{"id":1896432,"date":"2026-04-22T06:35:27","date_gmt":"2026-04-22T03:35:27","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1896432"},"modified":"2026-04-22T06:35:27","modified_gmt":"2026-04-22T03:35:27","slug":"sfantul-gheorghe-2026-traditii-obiceiuri-si-superstitii-ce-nu-ai-voie-sa-faci-in-aceasta-zi-sfanta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1896432","title":{"rendered":"Sf\u00e2ntul Gheorghe 2026. Tradi\u021bii, obiceiuri \u0219i supersti\u021bii. Ce nu ai voie s\u0103 faci \u00een aceast\u0103 zi sf\u00e2nt\u0103"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/media.realitatea.net\/multimedia\/image\/202604\/w1920\/sf-gheorghe_0e16e0e3fe.jpg”]<\/p>\n

\n<!– <\/p>\n
–><\/p>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
\n

Considerat cavaler al cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii, Sf\u00e2ntul Mare Mucenic Gheorghe este printre pu\u021binii sfin\u021bi al c\u0103ror trup nu a fost \u00eemp\u0103r\u021bit, dup\u0103 moartea sa, \u00een moa\u0219te \u00een lumea \u00eentreag\u0103, explic\u0103 cercet\u0103torul etnografic Sorin Mazilescu.<\/p>\n

\n
<\/div>\n<\/p><\/div>\n

Cel care avea s\u0103 devin\u0103 marele mucenic Gheorghe a tr\u0103it \u00een vremea \u00eemp\u0103ratului Diocle\u021bian (secolul al IV-lea) \u0219i, \u00een via\u021ba lumeasc\u0103, a fost mare demnitar \u00een armata roman\u0103.<\/p>\n

\u201eCei care \u00eendr\u0103zneau \u00een acea vreme s\u0103 m\u0103rturiseasc\u0103 faptul c\u0103 sunt cre\u0219tini, pl\u0103teau cu propria via\u021b\u0103. Asta s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i cu Sf\u00e2ntul Mare Mucenic Gheorghe, care, \u00een numele credin\u021bei, a fost decapitat la 23 aprilie 304!.Imediat dup\u0103 martiriu, oamenii sus\u021bin c\u0103 au asistat la o serie de fapte inexplicabile cu privire la s\u00e2ngele, hainele \u0219i trupul s\u0103u. Ca prin minune, bolnavii erau vindeca\u021bi, necredincio\u0219ii se cre\u0219tinau, \u00eengenunch\u00e2nd \u00een locul \u00een care era \u00eenhumat Sf\u00e2ntul, iar un mort ar fi c\u0103p\u0103tat din nou via\u021b\u0103\u201d, spune, pe Facebook, Sorin Mazilescu, \u00a0conferentiar universitar doctor la Universitatea din Pitesti.<\/p>\n

<\/div>\n
\n
<\/div>\n<\/div>\n

Icoanele \u00eel \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 pe Sf\u00e2ntul Gheorghe pe un cal alb, simbol al purit\u0103\u0163ii, \u00een uniform\u0103 militar\u0103, str\u0103pung\u00e2nd cu suli\u0163a un balaur. I se mai spune purt\u0103tor de biruin\u0163\u0103.<\/p>\n

\u201ePotrivit calendarului popular ziua Sf\u00e2ntului Gheorghe marcheaz\u0103 \u00eenceputul anului pastoral. Sf\u00e2ntul Gheorghe este, potrivit canoanelor Bisericii, cel de-al doilea st\u00e2lp calendaristic, al\u0103turi de Sf\u00e2ntul Dumitru.m\u00cen calendarul popular, Sf\u00e2ntul Gheorghe sau S\u00e2n-George este considerat zeu al vegeta\u021biei, protector al naturii \u00eenverzite, al vitelor \u0219i al oilor. Sf\u00e2ntul Mare Mucenic Gheorghe este, al\u0103turi de Sf\u00e2ntul Dumitru \u2013 S\u00e2medru -, al doilea st\u00e2lp calendaristic, iar \u00eentre cele dou\u0103 divinit\u0103\u021bi exist\u0103 o \u00een\u021belegere cosmic\u0103\u201d, arat\u0103 cercet\u0103torul arge\u0219ean.<\/p>\n

Credin\u021be, tradi\u021bii \u0219i obiceiuri de Sf\u00e2ntul Gheorghe<\/strong><\/p>\n

<\/div>\n

Se spune c\u0103 atunci c\u00e2nd se aud primele broa\u0219te c\u00e2nt\u00e2nd, Sf\u00e2ntul Gheorghe ia cheile de la Sf\u00e2ntul Dumitru pentru a deschide drumul naturii spre via\u021b\u0103, el fiind considerat cel care \u00eenverze\u0219te \u00eentreaga natur\u0103 \u0219i care \u00eenchide anotimpul friguros.<\/p>\n

Din b\u0103tr\u00e2ni se spune c\u0103 ziua Sf\u00e2ntului Gheorghe marcheaz\u0103 \u00eenceputul anului pastoral. De aceea, marea s\u0103rb\u0103toare este str\u00e2ns legat\u0103 de o serie de tradi\u021bii \u0219i obiceiuri.<\/p>\n

Crengu\u0163e de fag sau salcie, puse la por\u021bi<\/strong><\/p>\n

La sate, de s\u0103rb\u0103toarea Sf\u00e2ntului Gheorghe, oamenii pun la por\u0163i crengu\u0163e de fag, dar \u0219i brazde cu iarb\u0103 verde sau smocuri de iarb\u0103 \u00een st\u00e2lpii de sus\u0163inere ai por\u0163ilor.<\/p>\n

\u00cen unele sate se mai p\u0103streaz\u0103 obiceiul \u00eempodobirii st\u00e2lpilor de la poart\u0103 cu ramuri de salcie \u00eenmugurit\u0103 \u015fi cu flori galbene de prim\u0103var\u0103, \u00eenfipte \u00een brazde \u00eenverzite.<\/p>\n

\u00a0\u0218i nu sunt singurele crengu\u021be folosite \u00een aceast\u0103 zi:<\/strong><\/p>\n

\u201eCrengu\u021be de leu\u0219tean sunt puse la intrarea \u00een grajduri pentru ca animalele s\u0103 fie ferite de farmece, vr\u0103jitorii \u0219i boli. La \u0163ar\u0103, se credea c\u0103 prin acest ritual oamenii, vitele \u015fi sem\u0103n\u0103turile erau protejate de spirite rele, care ar cutreiera p\u0103m\u00e2ntul la \u00eenceputul anului pastoral\u201d.<\/p>\n

Se trece prin foc, iar casele se afum\u0103 cu t\u0103m\u00e2ie<\/strong><\/p>\n

Pentru ca membrii familiei s\u0103 fie proteja\u0163i de junghiuri rele \u015fi de boli necru\u0163\u0103toare trec prin fumul \u015fi fl\u0103c\u0103rile unui foc aprins, iar vitele \u015fi casele se afum\u0103, la r\u00e2ndul lor, cu t\u0103m\u00e2ie.<\/p>\n

\u201eTradi\u021bia popular\u0103 spune c\u0103 de Sf\u00e2ntul Gheorghe ard comorile p\u0103m\u00e2ntului \u0219i doar \u00een zi de s\u0103rb\u0103toare pot fi v\u0103zute. De aceea, cei care le caut\u0103 nu trebuie s\u0103 scoat\u0103 niciun cuv\u00e2nt pentru a le putea descoperi ca nu cumva ca duhul comorii s\u0103-i amu\u021beasc\u0103\u201d, arat\u0103 Sorin Mazilescu.<\/p>\n

Chipul ursitului oglindit \u00eentr-un vas cu ap\u0103<\/strong><\/p>\n

Exist\u0103 credin\u021ba c\u0103, de Sf\u00e2ntul Gheorghe, fetele nem\u0103ritate pot vedea chipul alesului ca prin miracol.<\/p>\n

\u201eDin b\u0103tr\u00e2ni se spune c\u0103, de aceast\u0103 mare s\u0103rb\u0103toare, fetele, care vor s\u0103 se m\u0103rite, pot vedea chipul ursitului oglindit \u00eentr-un vas cu ap\u0103 de ivzor din care nu a b\u0103tut nimeni \u0219i dac\u0103 stau goale \u00eentre lum\u00e2n\u0103ri aprinse, a\u0219ezate \u00een form\u0103 de cruce\u201d, mai precizeaz\u0103 cercet\u0103torul.<\/p>\n

Ce s\u0103 evi\u021bi ca s\u0103 nu fii somnoros tot anul \u0219i de ce s\u0103 te la\u0219i urzicat
De Sf\u00e2ntul Gheorghe, nimeni nu are voie s\u0103 doarm\u0103. Se crede c\u0103 acela care nu respect\u0103 datina va fi somnoros tot anul.<\/p>\n

Un obicei practicat de tineri de sf\u00e2ntul Gheorghe este urzicatu:<\/strong><\/p>\n

\u201eEi se ating, pe furi\u0219, cu tulpini de urzic\u0103 peste p\u0103r\u021bile neacoperite ale corpului. Astfel, sper\u0103 c\u0103 vor fi mai ageri, mai harnici \u0219i mai s\u0103n\u0103to\u0219i tot restul anului\u201d.<\/p>\n

\n <\/p>\n
<\/div>\n
<\/div>\n<\/p><\/div>\n

Un alt obicei care are la baz\u0103 o supersti\u021bie este ca, \u00een ziua de Sf\u00e2ntul Gheorghe, \u00eenainte de r\u0103s\u0103ritul soarelui, oamenii s\u0103 se scalde \u00eentr-o ap\u0103 curg\u0103toare pentru a fi s\u0103n\u0103to\u0219i \u0219i pentru a sp\u0103la toate relele.<\/p>\n

Se mai spune c\u0103 de Sf\u00e2ntul Gheorghe e bine s\u0103 dai de poman\u0103 lapte, br\u00e2nz\u0103 \u0219i ca\u0219.<\/p>\n

Puterile buruienilor de leac culese de Sf\u00e2ntul Gheorghe<\/strong><\/p>\n

Exist\u0103 credin\u021ba popular\u0103 c\u0103 busuiocul sem\u0103nat chiar \u00eenainte de r\u0103s\u0103ritul soarelui este \u201ebun pentru cinste\u201d. Se mai spune c\u0103 acela care se spal\u0103 cu roua de pe el va fi cinstit de toat\u0103 lumea.<\/p>\n

\u201eDe Sf\u00e2ntul Gheorghe, se adun\u0103 de pe c\u00e2mp tot felul de buruieni de leac \u0219i, pentru a se proteja de farmece, oamenii trebuie s\u0103 se c\u00e2nt\u0103reasc\u0103 pentru a fi s\u0103n\u0103to\u0219i tot anul\u201d, mai consemneaz\u0103 cercet\u0103torul etnografic.<\/p>\n

Din b\u0103tr\u00e2ni se spune c\u0103, dac\u0103 de S\u00e2ngiorz plou\u0103, atunci se va face f\u00e2n \u0219i gr\u00e2u, potrivit sursei.<\/a><\/p>\n<\/div>\n

<\/div>\n
\n
<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n <\/p>\n
<\/div>\n<\/p><\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n \"Articol
\n <\/a>
\n <\/figure>\n<\/p><\/div>\n
\n

TABU.RO<\/h3>\n<\/p><\/div>\n
\n
\n Designerul care a \u0219ocat cu o colec\u021bie inspirat\u0103 din tragedia de la Colectiv a murit la doar 42 de ani<\/span>
\n <\/a>\n <\/div>\n<\/article>\n
\n <\/div>\n<\/p><\/div>\n
Considerat cavaler al crestinatatii, Sfantul Mare Mucenic Gheorghe este printre putinii sfinti al caror trup nu a fost impartit, dupa moartea sa, in moaste in lumea intreaga, explica cercetatorul etnografic Sorin Mazilescu.Cel care avea sa devina marele mucenic Gheorghe a trait in vremea imparatului Diocletian (secolul al IV-lea) si, in viata lumeasca, a fost mare demnitar in armata romana.,,Cei care indrazneau in acea vreme sa marturiseasca faptul ca sunt crestini, plateau cu propria viata. Asta s-a intamplat si cu Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, care, in numele credintei, a fost decapitat la 23 aprilie 304!.Imediat dupa martiriu, oamenii sustin ca au asistat la o serie de fapte inexplicabile cu privire la sangele, hainele si trupul sau. Ca prin minune, bolnavii erau vindecati, necredinciosii se crestinau, ingenunchand in locul in care era inhumat Sfantul, iar un mort ar fi capatat din nou viata”, spune, pe Facebook, Sorin Mazilescu, conferentiar universitar doctor la Universitatea din Pitesti.Icoanele il infatiseaza pe Sfantul Gheorghe pe un cal alb, simbol al puritatii, in uniforma militara, strapungand cu sulita un balaur. I se mai spune purtator de biruinta.,,Potrivit calendarului popular ziua Sfantului Gheorghe marcheaza inceputul anului pastoral. Sfantul Gheorghe este, potrivit canoanelor Bisericii, cel de-al doilea stalp calendaristic, alaturi de Sfantul Dumitru.mIn calendarul popular, Sfantul Gheorghe sau San-George este considerat zeu al vegetatiei, protector al naturii inverzite, al vitelor si al oilor. Sfantul Mare Mucenic Gheorghe este, alaturi de Sfantul Dumitru – Samedru -, al doilea stalp calendaristic, iar intre cele doua divinitati exista o intelegere cosmica”, arata cercetatorul argesean.Credinte, traditii si obiceiuri de Sfantul GheorgheSe spune ca atunci cand se aud primele broaste cantand, Sfantul Gheorghe ia cheile de la Sfantul Dumitru pentru a deschide drumul naturii spre viata, el fiind considerat cel care inverzeste intreaga natura si care inchide anotimpul friguros.Din batrani se spune ca ziua Sfantului Gheorghe marcheaza inceputul anului pastoral. De aceea, marea sarbatoare este strans legata de o serie de traditii si obiceiuri.Crengute de fag sau salcie, puse la portiLa sate, de sarbatoarea Sfantului Gheorghe, oamenii pun la porti crengute de fag, dar si brazde cu iarba verde sau smocuri de iarba in stalpii de sustinere ai portilor.In unele sate se mai pastreaza obiceiul impodobirii stalpilor de la poarta cu ramuri de salcie inmugurita si cu flori galbene de primavara, infipte in brazde inverzite. Si nu sunt singurele crengute folosite in aceasta zi:,,Crengute de leustean sunt puse la intrarea in grajduri pentru ca animalele sa fie ferite de farmece, vrajitorii si boli. La tara, se credea ca prin acest ritual oamenii, vitele si semanaturile erau protejate de spirite rele, care ar cutreiera pamantul la inceputul anului pastoral”.Se trece prin foc, iar casele se afuma cu tamaiePentru ca membrii familiei sa fie protejati de junghiuri rele si de boli necrutatoare trec prin fumul si flacarile unui foc aprins, iar vitele si casele se afuma, la randul lor, cu tamaie.,,Traditia populara spune ca de Sfantul Gheorghe ard comorile pamantului si doar in zi de sarbatoare pot fi vazute. De aceea, cei care le cauta nu trebuie sa scoata niciun cuvant pentru a le putea descoperi ca nu cumva ca duhul comorii sa-i amuteasca”, arata Sorin Mazilescu.Chipul ursitului oglindit intr-un vas cu apaExista credinta ca, de Sfantul Gheorghe, fetele nemaritate pot vedea chipul alesului ca prin miracol.,,Din batrani se spune ca, de aceasta mare sarbatoare, fetele, care vor sa se marite, pot vedea chipul ursitului oglindit intr-un vas cu apa de ivzor din care nu a batut nimeni si daca stau goale intre lumanari aprinse, asezate in forma de cruce”, mai precizeaza cercetatorul.Ce sa eviti ca sa nu fii somnoros tot anul si de ce sa te lasi urzicatDe Sfantul Gheorghe, nimeni nu are voie sa doarma. Se crede ca acela care nu respecta datina va fi somnoros tot anul.Un obicei practicat de tineri de sfantul Gheorghe este urzicatu:,,Ei se ating, pe furis, cu tulpini de urzica peste partile neacoperite ale corpului. Astfel, spera ca vor fi mai ageri, mai harnici si mai sanatosi tot restul anului”.Un alt obicei care are la baza o superstitie este ca, in ziua de Sfantul Gheorghe, inainte de rasaritul soarelui, oamenii sa se scalde intr-o apa curgatoare pentru a fi sanatosi si pentru a spala toate relele.Se mai spune ca de Sfantul Gheorghe e bine sa dai de pomana lapte, branza si cas.Puterile buruienilor de leac culese de Sfantul GheorgheExista credinta populara ca busuiocul semanat chiar inainte de rasaritul soarelui este ,,bun pentru cinste”. Se mai spune ca acela care se spala cu roua de pe el va fi cinstit de toata lumea.,,De Sfantul Gheorghe, se aduna de pe camp tot felul de buruieni de leac si, pentru a se proteja de farmece, oamenii trebuie sa se cantareasca pentru a fi sanatosi tot anul”, mai consemneaza cercetatorul etnografic.Din batrani se spune ca, daca de Sangiorz ploua, atunci se va face fan si grau, potrivit sursei.<\/div>\n<\/p>\n

[analyse_source url=”https:\/\/www.realitatea.net\/stiri\/actual\/sfantul-gheorghe-2026-traditii-obiceiuri-si-superstitii-ce-nu-ai-voie-sa-faci-in-aceasta-zi-sfanta_69e86c2f75909554920dba32″]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/media.realitatea.net\/multimedia\/image\/202604\/w1920\/sf-gheorghe_0e16e0e3fe.jpg”] <!– –> Considerat cavaler al cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii, Sf\u00e2ntul Mare Mucenic Gheorghe este printre pu\u021binii sfin\u021bi al c\u0103ror trup nu a fost \u00eemp\u0103r\u021bit, dup\u0103 moartea sa, \u00een moa\u0219te \u00een lumea \u00eentreag\u0103, explic\u0103 cercet\u0103torul etnografic Sorin Mazilescu. Cel care avea s\u0103 devin\u0103 marele mucenic Gheorghe a tr\u0103it \u00een vremea \u00eemp\u0103ratului Diocle\u021bian (secolul al IV-lea) \u0219i, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,15],"class_list":["post-1896432","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-realitatea-net"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1896432","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1896432"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1896432\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1896432"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1896432"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1896432"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}