[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.activenews.ro\/images\/articole\/108750.jpg”]<\/p>\n
<p><span style=”font-weight: bold;”>Sunt 40 de ani de la explozia reactorului de la Cernob\u00eel, iar o parte dintre radionuclizii elibera\u021bi atunci, \u00een special Cesiu-137, nu au disp\u0103rut, ci s-au redistribuit \u00een mediu, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd mai ales \u00een ecosistemele forestiere, acolo unde ciclurile naturale de regenerare \u2014 frunz\u0103, sol, r\u0103d\u0103cin\u0103 \u2014 permit o recirculare lent\u0103 \u0219i o acumulare local\u0103 \u00een timp.<\/span><\/p> <p>Ast\u0103zi am efectuat m\u0103sur\u0103tori \u00een mai multe zone din Ia\u0219i, at\u00e2t \u00een mediul urban, c\u00e2t \u0219i \u00een p\u0103durile din jur \u2014 Dobrov\u0103\u021b, Cet\u0103\u021buia, Valea Ursului \u2014 dar \u0219i pe diferite bulevarde din ora\u0219, pentru a avea o compara\u021bie direct\u0103 \u00eentre ecosisteme, la altitudini difetite. M\u0103sur\u0103torile au fost realizate cu un detector personal Geiger-M\u00fcller SOEKS 112, exprim\u00e2nd debitul de doz\u0103 \u00een microsievert pe or\u0103.<\/p> <p>Rezultatele sunt coerente \u0219i sugestive: \u00een p\u0103dure am \u00eenregistrat valori \u00eentre 0,14 \u0219i 0,17 microsievert pe or\u0103, iar \u00een ora\u0219 \u00eentre 0,05 \u0219i 0,11 microsievert pe or\u0103. Diferen\u021ba este clar\u0103 \u0219i constant\u0103: \u00een mediul forestier valorile sunt, \u00een general, aproximativ duble fa\u021b\u0103 de cele urbane (\u00een anumite cazuri).<\/p> <p>Important \u00eens\u0103: aceste valori se \u00eencadreaz\u0103 \u00een fondul natural de radia\u021bie \u0219i, raportate la expunerea anual\u0103, r\u0103m\u00e2n \u00een intervalele recomandate pentru popula\u021bie. Chiar dac\u0103 \u00een p\u0103dure nivelurile sunt mai ridicate, ele se situeaz\u0103 \u00een aceea\u0219i plaj\u0103 de varia\u021bie natural\u0103, f\u0103r\u0103 a indica dep\u0103\u0219iri sau situa\u021bii de avarie.<\/p> <p>Aceast\u0103 diferen\u021b\u0103 reflect\u0103 modul diferit \u00een care mediile naturale gestioneaz\u0103 radionuclizii. Solul bogat \u00een materie organic\u0103, stratul de humus, mu\u0219chii \u0219i ciupercile func\u021bioneaz\u0103 ca un sistem de reten\u021bie \u0219i recirculare, spre deosebire de mediul urban, unde suprafe\u021bele sunt mineralizate \u0219i supuse unor procese continue de dilu\u021bie.<br \/> Din punct de vedere \u0219tiin\u021bific, exist\u0103 un interes real pentru analiza efectelor expunerii la doze mici de radia\u021bie. Un exemplu relevant este studiul publicat \u00een revista Scientific Reports (Nature): Beneficial effects of low dose radiation\u2060, care arat\u0103 c\u0103 o doz\u0103 mic\u0103 de radia\u021bie poate activa mecanisme antioxidante \u0219i poate reduce transformarea malign\u0103 a celulelor prin diminuarea speciilor reactive de oxigen (ROS). Mai mult, studiul indic\u0103 faptul c\u0103 dozele mici pot induce un r\u0103spuns celular defensiv \u0219i pot influen\u021ba procese precum migrarea \u0219i invazia celular\u0103, f\u0103r\u0103 a produce moarte celular\u0103.. \u00cen literatura de specialitate sunt discutate \u0219i efecte precum stimularea r\u0103spunsului imun sau activarea mecanismelor de reparare ADN, \u00eens\u0103 aceste rezultate sunt \u00een principal experimentale \u0219i r\u0103m\u00e2n \u00eenc\u0103 dezb\u0103tute la nivelul comunit\u0103\u021bii \u0219tiin\u021bifice. Unele rezultate dunt \u00eenc\u0103 contradictorii. (<a href=”http:\/\/doi.org\/10.1016\/j.cotox.2022.02.008″>https:\/\/doi.org\/10.1016\/j.cotox.2022.02.008<\/a>)<br \/> <\/p> <p><span style=”font-weight: bold;”>\u00cen consecin\u021b\u0103, valorile m\u0103surate nu indic\u0103 o situa\u021bie de risc, dar ofer\u0103 o imagine real\u0103 \u0219i m\u0103surat\u0103 a modului \u00een care ecosistemele diferite pot conserva sau dispersa radionuclizii pe termen lung. (<a href=”http:\/\/www.facebook.com\/silviugurlui\/posts\/pfbid02DTR9YLKVqz4PemEbJf98FzwbbrE5mJk7e6hki6kkqEUkVxXtvzZVyvQyhB4snSnDl”>Silviu Gurlui<\/a>)<\/span><\/p> <p><span class=”subtitlu”>ActiveNews aminte\u0219te CE A FOST ACOLO<\/span><\/p> <p><span style=”font-size: 12pt; font-weight: bold;”>Considerat cel mai grav din istorie, accidentul nuclear de la Cernob\u00eel, produs pe 26 aprilie 1986, a distrus vie\u021bile a milioane de oameni. La acest lucru a contribuit \u0219i lipsa de reac\u021bie a autorita\u021bilor sovietice care au ascuns timp de mai multe zile cumplitul dezastru. <\/span><\/p><br \/> Explozia care a avut loc la 26 aprilie 1986, la ora 01.23 noaptea, a ridicat dala superioar\u0103 a reactorului, cu o greutate de 2.000 de tone. Ca urmare a dezastrului dou\u0103 ora\u0219e au fost complet evacuate: Cernob\u00eel \u0219i Prypiat. Atunci a fost momentul c\u00e2nd lumea a \u00eenceput s\u0103 priveasc\u0103 cu al\u021bi ochi energia atomic\u0103, accidentul din Ucraina sovietic\u0103 fiind cea mai mare catastrof\u0103 nuclear\u0103 civil\u0103.<br \/> <br \/> Autorit\u0103\u021bile fostei URSS au fost prinse pe picior gre\u0219it \u0219i sute de mii de oameni au fost trimi\u0219i \u00een zon\u0103 de-a lungul anilor pentru a remedia efectele dezastrului. “Lichidatorii\u201d, slab echipa\u021bi, au fost expu\u0219i radia\u021biilor. Dintre ace\u0219tia, aproape 3.000 au fost basarabeni, solda\u021bi \u0219i tineri care tocmai trecuser\u0103 \u00een rezerv\u0103, dar au fost totu\u0219i trimi\u0219i s\u0103 lichideze efectele catastrofei nucleare.<br \/> <br \/> Uniunea Sovietic\u0103 a reac\u021bionat \u00een cea mai nefericit\u0103 tradi\u021bie a secretului, nerecunosc\u00e2nd drama dec\u00e2t dup\u0103 trei zile, dup\u0103 ce Suedia, unde ajunsese norul radioactiv, a alertat lumea \u00eentreag\u0103. T\u0103cerea sovietic\u0103, urmat\u0103 de o serie de minciuni, a favorizat contaminarea a sute de mii de persoane iar modul \u00een care a fost gestionat\u0103 criza a dezv\u0103luit sl\u0103biciunile statului.<br \/> <br \/> Pe de alt\u0103 parte, cel pu\u021bin 100.000 de persoane au murit \u00eenainte de 2005 \u00een Ucraina, Bielorusia \u0219i Rusia \u00een urma contamin\u0103rii radioactive care le-a provocat cancer, afec\u021biuni ale sistemului imunitar, boli cardiace. Peste 2.000.000 de persoane mai sufer\u0103 \u00eenc\u0103 de pe urma accidentului nuclear cel mai devastator din istorie. \u0218i rom\u00e2nii din sud-estul \u021b\u0103ri au fost afecta\u021bi.<br \/> <br \/> <span style=”font-weight: bold;”>Pentru a opri emisiile radioactive, zona activ\u0103 a reactorului a fost acoperit\u0103 \u00een perioada sovietic\u0103 cu un \u201dsarcofag\u201d din beton, care teoretic opre\u0219te radia\u021biile.<\/span><br \/> <br \/> <a href=”https:\/\/activenews.ro\/wp-content\/uploads\/2015\/04\/cernobil3.jpg”><img class=”alignnone size-full wp-image-98386″ alt=”cernobil3″ src=”https:\/\/activenews.ro\/wp-content\/uploads\/2015\/04\/cernobil3.jpg” width=”990″ height=”742″ \/><\/a><\/div>\n
[analyse_source url=”https:\/\/www.activenews.ro\/cultura-istorie\/26-aprilie-Cernobil-40.-Catastrofa-nucleara-inceputul-unui-cosmar-care-nu-s-a-terminat.-Prof.-Silviu-Gurlui-Radionuclizii-eliberati-atunci-in-special-Cesiu-137-nu-au-disparut-108750″]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.activenews.ro\/images\/articole\/108750.jpg”] <p><span style=”font-weight: bold;”>Sunt 40 de ani de la explozia reactorului de la Cernob\u00eel, iar o parte dintre radionuclizii elibera\u021bi atunci, \u00een special Cesiu-137, nu au disp\u0103rut, ci s-au redistribuit \u00een mediu, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd mai ales \u00een ecosistemele forestiere, acolo unde ciclurile naturale de regenerare \u2014 frunz\u0103, sol, r\u0103d\u0103cin\u0103 \u2014 permit o recirculare lent\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[98,226],"class_list":["post-1903895","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-activenews-ro","tag-crawlmanager"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1903895","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1903895"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1903895\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1903895"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1903895"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1903895"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}