![](\"https:\/\/ziardesuceava.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/78351-1140x694.jpeg\")
<\/div>\nVicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat joi o situa\u021bie economic\u0103 a companiilor de stat, multe dintre ele ni\u0219te \u201cg\u0103uri negre\u201d pentru bugetul \u021b\u0103rii, dar \u0219i pa\u0219ii care trebuie sau ar trebui urma\u021bi pentru reformare.<\/p>\n
Potrivit Oanei Gheorghiu, \u201cdup\u0103 mai multe luni de analiz\u0103 comprehensiv\u0103, este timpul s\u0103 prezent\u0103m public ast\u0103zi un bilan\u021b privind reforma companiilor de stat\u201d.<\/p>\n
\u201cAceast\u0103 reform\u0103 a companiilor de stat este un subiect despre care s-a vorbit mult \u00een ultimii ani, dar pentru care s-a f\u0103cut foarte pu\u021bin sau aproape nimic. Realitatea faptic\u0103 este c\u0103 avem \u00een Rom\u00e2nia peste 1500 de companii de stat, multe dintre ele \u00eenregistreaz\u0103 pierderi istorice de aproximativ 14 miliarde de lei. Cred c\u0103 am fi putut construi cu ace\u0219ti bani 3, 4, 5 spitale regionale. A sosit momentul s\u0103 punem cap\u0103t risipei \u0219i ineficien\u021bei, s\u0103 lu\u0103m m\u0103surile necesare \u00een beneficiul Rom\u00e2niei \u0219i al rom\u00e2nilor, nu \u00een beneficiul b\u0103ie\u021bilor de\u0219tep\u021bi. Reforma companiilor de stat \u00eenseamn\u0103 \u00een esen\u021b\u0103 ca statul rom\u00e2n s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 se comporte ca un proprietar responsabil. Altfel spus, statul trebuie s\u0103 \u0219tie clar ce companii de\u021bine, de ce le de\u021bine, care este rolul fiec\u0103rei companii, c\u00e2t ne cost\u0103 inac\u021biunea \u0219i ce decizie trebuie luat\u0103 mai departe. Unele companii trebuie consolidate pentru c\u0103 au un rol strategic real, altele trebuie transformate sau restructurate, altele trebuie integrate, iar altele trebuie \u00eenchise, disciplinat, pentru c\u0103 men\u021binerea lor \u00een forma actual\u0103 nu mai serve\u0219te nici interesului public, nici economiei \u0219i nici contribuabilului. \u00cen acest context, c\u00e2nd zic reform\u0103, nu m\u0103 refer doar la schimb\u0103ri de management ori la m\u0103suri generale. M\u0103 refer la stabilirea clar\u0103 a rolului, la disciplina de proprietate, la capacitatea statului de a lua deciziile oportune fiec\u0103rui caz \u00een parte\u201d, a transmis ea.<\/p>\n
A\u0219adar, pentru prima dat\u0103, Rom\u00e2nia are acest bilan\u021b structurat, realizat pe criterii unitare, al unui portofoliu pilot de 22 de companii de stat, spune vicepremierul.<\/p>\n
\u201cE un efort la care au contribuit colegii mei din Cabinet \u0219i le mul\u021bumesc, mai ales consilierilor onorifici \u2013 dup\u0103 cum \u0219ti\u021bi, cabinetul unui vicepremier f\u0103r\u0103 portofoliu este foarte mic \u2013 \u0219i este efortul Agen\u021biei pentru Monitorizare \u0219i Evaluarea Performan\u021belor \u00centreprinderilor Publice, AMEPIP, care \u00een ultimele 3 luni, de la venirea noii conduceri, a f\u0103cut un efort substan\u021bial pentru a contribui la aceast\u0103 analiz\u0103. Voi propune aceast\u0103 analiz\u0103 mai departe sub forma unui memorandum \u2013 ast\u0103zi a fost prezentat\u0103 sub forma unei note de informare \u2013 dar urmeaz\u0103 un memorandum \u00een \u0219edin\u021ba de guvern de s\u0103pt\u0103m\u00e2na viitoare\u201d, a completat aceasta.<\/p>\n
Ea a dat \u0219i \u201cc\u00e2teva aspecte de buc\u0103t\u0103rie intern\u0103\u201d.<\/p>\n
\u201cAcest efort rezult\u0103 din necesitatea \u00eendeplinirii reformei nou\u0103, a\u0219a cum este ea cunoscut\u0103, adic\u0103 reforma privind \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernan\u021bei corporative \u00een \u00eentreprinderile de stat, incluse \u00een Componenta 14 de bun\u0103 guvernare din PNRR. Comitetul interministerial pentru sprijinirea implement\u0103rii acestei reforme a fost cadrul \u00een care acest proces a putut fi coordonat serios, interinstitu\u021bional, nu doar sectorial. Rolul acestui comitet a fost s\u0103 aduc\u0103 la aceea\u0219i mas\u0103 ministerele tutelare, AMEPIP \u0219i Cabinetul vicepremierului, astfel \u00eenc\u00e2t analiza s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 o simpl\u0103 colec\u021bie de date, ci ea s\u0103 se transforme \u00een decizii concrete. AMEPIP a asigurat cadrul tehnic \u0219i metodologic al analizei, ministerele tutelare au contribuit cu date, pozi\u021bii \u0219i dialog direct cu companiile din portofoliul propriu, iar la nivelul Cabinetului \u0219i al comitetului interministerial, rolul a fost acela de a consolida rezultatele, de a clarifica blocajele \u0219i de a \u00eempinge procesul spre concluzii executive: ce facem, cine face \u0219i p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd? Starea de fapt la preluarea acestui proces: c\u00e2nd am \u00eenceput acest proces, tabloul pe care l-am g\u0103sit ar\u0103ta foarte clar de ce este nevoie de aceast\u0103 reform\u0103 \u0219i de ce ea nu mai poate fi am\u00e2nat\u0103\u201d, a spus Gheorghiu.<\/p>\n
De asemenea, ea a punctat c\u0103 a v\u0103zut asta \u00een cele 22 de companii din lista pilot, care au acumulat datorii bugetare cumulate de aproximativ 4,2 miliarde de lei, datorii istorice, \u0219i au \u00eenregistrat pierderi nete agregate de aproximativ 1,12 miliarde de lei \u00een ultimul an raportat. <\/p>\n
\u201cAceasta este factura anual\u0103 pe care rom\u00e2nii o suport\u0103. Aceasta, din cauza men\u021binerii statusului actual al acestor companii, f\u0103r\u0103 nicio decizie de reform\u0103 p\u00e2n\u0103 la acest moment. Vorbim a\u0219adar de ni\u0219te g\u0103uri negre pentru economia Rom\u00e2niei. Cei mai mari contributori la datoriile bugetare au fost CFR Marf\u0103, dup\u0103 cum \u0219tim, SNCFR era o companie care trebuie lichidat\u0103, \u0219i compania Romaero. Dar problema nu este una contabil\u0103. Problema este c\u0103 aceste companii nu pot fi tratate unitar. Unele sunt infrastructuri critice, a c\u0103ror continuitate este esen\u021bial\u0103. Altele sunt platforme industriale, strategice, a c\u0103ror valoare nu poate fi judecat\u0103 exclusiv financiar. Altele sunt entit\u0103\u021bi comerciale sau vehicule reziduale, care cost\u0103 bugetul public \u00een fiecare zi \u00een care nu se ia o decizie. A trata totul la fel \u00eenseamn\u0103, de fapt, a nu decide nimic. Sau, a\u0219a cum am scris \u00een raport, a trata unitar duce la a procrastina unitar\u201d, a continuat ea.<\/p>\n
La capitolul ac\u021biunile \u00eentreprinse \u0219i progresul \u00eenregistrat, Gheorghiu a spus c\u0103 fiecare companie a trecut printr-un proces de autoevaluare pe \u0219apte dimensiuni: strategie, guvernan\u021b\u0103, model de business, performan\u021b\u0103 comercial\u0103, opera\u021bional\u0103, patrimonial\u0103 \u0219i financiar\u0103. <\/p>\n
\u201cFoarte important, aceast\u0103 analiz\u0103 nu a fost f\u0103cut\u0103 doar din perspectiv\u0103 managerial\u0103 a companiei, ci din perspectiva rolului ei \u00een portofoliul statului. Datele financiare au fost preluate automat din sistemele Ministerului Finan\u021belor \u0219i ANAF, tocmai pentru a elimina raportarea redundant\u0103 \u0219i pentru a lucra cu o baz\u0103 comun\u0103, comparabil\u0103 \u0219i coerent\u0103. Rezultatul este c\u0103 avem acum o clasificare strategic\u0103 a celor 22 de companii \u0219i pentru fiecare dintre aceste companii avem o recomandare clar\u0103 de decizie.Cele \u0219ase categorii de ac\u021biune pe baza analizei sunt urm\u0103toarele:Prima categorie \u2013 infrastructur\u0103 critic\u0103 \u2013 aici avem Elcen, Oil Terminal \u0219i CFR S.A. \u00cen aceste companii este nevoie de investi\u021bie, de profesionalizare, de bun\u0103 guvernan\u021b\u0103 \u0219i de consolidare a situa\u021biei financiare\u201d, potrivit ei.<\/p>\n
A doua categorie este decizie strategic\u0103, unde sunt patru companii aflate \u00een portofoliul Ministerului Economiei \u2013 Minvest, Remin, Avioane Craiova \u0219i Romaero. <\/p>\n
\u201c\u00cen aceste companii este nevoie de o decizie interministerial\u0103 \u2013 aceasta este recomandarea \u2013 \u00een primul r\u00e2nd pentru Avioane Craiova \u0219i pentru Romaero, iar la Remin \u0219i la Minvest, o separare a func\u021biilor \u0219i o auditare independent\u0103 a resurselor pe care aceste companii \u00eenc\u0103 le de\u021bin. Aceste companii func\u021bioneaz\u0103, \u00een acest moment, ca vehicule de conservare a unor mine\u201d, a spus vicepremierul.<\/p>\n
A treia categorie este transformarea pe model european, cu ajutorul CNCIR. <\/p>\n
\u201cVorbim despre o reform\u0103 \u00een dou\u0103 etape, astfel \u00eenc\u00e2t compania s\u0103 evolueze spre un organism de inspec\u021bie acreditat \u0219i competitiv dup\u0103 modelele europene consacrate.A patra categorie este redresare opera\u021bional\u0103. Vorbim de CFR C\u0103l\u0103tori, Metrorex \u0219i Tarom. \u00cen aceste companii e nevoie de m\u0103suri ferme, de redresare, implementate cu sprijinul unor speciali\u0219ti care au f\u0103cut p\u00e2n\u0103 acum redres\u0103ri \u00een alte \u021b\u0103ri sau \u00een alte companii similare, iar acolo unde este cazul e nevoie de notificarea Comisiei Europene pentru un eventual ajutor de stat.A cincea categorie este fuziune \u0219i absorb\u021bie \u0219i avem aici c\u00e2teva companii, Telecomunica\u021bii CFR, Tipografica Filaret, CFR-SCLR Bra\u0219ov. Aici vorbim despre un calendar ferm, agreat cu Ministerul Transporturilor, de integrare \u0219i consolidare opera\u021bional\u0103\u201d, a continuat ea.<\/p>\n
A \u0219asea categorie este ie\u0219irea ordonat\u0103 din portofoliu a Electrocentrale Group, PetroTrans, CFR Marf\u0103, Rofersped, CFR IRLU, SAAF, SFT-CFR \u0219i SNCFR-RA. <\/p>\n
\u201cAici obiectivul este foarte clar: un calendar cu termene clare asumate, de lichidare ordonat\u0103, cu maximizarea valorii reziduale \u0219i respectarea calendarelor de faliment asumate. \u0218i aici am s\u0103 vorbesc despre un exemplu foarte concret, care pe mine \u0219i pe colegii mei ne-a surprins foarte tare, e vorba de PetroTrans. C\u00e2nd am primit propunerile de la ministere pe companiile care urmau s\u0103 intre \u00een acest proiect, am auzit voci \u00een spa\u021biul public mir\u00e2ndu-se c\u0103 aceast\u0103 companie a fost introdus\u0103 pe list\u0103, dar, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 am \u00een\u021beles de ce a fost introdus\u0103 pe list\u0103. PetroTrans este o companie aflat\u0103 \u00een faliment din anul 2007, suntem \u00een anul 2026, \u00eempline\u0219te anul acesta 19 ani, de c\u00e2nd o procedur\u0103 este tergiversat\u0103. \u00cen tot acest timp, s-au cheltuit bani. De la PetroTrans nu s-au recuperat p\u00e2n\u0103 \u00een acest moment bani pentru a acoperi crean\u021bele pe care aceasta le avea c\u0103tre statul rom\u00e2n, singurii care au \u00eencasat bani \u00een ace\u0219ti ani sunt lichidatorii, contabilii \u0219i cei care au f\u0103cut arhivare. \u0218i mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, pentru c\u0103 aceast\u0103 companie nu este lichidat\u0103 \u0219i nu a putut fi radiat\u0103 de la Registrul Comer\u021bului, \u00eenc\u0103 din anul 2015 se pl\u0103tesc peste 29.000 de euro anual chirie, pentru ni\u0219te conducte care exist\u0103 pe h\u00e2rtie, pe sub terenul unor oameni\u201d, a spus Gheorghiu.<\/p>\n
Ea a ad\u0103ugat c\u0103 este o decizie a unei instan\u021be, care trebuie executat\u0103, \u0219i fiecare zi care trece \u00eenseamn\u0103 costuri pentru statul rom\u00e2n. <\/p>\n
\u201cO s\u0103 mai vorbim despre aceast\u0103 companie, pentru c\u0103 devine un studiu de caz \u0219i pentru noi a fost un studiu de caz, s\u0103 vedem ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci c\u00e2nd statul rom\u00e2n nu \u00ee\u0219i face treaba. De cele mai multe ori, \u00een aceast\u0103 companie au fost decizii sau lipsa unor decizii luate la timp, sau decizii suprapuse \u00eentre institu\u021bii ale statului. \u0218apte ani a fost prelungit\u0103 lichidarea, din cauza unei contesta\u021bii depuse de o institu\u021bie a statului rom\u00e2n. Timp de \u0219apte ani s-a prelungit lichidarea doar pe o contesta\u021bie f\u0103cut\u0103 de o institu\u021bie a statului rom\u00e2n, care avea o crean\u021b\u0103 foarte mic\u0103. Noi nu am reu\u0219it s\u0103 descoperim motivul, probabil c\u0103 exist\u0103 undeva. Dar este clar c\u0103 atunci c\u00e2nd o companie aflat\u0103 \u00een faliment sau \u00een insolven\u021b\u0103 nu este abordat\u0103 unitar la nivel coordonat al guvernului, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 astfel de suprapuneri, care nu fac dec\u00e2t s\u0103 ad\u00e2nceasc\u0103 g\u0103urile negre pe care aceste companii le-au produs deja. Este o procedur\u0103 de 17 ani care a generat foarte multe costuri\u201d, a mai spus aceasta,<\/p>\n
De asemenea, mai sunt \u0219i alte companii care sunt de mult \u00een insolven\u021b\u0103, asupra c\u0103rora se va interveni cu un calendar \u201cfoarte clar\u201d, potrivit promisiunilor.<\/p>\n
\u201cAici m\u0103 refer la Remin \u0219i Minvest \u0219i toate celelalte pe care le avem \u00een portofoliu. Pentru a \u00eencheia, cred c\u0103 acest proces a fost unul extrem de important pentru noi pentru a \u00een\u021belege foarte clar ce trebuie f\u0103cut \u00een companiile de stat, care sunt m\u0103surile care trebuie luate \u0219i cum facem ca ministerele s\u0103 colaboreze la nivel guvernamental, astfel \u00eenc\u00e2t, acolo unde interesele se suprapun, deciziile s\u0103 fie unitare. Continu\u0103m acest proces cu urm\u0103torul val de companii, pe care \u00eel vom anun\u021ba \u00een urm\u0103toarele 30 de zile. Am propus \u0219i va trece prin sedin\u021ba de guvern, \u00een cadrul memorandumului, o procedur\u0103 prin care vom selecta. Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 acum, \u00een primul val, ministerele au fost cele care au decis care sunt companiile care vor intra \u00een proiectul-pilot, pentru urm\u0103torul val am propus ni\u0219te criterii de selec\u021bie care au \u00een vedere importan\u021ba strategic\u0103 a unei companii \u0219i situa\u021bia financiar\u0103 \u00een care se afl\u0103. Credem c\u0103 statul trebuie s\u0103 devin\u0103 acel ac\u021bionar responsabil care previne intrarea \u00een faliment sau \u00een insolven\u021b\u0103 a unei companii, care nu mai a\u0219teapt\u0103 ca aceste companii s\u0103 ajung\u0103 \u00een aceste situa\u021bii pentru a interveni\u201d, a conchis Oana Gheorghiu.<\/p>\n
Dup\u0103 aceste declara\u021bii, PSD, aflat spre ie\u0219irea guvern\u0103rii, a transmis\u00a0c\u0103 se opune demersurilor asumate de prim-ministrul Bolojan \u0219i de vicepremierul Oana Gheorghiu privind v\u00e2nzarea unor companii de stat profitabile, care au rol major \u00een ansamblul de securitate al \u021b\u0103rii. <\/p>\n
\u201cIni\u021bierea unui astfel de demers de la cel mai \u00eenalt nivel guvernamental reprezint\u0103 un act de sfidare la adresa rom\u00e2nilor. PSD nu a fost consultat pe tema v\u00e2nz\u0103rii unor pachete de ac\u021biuni din companiile strategice. Nu a existat nicio discu\u021bie \u00een Coali\u021bie pe acest subiect, iar reprezentan\u021bii PSD din Guvern s-au opus explicit ini\u021biativei prim-ministrului \u0219i viceprim-ministrului. Scoaterea la v\u00e2nzare a celor mai profitabile companii de stat, \u00een plin\u0103 criz\u0103 energetic\u0103 \u0219i financiar\u0103, reprezent\u0103 un atentat la siguran\u021ba na\u021bional\u0103 a statului rom\u00e2n\u201d, a transmis partidul printr-un comunicat.<\/p>\n
Social-democra\u021bii sus\u021bine c\u0103 este cu at\u00e2t mai grav cu c\u00e2t tendin\u021ba general\u0103 la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene este de na\u021bionalizare sau de r\u0103scump\u0103rare a activelor unor companii de stat, pentru a-\u0219i consolida securitatea energetic\u0103 \u0219i economic\u0103.<\/p>\n
\u201cInvocarea PNRR pentru justificarea acestei ini\u021biative reprezint\u0103 un act de dezinformare public\u0103. Nu exist\u0103 vreo obliga\u021bie a Rom\u00e2niei de a vinde, \u00een plin\u0103 criz\u0103 energetic\u0103 \u0219i financiar\u0103, companii precum Romgaz, Salrom, Romarm, CEC Bank, Portul Constan\u021ba sau Compania de Aeroporturi Bucure\u0219ti. Singura companie la care se face referire este Hidroelectrica, pentru care Rom\u00e2nia s-a angajat, la momentul redact\u0103rii PNRR, s\u0103 listeze la burs\u0103 un pachet de 15%, nu 20%, cum propune vicepremierul Oana Gheorghiu.\u00a0Chiar \u0219i \u00een acest caz, av\u00e2nd \u00een vedere conflictele din Ucraina \u0219i Orientul Mijlociu, care pun o presiune uria\u0219\u0103 asupra securit\u0103\u021bii energetice a Rom\u00e2niei, premierul, vicepremierul \u0219i ministrul Fondurilor Europene ar fi trebuit s\u0103 fi renegociat jalonul respectiv (122), nu s\u0103 scoat\u0103 la v\u00e2nzare cea mai profitabil\u0103 companie din sistemul energetic na\u021bional\u201d, spun PSD-i\u0219tii.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n