Repriza de cre\u015ftere \u00eencetinit\u0103 a pre\u0163urilor\u00a0 (de dezinfla\u0163ie deci!) de dup\u0103 \u015focul infla\u0163ionist din mai-septembrie anul trecut a fost scurt\u0103. Din octombrie p\u00e2n\u0103 \u00een februarie. Comunicatul Statisticii publicat imediat dup\u0103 Pa\u015fte a venit cu detalii precise despre schimbarea de ritm din martie. Avem acum informa\u0163ii\u00a0 exacte despre \u00eemprejur\u0103rile \u00een care infla\u0163ia a luat locul dezinfla\u0163iei.<\/p>\n
S\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 a publicat \u015fi EUROSTAT datele din martie. Infla\u0163ia a revenit \u00een 23 dintre cele 27 de \u0163\u0103ri din UE. Dup\u0103 ce \u00een ianuarie \u015fi \u00een februarie dezinfla\u0163ia \u00eenc\u0103 domina \u00eentregul tablou. Ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een martie? Au intervenit schimb\u0103ri radicale! Germania, \u00een primul r\u00e2nd, dup\u0103 ce \u00een februarie ocupase aliniamentul strategic de 2,0 la sut\u0103, luna trecut\u0103 a virat brusc la 2,8 la sut\u0103. Salturi mari au f\u0103cut \u015fi Irlanda, de la 2,5 la 3,6, Spania de la 2,5 la 3,4, Polonia de la 2,5 la 3,2, Luxemburg de la 1,8 la 3,8. \u00cen aceast\u0103 grup\u0103 se \u00eencadreaz\u0103 \u015fi Rom\u00e2nia, care \u00eenregistrase \u00eencetiniri ale cre\u015fterii pre\u0163urilor \u00een ianuarie \u015fi februarie, dar a urcat brusc la 9,0 la sut\u0103 \u00een martie.\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
CE VA URMA?<\/strong><\/p>\n \u015etim bun\u0103oar\u0103, din analiza datelor existente, c\u0103 schimbarea de vitez\u0103 din martie ar putea s\u0103 aib\u0103 \u00een Rom\u00e2nia un efect de numai c\u00e2teva luni. \u015ei mai \u015ftim, potrivit prognozei din februarie a B\u0103ncii Na\u0163ionale, c\u0103 rata anual\u0103 a infla\u0163iei va intra \u00eentr-un proces de reducere treptat\u0103 a ritmului de cre\u015ftere. Va cobor\u00ee, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului curent, la 3,9 la sut\u0103. De la 9,9 la sut\u0103. Urm\u00e2nd ca \u00een primul trimestru al anului viitor s\u0103 fac\u0103 jonc\u0163iunea – pe aliniamentul de 3,5 la sut\u0103 – cu limita de sus a coridorului strategic de \u0163intire.<\/p>\n Ce garan\u0163ie avem c\u0103 mi\u015fcarea pre\u0163urilor, aflat\u0103 acum \u00eentr-un av\u00e2nt \u00een care se resimte \u015fi influen\u0163a \u015focului energetic global, se va \u00eenscrie pe traiectoriile acestor anticipa\u0163ii? Datele certe desigur, cele de p\u00e2n\u0103 \u00een februarie, \u00een baza c\u0103rora au fost calculate prognozele! Pentru c\u0103, \u00een niciun caz, BNR nu va abdica de la principiul de a face prognoze calcul\u00e2nd exclusiv date sigure. Iat\u0103 motivele pentru care prognozele BNR nu iau \u00een calcul evenimente cum sunt cele din Orientul Mijlociu din aceast\u0103 prim\u0103var\u0103, care continu\u0103 s\u0103 se produc\u0103 sub zodia neprev\u0103zutului.<\/p>\n Este normal, de altfel, ca o banc\u0103 central\u0103 s\u0103 nu-\u015fi proiecteze registrul infla\u0163iei \u00een func\u0163ie de viteza schimb\u0103rilor induse de conjuncturi cum sunt cele din Golf. Dar pe care le va lua negre\u015fit \u00een calcul dac\u0103 vor deveni certitudini. Nu \u00eens\u0103 acum, \u00een \u00eemprejur\u0103ri \u00een care pre\u0163ul barilului de petrol este volatil, cu referin\u0163e \u00eentre 83 \u015fi 95 de dolari, dup\u0103 ce \u00een urm\u0103 cu mai pu\u0163in de 15 zile urcase la 140 \u015fi amenin\u0163a s\u0103 urce p\u00e2n\u0103 la 200 de dolari. Mai mult, tocmai pentru a avea siguran\u0163a deplin\u0103 c\u0103 nu va gre\u015fi, BNR \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 rezerva reactualiz\u0103rii periodice a anticipa\u0163iilor din prognoza comunicat\u0103 \u00een februarie.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/p>\n Repet obsesiv: prin lege, Banca Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei are ca obiectiv fundamental asigurarea \u015fi men\u0163inerea stabilit\u0103\u0163ii pre\u0163urilor de consum. \u015ei mai are un set complet de atribu\u0163ii, cap de list\u0103 fiind elaborarea \u015fi aplicarea politicii monetare, prin \u00eendeplinirea c\u0103rora \u00ee\u015fi asigur\u0103 buna func\u0163ionare. Toate aceste prevederi alc\u0103tuiesc\u00a0 un complex de directive \u00een care sunt cuprinse dreptul \u015fi totodat\u0103 obliga\u0163ia b\u0103ncii centrale de a calcula \u015fi de a publica prognoze ale mi\u015fc\u0103rii pre\u0163urilor. Prognoze corecte, desigur! \u015ei tocmai pentru a garanta corectitudinea prognozelor Banca Na\u0163ional\u0103 actualizeaz\u0103 calculele din februarie \u00een alte trei edi\u0163ii ale raportului asupra infla\u0163iei. A\u015fa a f\u0103cut \u00een fiecare an, a\u015fa va face \u015fi \u00een acest an.\u00a0<\/p>\n COTITURA DIN 2005<\/strong><\/p>\n Calcularea prognozelor este cuplat\u0103, \u00een toat\u0103 complexitatea pe care i-o impune legea, cu stabilitatea pre\u0163urilor. De fapt, cu \u0163intirea infla\u0163iei strategie adoptat\u0103 de Fed, de BCE \u015fi de numeroase alte b\u0103nci centrale din lume – la care BNR a aderat \u00een 2005. A aderat \u00een condi\u0163iile \u00een care nu mai erau pericolele din anii 1990-1993 sau din 1997, de a ne confrunta cu cicluri infla\u0163ioniste cu trei cifre ale cre\u015fterii pre\u0163urilor. \u015ei \u00een condi\u0163iile \u00een care, \u00eencep\u00e2nd din 2004, sc\u0103paser\u0103m \u015fi de infla\u0163ia cu dou\u0103 cifre. Nu sc\u0103paser\u0103m \u00eens\u0103 de climatul infla\u0163ionist persistent, ce incomoda cre\u015fterea economic\u0103 \u015fi dezvoltarea durabil\u0103, fapt care a determinat ini\u0163ial \u0163intirea infla\u0163iei la 7,00 la sut\u0103, nivel c\u0103ruia i s-a ad\u0103ugat apoi o jum\u0103tate de punct procentual. \u00cen \u00eemprejur\u0103rile specifice acelui moment, dominate de numeroase dezechilibre economice, fapt ce \u00eentre\u0163inea persisten\u0163a rocadelor mari infla\u0163ie-dezinfla\u0163ie \u015fi dezinfla\u0163ie-infla\u0163ie, \u0163inta ce i s-a potrivit Rom\u00e2niei a fost 7,50 la sut\u0103 plus\/minus un punct procentual.<\/p>\n De la acest nivel, \u00een timp ce infla\u0163ia a pierdut altitudine, iar climatul infla\u0163ionist \u015fi-a pierdut din suflu, \u0163inta de infla\u0163ie a fost cobor\u00e2t\u0103 treptat p\u00e2n\u0103 la nivelul de azi, de 2,50 la sut\u0103 plus\/minus un punct procentual. Am fost deseori \u00eentrebat, de-a lungul multor ani, de ce nu a fost cobor\u00e2t\u0103 p\u00e2n\u0103 la 2,0 la sut\u0103, c\u00e2t este \u0163inta BCE sau cea stabilit\u0103 de Fed? \u00cenainte de debutul actualului ciclu infla\u0163ionist, \u00een ianuarie 2021, \u00eentrebarea avea relevan\u0163\u0103. Mai ales \u00een 2020, c\u00e2nd am fost unica \u0163ar\u0103 din Uniunea European\u0103 care a \u00eencheiat anul cu o rat\u0103 anualizat\u0103 a infla\u0163iei de 2,06 la sut\u0103, avea deplin\u0103 relevan\u0163\u0103. Mai cu seam\u0103 c\u0103 atunci exista \u015fi un r\u0103spuns oficial. Acela c\u0103 tendin\u0163a fireasc\u0103 era ca \u0163inta de infla\u0163ie s\u0103-\u015fi continue cobor\u00e2rea p\u00e2n\u0103 la linia stabilit\u0103 de BCE, de 2,0 %.<\/p>\n Acum, dup\u0103 cinci ani \u015fi aproape patru luni de c\u00e2nd ne confrunt\u0103m cu actualul ciclu infla\u0163ionist, \u00eentrebarea \u015fi-a pierdut relevan\u0163a. Din cel pu\u0163in doua motive. Cel mai important motiv fiind eviden\u0163a statisticilor Eurostat. Nicio \u0163ar\u0103 din cele 27 ale Uniunii Europene nu a reu\u015fit, din 2021 p\u00e2n\u0103 azi, s\u0103 men\u0163in\u0103 infla\u0163ia pe linia de \u0163intire de 2,0%… mai mult de dou\u0103-trei luni. Al doilea motiv, chiar dac\u0103 e subiectiv, revendic\u0103 explica\u0163ii. S-au \u00eenmul\u0163it vocile, \u00een tot mai multe \u0163\u0103ri din UE, care sus\u0163in c\u0103 \u0163inta de 2,0 e situat\u0103 prea jos. P\u00e2n\u0103 unde ar putea s\u0103 urce? Mai sus – un 3,0% – de exemplu, este o propunere solid argumentat\u0103 de laurea\u0163ii Nobel Paul Samuelson \u015fi William Nordhaus.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n DRUMUL P\u0102N\u00c2 LA \u0162INT\u00c2 E… CU H\u0102RTOAPE<\/strong><\/p>\n Stabilitatea pre\u0163urilor, indiferent de \u0163inta ce va fi aleas\u0103, dac\u0103 va fi aleas\u0103 o alt\u0103 \u0163int\u0103, constituie cel mai bun activ pe care b\u0103ncile centrale din toat\u0103 lumea sunt datoare s\u0103-l asigure \u0163\u0103rilor \u00een serviciul c\u0103rora func\u0163ioneaz\u0103. Un activ reprezentativ pentru acea stare de echilibru \u00een care oamenii s\u0103 nu pl\u0103teasc\u0103 de-a lungul unui an mai mult dec\u00e2t ar fi normal ca bunurile \u015fi serviciile de consum s\u0103 se scumpeasc\u0103. Cu 2,0, cu 2,5, cu 3,0 la sut\u0103 ori cu c\u00e2t se va hot\u0103r\u00ee… dac\u0103 va exista o mas\u0103 critic\u0103 \u00een favoarea schimb\u0103rii \u0163intei! Mai ales c\u0103 Banca Central\u0103 European\u0103 \u00ee\u015fi ap\u0103r\u0103 \u0163inta. Dup\u0103 ce, un timp, a mizat pe \u201eaproximativ 2,0 la sut\u0103\u201c, a trecut la fix 2,0 la sut\u0103, nici mai mult, nici mai pu\u0163in !\u00a0<\/p>\n Pe ce mizeaz\u0103 BNR \u00een str\u0103dania de a conduce mi\u015fcarea pre\u0163urilor c\u0103tre linia strategic\u0103 de \u0163intire? \u00cent\u00e2i \u015fi \u00eent\u00e2i, pe faptul c\u0103 dob\u00e2nda de politic\u0103 monetar\u0103 este acum at\u00e2t c\u00e2t trebui s\u0103 fie! Nici mai sus \u015fi nici mai jos dec\u00e2t rata optim\u0103 de 6,50 la sut\u0103. Deciziile CA al BNR din vara lui 2024 \u015fi p\u00e2n\u0103 azi, de a men\u0163ine at\u00e2t de mult timp nemodificat nivelul dob\u00e2nzii-cheie, au avut la baz\u0103 motiva\u0163ii \u00eentemeiate. Cum motiva\u0163ii \u00eentemeiate au avut \u015fi deciziile din iulie \u015fi august 2024 de a reduce de dou\u0103 ori dob\u00e2nda de politic\u0103 monetar\u0103. Atunci, \u00een vara lui 2024, orizontul ar\u0103ta altfel. O dezinfla\u0163ie de curs\u0103 lung\u0103, care rezistase mai mult de un an \u015fi jum\u0103tate, a avut o contribu\u0163ie robust\u0103 la reducerea de peste trei ori a ratei anualizate a cre\u015fterii pre\u0163urilor.<\/p>\n Cele cinci luni de accelerare a infla\u0163iei, din mai p\u00e2n\u0103 \u00een septembrie anul trecut, au produs schimb\u0103ri dramatice \u00een dinamica pre\u0163urilor, pe care le resim\u0163im \u015fi acum. Pentru c\u0103 marile cre\u015fteri de pre\u0163uri au avut loc… \u00een 2025. Atunci s-au produs \u015fi tot atunci infla\u0163ia a f\u0103cut explozie. Acum, \u00een 2026, cre\u015fterea pre\u0163urilor doar continu\u0103 s\u0103 \u00eencarce cu presiuni infla\u0163ioniste ratele anualizate. Cele calculate pe 12 luni. Fapt ce face ca ponderea cea mai mare \u00een structura infla\u0163iei actuale s-o aib\u0103 rezultatele \u015focului din mai-septembrie 2025. Cu cauzele lui globale. \u015ei cu amprente de nuan\u0163e locale. \u00cencep\u00e2nd cu datoria public\u0103 mare, excesiv\u0103 \u015fi deci \u00eempov\u0103r\u0103toare, pentru c\u0103 nu-i totuna dac\u0103 o pl\u0103tim din excedente bugetare sau din deficite sanc\u0163ionate.\u00a0<\/p>\n A fost nevoie de m\u0103suri unice de-a lungul anului trecut pentru a sc\u0103pa de o degradare grea. Pentru c\u0103 deficitul nostru public e infla\u0163ionist. Riscul energetic \u015fi cel geopolitic sunt infla\u0163ioniste. Alimentele sunt capricioase: c\u00e2nd se ieftinesc brusc, c\u00e2nd se scumpesc brusc. Iar serviciile, care au pus paie pe foc \u00een timpul \u015focului din mai-septembrie anul trecut, tind acum s\u0103-i pun\u0103 piedici dezinfla\u0163iei. Sau, cel pu\u0163in, acesta este mesajul \u00eentoarcerii infla\u0163iei \u00een martie.\u00a0<\/p>\n Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi un revers. Cele mai mari valuri care anul trecut au provocat cele mai mari cre\u015fteri de pre\u0163uri se vor retrage \u00een 2026. Li se va \u00eencheia stagiul de un an \u00een ratele anualizate. \u00cen mai, pe fondul tensiunilor electorale, s-a produs un prim \u015foc infla\u0163ionist. \u00cen iulie, c\u00e2nd a expirat schema de plafonare a pre\u0163ului la energie electric\u0103, a fost al doilea \u015foc. Iar \u00een august, c\u00e2nd au fost majorate cotele TVA \u015fi ale accizelor, a intervenit al treilea \u015foc. \u00cen numai cinci luni, din mai p\u00e2n\u0103 \u00een septembrie, rata anualizat\u0103 a pre\u0163urilor s-a dublat. Potrivit regulilor statisticii, \u00een mai, \u00een august \u015fi \u00een septembrie, vom sc\u0103pa pe r\u00e2nd de aceste trei \u00eenc\u0103rc\u0103turi infiltrate \u00een structura ratelor anualizate. Ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 efectele lor nu vor mai \u00eempov\u0103ra ratele anualizate \u00eencep\u00e2nd din mai 2026.<\/p>\n Acum \u00eens\u0103, c\u00e2nd \u00een Rom\u00e2nia se \u00eentoarce infla\u0163ia, recapitul\u0103m o lec\u0163ie dur\u0103 \u00eenv\u0103\u0163at\u0103 deodat\u0103 cu celelalte 26 de state din Uniunea European\u0103. \u015ei anume c\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce ne apropiem de linia strategic\u0103 de sosire, de sf\u00e2r\u015fitul ciclului infla\u0163ionist deci, \u00eenaintarea c\u0103tre \u0163intele stabilite e tot mai grea. Nicio \u0163ar\u0103 din acest arc nu a declarat \u00eenc\u0103 – \u015fi nici nu e preg\u0103tit\u0103 s-o fac\u0103 \u00een cursul acestui an – c\u0103 a c\u00e2\u015ftigat\u00a0 confruntarea cu infla\u0163ia!<\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00a0<\/p>\n<\/div>\n [analyse_source url=”https:\/\/www.zf.ro\/banci-si-asigurari\/adrian-vasilescu-bnr-nicio-tara-din-uniunea-europeana-nu-e-pregatita-23132668″]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" [analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/1\/1481\/22466\/23132668\/1\/vasilescu.jpghttps:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/1\/1481\/22466\/23132668\/1\/vasilescu.jpg”] Repriza de cre\u015ftere \u00eencetinit\u0103 a pre\u0163urilor\u00a0 (de dezinfla\u0163ie deci!) de dup\u0103 \u015focul infla\u0163ionist din mai-septembrie anul trecut a fost scurt\u0103. Din octombrie p\u00e2n\u0103 \u00een februarie. Comunicatul Statisticii publicat imediat dup\u0103 Pa\u015fte a venit cu detalii precise despre schimbarea de ritm din martie. Avem acum informa\u0163ii\u00a0 exacte despre \u00eemprejur\u0103rile \u00een care infla\u0163ia a […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,28],"class_list":["post-1897917","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-zf-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1897917","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1897917"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1897917\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1897917"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1897917"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1897917"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}