u0103 \u00eentre doi \u0219i trei ani, iar rezultatul este un \u00eengr\u0103\u0219\u0103m\u00e2nt natural valoros, care va ajunge gratuit la fermierii din comun\u0103.<\/p>\n \u201e\u00cel vom a\u0219eza gr\u0103mezi, iar la o anumit\u0103 perioad\u0103 \u00eel vom \u00eentoarce. Este un proces din acesta anaerob, \u00een timp va intra \u00een putrefac\u021bie \u0219i \u00een c\u00e2\u021biva ani se va transforma \u00een compost, care compost va fi oferit gratuit fermierilor din comun\u0103 pentru fertilizarea terenurilor agricole\u201d, spune viceprimarul R\u0103zvan Nicula.<\/p>\n![\"Vlcsnap](\"https:\/\/stiridebuzau.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/vlcsnap-2026-04-28-15h47m26s664.png\")
<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n