{"id":1882394,"date":"2026-04-14T06:33:36","date_gmt":"2026-04-14T03:33:36","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1882394"},"modified":"2026-04-14T06:33:36","modified_gmt":"2026-04-14T03:33:36","slug":"statul-roman-falimenteaza-firmele-mici-cu-buna-stiinta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1882394","title":{"rendered":"Statul rom\u00e2n falimenteaz\u0103 firmele mici cu bun\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103"},"content":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/60m.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/08\/TAXE.png&#8221;]<\/p>\n<div class=\"articleBody\" data-key=\"articleBody\">\n\u00cen 2025 s-au deschis cu aproape 300 de insolven\u021be mai mult dec\u00e2t \u00een 2024, arat\u0103 un studiu al Coface.<\/p>\n<p>Chiar dac\u0103 documentul nu atribuie insolven\u021bele \u00een mod explicit conflictului din Orientul Apropiat, studiul vorbe\u0219te despre cauzele acestora: politicile restrictive, \u201epolitica monetar\u0103 \u0219i \u00een special fiscal\u0103, pe fondul unei situa\u021bii geopolitice marcate de incertitudine\u201d.<\/p>\n<p>De asemenea, \u00een dou\u0103 sectoare: construc\u021bii \u0219i pharma, Raportul Coface arat\u0103 cu degetul c\u0103tre \u00eent\u00e2rzierea pl\u0103\u021bilor de c\u0103tre Stat. \u201eSectorul construc\u021biilor se confrunt\u0103 \u00eens\u0103 cu riscuri majore de lichiditate din cauza \u00eent\u00e2rzierilor de plat\u0103 ale statului. Harta cash flow-ului jucatorilor locali a fost \u00een 2025 modelat\u0103 de erodarea comportamentului de plat\u0103 al Statului \u00een sectorul pharma\u201d, noteaz\u0103 autorii raportului.<\/p>\n<p>Sectorul \u201eComer\u021b\u201d a raportat cel mai mare num\u0103r de insolven\u021be respectiv 1.844, \u00een sc\u0103dere cu 4% fa\u021b\u0103 de anul precedent.<\/p>\n<p>Ve\u0219tile bune<\/p>\n<p>Ritmul de cre\u0219tere a insolven\u021belor \u00eencetine\u0219te: +3,84% \u00een 2025 (7.553 cazuri), fa\u021b\u0103 de +9,38% \u00een 2024, chiar dac\u0103 nivelul este maximul ultimilor 7 ani.<\/p>\n<p>Peste 90% dintre firmele intrate \u00een insolven\u021b\u0103 au avut cifr\u0103 de afaceri sub 0,5 mil. euro sau nu au depus bilan\u021bul pe 2024, deci impactul economic \u0219i social direct este relativ redus.<\/p>\n<p>Tot mai multe companii mari aleg concordatul preventiv \u00een loc de insolven\u021b\u0103: 221 de proceduri de concordat \u00een 2025 (vs. 96 \u00een 2024), iar 8 din 11 firme cu peste 50 mil. euro CA au mers pe concordat, nu pe insolven\u021b\u0103.<\/p>\n<p>Anul 2025 marcheaz\u0103 cel mai ridicat num\u0103r de \u00eenmatricul\u0103ri de firme din ultimii ani, 153.425, +23% fa\u021b\u0103 de 2024, ceea ce sugereaz\u0103 un dinamism antreprenorial robust, mai ales \u00een Bucure\u0219ti, Ilfov, Cluj, Timi\u0219.<\/p>\n<p>Radierile r\u0103m\u00e2n stabile, la 83.232, practic la acela\u0219i nivel cu 2024, ceea ce indic\u0103 o anumit\u0103 consolidare a mediului de afaceri.<\/p>\n<p>Ve\u0219tile proaste<\/p>\n<p>2025 aduce cel mai mare num\u0103r de insolven\u021be din ultimii 7 ani (7.553), cu recorduri \u00een noiembrie \u0219i decembrie, ceea ce arat\u0103 o deteriorare brusc\u0103 a situa\u021biei de lichiditate spre final de an, mai arat\u0103 studiul Coface.<\/p>\n<p>Num\u0103rul companiilor mari insolvente (CA &gt; 0,5 mil. euro) este la r\u00e2ndul lui la maximul ultimilor 7 ani, cu poten\u021bial de efect de domino pe angaja\u021bi \u0219i pe lan\u021buri de furnizori.<\/p>\n<p>Suma refuzat\u0103 la plat\u0103 prin cecuri \u0219i alte instrumente este la cel mai ridicat nivel din ultimii 7 ani, semnal clar de presiune pe cash\u2011flow.<\/p>\n<p>Macro: cre\u0219tere economic\u0103 de doar 0,6% \u00een 2025, recesiune tehnic\u0103 \u00een a doua parte a anului, deficit ESA \u00eenc\u0103 foarte mare (8,2% din PIB, de\u0219i \u00een sc\u0103dere fa\u021b\u0103 de 9,3% \u00een 2024), infla\u021bie 9,7% \u0219i datorie public\u0103 peste 60% din PIB (peste pragul Maastricht).<\/p>\n<p>Mixul \u201er\u0103zboi tarifar global + r\u0103zboiul din Ucraina + conflictul din Orientul Mijlociu\u201d, combinat cu politica fiscal\u0103 restrictiv\u0103 (cre\u0219tere TVA, accize, impozit pe dividende, reguli mai dure pentru micro) \u0219i liberalizarea energiei, \u00eempinge economia \u00een recesiune tehnic\u0103 \u0219i pune presiune suplimentar\u0103 pe insolven\u021be, mai ales la firmele mari.<\/p>\n<p>\u201eEconomia global\u0103 \u00een anul 2025 a fost puternic lovit\u0103 de r\u0103zboiul tarifar, perioad\u0103 \u00een care a avut loc o escaladare semnificativ\u0103 a tensiunilor comerciale la nivel global, Statele Unite ale Americii impun\u00e2nd tarife agresive nu doar Chinei, ci \u0219i alia\u021bilor s\u0103i, inclusiv Uniunii Europene. Aceast\u0103 incertitudine a condus la serie de represalii \u00een comer\u021bul interna\u021bional, av\u00e2nd un impact major asupra lan\u021burilor de aprovizionare \u0219i a infla\u021biei\u201d, spune\u00a0Tiberiu Chesoi, Head of Claims Coface Romania.<\/p>\n<p>Primele consecin\u021be ale acestui r\u0103zboi comercial, care a creat un mediu economic instabil, au condus la o reg\u00e2ndire a rela\u021biilor comerciale globale, cu un accent tot mai mare pe protec\u021bionism \u0219i \u201erepatrierea\u201d produc\u021biei industriale.<\/p>\n<p>\u00cen acest context, economia european\u0103 a fost puternic afectat\u0103, principalele provoc\u0103ri ale Europei fiind tarifele americane, exporturile chineze\u0219ti redirec\u021bionate c\u0103tre pia\u021ba european\u0103 dar \u0219i r\u0103zboiul din Ucraina. Contextul interna\u021bional a impactat semnificativ \u0219i economia Rom\u00e2niei, \u021bin\u00e2nd cont de faptul c\u0103 principalele destina\u021bii pentru exporturile rom\u00e2ne\u0219ti sunt concentrate \u00een Uniunea European\u0103, Germania fiind cel mai important partener comercial, cu peste 20% din totalul exporturilor, urmat\u0103 de Italia cu aproximativ 10% \u0219i de Fran\u021ba cu aproximativ 6,5%.<\/p>\n<p>\u201eO presiune suplimentar\u0103 pentru economia Rom\u00e2niei a reprezentat-o angajamentul Guvernului de reducere a deficitului bugetar, pe fondul unei infla\u021bii deja ridicate. Astfel, Guvernul Rom\u00e2niei a implementat dou\u0103 seturi de m\u0103suri fiscale dintre care cele mai importante sunt:<\/p>\n<p>Cota standard a TVA a crescut de la 19% la 21% \u00eencep\u00e2nd cu 1 august 2025, iar cota redus\u0103 pentru medicamente a urcat la 11%.<\/p>\n<p>Pragul de venituri pentru a r\u0103m\u00e2ne \u00een regimul de impozitare pe veniturile micro\u00eentreprinderilor este de 250.000 euro anual \u00een 2025, sc\u0103zut de la 500.000 euro. \u00cencep\u00e2nd cu 1 ianuarie 2026, acest plafon a sc\u0103zut la 100.000 euro. Dep\u0103\u0219irea acestor limite \u00een timpul anului fiscal duce la trecerea automat\u0103 la impozitul pe profit (16%). Pentru micro\u00eentreprinderi exist\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu 1 ianuarie 2026 obliga\u021bia a cel pu\u021bin un salariat cu norm\u0103 \u00eentreag\u0103 (sau contract de mandat\/administrator).<\/p>\n<p>Cota de impozitare a dividendelor a crescut de la 10% la 16%.<\/p>\n<p>M\u0103suri de taxare suplimentar\u0103 a b\u0103ncilor \u0219i a c\u00e2\u0219tigurilor din jocuri de noroc.<\/p>\n<p>Majorarea nivelului accizelor, la 1 august 2025 \u0219i respectiv, la 1 ianuarie 2026, pentru alcool \u0219i b\u0103uturi alcoolice, benzin\u0103 \u0219i motorin\u0103.<\/p>\n<p>Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, cre\u0219terea infla\u021biei p\u00e2n\u0103 la 9,9% (august 2025) a reprezentat o provocare pentru mediul de afaceri, trend cresc\u0103tor care a \u00eenceput \u00een iulie 2025, odat\u0103 cu liberalizarea pre\u021bului la energie \u0219i cu implementarea m\u0103surilor fiscale din august 2025\u201d, mai arat\u0103 documentul citat..<\/p>\n<p>Evolu\u021bii pe sectoare \u0219i pe jude\u021be<\/p>\n<p>Evolu\u021biile sectoriale din cursul anului 2025 au fost determinate \u00een special de punctul de inflexiune atins de c\u0103tre modelul de cre\u0219tere al economiei rom\u00e2ne\u0219ti (tranzi\u021bia de la cre\u0219terea economic\u0103 alimentat\u0103 de stimul fiscal nesustenabil la cre\u0219terea economic\u0103 modelat\u0103 prin ra\u021bionalizarea consumului guvernamental \u0219i investi\u021bii), procesul de consolidare fiscal\u0103, comportamentul de plat\u0103 al Statului rom\u00e2n, dar \u0219i de Costul de finan\u021bare al corpora\u021biilor autohtone, care r\u0103m\u00e2ne elevat \u0219i, \u00een bun\u0103 parte, condi\u021bionat de nivelul (cel mai ridicat din spa\u021biul Uniunii Europene) al infla\u021biei.<\/p>\n<p>\u201cRiscul de insolven\u021b\u0103 a crescut semnificativ pentru acele sectoare \u00een care lichiditatea este condi\u021bionat\u0103 \u00een special de c\u0103tre comportamentul de plat\u0103 al Statului rom\u00e2n, \u0219i ne referim aici \u00een special la lucr\u0103rile de construc\u021bii, dar \u0219i pentru acele sectoare care depind de comportamentul de consum privat, un comportament afectat negativ at\u00e2t \u00een plan pecuniar (a se vedea evolu\u021bia salariului real \u00een a doua jum\u0103tate a anului 2025), precum \u0219i \u00een planul \u00eencrederii \u00een viitor.<\/p>\n<p>Al\u0103turi de aceste segmente care compun aproximativ 70% din PIB-ul Rom\u00e2niei, cred c\u0103 este relevant s\u0103 punct\u0103m evolu\u021biile din Agricultur\u0103, acolo unde beneficiile anului agricol 2025 nu au putut compensa \u2013 pentru anumi\u021bi juc\u0103tori \u2013 dificult\u0103\u021bile acumulate \u00een anii 2022-2024, precum \u0219i evolu\u021biile \u00eenc\u0103 negative din Industrie, evolu\u021bii impactate de factori sistemici cum ar fi letargia trac\u021biunii economice din Germania \u0219i costul elevat al energiei electrice\u201d, a declarat\u00a0Bogdan Nichi\u0219oiu, Regional (Central &amp; Eastern Europe) Enhanced Information Manager.<\/p>\n<p>Cele mai multe insolven\u021be deschise \u00een 2025 s-au \u00eenregistrat \u00een Bucure\u0219ti (1.359) \u0219i \u00een jude\u021bele Bihor (661) \u0219i Cluj (511). Din cele 7.553 de insolven\u021be deschise \u00een 2025, Bucure\u0219tiul continu\u0103 s\u0103 concentreze cea mai mare pondere (18%). Capitala atrage \u0219i cele mai multe \u00eenmatricul\u0103ri (22% din total), urmat\u0103 de Ilfov, Cluj \u0219i Timi\u0219. Bucure\u0219tiul genereaz\u0103 cele mai multe \u00eencet\u0103ri de activitate, urmat de Cluj, Constan\u021ba \u0219i Bihor.<\/p>\n<p>Radiografia mediului de afaceri local<\/p>\n<p>Mediul de afaceri din Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2ne unul dinamic, caracterizat printr-o capacitate ridicat\u0103 de regenerare. \u00cen ciuda cre\u0219terii num\u0103rului dizolv\u0103rilor \u0219i suspend\u0103rilor \u00een ultimii ani, ceea ce indic\u0103 presiuni constante, \u00een special asupra companiilor mici \u0219i mijlocii, se men\u021bine un ritm ridicat al \u00eenmatricul\u0103rilor, ceea ce confirm\u0103 poten\u021bialul antreprenorial, noteaz\u0103 autorii raportului Coface.<\/p>\n<p>Din cele peste 1,29 milioane companii active din punct de vedere juridic, aproximativ 100 de mii sunt SRL, iar 450.244 sunt PFA-uri. Num\u0103rul companiilor radiate \u00een 2025 a fost de 83.233, aproape de acela\u0219i nivel cu anul 2024. \u00cen 2025 s-a raportat o cre\u0219tere de 23% a num\u0103rului de \u00eenregistr\u0103ri comparativ cu anul precedent, \u0219i o cre\u0219tere de 22% a dizolv\u0103rilor.<\/p>\n<p>\u00cen 2026 cre\u0219terea economiei Rom\u00e2niei va fi \u00een continuare afectat\u0103 de infla\u021bia ridicat\u0103, politica fiscal\u0103 restrictiv\u0103, sc\u0103derea consumului privat \u0219i nu \u00een ultimul r\u00e2nd de factorul geopolitic, aspecte care vor impacta mediul de afaceri local.\n<\/p><\/div>\n<p>[analyse_source url=&#8221;https:\/\/60m.ro\/statul-roman-falimenteaza-firmele-mici-cu-buna-stiinta\/&#8221;]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/60m.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/08\/TAXE.png&#8221;] \u00cen 2025 s-au deschis cu aproape 300 de insolven\u021be mai mult dec\u00e2t \u00een 2024, arat\u0103 un studiu al Coface. Chiar dac\u0103 documentul nu atribuie insolven\u021bele \u00een mod explicit conflictului din Orientul Apropiat, studiul vorbe\u0219te despre cauzele acestora: politicile restrictive, \u201epolitica monetar\u0103 \u0219i \u00een special fiscal\u0103, pe fondul unei situa\u021bii geopolitice marcate de [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[100,226],"class_list":["post-1882394","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-60m-ro","tag-crawlmanager"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1882394","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1882394"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1882394\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1882394"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1882394"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1882394"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}