[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.activenews.ro\/images\/articole\/173886.jpg”]<\/p>\n
<p><span style=”font-weight: bold;”>Prea pu\u021bin s-a spus \u0219i s-a scris despre una dintre cele mai importante campanii rom\u00e2ne\u0219ti din istoria noastr\u0103, cea referitoare la r\u0103zboiul rom\u00e2no-ungar de la 1919. <\/span><\/p> <p>Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1989 aceast\u0103 lacun\u0103 din istoria noastr\u0103 p\u0103rea explicabil\u0103 prin prisma istoriografiei comuniste care nu dorea eviden\u021bierea rolului Rom\u00e2niei \u00een st\u00e2rpirea unui focar comunist ap\u0103rut pe harta Europei Centrale, cu at\u00e2t mai mult mi se pare condamnabil\u0103 neglijarea acestui aspect esen\u021bial \u00een ultimii dou\u0103zeci de ani. Nu pot s\u0103-mi explic nici acum de unde apare aceast\u0103 jen\u0103 \u00een abordarea acestui subiect, pot doar s\u0103 \u00eencerc s\u0103 ar\u0103t adev\u0103rul asupra acestui eveniment. Istoria este ceea ce este, sau ceea ce a fost. Suntem datori s\u0103 o cunoa\u0219tem \u0219i s\u0103 o apreciem, a\u0219a cum este ea, mai ales \u00een contextul rela\u021biilor cu vecinii no\u0219tri, care nu \u00eentotdeauna au fost prea cordiale. \u201eO disput\u0103 veche de secole se rezolv\u0103 numai cu sabia\u201d, spunea istoricul Constantin Kiri\u021bescu, iar aceasta este povestea rezolv\u0103rii disputei vechi de secole cu unul dintre vecinii no\u0219tri.<\/p> <p>Dup\u0103 cum am expus \u00eentr-un articol precedent <a href=”http:\/\/cristiannegrea.blogspot.com\/2010\/12\/revolutia-din-ardeal-si-garzile.html” name=”top”>Revolu\u021bia din Ardeal \u0219i g\u0103rzile na\u021bionale rom\u00e2ne (II) Adev\u0103ruri uitate<\/a>, \u00een aprilie 1919 trupele rom\u00e2ne \u0219i ungare (devenite bol\u0219evice) se aflau fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 pe linia desp\u0103r\u021bitoare Sighet \u2013 Ciucea \u2013 Zam.<\/p> <p><span class=”subtitlu”>Ungaria bol\u0219evic\u0103<\/span><\/p> <p>P\u00e2n\u0103 atunci, Ungaria suferise transform\u0103ri nemai\u00eent\u00e2lnite \u00een orice stat, prin rapiditatea cu care trecea de la o orientare la alta, doar pentru prezervarea imperiului s\u0103u, pentru a-\u0219i putea continua politica sa de asuprire a rom\u00e2nilor, croa\u021bilor, slovenilor, slovacilor, cehilor, polonezilor, etc. Imperiul austro-ungar pr\u0103bu\u0219indu-se \u00een urma r\u0103zboiului, Ungaria a devenit revolu\u021bionar\u0103, proclam\u00e2nd desfacerea ei de Austria, la 2 noiembrie 1918, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 recunoasc\u0103 \u0219i separarea celorlalte provincii ale imperiului. Doreau s\u0103 se desprind\u0103 de Austria, dar s\u0103 p\u0103streze restul teritoriilor locuite majoritar de celelalte na\u021bii din vechiul imperiu. Astfel, nici prin g\u00e2nd nu le trecea s\u0103 recunoasc\u0103 plebiscitul de la 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia, atunci c\u00e2nd reprezentan\u021bii na\u021biunii rom\u00e2ne din Transilvania au spus r\u0103spicat \u00eentregii lumi c\u0103 doresc s\u0103 se uneasc\u0103 cu \u021bara. demn de remarcat, a fost singurul plebiscit, cu consultarea popula\u021biei, din vechiul imperiu austro-ungar, cu at\u00e2t mai important\u0103 \u0219i mai dreapt\u0103 fiind demonstra\u021bia juste\u021bei cauzei Ardealului. \u00cenainte de asta, \u00een timpul revolu\u021biei de la \u00eenceputul lui noiembrie, contele Istvan Tisza, unul dintre principalii responsabili pentru declan\u0219area r\u0103zboiului mondial, a fost ucis de c\u0103tre solda\u021bii unguri, proprii s\u0103i solda\u021bi.<\/p> <p>La 16 noiembrie 1918, primministrul Karoly Mihaly proclam\u0103 Ungaria republic\u0103, iar el \u00eensu\u0219i se declar\u0103 antantofil. Timp de patru ani de r\u0103zboi, \u0219i \u00eenainte de acesta, Ungaria a fost unul dintre pilonii de baz\u0103 ai Puterilor Centrale, sus\u021bin\u0103toare f\u0103r\u0103 rezerve a politicii agresive a Germaniei \u0219i Austro-Ungariei, al c\u0103rei element de baz\u0103 era, iar acum, peste noapte, a devenit o sus\u021bin\u0103toare fervent\u0103 a Antantei, \u00een speran\u021ba c\u0103 va avea c\u00e2\u0219tig de cauz\u0103 la Conferin\u021ba de Pace de la Paris.<\/p> <p><i>\u201eOare oamenii \u0103\u0219tia nu-\u0219i dau seama c\u0103 au fost \u00eenvin\u0219i?\u201d<\/i> \u00eentreba generalul Berthelot \u00een \u00eensemn\u0103rile sale. Tone de material de propagand\u0103 invada Conferin\u021ba de Pace, nu se precupe\u021bea nici un efort pentru a influen\u021ba hot\u0103r\u00e2rile acesteia, \u00een timp ce \u00een zonele ocupate se declan\u0219a o teroare f\u0103r\u0103 precedent, pentru a amu\u021bi pentru totdeauna glasul acelora ce sus\u021bineau ideile de autodeterminare, de a-i l\u0103sa pe fiecare s\u0103-\u0219i decid\u0103 soarta, conform principiilor enun\u021bate de pre\u0219edintele american Woodrow Wilson. \u00cen articolul men\u021bionat mai sus am amintit doar o parte din atrocit\u0103\u021bile ungure\u0219ti din Ardealul acelor timpuri.<\/p> <p>Pre\u0219edintele Conferin\u021bei de Pace, Alexandre Millerand, a ripostat: <i>\u201eVoin\u021ba popoarelor s-a exprimat \u00een zilele din octombrie \u0219i noiembrie 1918, atunci c\u00e2nd dubla monarhie s-a pr\u0103bu\u0219it \u0219i c\u00e2nd popula\u021biile \u00eendelung asuprite s-au unit cu fra\u021bii lor italieni, rom\u00e2ni, iugoslavi \u0219i cehoslovaci.\u201d<\/i><\/p> <p>Ungurii nu se descurajeaz\u0103 \u0219i continu\u0103 propaganda, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 singura garan\u021bie pentru estul Europei amenin\u021bat de spectrul bol\u0219evic \u00eel reprezint\u0103 o Ungarie mare \u0219i puternic\u0103, \u00eentre hotarele prev\u0103zute de ei. Dar decizia Conferin\u021bei de Pace de a le cere retragerea pe o nou\u0103 linie stabilit\u0103 \u0219i comunicat\u0103 la 20 martie 1919, respectiv linia Hust \u2013 Satu Mare \u2013 Carei \u2013 Oradea \u2013 Salonta, bulverseaz\u0103 a\u0219a de mult conducerea Ungariei \u00eenc\u00e2t guvernul Karoly demisioneaz\u0103 \u0219i cedeaz\u0103 puterea bol\u0219evicilor. Ungaria, dac\u0103 nu a reu\u0219it s\u0103 ob\u021bin\u0103 ce dorea din vest, se orienteaz\u0103 rapid spre est. Conducerea este preluat\u0103 de guvernul bol\u0219evic al lui Garbai Sandor, dar puterea este de\u021binut\u0103 de fapt de ministrul de r\u0103zboi Bela Kuhn, n\u0103scut \u00een jude\u021bul S\u0103laj.<\/p> <p><span style=”font-weight: bold;”>Oric\u00e2t ar \u00eencerca ungurii de ieri \u0219i de azi s\u0103 \u00eencerce s\u0103 mascheze aceast\u0103 mi\u0219care de alunecare spre bol\u0219evism a politicii lui Karoly, adev\u0103rul istoric iese la iveal\u0103. Din republicani antantofili, peste noapte ungurii se transform\u0103 \u00een bol\u0219evici, iar cu c\u00e2teva luni \u00een urm\u0103 fuseser\u0103 cei mai aprigi monarhi\u0219ti adep\u021bi ai Puterilor Centrale, doar pentru a-\u0219i p\u0103stra imperiul \u0219i dreptul de asuprire asupra altor popoare. Oric\u00e2t\u0103 cerneal\u0103 peste tone de maculatur\u0103 ar curge, adev\u0103rul istoric r\u0103m\u00e2ne, rostit chiar de c\u0103tre factorii responsabili ai acelor zile.<\/span><\/p> <p>Karoly a declarat c\u0103 \u201ecedeaz\u0103 puterea proletariatului\u201d, iar Lenin: \u201eguvernul burghezo-conciliatorist nu \u0219i-a dat el \u00eensu\u0219i demisia, a \u00eenceput el \u00eensu\u0219i tratative cu comuni\u0219tii, cu tovar\u0103\u0219ii unguri care se aflau \u00een \u00eenchisori \u0219i a recunoscut el \u00eensu\u0219i c\u0103 nu exist\u0103 alt\u0103 solu\u021bie dec\u00e2t trecerea puterii \u00een m\u00e2na poporului muncitor\u201d. Mai e nevoie de vreo demonstra\u021bie savant\u0103?<\/p> <p><span style=”font-weight: bold;”>Bol\u0219evicii preiau puterea \u00een Ungaria la 21 martie 1919 \u0219i instaureaz\u0103 teroarea bol\u0219evic\u0103, regim de opresiune care va dura 133 de zile, p\u00e2n\u0103 va fi desfiin\u021bat de armata rom\u00e2n\u0103. La 24 martie, trei zile dup\u0103 preluarea puterii, dup\u0103 decretarea mobiliz\u0103rii, Comisariatul de r\u0103zboi al guvernului comunist ungar d\u0103 comandamentelor \u00een subordine urm\u0103toarele instruc\u021biuni referitoare la atitudinea trupelor, p\u00e2n\u0103 la terminarea organiz\u0103rii Armatei Ro\u0219ii Ungare:<\/span><\/p> <p><i>\u201eP\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, pe baza recrut\u0103rilor treptate, nu vom dispune de o for\u021b\u0103 suficient\u0103 pentru \u00eenceperea opera\u021biunilor ofensive, se impune men\u021binerea fronturilor actuale\u201d.<\/i> Acelea\u0219i instruc\u021biuni, referindu-se la frontul rom\u00e2n, spun cam a\u0219a:<i> \u201egrupul colonelului Kratochwill va face gruparea for\u021belor \u00een a\u0219a fel \u00een \u00eemprejurimile ora\u0219ului S\u0103tmar, ca s\u0103 poat\u0103 ataca \u00een direc\u021bia Dejului. Valea Cri\u0219ului Repede se va \u00eenchide la Ciucea printr-un deta\u0219ament puternic.\u201d<\/i><\/p> <p>Deci, este clar\u0103 atitudinea ofensiv\u0103 a Ungariei bol\u0219evice, care \u00eencheie o alian\u021b\u0103 cu bol\u0219evicii lui Lenin, menit\u0103 s\u0103 desfiin\u021beze statul rom\u00e2n printr-un atac combinat, de c\u0103tre unguri dinspre vest, prin Transilvania, \u0219i de c\u0103tre ru\u0219i dinspre est, prin Basarabia. Cele dou\u0103 regimuri comuniste ar urma s\u0103-\u0219i dea m\u00e2n\u0103 pe crestele Carpa\u021bilor Orientali, deveni\u021bi grani\u021b\u0103 \u00eentre Rusia Sovietic\u0103 \u0219i Ungaria bol\u0219evic\u0103. Din fericire, proiectul nu s-a putut realiza, at\u00e2t din cauza ofensivei rom\u00e2ne\u0219ti care va desfiin\u021ba Ungaria bol\u0219evic\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een urma rezisten\u021bei rom\u00e2ne\u0219ti de pe Nistru contra bandelor bol\u0219evice ce testau t\u0103ria ap\u0103r\u0103rii trupelor rom\u00e2ne, dar nu \u00een ultimul r\u00e2nd datorit\u0103 ofensivei ru\u0219ilor albi ai generalului Denikin \u00een sudul Ucrainei. Aceast\u0103 ofensiv\u0103 ne-a dat r\u0103gazul pe Nistru pentru a ne putea concentra spre vest, spre amenin\u021barea Ungariei bol\u0219evice.<\/p> <p>Urm\u00e2nd instruc\u021biunile Comisariatului de r\u0103zboi ungar, trupele ungure\u0219ti \u00eencep cu data de 24 martie 1919 puternice atacuri \u00eempotriva trupelor rom\u00e2ne pe linia de demarca\u021bie, executate de for\u021be de m\u0103rimea unui batalion, sus\u021binute de artilerie \u0219i trenuri blindate. Tot mai puternice devin aceste atacuri de la \u00eenceputul lunii aprilie, mai ales \u00een zonele Diviziei a 7-a (Seini \u2013 Hodod \u2013 Zal\u0103u) \u0219i a 6-a, la Ciucea. La 6 aprilie se execut\u0103 \u0219i o recunoa\u0219tere aerian\u0103 p\u00e2n\u0103 la Cluj. \u00cencep concentr\u0103rile numeroase de trupe ungure\u0219ti, ca un preludiu al atacului, \u00een timp ce trupele sovietice ruse intensific\u0103 atacurile pe linia Nistrului.<\/p> <p><span style=”font-weight: bold;”>Confruntat\u0103 cu noile realit\u0103\u021bi, Rom\u00e2nia se preg\u0103te\u0219te de ripost\u0103. <\/span><\/p> <p>\u00cen situa\u021bia dat\u0103, cea mai bun\u0103 decizie a fost luat\u0103: ofensiva pe frontul de vest \u0219i defensiva pe frontul de est. Era necesar\u0103 anihilarea amenin\u021b\u0103rii de la vest, cea mai presant\u0103, \u00eenainte ca cea de la est s\u0103 devin\u0103 prea puternic\u0103. O atitudine \u0219i decizie corect\u0103, at\u00e2t din punct de vedere militar, c\u00e2t \u0219i strategic. A\u0219teptarea nu ar fi f\u0103cut altceva dec\u00e2t s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 inamicul din vest, iar \u00eentre timp pericolul din est ar fi devenit din ce \u00een ce mai mare, pun\u00e2ndu-ne \u00een situa\u021bia imposibil\u0103 de a duce un r\u0103zboi pe dou\u0103 fronturi, iar generalii rom\u00e2ni aveau experien\u021ba proasp\u0103t\u0103 a r\u0103zboiului mondial, c\u00e2nd am luptat pe dou\u0103 fronturi \u00eentinse, Carpa\u021bii \u0219i Dun\u0103rea, al\u0103turi de aliatul rus nesigur, care ulterior \u0219i-a dat arama pe fa\u021b\u0103. <\/p> <p><span style=”font-weight: bold;”>Trebuie men\u021bionat c\u0103 atunci am luptat pe un front de o lungime mai mare dec\u00e2t \u00eentregul front de vest, care i-a opus pe francezi \u0219i englezi contra germanilor.<\/span><\/p> <p>La 10 aprilie 1919, Marele Cartier General transmite un ordin de opera\u021bii Comandamentului Trupelor din Transilvania. Conform acestuia, \u00eentruc\u00e2t decizia Consiliului de la Paris (26 februarie) stipuleaz\u0103 c\u0103 rom\u00e2nii sunt \u00een drept de a rezista, \u00een caz de atac din partea ungurilor, \u0219i de a ocupa zona fixat\u0103, se ordon\u0103 preg\u0103tirea trupelor pentru ofensiva peste Carpa\u021bii Occidentali, cu scopul de a ocupa teritoriul rom\u00e2nesc p\u00e2n\u0103 la linia fixat\u0103 de Conferin\u021ba de Pace de la Paris.<\/p> <p>Un aspect deosebit de ciudat ne apare \u00een acest ordin: <i>\u201eArmata francez\u0103 din Banat, de\u0219i nu coopereaz\u0103 cu trupele rom\u00e2ne, poate fi considerat\u0103 c\u0103 acoper\u0103 flancul st\u00e2ng al trupelor noastre.\u201d<\/i> Este vorba de o armat\u0103 aliat\u0103, cea alc\u0103tuit\u0103 din trupele s\u00e2rbe \u0219i franceze care ocupaser\u0103 Banatul. Pentru a \u00een\u021belege mai bine situa\u021bia, rog cititorul s\u0103 consulte capitolul \u201eBanatul sub ocupa\u021bie s\u00e2rbeasc\u0103\u201d din articolul mai sus men\u021bionat.<\/p> <p>Acest ordin prevede \u0219i faptul c\u0103 trupele rom\u00e2ne nu vor dep\u0103\u0219i linia fixat\u0103 la Paris, respectiv Hust \u2013 Satu Mare \u2013 Carei \u2013 Oradea \u2013 Salonta.<\/p> <p><span class=”subtitlu”>Planul ofensivei rom\u00e2ne de la 16 aprilie 1919<\/span><\/p><span style=”font-weight: bold;”><\/span> <p><span style=”font-weight: bold;”><\/span>\u00cen diminea\u021ba zilei de 16 aprilie 1919, la ora 3.15, \u00eencepe ofensiva general\u0103 a trupelor rom\u00e2ne peste Carpa\u021bii Occidentali. Dar nu a fost s\u0103 fie un atac general, \u00een multe locuri a fost vorba de un contraatac, deoarece trupele ungare \u00ee\u0219i \u00eencepuser\u0103 deja propria lor ofensiv\u0103.<\/p> <p>\u201e\u00cen noaptea de 15\/16 aprilie, inamicul, \u00een urma unei preg\u0103tiri de artilerie, a atacat posturile noastre de trecere de la nord-vest de Nagy Sikarlo, din sectorul Brig\u0103zii a 3-a Ro\u0219iori, pe valea Some\u0219ului, reu\u0219ind s\u0103 le resping\u0103. Intervenind rezervele locale, inamicul a fost gonit, iar posturile noastre \u0219i-au ocupat pozi\u021biile lor. Tot \u00een decursul acestei nop\u021bi, for\u021bele inamice au \u00eentreprins \u00eencerc\u0103ri de atac \u00een sectorul Diviziei a 7-a, asupra posturilor noastre de la Giurtelecul Hododului \u2013 \u021aigani, precum \u0219i \u00een sectorul Diviziei a 6-a, la nord-est de Ciucea. Toate aceste atacuri au fost respinse. \u00cen sectorul Brig\u0103zii a 3-a Ro\u0219iori, pe valea Some\u0219ului, inamicul a continuat atacurile \u0219i \u00een cursul zilei de 16 aprilie, pe frontul Nagy Sikarlo \u2013 Erdoszada, trupele brig\u0103zii de ro\u0219iori au rezistat \u00eens\u0103 cu energie, resping\u00e2nd toate atacurile inamicului.\u201d <span style=”font-weight: bold;”>(General Gheorghe M\u0103rd\u0103rescu, Campania pentru desrobirea Ardealului \u0219i ocuparea Budapestei \u0219i alte m\u0103rturii, Editura Marist, 2010).<\/span><\/p> <p><span style=”font-weight: bold;”>INTEGRAL, pe <a href=”http:\/\/cristiannegrea.blogspot.com\/2011\/02\/prea-putin-s-spus-si-s-scris-despre-una.html” target=”_blank” rel=””>BLOGUL AUTORULUI<\/a><\/span><br \/> <\/p><\/div>\n
[analyse_source url=”https:\/\/www.activenews.ro\/opinii\/Cristian-Negrea-Pe-16-aprilie-incepe-ofensiva-generala-a-trupelor-romane-peste-Carpatii-Occidentali.-Razboiul-romano-ungar-de-la-1919.-Din-Apuseni-pe-Tisa-si-la-Budapesta-173886″]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.activenews.ro\/images\/articole\/173886.jpg”] <p><span style=”font-weight: bold;”>Prea pu\u021bin s-a spus \u0219i s-a scris despre una dintre cele mai importante campanii rom\u00e2ne\u0219ti din istoria noastr\u0103, cea referitoare la r\u0103zboiul rom\u00e2no-ungar de la 1919. <\/span><\/p> <p>Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1989 aceast\u0103 lacun\u0103 din istoria noastr\u0103 p\u0103rea explicabil\u0103 prin prisma istoriografiei comuniste care nu dorea eviden\u021bierea rolului Rom\u00e2niei \u00een st\u00e2rpirea […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[98,226],"class_list":["post-1889418","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-activenews-ro","tag-crawlmanager"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1889418","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1889418"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1889418\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1889418"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1889418"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1889418"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}