{"id":1903218,"date":"2026-04-26T07:22:10","date_gmt":"2026-04-26T04:22:10","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1903218"},"modified":"2026-04-26T07:22:10","modified_gmt":"2026-04-26T04:22:10","slug":"de-ce-este-pretul-mare-la-energie-electrica-mitul-mai-multe-regenerabile-inseamna-automat-energie-mai-ieftina-este-fals","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1903218","title":{"rendered":"De ce este pre\u021bul mare la energie electric\u0103? Mitul \u201emai multe regenerabile \u00eenseamn\u0103 automat energie mai ieftin\u0103\u201d este fals."},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/img.svnews.ro\/foto\/2021\/04\/28\/241307\/9a9eb1850617fd1e4141ee35b.jpg”]<\/p>\n

<\/p>\n
\n

Cre\u0219terea produc\u021biei de energie solar\u0103 \u0219i eolian\u0103 nu garanteaz\u0103 sc\u0103derea pre\u021bului final la consumator. Ea poate reduce pre\u021bul \u00een anumite ore, dar poate cre\u0219te costul total al sistemului dac\u0103 este f\u0103cut\u0103 f\u0103r\u0103 re\u021bele adaptate, stocare, flexibilitate, capacit\u0103\u021bi de echilibrare, pie\u021be lichide, reguli corecte pentru prosumatori, management performant \u0219i coordonare institu\u021bional\u0103.<\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia se vede deja ruptura dintre \u201eenergie ieftin\u0103 \u00een anumite ore\u201d \u0219i \u201eenergie scump\u0103 ca sistem\u201d. Pe PZU, pentru livrarea din 26 aprilie 2026, OPCOM afi\u0219a pre\u021b mediu de 36,63 euro\/MWh, dar cu Peak -21,28 euro\/MWh \u0219i Off-Peak 94,54 euro\/MWh. Aceasta este imaginea perfect\u0103 a sistemului dezechilibrat: pre\u021buri foarte mici sau negative \u00eentr-un interval \u0219i pre\u021buri mari per total.<\/p>\n

Cauzele pre\u021burilor mari la energie electric\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u0219i influen\u021ba acestora<\/p>\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n
Nr.<\/strong><\/td>\nCauz\u0103 de cost\/pret mare<\/strong><\/td>\nMecanism<\/strong><\/td>\nImpact\u00a0 <\/strong><\/td>\nEstimare pndere maxim\u0103 \u00een pre\u021b<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n
1<\/td>\nBlocaj ATR \/ capacitate rezervat\u0103 artificial<\/td>\nproiecte speculative blocheaz\u0103 re\u021beaua, proiectele mature \u00eent\u00e2rzie<\/td>\nMare<\/td>\n4%<\/td>\n<\/tr>\n
2<\/td>\nCanibalizarea solar\/eolian<\/td>\npre\u021b mic c\u00e2nd produc, pre\u021b mare c\u00e2nd nu produc<\/td>\nFoarte mare<\/td>\n8%<\/td>\n<\/tr>\n
3<\/strong><\/td>\nCentrale gaz\/c\u0103rbune cu ore mai pu\u021bine de functionare urmare a prioritizarii regenerabilelor<\/strong><\/td>\ncosturile fixe se \u00eempart pe mai pu\u021bini MWh<\/strong><\/td>\nFoarte mare<\/strong><\/td>\n13%<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n
4<\/td>\nLips\u0103 stocare adecvat\u0103<\/td>\ndezechilibre, curtailment, pre\u021buri de v\u00e2rf<\/td>\nMare<\/td>\n7%<\/td>\n<\/tr>\n
5<\/td>\nStocare prost dimensionat\u0103<\/td>\nbaterii prea lungi\/scumpe sau amplasate gre\u0219it<\/td>\nMedie<\/td>\n3%<\/td>\n<\/tr>\n
6<\/td>\nProsumatori compensa\u021bi cantitativ nu valoric<\/td>\nlivreaz\u0103 ieftin, primesc scump<\/td>\nMare<\/td>\n4%<\/td>\n<\/tr>\n
7<\/strong><\/td>\nRe\u021bele vechi \/ pierderi \/ congestii<\/strong><\/td>\npierderi tehnologice, investi\u021bii tardive, limit\u0103ri<\/strong><\/td>\nFoarte mare<\/strong><\/td>\n17%<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n
8<\/strong><\/td>\nPia\u021b\u0103 nelichid\u0103 \/ concuren\u021b\u0103 slab\u0103<\/strong><\/td>\npre\u021buri retail rigide, risc mare, contracte slabe<\/strong><\/td>\nFoarte mare<\/strong><\/td>\n9%<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n
9<\/td>\nManagement ineficient companii energetice<\/td>\ninvesti\u021bii proaste, mentenan\u021b\u0103 \u00eent\u00e2rziat\u0103, politizare<\/td>\nMare<\/td>\n7%<\/td>\n<\/tr>\n
10<\/td>\nLegi populiste \/ racord\u0103ri \u201egratuite\u201d<\/td>\ncosturi transferate \u00een tarife<\/td>\nMare<\/td>\n4%<\/td>\n<\/tr>\n
11<\/td>\nLips\u0103 integrator sistemic<\/td>\ninvesti\u021bii necorelate \u00eentre produc\u021bie, re\u021bea, consum<\/td>\nFoarte mare<\/td>\n8%<\/td>\n<\/tr>\n
12<\/td>\nDezechilibre \u0219i prognoz\u0103 slab\u0103<\/td>\ncosturi de balansare, abateri produc\u021bie\/consum<\/td>\nMare<\/td>\n4%<\/td>\n<\/tr>\n
13<\/td>\nCost de adecvan\u021b\u0103 \/ capacitate de rezerv\u0103<\/td>\nplata centralelor care stau preg\u0103tite<\/td>\nFoarte mare<\/td>\n8%<\/td>\n<\/tr>\n
14<\/td>\nInterven\u021bii stat\u00a0 \/ scheme instabile<\/td>\nrisc politic inclus \u00een pre\u021b<\/td>\nMare<\/td>\n4%<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

\u00a0<\/p>\n

    \n
  1. ATR-urile blocate administrativ, aduc specul\u0103 \u0219i capturare de capacitate, dar deblocarea lor nu vor aduce pre\u021buri mai mici \u00een haosul din energie<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

    Problema ATR-urilor nu este doar tehnic\u0103. Este \u0219i institu\u021bional\u0103. Dac\u0103 o re\u021bea are, s\u0103 zicem, 1.000 MW capacitate real\u0103 disponibil\u0103 \u00eentr-o zon\u0103, dar sunt emise sau rezervate solicit\u0103ri de 5.000 MW, apare o pia\u021b\u0103 paralel\u0103 a \u201eh\u00e2rtiei\u201d \u2013 proiecte imature blocheaz\u0103 capacitate, proiecte reale a\u0219teapt\u0103, iar sistemul devine captiv.<\/p>\n

    Blocajul are la baz\u0103 regulile ANRE. Aceia\u0219i arhitec\u021bi ai blocajului nu devin automat credibili, doar pentru c\u0103 anun\u021b\u0103 deblocarea \u00eentr-o discu\u021bie cu Ministrul Interimar al Energiei.<\/strong>\u00a0 Comportamentul lor i-a compromis. A\u0219a cum arat\u0103 lucrurile, pare c\u0103 \u201eDeblocarea ATR\u201d se doar pentru o redistribuire a rentei c\u0103tre al\u021bi viitori favoriza\u021bi<\/strong>.<\/p>\n

    \u00centr-un sistem energetic cu multe proiecte solare \u0219i eoliene, problema nu mai este doar cine produce energie, ci cine are dreptul s\u0103 injecteze energia \u00een re\u021bea<\/strong>. ATR-ul devine o form\u0103 de privilegiu economic. Cine ob\u021bine capacitate de racordare ob\u021bine acces la venituri viitoare. Cine nu ob\u021bine, r\u0103m\u00e2ne cu proiecte blocate.<\/p>\n

    Aici apare o problem\u0103 structural, dac\u0103 regulile de racordare sunt f\u0103cute prost, schimbate des sau capturate de interese, pia\u021ba nu mai este concuren\u021bial\u0103. Ea devine o pia\u021b\u0103 a accesului administrativ. Nu c\u00e2\u0219tig\u0103 neap\u0103rat cel mai eficient produc\u0103tor, ci cel care ob\u021bine acces la re\u021bea. Asta poate ridica pre\u021bul, nu \u00eel reduce.<\/p>\n

      \n
    1. Mai mult solar \u0219i eolian f\u0103r\u0103 reengineering \u00eentregului sostem energetic (nu doar electroenergetic) produce dezechilibru, nu ieftinire<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

      Energia solar\u0103 produce masiv la pr\u00e2nz. Energia eolian\u0103 produce c\u00e2nd bate v\u00e2ntul. Consumul \u00eens\u0103 are alte v\u00e2rfuri: diminea\u021ba, seara, iarna, \u00een zilele f\u0103r\u0103 soare sau f\u0103r\u0103 v\u00e2nt.<\/p>\n

      Asta creeaz\u0103 trei efecte:<\/p>\n

        \n
      1. Pre\u021buri foarte mici \u00een orele cu exces de produc\u021bie.
        2. Pre\u021buri mari \u00een orele de consum mare \u0219i produc\u021bia regenerabil\u0103 mic\u0103.
        3. Costuri mai mari pentru centralele clasice, care func\u021bioneaz\u0103 mai pu\u021bine ore.<\/li>\n<\/ol>\n

        \u00cen 2025, media anual\u0103 PZU Rom\u00e2nia a fost 108,16 euro\/MWh<\/strong>, cu Peak 101,87 euro\/MWh<\/strong> \u0219i Off-Peak 114,45 euro\/MWh<\/strong>. Pre\u021bul mediu a crescut cu 4,49%<\/strong> fa\u021b\u0103 de anul anterior, de\u0219i regenerabilele au continuat s\u0103 creasc\u0103.<\/p>\n

        Aceasta arat\u0103 c\u0103 ideea \u201emai multe regenerabile = automat pre\u021b mai mic\u201d nu func\u021bioneaz\u0103 \u00een practic\u0103.<\/p>\n

        Exemplu simplificat:<\/p>\n\n\n\n\n\n\n\n
        Tehnologie<\/strong><\/td>\nCost anual fix<\/strong><\/td>\nOre utile\/an<\/strong><\/td>\nCost necesar pe MWh<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n
        Parc solar A<\/td>\n1.000.000 \u20ac<\/td>\n1.500 h<\/td>\n667 \u20ac\/MWh pentru recuperarea costului fix<\/td>\n<\/tr>\n
        Parc solar B, dup\u0103 canibalizare<\/td>\n1.000.000 \u20ac<\/td>\n900 h cu pre\u021b acceptabil<\/td>\n1.111 \u20ac\/MWh echivalent<\/td>\n<\/tr>\n
        Central\u0103 pe gaz<\/td>\n10.000.000 \u20ac<\/td>\n4.000 h<\/td>\n2.500 \u20ac\/MWh cost fix<\/td>\n<\/tr>\n
        Central\u0103 pe gaz, \u00eempins\u0103 afar\u0103 de solar<\/td>\n10.000.000 \u20ac<\/td>\n1.500 h<\/td>\n6.667 \u20ac\/MWh cost fix<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

        \u00a0<\/p>\n

        Nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 energia solar\u0103 cost\u0103 efectiv 667 \u20ac\/MWh. \u00censeamn\u0103 c\u0103 venitul necesar pentru supravie\u021buirea investi\u021biei trebuie recuperat din mai pu\u021bine ore profitabile<\/strong>. C\u00e2nd orele bune dispar, investitorul cere contracte garantate, CfD, subven\u021bii, capacitate, dezechilibre compensate sau pre\u021buri mai mari \u00een alte intervale.<\/p>\n

        Deci afirma\u021bia \u201emai mult solar = mai ieftin\u201d este incomplet\u0103. Corect este:\u00a0 Mai mult solar f\u0103r\u0103 stocare \u0219i consum flexibil = pre\u021buri foarte mici la pr\u00e2nz, pre\u021buri mari seara \u0219i costuri sistemice mai mari.<\/strong><\/p>\n

          \n
        1. Centralele pe gaz \u0219i c\u0103rbune produc la pre\u021buri mai mari dac\u0103 func\u021bioneaz\u0103 mai rar, pentru a l\u0103sa loc regenerabilelor<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

          Centralele dispecerizabile au costuri fixe: personal, mentenan\u021b\u0103, amortizare, taxe, capital, contracte de gaz, rezerv\u0103 tehnic\u0103. Dac\u0103 func\u021bioneaz\u0103 mai pu\u021bine ore, costul fix se \u00eemparte la mai pu\u021bini MWh produ\u0219i, adic\u0103 cre\u0219te pre\u021bul \u00een pia\u021b\u0103.<\/p>\n

          Formula este: cost\/MWh = cost variabil + cost fix anual \/ MWh produ\u0219i anual<\/strong><\/p>\n

          Dac\u0103 o central\u0103 are costuri fixe de 50 milioane \u20ac\/an:<\/p>\n\n\n\n\n\n\n
          Ore func\u021bionare\/an<\/strong><\/td>\nProduc\u021bie la 500 MW<\/strong><\/td>\nCost fix\/MWh<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n
          5.000 h<\/td>\n2.500.000 MWh<\/td>\n20 \u20ac\/MWh<\/td>\n<\/tr>\n
          2.500 h<\/td>\n1.250.000 MWh<\/td>\n40 \u20ac\/MWh<\/td>\n<\/tr>\n
          1.000 h<\/td>\n500.000 MWh<\/td>\n100 \u20ac\/MWh<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

          \u00a0<\/p>\n

          Deci aceea\u0219i central\u0103 devine \u201emai scump\u0103\u201d pe MWh nu pentru c\u0103 e mai proast\u0103, ci pentru c\u0103 este chemat\u0103 doar c\u00e2nd nu mai bate vintul sau nu este soare. \u00cen acel moment nu mai vinzi \u201eenergie\u201d, vinzi siguran\u021ba sistemului<\/strong>.<\/p>\n

          Asta produce paradoxul mai multe regenerabile pot reduce orele de func\u021bionare ale centralelor clasice, \u0219i astfel cresc pre\u021bul energiei de v\u00e2rf \u0219i costul de adecvan\u021b\u0103.<\/strong><\/p>\n

            \n
          1. Canibalizarea pre\u021bului regenerabilelor<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

            Regenerabilele se ieftinesc singure \u00een orele \u00een care produc masiv. Dac\u0103 to\u021bi produc\u0103torii fotovoltaici livreaz\u0103 \u00een acelea\u0219i ore, pre\u021bul se pr\u0103bu\u0219e\u0219te exact c\u00e2nd ei produc.<\/p>\n

            Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 parcul fotovoltaic nu vinde la \u201epre\u021bul mediu al pie\u021bei\u201d, ci la pre\u021bul specific orelor solare. Acest pre\u021b poate fi mult mai mic dec\u00e2t media zilnic\u0103.<\/p>\n

            Consecin\u021ba este c\u0103 investi\u021bia fotovoltaic\u0103 pare ieftin\u0103 \u00een calcule teoretice, dar devine mai riscant\u0103 \u00een pia\u021b\u0103 real\u0103. Dac\u0103 vinde multe ore la pre\u021b mic, are nevoie fie de contracte garantate, fie de baterii, fie de pre\u021buri mari \u00een alte intervale pentru recuperarea investi\u021biei.<\/p>\n

            \u00cen Rom\u00e2nia, fenomenul a devenit vizibil prin apari\u021bia pre\u021burilor negative \u00een perioade de produc\u021bie solar\u0103 ridicat\u0103. Pre\u021bul negativ nu este succes. Este semn c\u0103 sistemul nu mai poate absorbi eficient energia produs\u0103 \u0219i c\u0103 pre\u021burile trebuie s\u0103 creasc\u0103 pentru a supravie\u021bui investi\u021bia.<\/p>\n

              \n
            1. Bateriile sunt bune, dar nu sunt magie<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

              Bateriile de 2\u20134 ore sunt excelente pentru mutarea energiei de la pr\u00e2nz spre sear\u0103, reglaj de frecven\u021b\u0103, reducerea dezechilibrelor \u0219i arbitraj zilnic. Europa accelereaz\u0103 masiv investi\u021biile \u00een baterii, capacitatea urm\u00e2nd s\u0103 creasc\u0103 puternic p\u00e2n\u0103 \u00een 2030, dar estim\u0103rile industriei arat\u0103 c\u0103 necesarul real ar putea fi mult mai mare dec\u00e2t capacitatea planificat\u0103.<\/p>\n

              Dar bateriile nu rezolv\u0103 tot. Se impune un mix de stocare, care nu exist\u0103 ast\u0103zi ca \u0219i concept \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

              Stocarea prost dimensionat\u0103 poate scumpi sistemul.<\/strong> Bateria este economic\u0103 pentru cicluri zilnice. Pentru stocare sezonier\u0103 sau multi-zile, costurile cresc drastic \u0219i ai nevoie de alt mix: hidro, pompaj, gaz flexibil, nuclear, demand response, interconexiuni, hidrogen doar acolo unde are sens economic.<\/p>\n

                \n
              1. Prosumatorii, energie ieftin\u0103 la livrare, energie scump\u0103 la compensare<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

                Prosumatorii produc \u00een principal la pr\u00e2nz, c\u00e2nd pre\u021bul este mic. Ei consum\u0103 adesea seara, diminea\u021ba sau iarna, c\u00e2nd pre\u021bul este mai mare. Dac\u0103 mecanismul de compensare nu reflect\u0103 diferen\u021ba orar\u0103 de pre\u021b, apare o pierdere economic\u0103 ascuns\u0103.<\/p>\n

                Exemplu:<\/p>\n

                Prosumatorul livreaz\u0103 1 MWh la pr\u00e2nz, c\u00e2nd energia valoreaz\u0103 20 euro\/MWh<\/strong>.
                Prime\u0219te compensare pentru 1 MWh seara, c\u00e2nd energia valoreaz\u0103 120 euro\/MWh<\/strong>.<\/p>\n

                Diferen\u021ba este: 120 \u2013 20 = 100 euro\/MWh<\/strong><\/p>\n

                Aceast\u0103 diferen\u021b\u0103 nu dispare. O pl\u0103te\u0219te furnizorul, iar apoi o transfer\u0103 \u00een pre\u021buri, cresc\u00e2ndu-le.<\/p>\n

                La final de noiembrie 2025, Rom\u00e2nia avea aproape 290.000 de prosumatori<\/strong>, cu aproximativ 3,35 GW<\/strong> instala\u021bi.<\/p>\n

                Aceasta este deja o \u201ecentral\u0103 virtual\u0103\u201d uria\u0219\u0103, dar necontrolabil\u0103. Dac\u0103 3,35 GW produc simultan la pr\u00e2nz, pot \u00eempinge pre\u021bul \u00een jos. Dar seara ace\u0219ti MW dispar, iar sistemul trebuie s\u0103 cumpere energie din alte surse.<\/p>\n

                Modelul prosumatorilor este v\u00e2ndut politic ca democratizare energetic\u0103. Par\u021bial este adev\u0103rat. Dar economic, \u00een forma prost reglementat\u0103, creeaz\u0103 transferuri de cost \u0219i cre\u0219teri de pre\u021b.<\/p>\n

                  \n
                1. Re\u021belele aduc costul ascuns al tranzi\u021biei prost proiectate<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

                  Re\u021belele vechi nu au fost proiectate pentru mii de produc\u0103tori mici, fluxuri inverse \u0219i volatilitate mare. Au fost proiectate pentru flux clasic: produc\u0103tor mare \u2192 transport \u2192 distribu\u021bie \u2192 consumator.<\/p>\n

                  Acum sistemul este inversat \u00een multe zone, consumatorul devine produc\u0103tor, satul injecteaz\u0103 \u00een re\u021bea, cartierul produce la pr\u00e2nz, iar distribuitorul trebuie s\u0103 \u021bin\u0103 tensiunea \u00een limite. Asta produce, pierderi mai mari, congestii, investi\u021bii urgente, transformatoare suprasolicitate, costuri de echilibrare, costuri cu consmul tehnologic propriu.<\/p>\n

                  Electrica raporta \u00een anul 2025 o cre\u0219tere a cheltuielilor cu energia cump\u0103rat\u0103 pentru acoperirea consumului propriu tehnologic, generat\u0103 de cre\u0219terea cu 24%<\/strong> a pre\u021bului de achizi\u021bie pentru CPT fa\u021b\u0103 de 2024. Deci re\u021beaua nu este un detaliu tehnic. Este un cost major \u00een factur\u0103.<\/p>\n

                    \n
                  1. Pia\u021b\u0103 nefunc\u021bional\u0103 \u00eenseamn\u0103 concuren\u021b\u0103 formal\u0103, pre\u021b mare real<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

                    O pia\u021b\u0103 poate avea furnizori mul\u021bi \u0219i totu\u0219i s\u0103 nu func\u021bioneze bine. Concuren\u021ba real\u0103 cere: lichiditate, transparen\u021b\u0103, \u00eencredere, contracte clare, supraveghere, consumatori mobili, oferte comparabile. Dac\u0103 exist\u0103 oferte mai mici, dar consumatorii nu migreaz\u0103, reducerea nu se vede \u00een facturi. Pia\u021ba r\u0103m\u00e2ne blocat\u0103 psihologic \u0219i institu\u021bional.<\/p>\n

                    Dup\u0103 criza energetic\u0103, consumatorii au devenit suspicio\u0219i. Mul\u021bi prefer\u0103 s\u0103 stea \u00een contracte vechi, chiar dac\u0103 exist\u0103 oferte mai bune, pentru c\u0103 nu au \u00eencredere \u00een furnizori, \u00een stat sau \u00een stabilitatea regulilor.<\/p>\n

                    De\u0219i ast\u0103zi exist\u0103 oferte cu 30\u201340% mai mici \u0219i ele nu se transform\u0103 \u00een facturi mai mici, cauza nu este lipsa de regenerabile. Cauza este pia\u021ba retail nefunc\u021bional\u0103, iner\u021bia consumatorilor, lipsa de informare, bariere contractuale \u0219i ne\u00eencrederea acumulat\u0103.<\/p>\n

                    Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 pre\u021bul mare nu mai este doar rezultat economic. Este \u0219i rezultat al ne\u00eencrederii.<\/p>\n

                      \n
                    1. Managementul defectuos al companiilor energetice aduce costuri politice mari \u00een factur\u0103<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

                      Sectorul energetic rom\u00e2nesc este plin de active strategice conduse adesea ca feude politice. Indicatorii de performan\u021b\u0103 sunt frecvent formali. AGA, CA, CS \u0219i directoratele au deseori obiective birocratice, nu economice.<\/p>\n

                      Dac\u0103 managementul este slab, politizat sau numit pe criterii de influen\u021b\u0103, costul apare \u00een: investi\u021bii \u00eent\u00e2rziate, investi\u021bii gre\u0219ite, mentenan\u021b\u0103 scump\u0103, contracte proaste, pierderi, litigii, consultan\u021b\u0103 inutil\u0103, achizi\u021bii supraevaluate.<\/p>\n

                      Exemplu economic care se repet\u0103 de 20 de ani:<\/p>\n

                      O investi\u021bie de re\u021bea de 500 milioane lei<\/strong> care este proiectat\u0103\/executat\u0103 prost \u0219i necesit\u0103 corec\u021bii de 15%,<\/strong> produce un cost suplimentar de: 500 milioane lei \u00d7 15% = 75 milioane lei<\/strong><\/p>\n

                      Ace\u0219ti 75 milioane lei nu sunt abstrac\u021bi. Ei intr\u0103 \u00een tarife, amortiz\u0103ri, costuri reglementate sau pierderi suportate indirect de consumatori. Adic\u0103 sunt cauzatoare de pre\u021buri mari.<\/p>\n

                      Un sector energetic prost condus nu poate livra energie ieftin\u0103, indiferent c\u00e2te panouri solare instaleaz\u0103. \u00cen energie, managementul prost nu se vede imediat ca \u00eentr-un magazin care d\u0103 faliment. Se vede peste 5\u201310 ani, sub form\u0103 de tarife mai mari, avarii, congestii, capacitate indisponibil\u0103 \u0219i investi\u021bii ref\u0103cute \u0219i necesit\u0103 al\u0219i 5 \u2013 10 ani pentru a reduce influen\u021ba \u00een pre\u021buri mari.<\/p>\n

                        \n
                      1. Legi care creeaz\u0103 costuri. Racordarea \u201egratuit\u0103\u201d \u00eenseamn\u0103 pl\u0103tit\u0103 de altcineva, adic\u0103 m\u0103riri de costuri.<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

                        Racordarea gratuit\u0103, extinderea gratuit\u0103 a re\u021belelor sau facilit\u0103\u021bile acordate unor categorii nu sunt gratuite. Ele sunt costuri mutate. Mutate \u00een pre\u021buri mai mari. Dac\u0103 un dezvoltator imobiliar prime\u0219te extindere de re\u021bea f\u0103r\u0103 s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 integral costul real, diferen\u021ba se mut\u0103 c\u0103tre operatorul de distribu\u021bie, tariful general, consumatorii existen\u021bi, bugetul public.<\/p>\n

                        Exemplu:Un cartier nou are nevoie de lucr\u0103ri de re\u021bea de 10 milioane lei<\/strong>. Dezvoltatorul pl\u0103te\u0219te doar 2 milioane lei<\/strong>.Diferen\u021ba de 8 milioane lei<\/strong> se recupereaz\u0103 din sistem.<\/p>\n

                        Asta \u00eenseamn\u0103 subven\u021bie mascat\u0103. Nu pentru consumatorul vulnerabil, ci pentru dezvoltare imobiliar\u0103.\u00a0<\/strong><\/p>\n

                          \n
                        1. Lipsa integratorului face ca s\u0103 realizeze investi\u021biile, s\u0103 optimizeze costurile \u0219i s\u0103 reduc\u0103 pre\u021burile, deoarece fiecare institu\u021bie optimizeaz\u0103 doar bucata ei<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

                          Ministerul Energiei, ANRE, Transelectrica, Transgaz, distribuitorii, furnizori, OPCOM, Consiliul Concuren\u021bei, Ministerul Finan\u021belor, SGG, produc\u0103torii \u0219i furnizorii opereaz\u0103 pe buc\u0103\u021bi. Dar sistemul energetic nu func\u021bioneaz\u0103 pe buc\u0103\u021bi. Func\u021bioneaz\u0103 simultan.<\/p>\n

                          Dac\u0103 adaugi 8.000 MW solar f\u0103r\u0103 s\u0103 ai:<\/p>\n

                            \n
                          • re\u021bea;<\/li>\n
                          • baterii;<\/li>\n
                          • consum flexibil;<\/li>\n
                          • contracte dinamice;<\/li>\n
                          • capacit\u0103\u021bi de echilibrare;<\/li>\n
                          • prognoz\u0103;<\/li>\n
                          • reguli pentru prosumatori;<\/li>\n
                          • pie\u021be forward lichide;<\/li>\n
                          • investi\u021bii \u00een v\u00e2rf de consum;<\/li>\n<\/ul>\n

                            nu ai tranzi\u021bie energetic\u0103. Ai haos energetic scump, ambalat verde<\/strong>.<\/p>\n

                            Sistemul energetic nu poate func\u021biona prin fragmente. Dac\u0103 fiecare ac\u021bioneaz\u0103 separat, apar decizii contradictorii:<\/p>\n

                              \n
                            • se aprob\u0103 prosumatori f\u0103r\u0103 re\u021bea,<\/li>\n
                            • se aprob\u0103 parcuri f\u0103r\u0103 stocare,<\/li>\n
                            • se modific\u0103 reguli f\u0103r\u0103 impact sistemic,<\/li>\n
                            • se dau subven\u021bii f\u0103r\u0103 calcul de cost total,<\/li>\n
                            • se discut\u0103 produc\u021bie f\u0103r\u0103 consum flexibil.<\/li>\n<\/ul>\n

                              Rezultatul este un sistem care produce energie ieftin\u0103 \u00een ore inutile \u0219i energie scump\u0103 \u00een ore critice. Per total pre\u021buri mai mari pentru consumatori.<\/p>\n

                              \u00a0<\/p>\n

                              Mitul \u201ecre\u0219tem regenerabilele \u0219i scade pre\u021bul\u201d este o jum\u0103tate de adev\u0103r folosit\u0103 politic. Regenerabilele pot reduce costul marginal al energiei \u00een anumite ore. Dar factura final\u0103 depinde de:<\/p>\n

                                \n
                              1. costul re\u021belei;<\/li>\n
                              2. costul echilibr\u0103rii;<\/li>\n
                              3. costul capacit\u0103\u021bilor de rezerv\u0103;<\/li>\n
                              4. costul stoc\u0103rii;<\/li>\n
                              5. costul congestiilor;<\/li>\n
                              6. costul managementului prost;<\/li>\n
                              7. costul reglement\u0103rilor gre\u0219ite;<\/li>\n
                              8. costul pie\u021belor nelichide;<\/li>\n
                              9. costul subven\u021biilor \u00eencruci\u0219ate;<\/li>\n
                              10. costul corup\u021biei \u0219i al captur\u0103rii institu\u021bionale.<\/li>\n<\/ol>\n

                                Energie ieftin\u0103 nu apare automat dac\u0103 m\u0103rim capacitatea instalat\u0103.<\/p>\n

                                Energie ieftin\u0103 = produc\u021bie potrivit\u0103 + re\u021bea adecvat\u0103 + stocare corect\u0103 + pia\u021b\u0103 lichid\u0103 + management competent + reglementare curat\u0103.<\/p>\n

                                F\u0103r\u0103 reforme, pre\u021burile cresc mult; cu reforme, cresc mai pu\u021bin sau se stabilizeaz\u0103; abia dup\u0103 amortizarea investi\u021biilor \u0219i func\u021bionarea corect\u0103 a sistemului, pre\u021burile pot sc\u0103dea real.<\/p>\n

                                Dumitru Chis\u0103li\u021b\u0103<\/strong><\/p>\n

                                Pre\u0219edinte AEI<\/strong><\/p>\n

                                \u00a0<\/p>\n<\/div>\n

                                \n
                                VN:F [1.9.22_1171]<\/div>\n
                                \n
                                \n
                                \n
                                \n
                                se actualizeaz\u0103…<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
                                \n
                                Rating: 0.0\/10<\/strong> (0 votes cast)<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
                                \n

                                Cre\u0219terea produc\u021biei de energie solar\u0103 \u0219i eolian\u0103 nu garanteaz\u0103 sc\u0103derea pre\u021bului final la consumator. Ea poate reduce pre\u021bul \u00een anumite ore, dar poate cre\u0219te costul total al sistemului dac\u0103 este f\u0103cut\u0103 f\u0103r\u0103 re\u021bele adaptate, stocare, flexibilitate, capacit\u0103\u021bi de echilibrare, pie\u021be lichide, reguli corecte pentru prosumatori, management performant \u0219i coordonare institu\u021bional\u0103.<\/p>\n

                                \u00cen Rom\u00e2nia se vede deja ruptura dintre \u201eenergie ieftin\u0103 \u00een anumite ore\u201d \u0219i \u201eenergie scump\u0103 ca sistem\u201d. Pe PZU, pentru livrarea din 26 aprilie 2026, OPCOM afi\u0219a pre\u021b mediu de 36,63 euro\/MWh, dar cu Peak -21,28 euro\/MWh \u0219i Off-Peak 94,54 euro\/MWh. Aceasta este imaginea perfect\u0103 a sistemului dezechilibrat: pre\u021buri foarte mici sau negative \u00eentr-un interval \u0219i pre\u021buri mari per total.<\/p>\n

                                Cauzele pre\u021burilor mari la energie electric\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u0219i influen\u021ba acestora<\/p>\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n
                                Nr.<\/strong><\/td>\nCauz\u0103 de cost\/pret mare<\/strong><\/td>\nMecanism<\/strong><\/td>\nImpact\u00a0 <\/strong><\/td>\nEstimare pndere maxim\u0103 \u00een pre\u021b<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n
                                1<\/td>\nBlocaj ATR \/ capacitate rezervat\u0103 artificial<\/td>\nproiecte speculative blocheaz\u0103 re\u021beaua, proiectele mature \u00eent\u00e2rzie<\/td>\nMare<\/td>\n4%<\/td>\n<\/tr>\n
                                2<\/td>\nCanibalizarea solar\/eolian<\/td>\npre\u021b mic c\u00e2nd produc, pre\u021b mare c\u00e2nd nu produc<\/td>\nFoarte mare<\/td>\n8%<\/td>\n<\/tr>\n
                                3<\/strong><\/td>\nCentrale gaz\/c\u0103rbune cu ore mai pu\u021bine de functionare urmare a prioritizarii regenerabilelor<\/strong><\/td>\ncosturile fixe se \u00eempart pe mai pu\u021bini MWh<\/strong><\/td>\nFoarte mare<\/strong><\/td>\n13%<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n
                                4<\/td>\nLips\u0103 stocare adecvat\u0103<\/td>\ndezechilibre, curtailment, pre\u021buri de v\u00e2rf<\/td>\nMare<\/td>\n7%<\/td>\n<\/tr>\n
                                5<\/td>\nStocare prost dimensionat\u0103<\/td>\nbaterii prea lungi\/scumpe sau amplasate gre\u0219it<\/td>\nMedie<\/td>\n3%<\/td>\n<\/tr>\n
                                6<\/td>\nProsumatori compensa\u021bi cantitativ nu valoric<\/td>\nlivreaz\u0103 ieftin, primesc scump<\/td>\nMare<\/td>\n4%<\/td>\n<\/tr>\n
                                7<\/strong><\/td>\nRe\u021bele vechi \/ pierderi \/ congestii<\/strong><\/td>\npierderi tehnologice, investi\u021bii tardive, limit\u0103ri<\/strong><\/td>\nFoarte mare<\/strong><\/td>\n17%<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n
                                8<\/strong><\/td>\nPia\u021b\u0103 nelichid\u0103 \/ concuren\u021b\u0103 slab\u0103<\/strong><\/td>\npre\u021buri retail rigide, risc mare, contracte slabe<\/strong><\/td>\nFoarte mare<\/strong><\/td>\n9%<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n
                                9<\/td>\nManagement ineficient companii energetice<\/td>\ninvesti\u021bii proaste, mentenan\u021b\u0103 \u00eent\u00e2rziat\u0103, politizare<\/td>\nMare<\/td>\n7%<\/td>\n<\/tr>\n
                                10<\/td>\nLegi populiste \/ racord\u0103ri \u201egratuite\u201d<\/td>\ncosturi transferate \u00een tarife<\/td>\nMare<\/td>\n4%<\/td>\n<\/tr>\n
                                11<\/td>\nLips\u0103 integrator sistemic<\/td>\ninvesti\u021bii necorelate \u00eentre produc\u021bie, re\u021bea, consum<\/td>\nFoarte mare<\/td>\n8%<\/td>\n<\/tr>\n
                                12<\/td>\nDezechilibre \u0219i prognoz\u0103 slab\u0103<\/td>\ncosturi de balansare, abateri produc\u021bie\/consum<\/td>\nMare<\/td>\n4%<\/td>\n<\/tr>\n
                                13<\/td>\nCost de adecvan\u021b\u0103 \/ capacitate de rezerv\u0103<\/td>\nplata centralelor care stau preg\u0103tite<\/td>\nFoarte mare<\/td>\n8%<\/td>\n<\/tr>\n
                                14<\/td>\nInterven\u021bii stat\u00a0 \/ scheme instabile<\/td>\nrisc politic inclus \u00een pre\u021b<\/td>\nMare<\/td>\n4%<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

                                \u00a0<\/p>\n

                                  \n
                                1. ATR-urile blocate administrativ, aduc specul\u0103 \u0219i capturare de capacitate, dar deblocarea lor nu vor aduce pre\u021buri mai mici \u00een haosul din energie<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

                                  Problema ATR-urilor nu este doar tehnic\u0103. Este \u0219i institu\u021bional\u0103. Dac\u0103 o re\u021bea are, s\u0103 zicem, 1.000 MW capacitate real\u0103 disponibil\u0103 \u00eentr-o zon\u0103, dar sunt emise sau rezervate solicit\u0103ri de 5.000 MW, apare o pia\u021b\u0103 paralel\u0103 a \u201eh\u00e2rtiei\u201d \u2013 proiecte imature blocheaz\u0103 capacitate, proiecte reale a\u0219teapt\u0103, iar sistemul devine captiv.<\/p>\n

                                  Blocajul are la baz\u0103 regulile ANRE. Aceia\u0219i arhitec\u021bi ai blocajului nu devin automat credibili, doar pentru c\u0103 anun\u021b\u0103 deblocarea \u00eentr-o discu\u021bie cu Ministrul Interimar al Energiei.<\/strong>\u00a0 Comportamentul lor i-a compromis. A\u0219a cum arat\u0103 lucrurile, pare c\u0103 \u201eDeblocarea ATR\u201d se doar pentru o redistribuire a rentei c\u0103tre al\u021bi viitori favoriza\u021bi<\/strong>.<\/p>\n

                                  \u00centr-un sistem energetic cu multe proiecte solare \u0219i eoliene, problema nu mai este doar cine produce energie, ci cine are dreptul s\u0103 injecteze energia \u00een re\u021bea<\/strong>. ATR-ul devine o form\u0103 de privilegiu economic. Cine ob\u021bine capacitate de racordare ob\u021bine acces la venituri viitoare. Cine nu ob\u021bine, r\u0103m\u00e2ne cu proiecte blocate.<\/p>\n

                                  Aici apare o problem\u0103 structural, dac\u0103 regulile de racordare sunt f\u0103cute prost, schimbate des sau capturate de interese, pia\u021ba nu mai este concuren\u021bial\u0103. Ea devine o pia\u021b\u0103 a accesului administrativ. Nu c\u00e2\u0219tig\u0103 neap\u0103rat cel mai eficient produc\u0103tor, ci cel care ob\u021bine acces la re\u021bea. Asta poate ridica pre\u021bul, nu \u00eel reduce.<\/p>\n

                                    \n
                                  1. Mai mult solar \u0219i eolian f\u0103r\u0103 reengineering \u00eentregului sostem energetic (nu doar electroenergetic) produce dezechilibru, nu ieftinire<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

                                    Energia solar\u0103 produce masiv la pr\u00e2nz. Energia eolian\u0103 produce c\u00e2nd bate v\u00e2ntul. Consumul \u00eens\u0103 are alte v\u00e2rfuri: diminea\u021ba, seara, iarna, \u00een zilele f\u0103r\u0103 soare sau f\u0103r\u0103 v\u00e2nt.<\/p>\n

                                    Asta creeaz\u0103 trei efecte:<\/p>\n

                                      \n
                                    1. Pre\u021buri foarte mici \u00een orele cu exces de produc\u021bie.
                                      2. Pre\u021buri mari \u00een orele de consum mare \u0219i produc\u021bia regenerabil\u0103 mic\u0103.
                                      3. Costuri mai mari pentru centralele clasice, care func\u021bioneaz\u0103 mai pu\u021bine ore.<\/li>\n<\/ol>\n

                                      \u00cen 2025, media anual\u0103 PZU Rom\u00e2nia a fost 108,16 euro\/MWh<\/strong>, cu Peak 101,87 euro\/MWh<\/strong> \u0219i Off-Peak 114,45 euro\/MWh<\/strong>. Pre\u021bul mediu a crescut cu 4,49%<\/strong> fa\u021b\u0103 de anul anterior, de\u0219i regenerabilele au continuat s\u0103 creasc\u0103.<\/p>\n

                                      Aceasta arat\u0103 c\u0103 ideea \u201emai multe regenerabile = automat pre\u021b mai mic\u201d nu func\u021bioneaz\u0103 \u00een practic\u0103.<\/p>\n

                                      Exemplu simplificat:<\/p>\n\n\n\n\n\n\n\n
                                      Tehnologie<\/strong><\/td>\nCost anual fix<\/strong><\/td>\nOre utile\/an<\/strong><\/td>\nCost necesar pe MWh<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n
                                      Parc solar A<\/td>\n1.000.000 \u20ac<\/td>\n1.500 h<\/td>\n667 \u20ac\/MWh pentru recuperarea costului fix<\/td>\n<\/tr>\n
                                      Parc solar B, dup\u0103 canibalizare<\/td>\n1.000.000 \u20ac<\/td>\n900 h cu pre\u021b acceptabil<\/td>\n1.111 \u20ac\/MWh echivalent<\/td>\n<\/tr>\n
                                      Central\u0103 pe gaz<\/td>\n10.000.000 \u20ac<\/td>\n4.000 h<\/td>\n2.500 \u20ac\/MWh cost fix<\/td>\n<\/tr>\n
                                      Central\u0103 pe gaz, \u00eempins\u0103 afar\u0103 de solar<\/td>\n10.000.000 \u20ac<\/td>\n1.500 h<\/td>\n6.667 \u20ac\/MWh cost fix<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

                                      \u00a0<\/p>\n

                                      Nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 energia solar\u0103 cost\u0103 efectiv 667 \u20ac\/MWh. \u00censeamn\u0103 c\u0103 venitul necesar pentru supravie\u021buirea investi\u021biei trebuie recuperat din mai pu\u021bine ore profitabile<\/strong>. C\u00e2nd orele bune dispar, investitorul cere contracte garantate, CfD, subven\u021bii, capacitate, dezechilibre compensate sau pre\u021buri mai mari \u00een alte intervale.<\/p>\n

                                      Deci afirma\u021bia \u201emai mult solar = mai ieftin\u201d este incomplet\u0103. Corect este:\u00a0 Mai mult solar f\u0103r\u0103 stocare \u0219i consum flexibil = pre\u021buri foarte mici la pr\u00e2nz, pre\u021buri mari seara \u0219i costuri sistemice mai mari.<\/strong><\/p>\n

                                        \n
                                      1. Centralele pe gaz \u0219i c\u0103rbune produc la pre\u021buri mai mari dac\u0103 func\u021bioneaz\u0103 mai rar, pentru a l\u0103sa loc regenerabilelor<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

                                        Centralele dispecerizabile au costuri fixe: personal, mentenan\u021b\u0103, amortizare, taxe, capital, contracte de gaz, rezerv\u0103 tehnic\u0103. Dac\u0103 func\u021bioneaz\u0103 mai pu\u021bine ore, costul fix se \u00eemparte la mai pu\u021bini MWh produ\u0219i, adic\u0103 cre\u0219te pre\u021bul \u00een pia\u021b\u0103.<\/p>\n

                                        Formula este: cost\/MWh = cost variabil + cost fix anual \/ MWh produ\u0219i anual<\/strong><\/p>\n

                                        Dac\u0103 o central\u0103 are costuri fixe de 50 milioane \u20ac\/an:<\/p>\n\n\n\n\n\n\n
                                        Ore func\u021bionare\/an<\/strong><\/td>\nProduc\u021bie la 500 MW<\/strong><\/td>\nCost fix\/MWh<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n
                                        5.000 h<\/td>\n2.500.000 MWh<\/td>\n20 \u20ac\/MWh<\/td>\n<\/tr>\n
                                        2.500 h<\/td>\n1.250.000 MWh<\/td>\n40 \u20ac\/MWh<\/td>\n<\/tr>\n
                                        1.000 h<\/td>\n500.000 MWh<\/td>\n100 \u20ac\/MWh<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

                                        \u00a0<\/p>\n

                                        Deci aceea\u0219i central\u0103 devine \u201emai scump\u0103\u201d pe MWh nu pentru c\u0103 e mai proast\u0103, ci pentru c\u0103 este chemat\u0103 doar c\u00e2nd nu mai bate vintul sau nu este soare. \u00cen acel moment nu mai vinzi \u201eenergie\u201d, vinzi siguran\u021ba sistemului<\/strong>.<\/p>\n

                                        Asta produce paradoxul mai multe regenerabile pot reduce orele de func\u021bionare ale centralelor clasice, \u0219i astfel cresc pre\u021bul energiei de v\u00e2rf \u0219i costul de adecvan\u021b\u0103.<\/strong><\/p>\n

                                          \n
                                        1. Canibalizarea pre\u021bului regenerabilelor<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

                                          Regenerabilele se ieftinesc singure \u00een orele \u00een care produc masiv. Dac\u0103 to\u021bi produc\u0103torii fotovoltaici livreaz\u0103 \u00een acelea\u0219i ore, pre\u021bul se pr\u0103bu\u0219e\u0219te exact c\u00e2nd ei produc.<\/p>\n

                                          Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 parcul fotovoltaic nu vinde la \u201epre\u021bul mediu al pie\u021bei\u201d, ci la pre\u021bul specific orelor solare. Acest pre\u021b poate fi mult mai mic dec\u00e2t media zilnic\u0103.<\/p>\n

                                          Consecin\u021ba este c\u0103 investi\u021bia fotovoltaic\u0103 pare ieftin\u0103 \u00een calcule teoretice, dar devine mai riscant\u0103 \u00een pia\u021b\u0103 real\u0103. Dac\u0103 vinde multe ore la pre\u021b mic, are nevoie fie de contracte garantate, fie de baterii, fie de pre\u021buri mari \u00een alte intervale pentru recuperarea investi\u021biei.<\/p>\n

                                          \u00cen Rom\u00e2nia, fenomenul a devenit vizibil prin apari\u021bia pre\u021burilor negative \u00een perioade de produc\u021bie solar\u0103 ridicat\u0103. Pre\u021bul negativ nu este succes. Este semn c\u0103 sistemul nu mai poate absorbi eficient energia produs\u0103 \u0219i c\u0103 pre\u021burile trebuie s\u0103 creasc\u0103 pentru a supravie\u021bui investi\u021bia.<\/p>\n

                                            \n
                                          1. Bateriile sunt bune, dar nu sunt magie<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

                                            Bateriile de 2\u20134 ore sunt excelente pentru mutarea energiei de la pr\u00e2nz spre sear\u0103, reglaj de frecven\u021b\u0103, reducerea dezechilibrelor \u0219i arbitraj zilnic. Europa accelereaz\u0103 masiv investi\u021biile \u00een baterii, capacitatea urm\u00e2nd s\u0103 creasc\u0103 puternic p\u00e2n\u0103 \u00een 2030, dar estim\u0103rile industriei arat\u0103 c\u0103 necesarul real ar putea fi mult mai mare dec\u00e2t capacitatea planificat\u0103.<\/p>\n

                                            Dar bateriile nu rezolv\u0103 tot. Se impune un mix de stocare, care nu exist\u0103 ast\u0103zi ca \u0219i concept \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

                                            Stocarea prost dimensionat\u0103 poate scumpi sistemul.<\/strong> Bateria este economic\u0103 pentru cicluri zilnice. Pentru stocare sezonier\u0103 sau multi-zile, costurile cresc drastic \u0219i ai nevoie de alt mix: hidro, pompaj, gaz flexibil, nuclear, demand response, interconexiuni, hidrogen doar acolo unde are sens economic.<\/p>\n

                                              \n
                                            1. Prosumatorii, energie ieftin\u0103 la livrare, energie scump\u0103 la compensare<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

                                              Prosumatorii produc \u00een principal la pr\u00e2nz, c\u00e2nd pre\u021bul este mic. Ei consum\u0103 adesea seara, diminea\u021ba sau iarna, c\u00e2nd pre\u021bul este mai mare. Dac\u0103 mecanismul de compensare nu reflect\u0103 diferen\u021ba orar\u0103 de pre\u021b, apare o pierdere economic\u0103 ascuns\u0103.<\/p>\n

                                              Exemplu:<\/p>\n

                                              Prosumatorul livreaz\u0103 1 MWh la pr\u00e2nz, c\u00e2nd energia valoreaz\u0103 20 euro\/MWh<\/strong>.
                                              Prime\u0219te compensare pentru 1 MWh seara, c\u00e2nd energia valoreaz\u0103 120 euro\/MWh<\/strong>.<\/p>\n

                                              Diferen\u021ba este: 120 \u2013 20 = 100 euro\/MWh<\/strong><\/p>\n

                                              Aceast\u0103 diferen\u021b\u0103 nu dispare. O pl\u0103te\u0219te furnizorul, iar apoi o transfer\u0103 \u00een pre\u021buri, cresc\u00e2ndu-le.<\/p>\n

                                              La final de noiembrie 2025, Rom\u00e2nia avea aproape 290.000 de prosumatori<\/strong>, cu aproximativ 3,35 GW<\/strong> instala\u021bi.<\/p>\n

                                              Aceasta este deja o \u201ecentral\u0103 virtual\u0103\u201d uria\u0219\u0103, dar necontrolabil\u0103. Dac\u0103 3,35 GW produc simultan la pr\u00e2nz, pot \u00eempinge pre\u021bul \u00een jos. Dar seara ace\u0219ti MW dispar, iar sistemul trebuie s\u0103 cumpere energie din alte surse.<\/p>\n

                                              Modelul prosumatorilor este v\u00e2ndut politic ca democratizare energetic\u0103. Par\u021bial este adev\u0103rat. Dar economic, \u00een forma prost reglementat\u0103, creeaz\u0103 transferuri de cost \u0219i cre\u0219teri de pre\u021b.<\/p>\n

                                                \n
                                              1. Re\u021belele aduc costul ascuns al tranzi\u021biei prost proiectate<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

                                                Re\u021belele vechi nu au fost proiectate pentru mii de produc\u0103tori mici, fluxuri inverse \u0219i volatilitate mare. Au fost proiectate pentru flux clasic: produc\u0103tor mare \u2192 transport \u2192 distribu\u021bie \u2192 consumator.<\/p>\n

                                                Acum sistemul este inversat \u00een multe zone, consumatorul devine produc\u0103tor, satul injecteaz\u0103 \u00een re\u021bea, cartierul produce la pr\u00e2nz, iar distribuitorul trebuie s\u0103 \u021bin\u0103 tensiunea \u00een limite. Asta produce, pierderi mai mari, congestii, investi\u021bii urgente, transformatoare suprasolicitate, costuri de echilibrare, costuri cu consmul tehnologic propriu.<\/p>\n

                                                Electrica raporta \u00een anul 2025 o cre\u0219tere a cheltuielilor cu energia cump\u0103rat\u0103 pentru acoperirea consumului propriu tehnologic, generat\u0103 de cre\u0219terea cu 24%<\/strong> a pre\u021bului de achizi\u021bie pentru CPT fa\u021b\u0103 de 2024. Deci re\u021beaua nu este un detaliu tehnic. Este un cost major \u00een factur\u0103.<\/p>\n

                                                  \n
                                                1. Pia\u021b\u0103 nefunc\u021bional\u0103 \u00eenseamn\u0103 concuren\u021b\u0103 formal\u0103, pre\u021b mare real<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

                                                  O pia\u021b\u0103 poate avea furnizori mul\u021bi \u0219i totu\u0219i s\u0103 nu func\u021bioneze bine. Concuren\u021ba real\u0103 cere: lichiditate, transparen\u021b\u0103, \u00eencredere, contracte clare, supraveghere, consumatori mobili, oferte comparabile. Dac\u0103 exist\u0103 oferte mai mici, dar consumatorii nu migreaz\u0103, reducerea nu se vede \u00een facturi. Pia\u021ba r\u0103m\u00e2ne blocat\u0103 psihologic \u0219i institu\u021bional.<\/p>\n

                                                  Dup\u0103 criza energetic\u0103, consumatorii au devenit suspicio\u0219i. Mul\u021bi prefer\u0103 s\u0103 stea \u00een contracte vechi, chiar dac\u0103 exist\u0103 oferte mai bune, pentru c\u0103 nu au \u00eencredere \u00een furnizori, \u00een stat sau \u00een stabilitatea regulilor.<\/p>\n

                                                  De\u0219i ast\u0103zi exist\u0103 oferte cu 30\u201340% mai mici \u0219i ele nu se transform\u0103 \u00een facturi mai mici, cauza nu este lipsa de regenerabile. Cauza este pia\u021ba retail nefunc\u021bional\u0103, iner\u021bia consumatorilor, lipsa de informare, bariere contractuale \u0219i ne\u00eencrederea acumulat\u0103.<\/p>\n

                                                  Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 pre\u021bul mare nu mai este doar rezultat economic. Este \u0219i rezultat al ne\u00eencrederii.<\/p>\n

                                                    \n
                                                  1. Managementul defectuos al companiilor energetice aduce costuri politice mari \u00een factur\u0103<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

                                                    Sectorul energetic rom\u00e2nesc este plin de active strategice conduse adesea ca feude politice. Indicatorii de performan\u021b\u0103 sunt frecvent formali. AGA, CA, CS \u0219i directoratele au deseori obiective birocratice, nu economice.<\/p>\n

                                                    Dac\u0103 managementul este slab, politizat sau numit pe criterii de influen\u021b\u0103, costul apare \u00een: investi\u021bii \u00eent\u00e2rziate, investi\u021bii gre\u0219ite, mentenan\u021b\u0103 scump\u0103, contracte proaste, pierderi, litigii, consultan\u021b\u0103 inutil\u0103, achizi\u021bii supraevaluate.<\/p>\n

                                                    Exemplu economic care se repet\u0103 de 20 de ani:<\/p>\n

                                                    O investi\u021bie de re\u021bea de 500 milioane lei<\/strong> care este proiectat\u0103\/executat\u0103 prost \u0219i necesit\u0103 corec\u021bii de 15%,<\/strong> produce un cost suplimentar de: 500 milioane lei \u00d7 15% = 75 milioane lei<\/strong><\/p>\n

                                                    Ace\u0219ti 75 milioane lei nu sunt abstrac\u021bi. Ei intr\u0103 \u00een tarife, amortiz\u0103ri, costuri reglementate sau pierderi suportate indirect de consumatori. Adic\u0103 sunt cauzatoare de pre\u021buri mari.<\/p>\n

                                                    Un sector energetic prost condus nu poate livra energie ieftin\u0103, indiferent c\u00e2te panouri solare instaleaz\u0103. \u00cen energie, managementul prost nu se vede imediat ca \u00eentr-un magazin care d\u0103 faliment. Se vede peste 5\u201310 ani, sub form\u0103 de tarife mai mari, avarii, congestii, capacitate indisponibil\u0103 \u0219i investi\u021bii ref\u0103cute \u0219i necesit\u0103 al\u0219i 5 \u2013 10 ani pentru a reduce influen\u021ba \u00een pre\u021buri mari.<\/p>\n

                                                      \n
                                                    1. Legi care creeaz\u0103 costuri. Racordarea \u201egratuit\u0103\u201d \u00eenseamn\u0103 pl\u0103tit\u0103 de altcineva, adic\u0103 m\u0103riri de costuri.<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

                                                      Racordarea gratuit\u0103, extinderea gratuit\u0103 a re\u021belelor sau facilit\u0103\u021bile acordate unor categorii nu sunt gratuite. Ele sunt costuri mutate. Mutate \u00een pre\u021buri mai mari. Dac\u0103 un dezvoltator imobiliar prime\u0219te extindere de re\u021bea f\u0103r\u0103 s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 integral costul real, diferen\u021ba se mut\u0103 c\u0103tre operatorul de distribu\u021bie, tariful general, consumatorii existen\u021bi, bugetul public.<\/p>\n

                                                      Exemplu:Un cartier nou are nevoie de lucr\u0103ri de re\u021bea de 10 milioane lei<\/strong>. Dezvoltatorul pl\u0103te\u0219te doar 2 milioane lei<\/strong>.Diferen\u021ba de 8 milioane lei<\/strong> se recupereaz\u0103 din sistem.<\/p>\n

                                                      Asta \u00eenseamn\u0103 subven\u021bie mascat\u0103. Nu pentru consumatorul vulnerabil, ci pentru dezvoltare imobiliar\u0103.\u00a0<\/strong><\/p>\n

                                                        \n
                                                      1. Lipsa integratorului face ca s\u0103 realizeze investi\u021biile, s\u0103 optimizeze costurile \u0219i s\u0103 reduc\u0103 pre\u021burile, deoarece fiecare institu\u021bie optimizeaz\u0103 doar bucata ei<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

                                                        Ministerul Energiei, ANRE, Transelectrica, Transgaz, distribuitorii, furnizori, OPCOM, Consiliul Concuren\u021bei, Ministerul Finan\u021belor, SGG, produc\u0103torii \u0219i furnizorii opereaz\u0103 pe buc\u0103\u021bi. Dar sistemul energetic nu func\u021bioneaz\u0103 pe buc\u0103\u021bi. Func\u021bioneaz\u0103 simultan.<\/p>\n

                                                        Dac\u0103 adaugi 8.000 MW solar f\u0103r\u0103 s\u0103 ai:<\/p>\n

                                                          \n
                                                        • re\u021bea;<\/li>\n
                                                        • baterii;<\/li>\n
                                                        • consum flexibil;<\/li>\n
                                                        • contracte dinamice;<\/li>\n
                                                        • capacit\u0103\u021bi de echilibrare;<\/li>\n
                                                        • prognoz\u0103;<\/li>\n
                                                        • reguli pentru prosumatori;<\/li>\n
                                                        • pie\u021be forward lichide;<\/li>\n
                                                        • investi\u021bii \u00een v\u00e2rf de consum;<\/li>\n<\/ul>\n

                                                          nu ai tranzi\u021bie energetic\u0103. Ai haos energetic scump, ambalat verde<\/strong>.<\/p>\n

                                                          Sistemul energetic nu poate func\u021biona prin fragmente. Dac\u0103 fiecare ac\u021bioneaz\u0103 separat, apar decizii contradictorii:<\/p>\n

                                                            \n
                                                          • se aprob\u0103 prosumatori f\u0103r\u0103 re\u021bea,<\/li>\n
                                                          • se aprob\u0103 parcuri f\u0103r\u0103 stocare,<\/li>\n
                                                          • se modific\u0103 reguli f\u0103r\u0103 impact sistemic,<\/li>\n
                                                          • se dau subven\u021bii f\u0103r\u0103 calcul de cost total,<\/li>\n
                                                          • se discut\u0103 produc\u021bie f\u0103r\u0103 consum flexibil.<\/li>\n<\/ul>\n

                                                            Rezultatul este un sistem care produce energie ieftin\u0103 \u00een ore inutile \u0219i energie scump\u0103 \u00een ore critice. Per total pre\u021buri mai mari pentru consumatori.<\/p>\n

                                                            \u00a0<\/p>\n

                                                            Mitul \u201ecre\u0219tem regenerabilele \u0219i scade pre\u021bul\u201d este o jum\u0103tate de adev\u0103r folosit\u0103 politic. Regenerabilele pot reduce costul marginal al energiei \u00een anumite ore. Dar factura final\u0103 depinde de:<\/p>\n

                                                              \n
                                                            1. costul re\u021belei;<\/li>\n
                                                            2. costul echilibr\u0103rii;<\/li>\n
                                                            3. costul capacit\u0103\u021bilor de rezerv\u0103;<\/li>\n
                                                            4. costul stoc\u0103rii;<\/li>\n
                                                            5. costul congestiilor;<\/li>\n
                                                            6. costul managementului prost;<\/li>\n
                                                            7. costul reglement\u0103rilor gre\u0219ite;<\/li>\n
                                                            8. costul pie\u021belor nelichide;<\/li>\n
                                                            9. costul subven\u021biilor \u00eencruci\u0219ate;<\/li>\n
                                                            10. costul corup\u021biei \u0219i al captur\u0103rii institu\u021bionale.<\/li>\n<\/ol>\n

                                                              Energie ieftin\u0103 nu apare automat dac\u0103 m\u0103rim capacitatea instalat\u0103.<\/p>\n

                                                              Energie ieftin\u0103 = produc\u021bie potrivit\u0103 + re\u021bea adecvat\u0103 + stocare corect\u0103 + pia\u021b\u0103 lichid\u0103 + management competent + reglementare curat\u0103.<\/p>\n

                                                              F\u0103r\u0103 reforme, pre\u021burile cresc mult; cu reforme, cresc mai pu\u021bin sau se stabilizeaz\u0103; abia dup\u0103 amortizarea investi\u021biilor \u0219i func\u021bionarea corect\u0103 a sistemului, pre\u021burile pot sc\u0103dea real.<\/p>\n

                                                              Dumitru Chis\u0103li\u021b\u0103<\/strong><\/p>\n

                                                              Pre\u0219edinte AEI<\/strong><\/p>\n

                                                              \u00a0<\/p>\n<\/div>\n

                                                              [analyse_source url=”https:\/\/www.svnews.ro\/de-ce-este-pretul-mare-la-energie-electrica-mitul-mai-multe-regenerabile-inseamna-automat-energie-mai-ieftina-este-fals\/531177\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

                                                              [analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/img.svnews.ro\/foto\/2021\/04\/28\/241307\/9a9eb1850617fd1e4141ee35b.jpg”] Cre\u0219terea produc\u021biei de energie solar\u0103 \u0219i eolian\u0103 nu garanteaz\u0103 sc\u0103derea pre\u021bului final la consumator. Ea poate reduce pre\u021bul \u00een anumite ore, dar poate cre\u0219te costul total al sistemului dac\u0103 este f\u0103cut\u0103 f\u0103r\u0103 re\u021bele adaptate, stocare, flexibilitate, capacit\u0103\u021bi de echilibrare, pie\u021be lichide, reguli corecte pentru prosumatori, management performant \u0219i coordonare institu\u021bional\u0103. \u00cen Rom\u00e2nia […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,175],"class_list":["post-1903218","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-svnews-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1903218","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1903218"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1903218\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1903218"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1903218"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1903218"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}