Banatul, \u00een trecut una dintre cele mai prospere regiuni ale \u021b\u0103rii, \u00ee\u0219i leag\u0103 o parte important\u0103 din istorie de comunitatea \u0219vabilor dun\u0103reni, colonizat\u0103 aici \u00een secolul al XVIII-lea, care a avut \u00eens\u0103 o soart\u0103 tulbur\u0103toare.<\/p>\n
La \u00eenceputul secolului XX, Banatul devenise una dintre cele mai prospere regiuni ale Rom\u00e2niei, iar dezvoltarea regiunii se datora \u00een special marii comunit\u0103\u021bi de \u0219vabi care tr\u0103iau aici. \u00cen mai pu\u021bin de un secol, \u00eens\u0103, aceast\u0103 popula\u021bie \u00eenfloritoare avea s\u0103 fie decimat\u0103 de r\u0103zboaie, deport\u0103ri, exproprieri \u0219i emigrarea masiv\u0103 care a urmat instaur\u0103rii regimului comunist. De la cei aproape 300.000 de \u0219vabi dun\u0103reni care populau satele \u0219i ora\u0219ele Banatului la \u00eenceputul anilor 1900, num\u0103rul lor s-a redus dramatic, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, \u00een ultimii ani, a ajuns la pragul dispari\u021biei.<\/p>\n
Banatul, c\u00e2mpia fertil\u0103 a anticilor<\/h2>\n
Povestea \u0219vabilor a \u00eenceput \u00eentr-unul dintre cele mai fertile \u021binuturi ale Rom\u00e2niei actuale, tulburat vreme de secole de r\u0103zboaie, molime, o clim\u0103 neprielnic\u0103 \u0219i inunda\u021bii. \u00cen Antichitate, regiunea actual\u0103 a Banatului era privit\u0103 cu totul diferit, ar\u0103tau istoricii. Al\u0103turi de \u021binuturile Dun\u0103rii, C\u00e2mpia Banatului a avut un rol important pentru popoarele care au tr\u0103it aici din cele mai vechi timpuri. Iarna, a fost o regiune ideal\u0103 pentru ad\u0103postirea turmelor cobor\u00e2te din Carpa\u021bi, cre\u0219terea animalelor fiind ocupa\u021bia \u00een jurul c\u0103reia rom\u00e2nii \u0219i-au cl\u0103dit existen\u021ba.<\/p>\n
\u00cen Antichitate, actualul teritoriu al Rom\u00e2niei era acoperit \u00een mare parte de p\u0103duri seculare, \u00een care triburile dacice \u00ee\u0219i g\u0103seau refugiul \u0219i hrana. Regiunile de c\u00e2mpie ale Tisei, Mure\u0219ului \u0219i Dun\u0103rii, care \u00eenconjurau Carpa\u021bii la vest \u0219i la sud, erau atunci \u00eentinderi ml\u0103\u0219tinoase cu numeroase lacuri, alimentate de frecventele inunda\u021bii provocate de topirea z\u0103pezilor din Carpa\u021bi \u0219i Alpi. Clima bl\u00e2nd\u0103 \u0219i vegeta\u021bia abundent\u0103 le f\u0103ceau ideale pentru iernatul turmelor.<\/p>\n
\u201eCriton, medicul grec al lui Traian, aminte\u015fte nu numai aurul \u015fi argintul din Dacia, ci \u015fi turmele Daciei, luate de romani. Turmele erau de o bog\u0103\u0163ie imens\u0103: nu doar oi, ci \u0219i cirezi de boi. Turmele \u0219i cirezile, aflate \u00een stabula\u0163ie liber\u0103, nu puteau fi p\u0103\u0219unate iarna dec\u00e2t \u00een b\u0103l\u0163ile de pe malul st\u00e2ng al Tisei \u0219i al Dun\u0103rii, p\u00e2n\u0103 la Nistru. Romanii au \u00een\u021beles aceast\u0103 realitate \u0219i au transformat Dacia \u00een \u0163ara p\u0103\u015funilor\u201c,<\/i>\u00a0nota arheologul Sever Dumitra\u0219cu \u00een lucrarea \u201eIernaticele\u201c.<\/p>\n
C\u00e2nd c\u00e2mpiile Daciei au fost cucerite, turmele au \u00eenceput s\u0103 se \u00eempu\u021bineze, iar amenin\u021barea foametei \u0219i dorin\u021ba de a-\u0219i salva p\u0103m\u00e2nturile de iernat i-au \u00eempins pe daci la lupt\u0103. Situa\u021bia devenise disperat\u0103, pentru c\u0103 bog\u0103\u021bia \u0219i puterea dacilor depindeau de m\u0103rimea turmelor duse vara \u00een Carpa\u021bi \u0219i iarna pe malurile st\u00e2ngi ale Dun\u0103rii \u0219i Tisei, ar\u0103ta Sever Dumitra\u0219cu.<\/p>\n
Banatul timpuriu, Vestul s\u0103lbatic<\/h2>\n
\u00cen secolul III d.Hr., romanii \u0219i-au retras armata \u0219i administra\u021bia la sud de Dun\u0103re, l\u0103s\u00e2nd c\u00e2mpia Banatului locuit\u0103 de o parte a popula\u021biei daco-romane, prad\u0103 valurilor succesive de migra\u021bii. Go\u021bii, gepizii, avarii, slavii, bulgarii \u0219i francii au avut fiecare perioade de domina\u021bie asupra \u021binuturilor ml\u0103\u0219tinoase ale Banatului.<\/p>\n
\u00centre secolele al X-lea \u0219i al XVI-lea, Banatul a fost teritoriu al Regatului Ungariei, \u00eens\u0103 a r\u0103mas expus raidurilor otomane \u0219i conflictelor de la frontier\u0103. \u00cen 1552, otomanii au cucerit Timi\u0219oara, iar \u021binutul din jurul s\u0103u a devenit pa\u0219al\u00e2c. Regiunea, alt\u0103dat\u0103 l\u0103udat\u0103 pentru c\u00e2mpiile sale fertile, a ajuns treptat un loc greu de locuit, din cauza mla\u0219tinilor extinse, a bolilor, depopul\u0103rii \u0219i lipsei de lucr\u0103ri de \u00eentre\u021binere a terenurilor.<\/p>\n \u201e\u021ainutul, sub domina\u021bia semilunii, s-a transformat \u00eentr-o s\u0103lb\u0103ticie. Cele mai grase ogoare erau pustii, cele mai roditoare c\u00e2mpii erau acoperite de p\u0103duri dese, \u00een care z\u0103ceau nestingheri\u021bi ur\u0219ii, lupii \u0219i alte fiare s\u0103lbatice. Numai dup\u0103 resturi se mai putea recunoa\u0219te locul unde, cu dou\u0103 sute de ani \u00eenainte, fusese un sat sau un ora\u0219\u201c,\u00a0<\/i>informa Karl Freiherr von Czoernig (1804-1889), \u00eenalt func\u021bionar al Imperiului Austriac.<\/p>\n La \u00eenceputul secolului al XVIII-lea, dup\u0103 aproape dou\u0103 secole de st\u0103p\u00e2nire otoman\u0103, regiunea ajunsese un adev\u0103rat \u201eVest s\u0103lbatic\u201c, cu numeroase a\u0219ez\u0103ri depopulate, amenin\u021bat\u0103 de raiduri ale cetelor de haiduci \u0219i de invazii, de epidemii de holer\u0103, cium\u0103 \u0219i malarie, de inunda\u021bii \u0219i de roiuri uria\u0219e de insecte. \u021a\u00e2n\u021barii purtau germeni ai bolilor care pustiau comunit\u0103\u021bile, iar roiurile de mu\u0219te de Golumbac decimau turmele.<\/p>\n \u201e\u00cen num\u0103r nespus de mare, se n\u0103pustesc aceste insecte, f\u0103r\u0103 deosebire, asupra boilor, vacilor, cailor, oilor, caprelor \u0219i porcilor. Zadarnic \u00eencearc\u0103 bietele animale s\u0103 se apere de aceast\u0103 pacoste, prin s\u0103rituri puternice \u0219i b\u0103t\u00e2nd aerul cu coada. \u00cen cele din urm\u0103 cad moarte, fie chiar \u00een timpul atacului, fie 3-4 ore dup\u0103 aceea, sau cel mai t\u00e2rziu \u00een noaptea urm\u0103toare\u201c,<\/i>\u00a0nota italianul Francesco Griselini (1717-1787), un alt c\u0103rturar cunoscut al epocii,\u00a0care a petrecut mai mul\u021bi ani \u00een Banat.<\/p>\n Rom\u00e2nii, slavii (s\u00e2rbii), maghiarii, turcii \u0219i alte popula\u021bii balcanice locuiau \u00een satele care gravitau \u00een jurul unor centre precum Timi\u0219oara, Lugoj, Caransebe\u0219 \u0219i Arad. \u00cens\u0103, ar\u0103tau documentele epocii, \u00eenainte de \u00eenceperea coloniz\u0103rii, din cele peste 550 de comune din regiune, mai mult de jum\u0103tate erau p\u0103r\u0103site.<\/p>\n \u00cen 1716, Banatul a devenit teritoriu al Imperiului Austriac, iar situa\u021bia sa avea s\u0103 se schimbe radical \u00een urm\u0103toarele decenii. Pe 13 octombrie 1716, garnizoana otoman\u0103 a Timi\u0219oarei a capitulat \u00een fa\u021ba prin\u021bului Eugeniu de Savoia, iar Banatul a fost astfel eliberat de sub domina\u021bia Imperiului Otoman, intr\u00e2nd \u00een componen\u021ba Imperiului Habsburgic. C\u00e2teva zile mai t\u00e2rziu, la 1 noiembrie 1716, contele Claude Florimond de Mercy d\u2019Argentau a fost numit guvernator militar al Banatului, iar \u00een 1718 acesta avea s\u0103 preia conducerea regiunii, redenumit\u0103 Administra\u021bia Imperial\u0103 a \u021a\u0103rii Banatului.<\/p>\n Imperiul Austriac a intrat \u00een st\u0103p\u00e2nirea unui \u021binut cu circa 300.000 de locuitori, unde sute de sate r\u0103m\u0103seser\u0103 pustii, \u00eenconjurate de terenuri fertile, dar nefolosite. La \u00eenceputul secolului al XVIII-lea, Curtea imperial\u0103 de la Viena a \u00eenceput reorganizarea Banatului, aduc\u00e2nd aici popula\u021bii germanice care aveau s\u0103 fie numite, generic, \u0219vabi. Acestea proveneau nu doar din Suabia, ci \u0219i din Austria, Boemia, Bavaria \u0219i Franconia.<\/p>\n \u201eDup\u0103 terminarea r\u0103zboiului, Curtea din Viena elaboreaz\u0103 planul de a coloniza Banatul exclusiv cu germani, considera\u021bi un element de ordine \u0219i de fidelitate sporit\u0103 fa\u021b\u0103 de imperiu, \u00eentruc\u00e2t rom\u00e2nilor \u0219i s\u00e2rbilor, obi\u0219nui\u021bi cu modul de via\u021b\u0103 al turcilor, li se p\u0103rea, spuneau autorii vremii, indiferent dac\u0103 se aflau sub domina\u021bie cre\u0219tin\u0103 sau p\u0103g\u00e2n\u0103\u201c,<\/i>\u00a0scria istoricul Ilie Ghenadie \u00een \u201eAnalele Banatului\u201c.<\/p>\n Scopul era repopularea \u0219i dezvoltarea regiunilor afectate de r\u0103zboaie, \u00een special Banatul, devastat de conflictul cu Imperiul Otoman \u0219i slab populat.<\/p>\n \u201eBanatul era foarte pu\u0163in populat \u015fi era \u015fi o zon\u0103 unde agricultura era anevoioas\u0103, erau multe mla\u015ftini. Atunci, Imperiul Habsburgic a \u00eenceput o colonizare masiv\u0103 a Banatului, dar nu doar prin germani, ci prin popula\u0163ii din \u00eentregul imperiu. Au venit \u015fi cehi, \u015fi slovaci, \u015fi s\u00e2rbi, \u015fi maghiari, \u015fi evrei, tot felul de popula\u0163ii au fost a\u015fezate. Nu exista un sistem special de drepturi sau privilegii. S-au construit sate noi foarte riguros organizate de administra\u0163ia habsburgic\u0103\u201c,<\/i>\u00a0explica istoricul Winfried Ziegler.<\/p>\n La \u00eenceput, \u0219vabii au fost a\u0219eza\u021bi \u00een satele p\u0103r\u0103site, astfel c\u0103 nu au fost nevoi\u021bi s\u0103 \u00ee\u0219i construiasc\u0103 locuin\u021be de la zero. O alt\u0103 motiva\u021bie a procesului de colonizare era nevoia Imperiului de a avea la dispozi\u021bie osta\u0219i de neam germanic pentru ap\u0103rarea grani\u021bei sudice a Ungariei, \u00een fa\u021ba Imperiului Otoman. Din acest motiv au fost \u00eentemeiate sate noi de coloni\u0219ti, destinate special pazei frontierei din sud-vest.<\/p>\n Colonizarea s-a desf\u0103\u0219urat \u00een trei etape majore: carolin\u0103 (1717-1740), terezian\u0103 (1763-1775) \u0219i iosefin\u0103 (1782-1787). \u00centre 1717 \u0219i 1734 a avut loc prima colonizare important\u0103. Acest proces a fost \u00eentrerupt temporar de un nou r\u0103zboi cu turcii, urmat de epidemiile de cium\u0103 care au pustiit numeroase a\u0219ez\u0103ri \u0219i au t\u0103iat elanul popula\u021biei germane. La mijlocul secolului al XVIII-lea, guvernul austriac a for\u021bat noi coloniz\u0103ri, de aceast\u0103 dat\u0103 deport\u00e2nd \u00een Banat locuitorii certa\u021bi cu legea, pentru ca ace\u0219tia \u201es\u0103 piar\u0103 sau s\u0103 se \u00eendrepte\u201c, potrivit unor m\u0103rturii istorice.<\/p>\n Coloniz\u0103rile ample au fost reluate \u00een timpul \u00eemp\u0103r\u0103tesei Maria Terezia \u0219i al fiului ei, Iosif al II-lea, \u00een a doua parte a secolului al XVIII-lea. Peste 60.000 de oameni au fost adu\u0219i \u00een Banat, cei mai mul\u021bi fiind stabili\u021bi \u00een sate cu 40-50 de case. Mul\u021bi dintre coloni\u0219ti nu au supravie\u021buit climei aspre, molimelor \u0219i r\u0103zboaielor, ori au migrat spre Transilvania. O zical\u0103 german\u0103 descrie plastic acest proces:\u00a0\u201ePrimilor, moartea; urm\u0103torilor, s\u0103r\u0103cia; ultimilor, p\u00e2inea\u201c.<\/i><\/p>\n \u00a0<\/p>\n Francesco Griselini (1717-1787) a l\u0103sat m\u0103rturii ample despre regiunea m\u0103rginit\u0103 de Dun\u0103re, Mure\u0219 \u0219i Tisa. La mijlocul secolului al XVIII-lea, ar\u0103ta acesta, popula\u021bia Banatului se ridica la 320.000 de locuitori, dintre care peste 180.000 erau rom\u00e2ni, circa 80.000 erau s\u00e2rbi \u0219i 8-10.000 bulgari, iar peste 40.000 erau germani, italieni \u0219i francezi veni\u021bi \u00een primele valuri ale coloniz\u0103rii \u00eencepute de Imperiul Austriac \u00een prima parte a aceluia\u0219i secol.<\/p>\n \u0218vabii s-au a\u0219ezat \u00een principal \u00een Banat \u0219i Cri\u0219ana, \u00een localit\u0103\u021bi ca Timi\u0219oara, Arad, S\u00e2nnicolau Mare, dar \u0219i \u00een sudul Banatului, la Caransebe\u0219, Or\u0219ova, Oravi\u021ba \u0219i, \u00een nord-vest, \u00een jurul S\u0103tmarului.<\/p>\n \u201eLa \u00eenceputul lunii noiembrie 1716 \u00eencepe prima colonizare, cu ora\u0219ul Timi\u0219oara, de c\u0103tre prin\u021bul Eugen de Savoya, atunci c\u00e2nd \u00ee\u0219i spore\u0219te administra\u021bia cu func\u021bionari nem\u021bi. Iar c\u00e2nd p\u0103r\u0103se\u0219te Banatul recucerit, d\u0103 ordin comandantului cet\u0103\u021bii, contele Wallis, ca \u00een cetate s\u0103 fie primi\u021bi doar germani de religie catolic\u0103\u201c<\/i>, nota istoricul Traian Simu, \u00eentr-o carte despre \u0219vabii din Banat, publicat\u0103 \u00een 1924.<\/p>\n Tot atunci au fost \u00eenfiin\u021bate \u0219i populate satele Biserica Alb\u0103, pe malul Dun\u0103rii, \u0219i a\u0219ez\u0103rile S\u00e2npetru, Z\u0103d\u0103rlac, Freidorf, Reca\u0219, Cudri\u021b, Peciul Nou, Becicherecul Mic, Giarmata \u0219i Giroda din zona Timi\u0219oarei, iar popula\u021bia a fost sporit\u0103 \u00een localit\u0103\u021bile Buzia\u0219, Ciacova, Lugoj, V\u00e2r\u0219e\u021b, Caransebe\u0219 \u0219i F\u0103get.<\/p>\n Timi\u0219oara a devenit nucleul comunit\u0103\u021bii \u0219v\u0103be\u0219ti, cu o influen\u021b\u0103 puternic\u0103 asupra arhitecturii, educa\u021biei \u0219i vie\u021bii religioase. A fost primul ora\u0219 care a primit un num\u0103r mare de coloni\u0219ti \u0219vabi.<\/p>\n La \u00eenceputul secolului XX, aproape un sfert dintre cei peste 200.000 de \u0219vabi din Banat tr\u0103iau aici. Cartierul Iosefin (nume inspirat de colonizarea iosefin\u0103) p\u0103streaz\u0103 amprenta lor, iar\u00a0Domul romano-catolic din Timi\u0219oara<\/a>\u00a0a fost un simbol al prezen\u021bei germane. Aici au fost \u00eenfiin\u021bate \u0219i unele dintre cele mai importante \u0219coli germane din regiune.<\/p>\n Aradul a avut o popula\u021bie divers\u0103, dar comunitatea \u0219vabilor a fost semnificativ\u0103, mai ales \u00een cartierul Mic\u0103laca \u0219i \u00een zonele rurale din jur. Multe cl\u0103diri \u0219i biserici reflect\u0103 stilul colonial austriac. \u00cen S\u00e2nnicolau Mare s-au p\u0103strat case tradi\u021bionale cu fa\u021bade colorate \u0219i gr\u0103dini ordonate.<\/p>\n Jimbolia a fost \u0219i ea un ora\u0219 modelat de coloni\u0219tii germani. Aici se afl\u0103 Muzeul Etnografic al \u0218vabilor B\u0103n\u0103\u021beni, care documenteaz\u0103 via\u021ba lor cotidian\u0103.<\/p>\n Numero\u0219i mineri din Stiria, Saxonia \u0219i Boemia au fost trimi\u0219i de guvernul imperial din Viena \u00een Mun\u021bii Banatului pentru a lucra la topitoriile \u0219i minele din Ocna de Fier, Boc\u0219a German\u0103, Neuwerk, Oravi\u021ba, Re\u0219i\u021ba \u0219i Moldova Nou\u0103. Re\u0219i\u021ba a devenit un important centru industrial, unde \u0219vabii au contribuit la dezvoltarea uzinelor \u0219i a re\u021belelor feroviare. \u00cen apropiere, Anina, ora\u0219 minier fondat de coloni\u0219ti din Stiria, reflect\u0103 influen\u021ba german\u0103 asupra industriei locale.<\/p>\n Cel pu\u021bin o sut\u0103 de sate din jude\u021bele Timi\u0219, Cara\u0219-Severin \u0219i Arad au fost populate de \u0219vabi \u00een secolul al XVIII-lea. De\u0219i o parte dintre ei s-au stabilit \u00een ora\u0219e, \u0219vabii erau \u00een principal agricultori \u0219i meseria\u0219i, aprecia\u021bi pentru disciplin\u0103, h\u0103rnicie \u0219i coeziunea comunitar\u0103. Satele lor erau l\u0103udate pentru prosperitate \u0219i se distingeau prin geometria lor riguroas\u0103, cu case alungite tip \u201evagon\u201c \u0219i biserici catolice plasate \u00een centrul comunit\u0103\u021bii. P\u0103m\u00e2ntul fertil era marea avere a noilor veni\u021bi.<\/p>\n \u201eTot ce este bun \u0219i folositor din cele ce ofer\u0103 \u021binutul const\u0103 \u00eentr-o mare \u00eentindere de p\u0103m\u00e2nturi, dintre care unele se desf\u0103\u0219oar\u0103 pe o asemenea suprafa\u021b\u0103, \u00eenc\u00e2t nici cel mai ager ochi nu le-ar putea urm\u0103ri hotarul. Mai cu seam\u0103 p\u0103m\u00e2ntul humos este acela care se g\u0103se\u0219te cel mai mult \u00een \u021binuturile Banatului, cu toate c\u0103 \u0219i alte soiuri de p\u0103m\u00e2nt exist\u0103, amestecate fiind cu huma\u201c<\/i>, nota Francesco Griselini.<\/p>\n\n Istoricul ar\u0103ta c\u0103 p\u0103m\u00e2ntul moale \u0219i poros, oric\u00e2t de slab ar fi fost arat de \u021b\u0103rani \u0219i oric\u00e2t de rudimentar era lucrat, r\u0103m\u00e2nea surprinz\u0103tor de productiv.<\/p>\n \u201eAt\u00e2t de multe bucate de tot felul d\u0103 \u0219i \u00eentr-o at\u00e2t de mare abunden\u021b\u0103, \u00eenc\u00e2t trebuie s\u0103 ne mir\u0103m de faptul c\u0103, oricum am pune s\u0103m\u00e2n\u021ba \u00een p\u0103m\u00e2nt, lucrul pare aproape indiferent, deoarece recoltele sunt \u00eentotdeauna bogate. Nimeni nu se g\u00e2nde\u0219te la \u00eengr\u0103\u0219area p\u0103m\u00e2ntului cu gunoi, iar grapa nu se \u00eentrebuin\u021beaz\u0103 deloc<\/i>\u201c, mai scria Francesco Griselini.<\/p>\n\n Ignaz von Born (1742-1791), unul dintre marii oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 ai secolului al XVIII-lea, a c\u0103l\u0103torit \u00een Transilvania \u0219i Banat \u00een vara anului 1770, iar \u00een urma trecerii prin \u021binuturile Hunedoarei a l\u0103sat m\u0103rturii inedite despre via\u021ba localnicilor. Acesta remarca str\u0103daniile Imperiului Austriac de a coloniza zonele mai pu\u021bin populate ale regiunii, dar mai ales fertilitatea solurilor.<\/p>\n \u201eP\u0103m\u00e2ntul este foarte m\u0103nos. \u00cen multe locuri cre\u0219te o vi\u021b\u0103-de-vie aleas\u0103, care d\u0103 un vin \u2013 mai ales cel ro\u0219u \u2013 excelent. Cire\u0219ii, cai\u0219ii \u0219i prunii sunt foarte r\u0103sp\u00e2ndi\u021bi; mari planta\u021bii de astfel de pomi m\u0103rginesc satele \u0219i asigur\u0103 locuitorilor b\u0103uturile lor tradi\u021bionale. Cultura viermilor de m\u0103tase, r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een \u00eentreaga provincie, ar fi ajuns la o stare \u0219i mai \u00eenfloritoare, asemenea altor manufacturi din Banat, dac\u0103 marele general \u0219i om politic, contele Claude Florimond Mercy d\u2019Argenteau, guvernatorul acestei \u021b\u0103ri, ar mai fi tr\u0103it\u201c,<\/i>\u00a0nota Ignaz von Born, \u00een jurnalul s\u0103u despre Banat \u0219i Transilvania.<\/p>\n Sistematizarea satelor a avut, la r\u00e2ndul ei, un rol important \u00een economia comunit\u0103\u021bilor \u0219v\u0103be\u0219ti. A\u0219ez\u0103rile compacte, cu str\u0103zi drepte \u0219i largi, cu case construite uniform \u0219i cur\u021bi spa\u021bioase, erau considerate eficiente \u00een privin\u021ba administr\u0103rii \u0219i a folosirii terenurilor agricole, dar mai ales \u00een ap\u0103rarea \u00eempotriva numeroaselor cete de lotri care se ascundeau \u00een p\u0103durile Banatului.<\/p>\n La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVIII-lea, statul austriac a \u00eenceput sistematizarea a peste 200 de comune din Banat, multe locuite \u00een marea lor majoritate de \u0219vabi. Unul dintre motive a fost \u00eempiedicarea risipei de terenuri. Al doilea a vizat \u201est\u00e2rpirea lotrilor\u201c \u0219i sporirea m\u0103surilor de siguran\u021b\u0103 public\u0103.<\/p>\n \u201e\u00cen Cara\u0219, \u00een afar\u0103 de ora\u0219ele Lugoj \u0219i Caransebe\u0219, \u00een tot jude\u021bul casele locuitorilor sunt risipite f\u0103r\u0103 ordine \u0219i regul\u0103, a\u0219ezate chiar \u0219i la dep\u0103rt\u0103ri de p\u00e2n\u0103 la 3.000 de pa\u0219i una de alta. \u00cen forma \u0219i modul \u00een care sunt a\u0219ezate casele ast\u0103zi, nici nu se poate \u00eenchipui o supraveghere; dimpotriv\u0103, c\u00e2nd lotrii doresc s\u0103 jefuiasc\u0103 vreo cas\u0103, pot face aceasta cu u\u0219urin\u021b\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 mare grij\u0103, deoarece nu exist\u0103 niciun vecin \u00een apropiere pe care cel atacat l-ar putea chema \u00een ajutor; iar nici paznici nu se pot pune, c\u0103ci ar trebui a\u0219eza\u021bi aproape la fiecare cas\u0103\u201c<\/i>, informa un document din 1796 al districtului b\u0103n\u0103\u021bean.<\/p>\n Cetele de lotri (ho\u021bi de codru) atacau frecvent satele izolate, cur\u021bile boierilor \u0219i grofilor, topitoriile \u0219i exploat\u0103rile miniere aflate la \u00eenceputuri \u00een zonele bogate \u00een resurse naturale, po\u0219talioanele \u0219i transporturile de c\u0103l\u0103tori, dar \u0219i pe localnicii care c\u0103l\u0103toreau pe drumurile mai aglomerate ale \u021b\u0103rii.<\/p>\n \u00cen secolul al XVIII-lea, relata c\u0103l\u0103torul austriac Johann Lehmann, pedepsele brutale aplicate t\u00e2lharilor \u00een Banat nu mai reu\u0219eau s\u0103 \u00eei intimideze.<\/p>\n \u201eAdministra\u0163ia secular\u0103 din Banat a pedepsit p\u00e2n\u0103 acum cu moartea toate delictele cuprinse sub denumirea de jaf \u015fi spargere. Aceast\u0103 metod\u0103 predilect\u0103, oric\u00e2t de legal\u0103 va fi fost, nu a avut nici cel mai mic rezultat bun. Rom\u00e2nul care porne\u015fte la t\u00e2lh\u0103rie, pe care el \u015fi-o t\u0103lm\u0103ce\u015fte ca r\u0103zbunare, \u00eenc\u0103 \u00eenainte de a fi \u00eendr\u0103znit a face pasul hot\u0103r\u00e2tor s-a o\u0163elit pentru tot ce i s-ar putea \u00eent\u00e2mpla. El este preg\u0103tit pentru o statornicie a\u015fa de mare, \u00eenc\u00e2t chinurile cele mai grozave \u015fi mai rafinate nu-l pot sili la vreo m\u0103rturisire, \u015ftreangul \u015fi roata nu-l pot aduce la vreo c\u0103in\u0163\u0103\u201c,<\/i>\u00a0scria Johann Lehmann, pe atunci \u0219ef al unei trupe de teatru austriece care c\u0103l\u0103torea prin Banat.<\/p>\n C\u0103l\u0103torul povestea \u0219i c\u0103, atunci c\u00e2nd Curtea imperial\u0103 de la Viena hot\u0103r\u00e2se ca fiecare criminal s\u0103 fie executat chiar \u00een locul s\u0103u de ba\u015ftin\u0103, m\u0103sura a avut un efect nea\u0219teptat. \u201eEra cea mai pl\u0103cut\u0103 \u00eemplinire a ultimei dorin\u0163e a celui ce trebuia executat. Familia sa l-a jelit cum se cuvine \u015fi \u00eei cinste\u015fte amintirea \u00een fiecare zi, c\u00e2nd trece prin fa\u0163a cadavrului\u201c, ad\u0103uga Lehmann.<\/p>\n Cetele de lotri preferau s\u0103 se ascund\u0103 \u00een zonele montane ale Banatului \u0219i f\u0103ceau extrem de nesigure c\u0103l\u0103toriile prin regiune.<\/p>\n \u201eSatele acestor \u021binuturi sunt prev\u0103zute cu posturi de cordoane militare. Cu toate acestea, drumurile sunt foarte nesigure, mai cu seam\u0103 c\u00e2nd tufi\u015furile sunt \u00eenfrunzite \u0219i ei se ascund \u00een dosul lor, de unde pot apoi ataca pe nea\u0219teptate c\u0103l\u0103torul din spate. \u00cen vremurile cele mai grele \u00eendr\u0103znesc adeseori s\u0103 atace chiar satele, pe care le pun la contribu\u021bie, lu\u00e2nd bani \u0219i alimente, pr\u0103d\u00e2nd casele \u0219i d\u00e2ndu-le chiar foc\u201c<\/i>, ar\u0103ta Francesco Griselini.<\/p>\n Bandele de t\u00e2lhari erau \u00eenarmate cu s\u0103bii, carabine, pistoale, cu\u021bite turce\u0219ti \u0219i ciocane. Cei prin\u0219i erau condamna\u021bi la moarte prin sf\u00e2\u0219ierea cu cle\u0219tele \u00eenro\u0219it \u00een foc, tragerea pe roat\u0103 sau sp\u00e2nzur\u0103toare, iar pentru furturi mai mici la ani de munc\u0103 silnic\u0103 \u00een cetatea Timi\u0219oarei. \u00cens\u0103, adesea, p\u0103reau c\u0103 nu se tem de astfel de pedepse.<\/p>\n \u201eDac\u0103 sunt totu\u0219i os\u00e2ndi\u021bi la moarte, fie pentru t\u00e2lh\u0103rii, fie pentru alte crime, \u00eent\u00e2mpin\u0103 moartea cu indiferen\u021b\u0103, f\u0103r\u0103 a se v\u0103ita sau a ar\u0103ta cea mai mic\u0103 fric\u0103. Cei mai mul\u021bi nici nu se g\u00e2ndesc s\u0103 se spovedeasc\u0103. \u00abDumnezeu \u0219tie toate\u00bb, zic ei, \u00ab\u0219i iertarea p\u0103catelor e zadarnic\u0103, \u00eentruc\u00e2t judecata ne os\u00e2nde\u0219te totu\u0219i la moarte\u2026<\/i>\u00bb\u201c, consemna c\u0103rturarul italian.<\/p>\n \u00cen secolul al XIX-lea, epoca de prosperitate a Banatului, \u0219vabii au continuat s\u0103 reprezinte o comunitate important\u0103 a regiunii. Ea ajunsese la aproape 500.000 de persoane \u00eenainte de Al Doilea R\u0103zboi Mondial. Noul regim comunist, controlat \u00een primii ani de sovietici, a adus-o \u00een pragul dispari\u021biei.<\/p>\n \u00cenc\u0103 din toamna anului 1944, Iosif Stalin, conduc\u0103torul Uniunii Sovietice, a cerut Rom\u00e2niei, Ungariei \u0219i Iugoslaviei, \u00een teritoriile \u00een care ajunsese armata sovietic\u0103, s\u0103 pun\u0103 la dispozi\u021bie muncitori germani pentru reconstruc\u021bia zonelor ruse\u0219ti distruse \u00een timpul r\u0103zboiului.<\/p>\n Deport\u0103rile etnicilor germani au \u00eenceput pe 2-3 ianuarie 1945, iar, potrivit istoricilor, p\u00e2n\u0103 la mijlocul lunii au fost trimi\u0219i \u00een lag\u0103rele de munc\u0103 din Uniunea Sovietic\u0103 \u00eentre 70.000 \u0219i 75.000 de sa\u0219i \u0219i \u0219vabi din toat\u0103 \u021bara. Din Banatul rom\u00e2nesc, \u00eentre 23.000 \u0219i 30.000 de \u0219vabi au fost trimi\u0219i \u00een URSS, iar de pe cel\u0103lalt mal al Dun\u0103rii, din Banatul s\u00e2rbesc, alte 12.000 de femei \u0219i b\u0103rba\u021bi din comunitatea \u0219vabilor dun\u0103reni au avut aceea\u0219i soart\u0103. \u00cen lag\u0103rele sovietice din Donbas \u0219i Mun\u021bii Ural, frigul \u0219i foamea au fost pentru deporta\u021bi du\u0219mani mai aprigi dec\u00e2t munca istovitoare.<\/p>\n Ernest Urlich, un etnic german care a supravie\u021buit deport\u0103rii \u00een Donbas,<\/a>\u00a0\u00ee\u0219i amintea c\u0103 de\u021binu\u021bii erau sco\u0219i la munc\u0103 \u00een ciuda gerului de p\u00e2n\u0103 la -40 de grade \u0219i a z\u0103pezii \u00eenghe\u021bate care acoperea pustietatea \u00een care fusese \u00eenfiin\u021bat lag\u0103rul. Mul\u021bi nu au rezistat \u0219ocului noii lor situa\u021bii \u0219i fie s-au sinucis, fie au murit \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 evadeze. Acestor mor\u021bi li se ad\u0103ugau prizonierii accidenta\u021bi \u00een minele de c\u0103rbune. Victimele erau aruncate \u00een gropi comune.<\/p>\n \u201eCea mai mare parte a germanilor deporta\u0163i \u00een URSS au r\u0103mas acolo p\u00e2n\u0103 \u00een anii 1948-1949, c\u00e2nd au fost repatria\u0163i. Grupuri mai mici de germani, care din cauza condi\u0163iilor foarte grele \u00een care tr\u0103iau nu au putut s\u0103 munceasc\u0103, au fost repatriate mai devreme, \u00eencep\u00e2nd chiar cu toamna anului 1945, c\u00e2nd au revenit \u00een Rom\u00e2nia primele transporturi. Revenirea masiv\u0103 \u00een Rom\u00e2nia a celor deporta\u0163i a survenit \u00een anii 1948 \u015fi 1949, c\u00e2nd lag\u0103rele de munc\u0103 au fost desfiin\u0163ate. \u00cen anul 1950, aproximativ 11.000 de germani din jude\u0163ul Timi\u015f-Torontal se \u00eentorseser\u0103 de la munca obligatorie din URSS\u201c<\/i>, ar\u0103ta cercet\u0103torul Viorel B\u0103l\u021boi.<\/p>\n Cei care au reu\u015fit s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 \u015fi s\u0103 revin\u0103 acas\u0103 \u0219i-au g\u0103sit toate bunurile mobile \u015fi imobile confiscate de regimul comunist.<\/p>\n La scurt timp dup\u0103 \u00eencheierea valului de deport\u0103ri \u00een URSS, lini\u0219tea satelor din vestul \u0219i sud-vestul Rom\u00e2niei, apropiate de frontier\u0103, a fost spulberat\u0103 din nou. \u00cen 1951, peste 40.000 de oameni din jude\u021bele Timi\u0219, Cara\u0219-Severin \u0219i Mehedin\u021bi, aflate la grani\u021b\u0103 cu Iugoslavia, au fost obliga\u021bi s\u0103 \u00ee\u0219i p\u0103r\u0103seasc\u0103 locuin\u021bele pentru a \u00eencepe o nou\u0103 via\u021b\u0103 de la zero \u00een C\u00e2mpia B\u0103r\u0103ganului. Aproape un sfert dintre ei erau \u0219vabi din Lovrin, Biled, S\u00e2nnicolau Mare, Comlo\u0219u Mare, Gottlob, Lenauheim, Jimbolia, Deta, Foeni, Cruceni \u0219i alte localit\u0103\u021bi aflate \u00een apropierea grani\u021bei cu fosta Iugoslavie.<\/p>\n Mul\u021bi dintre ei erau considera\u021bi chiaburi, du\u0219mani de clas\u0103 ori elemente burgheze, nesigure pentru regimul comunist. Cele aproape 13.000 de familii au fost transportate cu trenurile de marf\u0103 \u00een B\u0103r\u0103gan \u0219i l\u0103sate sub cerul liber, cu mijloace minime de supravie\u021buire. \u201eEi au fost lua\u021bi doar cu ce puteau c\u0103ra \u00eentr-o singur\u0103 saco\u0219\u0103 \u0219i trimi\u0219i \u00een Moldova sovietic\u0103 \u0219i B\u0103r\u0103gan\u201c,\u00a0<\/i>se ar\u0103ta \u00eentr-un raport CIA din 1954.<\/p>\n Primul val de deporta\u021bi \u00een B\u0103r\u0103gan, \u00een 1951, provenea dintr-o zon\u0103 de circa 30 de kilometri de-a lungul frontierei iugoslave, care se \u00eentindea \u00eentre satele Beba Veche (Timi\u0219) \u0219i Gruia (Mehedin\u021bi), cu peste 200 de localit\u0103\u021bi, potrivit unor istorici. \u00cen cele din urm\u0103, satele lor au fost desfiin\u021bate, iar o f\u00e2\u0219ie de 50 de kilometri de pe cursul Dun\u0103rii a intrat sub controlul strict al gr\u0103nicerilor \u0219i Mili\u021biei. Au urmat alte valuri de deport\u0103ri p\u00e2n\u0103 \u00een 1952.<\/p>\n \u00centre timp, \u00een C\u00e2mpia B\u0103r\u0103ganului au fost \u00eenfiin\u021bate 18 \u201ecomune speciale\u201c pentru noii veni\u021bi din sud-vestul \u021b\u0103rii. Oamenii tr\u0103iau \u00een condi\u021bii grele, \u00een bordeie \u0219i bar\u0103ci ridicate de ei \u00een pustietatea c\u00e2mpiei. Mul\u021bi au fost angaja\u021bi pe \u0219antierul Canalului Dun\u0103re-Marea Neagr\u0103.<\/p>\n \u201eEste o lips\u0103 de ap\u0103, cauzat\u0103 de absen\u021ba pu\u021burilor, iar oamenii sunt obliga\u021bi s\u0103 bea ap\u0103 din r\u00e2ul Ialomi\u021ba. Prizonierii s\u0103n\u0103to\u0219i sunt pu\u0219i s\u0103 lucreze la Canalul Dun\u0103re-Marea Neagr\u0103 sau \u00een fermele din vecin\u0103tatea acestuia. Pentru 10 ore de lucru pe zi primesc 100 de lei. Un kilogram de p\u00e2ine cost\u0103 80 de lei. Din cauza condi\u021biilor rele de trai, febra tifoid\u0103, icterul \u0219i tuberculoza sunt larg r\u0103sp\u00e2ndite. \u00cen fiecare zi mor 30-50 de oameni, iar unii dintre ei sunt cei care se sinucid\u201c,<\/i>\u00a0ar\u0103tau autorii unei inform\u0103ri din 1951, p\u0103strat\u0103 \u00een arhivele Radio Europa Liber\u0103.<\/p>\n La mijlocul anilor \u201950, oamenii au fost l\u0103sa\u021bi s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een localit\u0103\u021bile lor, \u00eens\u0103, la fel ca \u00een cazul deporta\u021bilor \u00een URSS, mul\u021bi \u0219i-au g\u0103sit casele confiscate, devastate ori ocupate de localnici. Unele estim\u0103ri arat\u0103 c\u0103 aproape 2.000 de oameni nu s-au mai \u00eentors niciodat\u0103 \u00een satele lor din Banat.<\/p>\n![](\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/index-2026-04-19T103534.122.webp\")
<\/a>Coloni\u0219tii care au animat Banatul<\/h2>\n
<\/a><\/a><\/a>Timi\u0219oara prima oprire a prin\u021bului Eugen de Savoya<\/h2>\n
<\/a><\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\nSatele crescute \u00een p\u0103m\u00e2ntul fertil al Banatului<\/h2>\n
Ordine pe h\u00e2rtie, f\u0103r\u0103delege \u00een p\u0103dure<\/h2>\n
<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\nDeclinul comunit\u0103\u021bilor de \u0219vabi<\/h2>\n
<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\nDeporta\u021bi \u00een B\u0103r\u0103gan, v\u00e2ndu\u021bi \u00een Germania<\/h2>\n
<\/a>Etnicii germani, alunga\u021bi \u0219i v\u00e2ndu\u021bi de regimul comunist<\/h2>\n