\u00cen episoadele trecute ale nesf\u00e2r\u0219itei noastre c\u0103l\u0103torii imaginare pe plaiurile b\u0103n\u0103\u021bene am vorbit despre c\u00e2\u021biva dintre cei care au creat frumosul din culori, pensule \u0219i o p\u00e2nz\u0103 \u00eentins\u0103. \u0218irul de arti\u0219ti plastici ridica\u021bi din \u021b\u0103r\u00e2na pustei este greu de m\u0103surat. Lucr\u0103rilor lor \u00eempodeobesc galerii, muzee sau biserici din tot cuprinsul european, ba chiar din al lumii.<\/p>\n
Secolul al XIX-lea a fost v\u00e2rsta de aur a picturii de factur\u0103 clasic\u0103, realist\u0103, reprezentat\u0103 de o mul\u021bime de pictori b\u0103n\u0103\u021beni. Timi\u0219oara \u0219i alte c\u00e2teva centre culturale \u0219i artistice au avut \u0219coli serioase de arte frumoase, de unde au plecat mai departe, la mari academii, mai cu seam\u0103 la Viena sau M\u00fcnchen, dar \u0219i \u00een peninsula italic\u0103 mul\u021bi pictori, graficieni sau sculptori.<\/p>\n
Vom vorbi acum despre un reprezentat de seam\u0103 al artelor plastice b\u0103n\u0103\u021bene, faimos \u00een \u021bara vecin\u0103 Serbia. Paja Jovanovi\u0107 a v\u0103zut lumina zilei \u00een acest t\u00e2rg. A fost primul n\u0103scut al lui Stevan Jovanovi\u0107, un proeminent fotograf local. Mama sa, Ernestina, n\u0103scut\u0103 Deot, avea origini franceze \u0219i a murit foarte devreme. Tat\u0103l lui Paja s-a rec\u0103s\u0103torit cur\u00e2nd cu Maria (Di Ponti), care a devenit o mam\u0103 bun\u0103 \u0219i grijulie. Jovanovi\u0107 a mai avut cinci fra\u021bi \u0219i o sor\u0103 \u0219i \u0219i-a petrecut copil\u0103ria \u00eentr-o familie fericit\u0103, cu serioase \u00eenclina\u021bii artistice \u0219i evidente preocup\u0103ri culturale. Fra\u021bii s\u0103i au fost fotograful Milan Jovanovi\u0107 \u0219i pictorul Sveslav Pajia Jovanovi\u0107 a v\u0103dit un real talent de pictor foarte devreme. Tat\u0103l s\u0103u, Steva, un fotograf excelent, avea dar pentru pictur\u0103 (f\u0103c\u00e2nd fotografii, la acea vreme, era necesar s\u0103 aib\u0103 nu numai cuno\u0219tin\u021be de foto-tehnic\u0103, ci \u0219i o m\u00e2n\u0103 priceput\u0103 pentru retu\u0219are atunci c\u00e2nd realiza portrete). A fost influen\u021bat \u0219i de Jovan Popovi\u0107 (1810\u20131864), \u00eemprietenindu-se cu fiul s\u0103u \u0219i lucr\u00e2nd adesea \u00een studioul acestuia, fascinat de opera pictorului.\u00a0<\/p>\n Paja Jovanovi\u0107 a \u00eenceput s\u0103 deseneze \u00een secret, copiind icoane biserice\u0219ti \u0219i petrec\u00e2nd ore \u00eentregi \u00een interiorul bisericilor pustii, pe care le-a considerat \u201eprimii s\u0103i mae\u0219tri\u201d. Talentul deosebit al t\u00e2n\u0103rului a fost descoperit de autorit\u0103\u021bile biserice\u0219ti din V\u00e2r\u0219e\u021b. \u00cen acea perioad\u0103 au fost comandate clopote noi pentru catedral\u0103 \u0219i era nevoie de desene ale sfin\u021bilor care s\u0103 ajung\u0103 la atelierele de clopote din Viena. Astfel, la doar paisprezece ani, Jovanovi\u0107 a primit prima sa comand\u0103 artistic\u0103, ce avea s\u0103 fie \u00eenceputul unei cariere \u00eendelungate. \u00cen aprilie 1877 s-a \u00eenscris la Academia de Arte Frumoase din Viena, \u00een clasa profesorului Christian Griepenkerl (1839\u20131916), un pictor foarte respectat \u0219i un bun pedagog de art\u0103. A absolvit Academia \u00een 1880, urm\u00e2nd mai multe cursuri avansate sus\u021binute de Leopold Carl M\u00fcller, un pictor renumit pentru tematica orientalist\u0103 a lucr\u0103rilor sale. Influen\u021ba lui M\u00fcller a fost decisiv\u0103 \u00een orientarea stilistic\u0103 a lui Jovanovi\u0107.<\/p>\n \u0218i-a terminat studiile de pictur\u0103 \u00een ultimii trei ani (21 iulie 1880), dar a continuat s\u0103 se perfec\u021bioneze cu acela\u0219i profesor, urm\u00e2nd un curs special de pictur\u0103 istoric\u0103.\u00a0 \u00cen acela\u0219i timp, urmeaz\u0103 clasa de master a profesorului Leopold Karl Miller (Leopold Karl M\u00fcller (1834\u20131892), la acea vreme un pictor foarte c\u0103utat \u0219i apreciat, recunoscut pentru picturi cu motive orientale, \u00een special din Egipt, unde, \u00een cur\u00e2nd, devine cel mai bun student.\u00a0<\/p>\n Observ\u00e2nd interesul european pentru evenimentele din Balcani din acea epoc\u0103 de final de secol XIX, Jovanovi\u0107 a profitat de vacan\u021be pentru a c\u0103l\u0103tori \u00een Albania, Muntenegru, Dalma\u021bia, Bosnia \u0219i Her\u021begovina \u0219i Serbia, realiz\u00e2nd schi\u021be \u0219i studii detaliate despre via\u021ba cotidian\u0103, portul tradi\u021bional \u0219i obiceiurile popoarelor balcanice. Acolo, a f\u0103cut schi\u021be \u0219i studii \u0219i a \u00eencercat s\u0103 simt\u0103 atmosfera vie\u021bii de zi cu zi \u0219i obiceiurile oamenilor c\u00e2t mai direct posibil. A \u00eenregistrat \u00een detaliu peisaje, personaje, costume, bijuterii, arme.\u00a0<\/p>\n Aceste teme i-au adus faima \u0219i recunoa\u0219terea interna\u021bional\u0103. \u00cencurajat s\u0103 exploreze mai profund regiunea balcanic\u0103, a studiat obiceiurile \u0219i folclorul popoarelor locale. \u00cen 1882, a primit premiul Academiei de la Viena \u0219i o burs\u0103 imperial\u0103 pentru lucrarea \u201eMuntenegreanul r\u0103nit\u201d. Publicul \u0219i numero\u0219i critici de art\u0103 \u0219i-au \u00eendreptat aten\u021bia c\u0103tre t\u00e2n\u0103rul pictor, iar \u00een 1883 acesta a semnat un contract cu galeria French din Londra.<\/p>\n Picturile sale s-au v\u00e2ndut foarte bine, ceea ce l-a eliberat complet de grijile financiare \u0219i i-a permis s\u0103 plece \u00een c\u0103l\u0103torii lungi, \u00eendep\u0103rtate \u0219i costisitoare. A continuat s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 prin Caucaz, aplec\u00e2ndu-se de asemenea asupra temelor exotice. \u00cempreun\u0103 cu prietenul s\u0103u, pictorul Franco Rubo (F. Roubaud), a poposit \u00een sudul Rusiei timp de \u0219ase luni.\u00a0A continuat s\u0103 exploreze tot spa\u021biul mediteranean vizit\u00e2nd Maroc, Egipt, Grecia, Turcia, Italia \u0219i Spania.<\/p>\n Un num\u0103r impresionant de schi\u021be, note \u0219i studii, al\u0103turi de obiecte colectate din via\u021ba oamenilor de r\u00e2nd au fost integrate \u00een compozi\u021biile sale de gen, precum \u201eScrim\u0103\u201d, \u201eG\u0103tirea miresei\u201d \u0219i \u201eLupta coco\u0219ilor\u201d. Jovanovi\u0107 a primit unele dintre cele mai remarcabile aprecieri la dou\u0103 dintre expozi\u021biile importante ale epocii: Expozi\u021bia Mileniului de la Budapesta, din 1896, unde a preg\u0103tit pentru expunere lucrarea \u201eMigra\u021bia s\u00e2rbilor\u201d, \u00eens\u0103 \u00een cele din urm\u0103 a fost trimis \u201eTripticul din Vr\u0161ac\u201d, \u0219i Expozi\u021bia Universal\u0103 de la Paris, din 1900, pentru care a realizat ampla compozi\u021bie istoric\u0103 \u201eProclamarea Codului lui Du\u0161an\u201d.<\/p>\n Pentru a sim\u021bi locurile, lucreaz\u0103 \u00een diferite capitale europene. Dup\u0103 un scurt sejur \u00een Anglia, se mut\u0103 de la Londra pentru a locui \u0219i a lucra la M\u00fcnchen, apoi la Paris \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, \u00eenapoi la Viena.<\/p>\n \u00cen 1888, a fost proclamat membru al Academiei Regale S\u00e2rbe, \u00eens\u0103rcinat cu realizarea unor compozi\u021bii monumentale cu tematic\u0103 istoric\u0103. Dup\u0103 1905, s-a dedicat exclusiv portretisticii \u00een stilul realismului academic, lucr\u00e2nd pentru o clientel\u0103 bogat\u0103, ceea ce i-a adus o faim\u0103 considerabil\u0103. Printre cele mai cunoscute portrete realizate de Jovanovi\u0107 se num\u0103r\u0103 cele ale pictorului Simington, apoi portretele lui Mihajlo Pupin, \u0110or\u0111e Jovanovi\u0107, regele Alexandru I al Iugoslaviei \u0219i multe altele. Portretele so\u021biei \u0219i muzei sale, Muni, au fost pictate cu o deosebit\u0103 aten\u021bie.<\/p>\n Serbia era m\u00e2ndr\u0103 de t\u00e2n\u0103rul \u0219i faimosul s\u0103u artist. Aproape fiecare cas\u0103 s\u00e2rbeasc\u0103 avea o copie dup\u0103 una din lucr\u0103rile sale cu tem\u0103 istoric\u0103 sau inspirat\u0103 din via\u021ba poporului s\u00e2rb.<\/p>\n Din 1895, o nou\u0103 etap\u0103 a \u00eenceput \u00een opera lui Paja Jovanovi\u0107, \u00een care s-a dedicat mai ales cre\u0103rii compozi\u021biilor istorice (dup\u0103 mul\u021bi critici, cei mai semnificativi zece ani ai crea\u021biei sale). Jovanovi\u0107 a primit dou\u0103 comenzi importante pentru Expozi\u021bia Mileniului, care urma s\u0103 aib\u0103 loc la Budapesta, \u00een 1896:\u00a0de la comitetul consiliului din Sremski Karlovci, condus de Patriarhul Georgij Brankovi\u0107, o compozi\u021bie istoric\u0103 grandioas\u0103 a Migra\u021biei s\u00e2rbilor sub Patriarhul Arsenije al III-lea \u010carnojevi\u0107 \u0219i, de la municipalitatea V\u00e2r\u0219e\u021b, pictura Tripticul Vr\u0161ac.![](\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/PajaJovanovic.jpg\")
<\/a>
\nPaja Jovanovi\u0107 (\u041f\u0430\u0432\u043b\u0435 \u201e\u041f\u0430\u0458\u0430\u201d \u0408\u043e\u0432\u0430\u043d\u043e\u0432\u0438\u045b) a fost un pictor s\u00e2rb, martor timp de aproape un secol la tot ce-a fost mai de seam\u0103 \u00een acest col\u021b fr\u0103m\u00e2ntat de lume. Lucr\u0103rile sale sunt o ilustrare perfect\u0103 a realismului academic.\u00a0
\nPe l\u00e2ng\u0103 Uro\u0161 Predi\u0107 \u0219i \u0110or\u0111e Krsti\u0107, Jovanovi\u0107 este considerat cel mai important pictor s\u00e2rb reprezentant al realismului. Datorit\u0103 bogatei sale mo\u0219teniri, cu peste 1.099 de lucr\u0103ri, mai ales cu subiecte din via\u021ba \u0219i istoria popular\u0103, el a influen\u021bat puternic \u0219i pe scar\u0103 larg\u0103 educa\u021bia artistic\u0103, cultura, dar \u0219i spiritul patriotic. Este inclus \u00een topul celor mai cunoscu\u021bi 100 de s\u00e2rbi din toate timpurile.\u00a0
\nTotul a \u00eenceput \u00eentr-un mic or\u0103\u0219el din sudul Banatului, V\u00e2r\u0219e\u021b. Secolul al XIX-lea a adus t\u00e2rgului din c\u00e2mpia de sud o re\u00eenviere pe toate planurile a vie\u021bii locuitorilor, cu influen\u021b\u0103 \u00een toate satele din jur.<\/p>\n
\nJovanovi\u0107.\u00a0<\/p>\n
\nPaja \u0219i-a petrecut copil\u0103ria \u0219i tinere\u021bea \u00een ora\u0219ul natal, unde a fost profund impresionat de iconostasele realizate de Pavel \u0110urkovi\u0107 \u00een catedrala local\u0103 \u0219i de Arsenije (Arsa) Teodorovi\u0107 (1767\u20131826), pictor excep\u021bional de icoane. Intra des \u00een biserici, iar influen\u021bele acestor vizite se vor reg\u0103si ulterior \u00een crea\u021bia sa artistic\u0103.<\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a>
\nUn talent at\u00e2t de precoce \u0219i o viziune clar\u0103 asupra desenului \u0219i culorii aveau s\u0103-l conving\u0103 pe p\u0103rintele s\u0103u c\u0103 trebuie f\u0103cut ceva mai mult pentru b\u0103iat. \u00cen 1875, la v\u00e2rsta de 15 ani, Paja Jovanovi\u0107 a fost dus de tat\u0103l lui la Viena. \u00cens\u0103 \u00eenscrierea la Academia de Arte din Viena nu a fost u\u0219oar\u0103, deoarece t\u00e2n\u0103rul nu avea liceul. I s-a cerut s\u0103 termine liceul \u00een prealabil \u0219i s\u0103 urmeze o \u0219coal\u0103 de desen cu profesorul Maholac. Afec\u021biunea profesorului, dar \u0219i munca dedicat\u0103 a lui Paja l-au f\u0103cut \u00een cur\u00e2nd s\u0103 devin\u0103 cel mai bun elev din aceast\u0103 \u0219coal\u0103.\u00a0<\/p>\n<\/a><\/p>\n