[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.activenews.ro\/images\/articole\/174060.jpg”]<\/p>\n
<p><span style=”font-weight: bold;”>Gheorghe I. Br\u0103tianu (21 Ianuarie 1898, Ruginoasa, jude\u021bul Ia\u0219i \u2013 23\/27 Aprilie 1953, \u00cenchisoarea ungureasc\u0103 din Sighetul Marma\u021biei).<\/span><\/p> <p><strong>Mare istoric patriot \u0219i om politic na\u021bionalist, profesor universitar \u0219i academician. Este fiul lui Ion I.C. (Ionel) Br\u0103tianu. A fost arestat la 6 mai 1950 (\u00een \u201enoaptea demnitarilor\u201d) \u0219i \u00eentemni\u021bat la Sighet f\u0103r\u0103 s\u0103 fi fost judecat \u0219i condamnat \u00een prealabil. Conform m\u0103rturiilor a trecut la Domnul de Sf. Mare Mucenic Gheorghe, 23 aprilie 1953, \u00eens\u0103 conform documentelor pe care le prezent\u0103m mai jos ar fi murit \u00een penitenciar la 27 aprilie 1953, actul de deces av\u00e2nd seria M.C. \u0219i nr. 370581. Dar adeseori tor\u021bionarii nu se gr\u0103beau s\u0103 \u00eenregistreze mor\u021bile suspecte iar data de 27 poart\u0103 \u00eensemnele unei \u0219ters\u0103turi \u0219i ad\u0103ugiri (<em>foto\/doc mai jos<\/em>). De altfel, oficial, decesul a fost \u00eenregistrat la Sfatul Popular Sighet sub nr. 131\/20 iulie 1957 (!). Alti colegi de temni\u021b\u0103 avanseaz\u0103 drept date ale mor\u021bii 24 sau 25 aprilie, afirm\u00e2nd c\u0103 \u00een celula sa, nr. 73, au fost g\u0103site urme de s\u00e2nge (Pr. Alexandru Ra\u021biu), moartea dator\u00e2ndu-se unei maltrat\u0103ri prelungite. \u0218i data na\u0219terii apare \u00een unele locuri 28 ianuarie sau 3 februarie 1898. De\u0219i a murit \u00een luna aprilie, \u00een 6 august 1953 pedeapsa i-a fost majorat\u0103 cu 60 de luni, prin Decretul Ministerului Afacerilor Interne nr. 559.<\/strong><\/p> <h4><strong>Adev\u0103rul \u00eenvinge, indiferent de soarta celor care l-au servit<\/strong><\/h4> <blockquote> <p>6 decembrie 1944, la \u0219edin\u021ba de deschidere a anului academic la Institutul de Istorie Universal\u0103:<br \/> <strong>\u201eAdev\u0103rul r\u0103m\u00e2ne oricare ar fi soarta slujitorilor s\u0103i. De un lucru m\u0103 simt \u00eens\u0103 \u00eencredin\u021bat \u0219i v\u0103 asigur, c\u0103 at\u00e2t timp c\u00e2t acest a\u0219ez\u0103m\u00e2nt va avea fiin\u021b\u0103 \u0219i va purta numele lui Nicolae Iorga, eu sau oricare va vorbi din acest loc nu se va abate de la lozinca ce a fost un \u00eendreptar statornic al vie\u021bii sale \u0219i i-a luminat cu lic\u0103riri de fulger ceasul \u00eentunecat al sf\u00e2r\u0219itului\u2026 Tot ce ne c\u0103l\u0103uze\u0219te \u0219i \u00een viitor, o cuprind doar \u00eentreaga aceste dou\u0103 cuvinte: NA\u021aIUNE \u0219i LIBERTATE.\u201d <\/strong><\/p><\/blockquote> <div id=”attachment_6766″ style=”width: 1433px” class=”wp-caption aligncenter”><img src=”https:\/\/www.activenews.ro\/documente\/Gheorghe-I-Bratianu-dreapta-cu-sotia-sa-Elena-Bratianu-si-Petre-Papacostea-1423×1080.jpg” alt=”” style=”margin-top:0px;margin-right:0px;margin-bottom:0px;margin-left:0px;;width:712px;;height:540px;” border=”0″ \/><br \/> <p id=”caption-attachment-6766″ class=”wp-caption-text”>Gheorghe I Bratianu (dreapta) cu sotia sa Elena Bratianu si Petre Papacostea<\/p><\/div> <h4>”Nu-i totuna s\u0103 pieri cu demnitate sau cu la\u0219itate\u201d<\/h4> <p>Grav bolnav \u00een \u00eenchisoarea de la Sighet, i se ofer\u0103 tratament medical \u00een schimbul retragerii tuturor afirma\u021biilor sale privitoare la Basarabia \u0219i Bucovina ca p\u0103m\u00e2nturi rom\u00e2ne\u0219ti. Episcopul Alexandru Todea a povestit ce i-a spus Br\u0103tianu despre t\u00e2rgul pe care i-l propuseser\u0103 comuni\u0219tii.<\/p> <p><strong>\u201eMi-a spus c\u0103 a venit o comisie \u0219i, dup\u0103 c\u00eete mi-aduc aminte, a fost expresia sa, o comisie de la Bucure\u0219ti care i-a promis tratament medical cu singura condi\u021bie s\u0103 renun\u021be la ce a scris referitor la faptul c\u0103 Basarabia \u0219i Bucovina s\u00eent p\u0103m\u00eent rom\u00e2nesc \u0219i s\u0103 sus\u021bin\u0103 \u00een alt\u0103 edi\u021bie c\u0103 apar\u021bin Rusiei. Gh.B. mi-a spus c\u0103 a r\u0103spuns: \u00abNu-mi voi tr\u0103da \u021bara; nu pot dezmin\u021bi un adev\u0103r istoric \u0219i nimic pe lume nu m\u0103 poate justifica s\u0103 scriu neadev\u0103ruri despre istoria rom\u00e2neasc\u0103\u00bb. Atunci acele persoane i-au zis: \u00abN-ai s\u0103 prime\u0219ti \u00eengrijire, nici tratament, nici medicamente, aici ai s\u0103 pieri\u00bb. Gheorghe Br\u0103tianu le-a r\u0103spuns: \u00ab\u0218i dumneavoastr\u0103 o s\u0103 pieri\u021bi \u00eentr-o zi, dar nu-i totuna s\u0103 pieri cu demnitate sau cu la\u0219itate\u00bb. L-au privit \u00een ochi, n-au mai spus nimic \u0219i au plecat. A r\u0103mas mai departe, singur, \u00een celula 71 a \u00eenchisorii Sighet. <\/strong><\/p> <p><strong>[\u2026] <\/strong><\/p> <p><strong>Dup\u0103 aceast\u0103 \u00eent\u00eemplare, de c\u00eete ori spuneam \u00ablaudetur\u201d, care era un consemn \u00eentre cei de pe coridor \u0219i cei din celul\u0103, n-a mai r\u0103spuns niciodat\u0103 \u0219i nu auzeam dec\u00eet o respira\u021bie ad\u00eenc\u0103 \u0219i grea. Aceast\u0103 respira\u021bie se auzea foarte bine p\u00een\u0103 dincolo de u\u0219\u0103, pe coridor. Ne-am dat seama c\u0103 era foarte grav bolnav. \u0218tiam acum de ce sufer\u0103. Au trecut c\u00eeteva zile, 10-12 zile poate, \u0219i boala se agrava cu fiecare clip\u0103. Ne-am dat seama c\u0103 nimeni nu-l ajut\u0103. [\u2026] \u00cen jurul zilei de Sf. Gheorghe, 23 aprilie \u2013 cred c\u0103 Gheorghe Br\u0103tianu a decedat chiar pe 23 aprilie \u2013 noi doi care m\u0103turam \u0219i str\u00eengeam praful n-am mai auzit nici o respira\u021bie, nici o mi\u0219care \u00een celul\u0103. <\/strong><\/p> <p><strong>[\u2026] <\/strong><\/p> <p><strong>Am ajuns la concluzia c\u0103 ceva se petrecuse \u00een celula lui Gheorghe Br\u0103tianu. Era concluzia care se impunea: ori l-au dus la tratament, ori a decedat. \u00centr-o noapte, probabil \u00een noaptea dintre 23 \u0219i 24 aprilie 1953, am auzit sunetul sinistru al c\u0103ru\u021bei militare \u0219i am avut certitudinea c\u0103 cineva murise, \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tiu de ce, a doua zi ne-am \u00eentrebat dac\u0103 nu cumva este Gheorghe Br\u0103tianu care a murit. Am trecut m\u0103tur\u00eend \u00een fa\u021ba por\u021bii lui. Nimic. Nici un semn, nici bun, nici r\u0103u, ca \u0219i c\u00eend nimic nu se \u00eent\u00eemplase, nici un zgomot, nici o mi\u0219care\u201d (dup\u0103 alte surse, uciderea martirului ar fi avut loc pe pe 27 aprilie, dar cel mai probabil chiar de ziua lui, de Sf. Gheorghe).<br \/> <\/strong><\/p> <h4><span id=”Biografie” class=”mw-headline”>Biografia unei erou pentru Rom\u00e2nia<\/span><\/h4> <div id=”attachment_6767″ style=”width: 490px” class=”wp-caption aligncenter”><img aria-describedby=”caption-attachment-6767″ class=”size-full wp-image-6767″ src=”http:\/\/www.marturisitorii.ro\/wp-content\/uploads\/2017\/04\/Gheorghe-Br\u0103tianu-st-participant-la-campania-de-eliberarea-a-Basarabiei-din-iunie-iulie-1941.jpg” alt=”” width=”480″ height=”263″ \/> <p id=”caption-attachment-6767″ class=”wp-caption-text”><span style=”font-weight: bold;”>Gheorghe Br\u0103tianu (primul din st\u00e2nga), participant la campania de eliberarea a Basarabiei din iunie-iulie 1941.<\/span><\/p><\/div> <p>S-a n\u0103scut la data de 21 ianuarie 1898 la Ruginoasa, jude\u021bul Ia\u0219i, fiind fiul lui Ion I. C. Br\u0103tianu (1864 \u2013 1927) \u0219i al principesei Maria Moruzi-Cuza. Mama sa era v\u0103duva lui Alexandru Al. Cuza, fiul lui Alexandru Ioan Cuza, fostul domnitor al Principatelor Unite.<\/p> <p>Copil\u0103ria \u0219i adolescen\u021ba \u0219i-a petrecut-o al\u0103turi de mama sa, la Ruginoasa \u0219i la proprietatea din Ia\u0219i a mamei sale, Casa Pogor. \u00cen anul 1916 \u0219i-a dat bacalaureatul la Ia\u0219i, iar \u00een vara aceluia\u0219i an \u00eel viziteaz\u0103 pentru prima oar\u0103 pe istoricul Nicolae Iorga, la V\u0103lenii de Munte. Nicolae Iorga a fost cel care i-a publicat primul studiu, \u00een <i>”Revista istoric\u0103\u201d<\/i>.<\/p> <p>Dup\u0103 intrarea Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi, la 15 august 1916, Gheorghe I. Br\u0103tianu, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 18 ani, se \u00eenroleaz\u0103 voluntar, fiind \u00eencorporat la Regimentul 2 Artilerie. \u00cen perioada 10 octombrie 1916 \u2013 31 martie 1917 a urmat cursurile \u0219colii de ofi\u021beri de rezerv\u0103 de artilerie, la Ia\u0219i, iar la 1 iunie 1917 este avansat la gradul de sublocotenent. \u00cen vara anului 1917, particip\u00e2nd la luptele grele de la Cire\u0219oaia, a fost r\u0103nit, iar dup\u0103 \u00eens\u0103n\u0103to\u0219ire a ajuns din nou pe front, \u00een Bucovina. Experien\u021ba de pe front \u0219i-a expus-o \u00een cartea <i>”File rupte din cartea r\u0103zboiului\u201d<\/i>.<\/p> <p>Dup\u0103 demobilizarea sa din armat\u0103, \u00een anul 1918, Gheorghe I. Br\u0103tianu a urmat calea fireasc\u0103 a studiilor pentru a deveni \u0219i a se afirma ca savant istoric. A luat licen\u021ba \u00een drept la Universitatea din Ia\u0219i (1919), licen\u021ba \u00een litere la Sorbona, Fran\u021ba (1921), a devenit doctor \u00een filosofie la Universitatea din Cern\u0103u\u021bi (1923) \u0219i doctor \u00een litere (istorie medieval\u0103), tot la Sorbona, \u00een Fran\u021ba, \u00een anul 1929.<\/p> <p>\u00cen anul 1924 a fost numit profesor titular la Catedra de istorie medieval\u0103 la Facultatea de Litere \u0219i Filosofie a Universit\u0103\u021bii din Ia\u0219i. A activat \u00een aceast\u0103 func\u021bie p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1940, c\u00e2nd a fost transferat la Universitatea din Bucure\u0219ti, \u00een locul lui Nicolae Iorga, pensionat la limit\u0103 de v\u00e2rst\u0103, anul urm\u0103tor fiind numit decan al Facult\u0103\u021bii de Litere.<\/p> <p>Din anul 1928 a devenit membru corespondent al Academiei Rom\u00e2ne, la propunerea istoricului Nicolae Iorga. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, Gheorghe I. Br\u0103tianu a fost membru \u0219i al altor societ\u0103\u021bi \u0219i organisme \u0219tiin\u021bifice, lumea \u0219tiin\u021bific\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i interna\u021bional\u0103 recunosc\u00e2ndu-l ca pe un savant medievist de prim\u0103 talie.<\/p> <p>De\u0219i p\u0103rin\u021bii s\u0103i s-au desp\u0103r\u021bit la scurt timp dup\u0103 c\u0103s\u0103torie, chiar \u00eenaintea na\u0219terii sale, Ionel Br\u0103tianu l-a recunoscut ca fiu legitim \u0219i a avut grij\u0103 s\u0103 supravegheze formarea intelectual\u0103 a t\u00e2n\u0103rului George. \u00cen timp ce tat\u0103l s\u0103u domina cu autoritate via\u021ba politic\u0103 din Rom\u00e2nia, el ader\u0103 la ideologia politic\u0103 a Partidului Na\u021bional Liberal, \u00eens\u0103 se va implica activ pe scena politic\u0103 abia dup\u0103 decesul nefericit al b\u0103tr\u00e2nului Br\u0103tianu (1926). Anul urm\u0103tor devine deputat \u00een Reprezentan\u021ba Na\u021bional\u0103, fotoliu pe care \u00eel va p\u0103stra ne\u00eentrerupt p\u00e2n\u0103 la dizolvarea din 1940.<\/p> <p>Treptat, Gheorghe Br\u0103tianu devine o voce activ\u0103 \u00een cadrul PNL, \u00een special \u00een r\u00e2ndul tinerei genera\u021bii, \u00eens\u0103 problema restaura\u021biei carliste va genera apari\u021bia clivajului la nivelul elitei partidului. Spre deosebire de majoritatea liderilor, \u00een frunte cu Vintil\u0103 Br\u0103tianu, unchiul s\u0103u, \u0219i I. G. Duca, Gheorghe Br\u0103tianu a sprijinit re\u00eentoarcerea \u00een \u021bar\u0103 a principelui Carol \u0219i proclamarea acestuia ca suveran. \u00cen timpul discu\u021biilor din noaptea de 7 iunie, la numai o zi dup\u0103 sosirea inopinat\u0103 la Bucure\u0219ti a lui Carol, Br\u0103tianu l-a asigurat de sprijinul s\u0103u total pentru anularea actelor de la 4 ianuarie 1926. Ob\u021bin\u00e2nd sprijinul tuturor partidelor, cu excep\u021bia PNL, Carol a fost proclamat rege al Rom\u00e2niei la 8 iunie 1930.<\/p> <p>Ca urmare a atitudinii sale, Gheorghe Br\u0103tianu a fost exclus din partid. Cu toate acestea, t\u00e2n\u0103rul istoric a reu\u0219it s\u0103 str\u00e2ng\u0103 \u00een jurul s\u0103u o serie de personalit\u0103\u021bi marcante ale culturii rom\u00e2ne precum \u0218tefan Ciobanu, C. C. Giurescu, P. P. Panaitescu, Simion Mehedin\u021bi, Arthur V\u0103itoianu, Mihai Antonescu, \u0219.a., iar la 15 iunie a anun\u021bat \u00eenfiin\u021barea propriei forma\u021biuni politice pe care a denumit-o tot Partidul Na\u021bional Liberal. F\u0103r\u0103 o influen\u021b\u0103 electoral\u0103 notabil\u0103, PNL-Georgist a sprijinit \u00een primii ani politica lui Carol al II-lea, \u00eens\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce acesta \u00ee\u0219i accentua lupta \u00eempotriva partidismului \u0219i parlamentarismului, regimul s\u0103u c\u0103p\u0103t\u00e2nd nuan\u021be autoritare, Br\u0103tianu a \u00eenceput s\u0103 se distan\u021beze de atitudinile politice ale monarhului. \u00cen alegerile din decembrie 1937 a semnat pactul de neagresiune electoral\u0103 cu PN\u021a \u0219i Garda de Fier \u00eempotriva guvernului condus de Gheorghe T\u0103t\u0103rescu, prim-ministru PNL \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 sprijinul b\u0103tr\u00e2nilor din partid \u00een frunte cu Dinu Br\u0103tianu. Dup\u0103 ce nici un partid nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 ob\u021bin\u0103 cel pu\u021bin 40% din voturi pentru a ob\u021bine prima majoritar\u0103 \u0219i a avea majoritate \u00een Camer\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 sus\u021bin\u0103 un guvern, Carol a chemat la guvernare partidul clasat pe locul patru, deschiz\u00e2nd calea spre instaurarea dictaturii regale.<\/p> <p>\u00cen aceste condi\u021bii, Gheorghe Br\u0103tianu decide s\u0103 se re\u00eentoarc\u0103 \u00een PNL, iar la 10 ianuarie va avea loc fuziunea dintre cele dou\u0103 forma\u021biuni. Dup\u0103 numai trei luni partidele politice vor fi dizolvate, iar liberalii se vor vedea nevoi\u021bi s\u0103 activeze \u00een ilegalitate.<\/p> <p>\u00cen perioada interbelic\u0103 s-a manifestat ca adept al statu-quo-ului de dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial \u0219i a atras aten\u021bia asupra p\u0103str\u0103rii alian\u021belor Rom\u00e2niei, consider\u00e2nd Rusia sovietic\u0103 un adversar \u0219i un pericol pentru \u021bar\u0103.<\/p> <p>Ca urmare a modific\u0103rii raportului de influen\u021b\u0103 \u00een Europa din anii 1935-1936, Gheorghe I. Br\u0103tianu a sesizat sc\u0103derea influen\u021bei Angliei \u0219i a Fran\u021bei, deci un pericol pentru garan\u021bia p\u0103str\u0103rii grani\u021belor Rom\u00e2niei, ob\u021binute dup\u0103 \u00eencheierea Primului R\u0103zboi Mondial. Folosind deplas\u0103rile \u00een scop \u0219tiin\u021bific \u00een Germania \u0219i \u00een scop politic, al fost primit de Adolf Hitler la 16 noiembrie 1936, c\u0103ruia a \u00eencercat s\u0103 \u00eei explice pericolul revizionismului maghiar, \u00eencurajat de Mussolini, dar nu a ob\u021binut nici un rezultat.<\/p> <p>La alegerile din decembrie 1937, ultimele alegeri libere din Rom\u00e2nia interbelic\u0103, a semnat pactul de neagresiune electoral\u0103 cu Iuliu Maniu (PN\u021a) \u0219i Corneliu Zelea Codreanu, care reprezenta Mi\u0219carea Legionar\u0103, \u00eempotriva guvernului condus de Gheorghe T\u0103t\u0103rescu, prim ministru PNL, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 sprijinul b\u0103tr\u00e2nilor din partid \u00een frunte cu Dinu Br\u0103tianu.<\/p> <p>\u00cen vara anului 1940, de\u0219i nu a participat la \u0219edin\u021bele Consiliilor de Coroan\u0103 care au decis soarta Rom\u00e2niei, s-a declarat adeptul rezisten\u021bei armate.<\/p> <p>La data \u00eenceperii opera\u021biunilor militare ale Rom\u00e2niei \u00een cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, la 22 iunie 1941, Gheorghe I. Br\u0103tianu a fost mobilizat \u00een cadrul Diviziei 7 infanterie, cu gradul de c\u0103pitan de rezerv\u0103, p\u00e2n\u0103 la data de 12 iulie 1941. Dup\u0103 aceast\u0103 dat\u0103 a fost ata\u0219at Comandamentului Corpului de Cavalerie, ca translator de limb\u0103 german\u0103, p\u00e2n\u0103 la demobilizarea sa, la 30 noiembrie 1941. \u00cen martie 1942 ob\u021bine gradul de maior, cu care este mobilizat din nou, la Corpul de Cavalerie, \u00eentre 16 iulie-24 septembrie 1942, cu care particip\u0103 la luptele din Crimeea.<\/p> <p>\u00cen prim\u0103vara anului 1945 a revenit de pe front la \u0218coala Superioar\u0103 de R\u0103zboi, unde a \u021binut patru prelegeri, rezumate ulterior sub titlul “Formule de organizare a p\u0103cii \u00een istoria universal\u0103\u201d, dar numai prelegerea cu num\u0103rul 1 este cunoscut\u0103 \u00een prezent.<\/p> <p>Dup\u0103 23 august 1944 a fost considerat de comuni\u0219tii din Rom\u00e2nia ca fiind adversar al acestora \u0219i atacat \u00een presa de st\u00e2nga ce servea interesele Partidului Comunist din Rom\u00e2nia. \u00cen anul 1947 autorit\u0103\u021bile comuniste i-au fixat domiciliu obligatoriu pe strada Biserica Popa Chi\u021bu, \u00een Bucure\u0219ti, interzic\u00e2ndu-i \u0219i contactele cu lumea din afara \u021b\u0103rii. Totodat\u0103, a fost suspendat \u0219i din postul de la Universitate \u0219i de la Institutul de Istorie Universal\u0103 “N. Iorga\u201d, iar la 9 iunie 1948, prin Decretul Prezidiului Marii Adun\u0103ri Na\u021bionale, i-a fost retras\u0103 calitatea de membru al Academiei Rom\u00e2ne, al\u0103turi de alte 97 personalit\u0103\u021bi \u0219tiin\u021bifice \u0219i culturale rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p> <p>De\u0219i a fost sf\u0103tuit \u00eenc\u0103 din 1947 de c\u0103tre prieteni s\u0103 se refugieze \u00eenafara \u021b\u0103rii, Gheorghe I. Br\u0103tianu a refuzat \u0219i a continuat activitatea sa \u0219tiin\u021bific\u0103 pe durata anilor de domiciliu for\u021bat (1947-1950), redact\u00e2nd patru mari lucr\u0103ri: <i>”Sfatul domnesc \u0219i adunarea st\u0103rilor \u00een Principatele Rom\u00e2ne\u201d<\/i>, <i>”Formules d\u2019organisation de la paix dans l\u2019histoire universelle\u201d<\/i>, <i>”\u00cen jurul \u00eentemeierii statelor rom\u00e2ne\u0219ti\u201d<\/i> \u0219i capodopera sa, <i>”La mer Noire. Des origines a la conquete otomane\u201d<\/i>.<\/p> <p>\u00cen noaptea de 7\/8 mai 1950 a fost arestat \u0219i \u00eentemni\u021bat la Penitenciarul pentru de\u021binu\u021bi politici de la Sighetu Marma\u021biei, unde, f\u0103r\u0103 a fi fost vreodat\u0103 judecat \u0219i condamnat, a fost murit \u00een noaptea de 23\/24 aprilie 1953.<\/p> <p>Prin grija familiei, r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele sale p\u0103m\u00e2nte\u0219ti au fost mutate la \u0218tef\u0103ne\u0219ti, jude\u021bul Arge\u0219, la Biserica Florica, \u00een anul 1971, \u00eempreun\u0103 cu ale unchiului s\u0103u Constantin I. C. Br\u0103tianu, de asemenea mort \u00een temni\u021bele comuniste. Pe placa funerar\u0103 de la Biserica Florica, familia sa a pus urm\u0103toarea inscrip\u021bie: “Au murit la Sighet, neclinti\u021bi \u00een credin\u021ba lor. Osemintele a\u0219ezate \u00een aceea\u0219i cript\u0103 la 2.X.1971\u201d.<\/p> <h4><span id=”Bibliografie” class=”mw-headline”>Bibliografie<\/span><\/h4> <ul> <li>Revista de istorie militar\u0103, nr. 1(47), 1998.<\/li> <li>Stelian Neagoe, <i>Oameni politici rom\u00e2ni<\/i>, Editura Machiavelli, Bucure\u0219ti, 2007, pp. 99-102<\/li> <\/ul> <p>Surse: Biblioteca Represiunii, Sighet Online, Ziaristi Online, Constructorii Rom\u00e2niei, Compendium, <a href=”http:\/\/enciclopediaromaniei.ro\/wiki\/Gheorghe_I._Br%C4%83tianu”>Enciclopedia Rom\u00e2niei<\/a><\/p> <p>Citi\u021bi \u0219i <a href=”http:\/\/www.ziaristionline.ro\/2010\/11\/24\/gheorghe-i-bratianu-geografia-istorica-si-politica-a-marii-negre\/”><strong>Cursul lui Gheorghe I Bratianu: Geografia Istorica si Politica a Marii Negre<\/strong><\/a><\/p> <p>”Fi\u0219ele matricole penale\u201d la <a href=”http:\/\/www.marturisitorii.ro\/2017\/04\/23\/gheorghe-i-bratianu-martir-pentru-basarabia-si-bucovina-ucis-de-ziua-sfantului-mare-mucenic-gheorghe\/”><strong>M\u0102RTURISITORII<\/strong><\/a><br \/> <\/p><\/div>\n
[analyse_source url=”https:\/\/www.activenews.ro\/stiri\/Martirul-Gheorghe-I.-Bratianu-ucis-de-bolsevici-la-Sighet-pentru-Basarabia-si-Bucovina-%2B23-27-Aprilie-1953-174060″]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.activenews.ro\/images\/articole\/174060.jpg”] <p><span style=”font-weight: bold;”>Gheorghe I. Br\u0103tianu (21 Ianuarie 1898, Ruginoasa, jude\u021bul Ia\u0219i \u2013 23\/27 Aprilie 1953, \u00cenchisoarea ungureasc\u0103 din Sighetul Marma\u021biei).<\/span><\/p> <p><strong>Mare istoric patriot \u0219i om politic na\u021bionalist, profesor universitar \u0219i academician. Este fiul lui Ion I.C. (Ionel) Br\u0103tianu. A fost arestat la 6 mai 1950 (\u00een \u201enoaptea demnitarilor\u201d) \u0219i \u00eentemni\u021bat la Sighet […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[98,226],"class_list":["post-1907403","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-activenews-ro","tag-crawlmanager"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1907403","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1907403"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1907403\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1907403"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1907403"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1907403"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}