\n
Rom\u00e2nia cheltuie\u0219te anual aproximativ 5,4 miliarde de lei pentru a men\u021bine \u00een via\u021b\u0103 companii de stat care, \u00een mai multe cazuri, nici nu \u00ee\u0219i mai desf\u0103\u0219oar\u0103 activitatea pentru care au fost create. Nu vorbim de o criz\u0103, vorbim de o hemoragie cronic\u0103, auto-perpetuat\u0103 de trei decenii printr-un singur mecanism: absen\u021ba consecin\u021belor juridice pentru inac\u021biune. Petrotrans este \u00een faliment din 2007, f\u0103r\u0103 nicio perspectiv\u0103 de finalizare. SNCFR RA are zero angaja\u021bi \u0219i datorii bugetare de 1,27 miliarde de lei. Niciuna dintre aceste situa\u021bii nu \u00eencalc\u0103 vreo prevedere legal\u0103. Acesta este adev\u0103rul incomod pe care dezbaterea politic\u0103 din aceast\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 l-a evitat sistematic: problema nu este ce facem cu companiile profitabile, ci faptul c\u0103 statul rom\u00e2n nu are niciun mecanism legal care s\u0103 \u00eel oblige s\u0103 fac\u0103 ceva cu activele pe care le de\u021bine \u0219i pe care le distruge prin pasivitate.<\/p>\n
Argumentele populiste ignor\u0103 c\u0103 Hidroelectrica e deja listat\u0103 \u0219i c\u0103 tocmai de aceea func\u021bioneaz\u0103<\/p>\n
Hidroelectrica este listat\u0103 la Bursa de Valori Bucure\u0219ti din iulie 2023. Nu este o propunere, nu este o inten\u021bie, este un fapt consumat. Propunerea din documentul de informare nu are nicio leg\u0103tur\u0103 cu listarea companiei: vizeaz\u0103 v\u00e2nzarea, printr-un mecanism ABB, a unui pachet suplimentar de 5\u201310% din ac\u021biunile pe care statul le de\u021bine \u00een prezent, statul r\u0103m\u00e2n\u00e2nd ac\u021bionar majoritar cu minimum 70%. Este o tranzac\u021bie bursier\u0103 standard, executabil\u0103 \u00een c\u00e2teva zile, nu o cedare a controlului strategic. Faptul c\u0103 dezbaterea public\u0103 continu\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 despre \u201elistarea\u201d Hidroelectrica spune ceva \u00eengrijor\u0103tor despre calitatea discursului politic din Rom\u00e2nia; fie criticii nu au citit documentul, fie aleg deliberat un limbaj inexact pentru a mobiliza emo\u021bional un electorat care nu face distinc\u021bia \u00eentre listare \u0219i v\u00e2nzarea unui pachet minoritar.<\/p>\n
Argumentul populist este, \u00een plus, demolat de propriul s\u0103u exemplu: Hidroelectrica a intrat \u00een insolven\u021b\u0103 \u00een 2012 tocmai pentru c\u0103 statul o gestiona f\u0103r\u0103 nicio disciplin\u0103 corporativ\u0103. Redresarea a venit prin restructurare for\u021bat\u0103, nu prin bun\u0103voin\u021ba statului proprietar. Statutul de companie listat\u0103 a consolidat aceast\u0103 redresare, impun\u00e2nd transparen\u021ba, auditul independent \u0219i protec\u021bia ac\u021bionarilor ca obliga\u021bii permanente. \u00centrebarea la care suverani\u0219tii nu r\u0103spund r\u0103m\u00e2ne simpl\u0103: cum serve\u0219te mai bine interesul na\u021bional un stat care de\u021bine 70% dintr-o companie transparent\u0103 fa\u021b\u0103 de unul care de\u021bine 80% dintr-una opac\u0103 \u0219i captiv\u0103 politic?<\/p>\n
Legea 48\/2025 exist\u0103 pe h\u00e2rtie. \u00cen realitate, nu oblig\u0103 pe nimeni s\u0103 fac\u0103 nimic.<\/p>\n
Nota produce un exerci\u021biu de politic\u0103 de proprietate foarte serios. Separarea statului \u00een trei roluri distincte (ac\u021bionar, strateg \u0219i disciplinator), matricea de prioritizare bazat\u0103 pe importan\u021b\u0103 strategic\u0103 \u0219i nivel de distress economic, \u0219i mecanismul de avertizare timpurie pe patru niveluri reprezint\u0103 instrumente conceptuale solide, absente din practica anterioar\u0103. Problema fundamental\u0103 este c\u0103 tot ce produce acest document r\u0103m\u00e2ne, \u00een forma actual\u0103, un fel de voluntariat ministerial. Legea 48\/2025 define\u0219te \u0219i clasific\u0103, dar nu oblig\u0103 \u0219i nu sanc\u021bioneaz\u0103 inac\u021biunea. Un Memorandum la nivel de Guvern nu are for\u021ba unui act administrativ cu consecin\u021be juridice directe. Reforma structural\u0103 a companiilor de stat nu va deveni realitate p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd inac\u021biunea nu \u00eei va costa juridic, institu\u021bional \u0219i personal pe cei responsabili de ea. P\u00e2n\u0103 atunci, avem un diagnostic excelent, o metodologie credibil\u0103 \u0219i zero garan\u021bii c\u0103 \u00eentregul demers nu va ajunge \u00een acela\u0219i sertar cu planurile de reform\u0103 din mandatele anterioare.<\/p>\n
Calculul costului de oportunitate pe care nimeni nu \u00eel face public<\/strong><\/p>\nRom\u00e2nia se confrunt\u0103 cu un deficit structural care presupune simultan reducerea cheltuielilor \u0219i cre\u0219terea veniturilor, iar \u00een acest context, cele 3-8 miliarde de lei poten\u021biale din primele trei tranzac\u021bii vizate (ABB Hidroelectrica, ABB Romgaz \u0219i IPO CEC Bank) nu sunt neglijabile. Dar adev\u0103ratul argument fiscal nu st\u0103 \u00een venitul din v\u00e2nzarea pachetelor, ci \u00een costul continuu \u0219i compus al men\u021binerii status quo-ului. Cu pierderile companiilor de stat din ultimii ani s-ar fi putut construi 3-4 spitale regionale. Cu miliardul de lei injectat \u00een CEC Bank numai \u00een 2025 s-ar fi putut finan\u021ba programe de s\u0103n\u0103tate public\u0103 pentru sute de mii de rom\u00e2ni. Niciun ministru de finan\u021be nu prezint\u0103 \u00een fa\u021ba Parlamentului acest calcul simplu: c\u00e2t cost\u0103, pe an, fiecare companie de stat deficitar\u0103 raportat la alternativa investirii aceleia\u0219i sume \u00een servicii publice reale. Nu pentru c\u0103 aritmetica ar fi complicat\u0103, ci pentru c\u0103 r\u0103spunsul este incomod politic. Momentul \u00een care acest calcul va deveni obligatoriu, public \u0219i asumat, atunci reforma companiilor de stat va deveni, \u00een sf\u00e2r\u0219it, ireversibil\u0103.<\/p>\n
Pie\u021bele interna\u021bionale nu sunt impresionate de documente, ci de execu\u021bie<\/strong><\/p>\nDin perspectiva investitorilor institu\u021bionali \u0219i a pie\u021bei de capital, nota de informare trimite un semnal pozitiv \u0219i destul de rar, anume c\u0103 statul rom\u00e2n este capabil, cel pu\u021bin la nivel analitic, s\u0103 produc\u0103 o ierarhizare economic\u0103 a propriului portofoliu, cu responsabili nominaliza\u021bi \u0219i termene asumate. Problema este c\u0103 pie\u021bele nu vor documente, ci execu\u021bie. Iar execu\u021bia \u00een Rom\u00e2nia are un istoric care tempereaz\u0103 orice entuziasm: jaloane PNRR transformate \u00een exerci\u021bii formale, planuri de reform\u0103 disp\u0103rute \u00een comisii interministeriale, angajamente asumate fa\u021b\u0103 de Comisia European\u0103 evaporate dup\u0103 prima schimbare de guvern.<\/p>\n
Rom\u00e2nia nu a ales niciun model de stat proprietar, iar aceasta este, \u00een sine, o alegere<\/strong><\/p>\nExist\u0103, \u00een principal, dou\u0103 modele europene coerente de stat proprietar. Modelul nordic, care presupune pachete minoritare \u00een companii bine conduse, management profesionist independent \u0219i extragerea valorii prin dividende \u0219i apreciere bursier\u0103. Modelul est-european, vizibil \u00een Polonia \u0219i Cehia, care presupune v\u00e2nz\u0103ri de pachete minoritare cu presiune de performan\u021b\u0103 sau exit disciplinat. Rom\u00e2nia nu a ales niciunul. Practic, a ales implicit un al treilea model (cel captiv), \u00een care companiile de stat func\u021bioneaz\u0103 ca instrumente de politic\u0103 clientelar\u0103, platforme de angajare politic\u0103 \u0219i receptacule de fonduri publice, f\u0103r\u0103 obiective clare, f\u0103r\u0103 responsabilizare real\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 consecin\u021be pentru e\u0219ec.<\/p>\n
Documentul Guvernului este primul oficial care \u00eencearc\u0103 s\u0103 ias\u0103 din acest model cu o metodologie explicit\u0103, responsabili nominaliza\u021bi \u0219i o ierarhie de urgen\u021be cu termene ferme. C\u0103 este un prim pas \u0219i nu o solu\u021bie complet\u0103, este adev\u0103rat. C\u0103 este mai bun dec\u00e2t multe altele produse \u00een ultimii dou\u0103zeci de ani \u00een materie de politic\u0103 de proprietate a statului, este la fel de adev\u0103rat. Dac\u0103 va produce efecte reale nu o decide \u00eens\u0103 documentul, ci voin\u021ba politic\u0103 \u0219i stabilitatea guvernamental\u0103 din urm\u0103toarea perioad\u0103.<\/p>\n
Dr. Victor Iancu este consultant \u00een strategie \u0219i transformare de business, cu peste 20 de ani de experien\u021b\u0103 \u00een proiecte de cre\u0219tere \u0219i redesign de model de afaceri \u00een Rom\u00e2nia, Europa \u0219i Orientul Mijlociu, fost Partener \u00een EY-Parthenon \u0219i KPMG \u0219i doctor \u00een economie.<\/em><\/p>\n<\/div>\n\n
VN:F [1.9.22_1171]<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
se actualizeaz\u0103…<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
Rating: 0.0\/
10<\/strong> (0 votes cast)<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n
Rom\u00e2nia cheltuie\u0219te anual aproximativ 5,4 miliarde de lei pentru a men\u021bine \u00een via\u021b\u0103 companii de stat care, \u00een mai multe cazuri, nici nu \u00ee\u0219i mai desf\u0103\u0219oar\u0103 activitatea pentru care au fost create. Nu vorbim de o criz\u0103, vorbim de o hemoragie cronic\u0103, auto-perpetuat\u0103 de trei decenii printr-un singur mecanism: absen\u021ba consecin\u021belor juridice pentru inac\u021biune. Petrotrans este \u00een faliment din 2007, f\u0103r\u0103 nicio perspectiv\u0103 de finalizare. SNCFR RA are zero angaja\u021bi \u0219i datorii bugetare de 1,27 miliarde de lei. Niciuna dintre aceste situa\u021bii nu \u00eencalc\u0103 vreo prevedere legal\u0103. Acesta este adev\u0103rul incomod pe care dezbaterea politic\u0103 din aceast\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 l-a evitat sistematic: problema nu este ce facem cu companiile profitabile, ci faptul c\u0103 statul rom\u00e2n nu are niciun mecanism legal care s\u0103 \u00eel oblige s\u0103 fac\u0103 ceva cu activele pe care le de\u021bine \u0219i pe care le distruge prin pasivitate.<\/p>\n
Argumentele populiste ignor\u0103 c\u0103 Hidroelectrica e deja listat\u0103 \u0219i c\u0103 tocmai de aceea func\u021bioneaz\u0103<\/p>\n
Hidroelectrica este listat\u0103 la Bursa de Valori Bucure\u0219ti din iulie 2023. Nu este o propunere, nu este o inten\u021bie, este un fapt consumat. Propunerea din documentul de informare nu are nicio leg\u0103tur\u0103 cu listarea companiei: vizeaz\u0103 v\u00e2nzarea, printr-un mecanism ABB, a unui pachet suplimentar de 5\u201310% din ac\u021biunile pe care statul le de\u021bine \u00een prezent, statul r\u0103m\u00e2n\u00e2nd ac\u021bionar majoritar cu minimum 70%. Este o tranzac\u021bie bursier\u0103 standard, executabil\u0103 \u00een c\u00e2teva zile, nu o cedare a controlului strategic. Faptul c\u0103 dezbaterea public\u0103 continu\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 despre \u201elistarea\u201d Hidroelectrica spune ceva \u00eengrijor\u0103tor despre calitatea discursului politic din Rom\u00e2nia; fie criticii nu au citit documentul, fie aleg deliberat un limbaj inexact pentru a mobiliza emo\u021bional un electorat care nu face distinc\u021bia \u00eentre listare \u0219i v\u00e2nzarea unui pachet minoritar.<\/p>\n
Argumentul populist este, \u00een plus, demolat de propriul s\u0103u exemplu: Hidroelectrica a intrat \u00een insolven\u021b\u0103 \u00een 2012 tocmai pentru c\u0103 statul o gestiona f\u0103r\u0103 nicio disciplin\u0103 corporativ\u0103. Redresarea a venit prin restructurare for\u021bat\u0103, nu prin bun\u0103voin\u021ba statului proprietar. Statutul de companie listat\u0103 a consolidat aceast\u0103 redresare, impun\u00e2nd transparen\u021ba, auditul independent \u0219i protec\u021bia ac\u021bionarilor ca obliga\u021bii permanente. \u00centrebarea la care suverani\u0219tii nu r\u0103spund r\u0103m\u00e2ne simpl\u0103: cum serve\u0219te mai bine interesul na\u021bional un stat care de\u021bine 70% dintr-o companie transparent\u0103 fa\u021b\u0103 de unul care de\u021bine 80% dintr-una opac\u0103 \u0219i captiv\u0103 politic?<\/p>\n
Legea 48\/2025 exist\u0103 pe h\u00e2rtie. \u00cen realitate, nu oblig\u0103 pe nimeni s\u0103 fac\u0103 nimic.<\/p>\n
Nota produce un exerci\u021biu de politic\u0103 de proprietate foarte serios. Separarea statului \u00een trei roluri distincte (ac\u021bionar, strateg \u0219i disciplinator), matricea de prioritizare bazat\u0103 pe importan\u021b\u0103 strategic\u0103 \u0219i nivel de distress economic, \u0219i mecanismul de avertizare timpurie pe patru niveluri reprezint\u0103 instrumente conceptuale solide, absente din practica anterioar\u0103. Problema fundamental\u0103 este c\u0103 tot ce produce acest document r\u0103m\u00e2ne, \u00een forma actual\u0103, un fel de voluntariat ministerial. Legea 48\/2025 define\u0219te \u0219i clasific\u0103, dar nu oblig\u0103 \u0219i nu sanc\u021bioneaz\u0103 inac\u021biunea. Un Memorandum la nivel de Guvern nu are for\u021ba unui act administrativ cu consecin\u021be juridice directe. Reforma structural\u0103 a companiilor de stat nu va deveni realitate p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd inac\u021biunea nu \u00eei va costa juridic, institu\u021bional \u0219i personal pe cei responsabili de ea. P\u00e2n\u0103 atunci, avem un diagnostic excelent, o metodologie credibil\u0103 \u0219i zero garan\u021bii c\u0103 \u00eentregul demers nu va ajunge \u00een acela\u0219i sertar cu planurile de reform\u0103 din mandatele anterioare.<\/p>\n
Calculul costului de oportunitate pe care nimeni nu \u00eel face public<\/strong><\/p>\nRom\u00e2nia se confrunt\u0103 cu un deficit structural care presupune simultan reducerea cheltuielilor \u0219i cre\u0219terea veniturilor, iar \u00een acest context, cele 3-8 miliarde de lei poten\u021biale din primele trei tranzac\u021bii vizate (ABB Hidroelectrica, ABB Romgaz \u0219i IPO CEC Bank) nu sunt neglijabile. Dar adev\u0103ratul argument fiscal nu st\u0103 \u00een venitul din v\u00e2nzarea pachetelor, ci \u00een costul continuu \u0219i compus al men\u021binerii status quo-ului. Cu pierderile companiilor de stat din ultimii ani s-ar fi putut construi 3-4 spitale regionale. Cu miliardul de lei injectat \u00een CEC Bank numai \u00een 2025 s-ar fi putut finan\u021ba programe de s\u0103n\u0103tate public\u0103 pentru sute de mii de rom\u00e2ni. Niciun ministru de finan\u021be nu prezint\u0103 \u00een fa\u021ba Parlamentului acest calcul simplu: c\u00e2t cost\u0103, pe an, fiecare companie de stat deficitar\u0103 raportat la alternativa investirii aceleia\u0219i sume \u00een servicii publice reale. Nu pentru c\u0103 aritmetica ar fi complicat\u0103, ci pentru c\u0103 r\u0103spunsul este incomod politic. Momentul \u00een care acest calcul va deveni obligatoriu, public \u0219i asumat, atunci reforma companiilor de stat va deveni, \u00een sf\u00e2r\u0219it, ireversibil\u0103.<\/p>\n
Pie\u021bele interna\u021bionale nu sunt impresionate de documente, ci de execu\u021bie<\/strong><\/p>\nDin perspectiva investitorilor institu\u021bionali \u0219i a pie\u021bei de capital, nota de informare trimite un semnal pozitiv \u0219i destul de rar, anume c\u0103 statul rom\u00e2n este capabil, cel pu\u021bin la nivel analitic, s\u0103 produc\u0103 o ierarhizare economic\u0103 a propriului portofoliu, cu responsabili nominaliza\u021bi \u0219i termene asumate. Problema este c\u0103 pie\u021bele nu vor documente, ci execu\u021bie. Iar execu\u021bia \u00een Rom\u00e2nia are un istoric care tempereaz\u0103 orice entuziasm: jaloane PNRR transformate \u00een exerci\u021bii formale, planuri de reform\u0103 disp\u0103rute \u00een comisii interministeriale, angajamente asumate fa\u021b\u0103 de Comisia European\u0103 evaporate dup\u0103 prima schimbare de guvern.<\/p>\n
Rom\u00e2nia nu a ales niciun model de stat proprietar, iar aceasta este, \u00een sine, o alegere<\/strong><\/p>\nExist\u0103, \u00een principal, dou\u0103 modele europene coerente de stat proprietar. Modelul nordic, care presupune pachete minoritare \u00een companii bine conduse, management profesionist independent \u0219i extragerea valorii prin dividende \u0219i apreciere bursier\u0103. Modelul est-european, vizibil \u00een Polonia \u0219i Cehia, care presupune v\u00e2nz\u0103ri de pachete minoritare cu presiune de performan\u021b\u0103 sau exit disciplinat. Rom\u00e2nia nu a ales niciunul. Practic, a ales implicit un al treilea model (cel captiv), \u00een care companiile de stat func\u021bioneaz\u0103 ca instrumente de politic\u0103 clientelar\u0103, platforme de angajare politic\u0103 \u0219i receptacule de fonduri publice, f\u0103r\u0103 obiective clare, f\u0103r\u0103 responsabilizare real\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 consecin\u021be pentru e\u0219ec.<\/p>\n
Documentul Guvernului este primul oficial care \u00eencearc\u0103 s\u0103 ias\u0103 din acest model cu o metodologie explicit\u0103, responsabili nominaliza\u021bi \u0219i o ierarhie de urgen\u021be cu termene ferme. C\u0103 este un prim pas \u0219i nu o solu\u021bie complet\u0103, este adev\u0103rat. C\u0103 este mai bun dec\u00e2t multe altele produse \u00een ultimii dou\u0103zeci de ani \u00een materie de politic\u0103 de proprietate a statului, este la fel de adev\u0103rat. Dac\u0103 va produce efecte reale nu o decide \u00eens\u0103 documentul, ci voin\u021ba politic\u0103 \u0219i stabilitatea guvernamental\u0103 din urm\u0103toarea perioad\u0103.<\/p>\n
Dr. Victor Iancu este consultant \u00een strategie \u0219i transformare de business, cu peste 20 de ani de experien\u021b\u0103 \u00een proiecte de cre\u0219tere \u0219i redesign de model de afaceri \u00een Rom\u00e2nia, Europa \u0219i Orientul Mijlociu, fost Partener \u00een EY-Parthenon \u0219i KPMG \u0219i doctor \u00een economie.<\/em><\/p>\n<\/div>\n[analyse_source url=”https:\/\/www.svnews.ro\/costul-inactiunii-este-mai-mare-decat-costul-oricarei-reforme\/530051\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/img.svnews.ro\/foto\/2026\/04\/19\/530051\/3ae8aa05f2a97653573c85305.jpg”] Rom\u00e2nia cheltuie\u0219te anual aproximativ 5,4 miliarde de lei pentru a men\u021bine \u00een via\u021b\u0103 companii de stat care, \u00een mai multe cazuri, nici nu \u00ee\u0219i mai desf\u0103\u0219oar\u0103 activitatea pentru care au fost create. Nu vorbim de o criz\u0103, vorbim de o hemoragie cronic\u0103, auto-perpetuat\u0103 de trei decenii printr-un singur mecanism: absen\u021ba consecin\u021belor juridice […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,175],"class_list":["post-1894780","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-svnews-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1894780","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1894780"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1894780\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1894780"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1894780"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1894780"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![](\"https:\/\/img.svnews.ro\/foto\/2026\/04\/19\/530051\/3ae8aa05f2a97653573c8530506500325.jpg\")
<\/p>\n