![](\"https:\/\/opiniabuzau.ro\/wp-content\/smush-webp\/2022\/02\/MicrosoftTeams-image-4-1.jpg.webp\")
<\/a><\/div>\n\u00cen zilele de Pa\u0219te, \u00een V\u00e2lcea se crede c\u0103 este bine s\u0103 m\u0103n\u00e2nci fie anafur\u0103, fie mugur de salcie sau floare de m\u0103r \u201efiindc\u0103 arborii ace\u0219tia sunt sfin\u021bi, mai ales \u00een aceste zile\u201d<\/em>.<\/p>\nLa Pa\u0219te, rom\u00e2nii pun o buc\u0103\u021bic\u0103 de fier sub prag, credin\u021ba fiind c\u0103 poate s\u0103 le apere casa. O alt\u0103 variant\u0103 este c\u0103 se cioc\u0103nesc \u00een frunte cu o buc\u0103\u021bic\u0103 de fier, ca s\u0103 le fie capul \u201etare ca fierul\u201d<\/em>.<\/p>\nZile de haos \u00een care \u201etimpul se degradeaz\u0103\u201d<\/strong><\/h3>\n\u201eTimpul se degradeaz\u0103 ne\u00eencetat \u00een S\u0103pt\u0103m\u00e2na Patimilor, c\u00e2nd se deschid mormintele \u0219i se \u00eentorc spiritele mor\u021bilor la joimari. Domnul Isus este tr\u0103dat, chinuit, umilit \u0219i omor\u00e2t prin r\u0103stignire. Dup\u0103 trei zile de haos \u0219i \u00eentuneric \u00een care omenirea a r\u0103mas f\u0103r\u0103 protec\u021bie divin\u0103, urmeaz\u0103 miracolul \u00eenvierii Domnului din noaptea Pa\u0219telui \u0219i actele de purificare din S\u0103pt\u0103m\u00e2na Luminat\u0103 care readuc echilibrul \u0219i armonia\u201d<\/em>, scrie Ion Ghinoiu \u00een volumul \u201eDic\u021bionar de Mitologie rom\u00e2n\u0103\u201d.<\/p>\nPa\u0219tele \u2013 O scurt\u0103 istorie \u0219i de unde vinele numele s\u0103rb\u0103torii \u00cenvierii<\/strong><\/h3>\nCum este \u0219i cazul Cr\u0103ciunului, \u0219i Pa\u0219tele are r\u0103d\u0103cini \u00een marile s\u0103rb\u0103tori ale antichit\u0103\u021bii, practic \u00een festivalurile de prim\u0103var\u0103 din vechime. Elemente din timpuri str\u0103vechi au fost ad\u0103ugate \u0219i au ajuns s\u0103 fie incluse \u00een s\u0103rb\u0103toarea pe care o \u0219tim azi. Apoi, \u00een ultimele secole s-au ad\u0103ugat componentele moderne: iepura\u0219ul, cadourile \u0219i lucrurile care au dus la comercializarea excesiv\u0103 a s\u0103rb\u0103torii.<\/p>\n
At\u00e2t Pa\u0219tele, c\u00e2t \u0219i Cr\u0103ciunul sunt legate de momente cheie din an, sunt legate strict de un anotimp (prim\u0103vara, respectiv iarna) \u0219i de un moment astronomic important (echinoc\u021biul de prim\u0103var\u0103, respectiv solsti\u021biul de iarn\u0103). \u00cen plus, ambele s-au schimbat mult \u00een ultimii 150 de ani, au devenit s\u0103rb\u0103tori ale familiei, au devenit s\u0103rb\u0103tori comerciale uria\u0219e \u0219i produsele legate de aceste zile festive apar \u00een magazine \u0219i cu trei luni \u00eenainte. Sunt pu\u021bini cei care mai simt un \u201efior\u201d religios, dar toat\u0103 lumea vrea s\u0103 aib\u0103 ceva bun pe mas\u0103, ca s\u0103 simt\u0103 c\u0103 este mare s\u0103rb\u0103toare.<\/p>\n
Etimologia cuv\u00e2ntului Pa\u0219te este explicat\u0103 de Narcisa \u0218tiuc\u0103 \u00een cartea Spirala s\u0103rb\u0103torilor \u2013 Rosturi, t\u00e2lcuri \u0219i deslu\u0219iri: \u201eDenumirea s\u0103rb\u0103torii deriv\u0103 din cuv\u00e2ntul ebraic Pesah care desemna s\u0103rb\u0103toarea eliber\u0103rii evreilor din Egipt \u0219i a re\u00eentoarcerii lor \u00een patrie. Era numit\u0103 \u0219i s\u0103rb\u0103toarea azimelor \u0219i era celebrat\u0103 \u00eentre 14 \u0219i 21 Nisan (aprilie, dup\u0103 prima lun\u0103 plin\u0103 a echinoc\u021biului de prim\u0103var\u0103). Forma Pa\u0219ti a p\u0103truns \u00een limba rom\u00e2n\u0103 pe filier\u0103 latino-bizantin\u0103: Paschae. Primii cre\u0219tini numea Pesaj masa comemorativ\u0103 \u021binut\u0103 \u00een seara zilei de 13 Nisan sau \u00een joia dinaintea Duminicii \u00cenvierii, \u00een amintirea ultimei \u00eent\u00e2lniri a lui Iisus cu discipolii S\u0103i: Cina cea de Tain\u0103. Mai apoi, \u00een primele trei\u2013patru secole, avea s\u0103 se pr\u0103znuiasc\u0103 Pa\u0219tile Crucii (comemorarea patimilor lui Iisus) \u0219i Pa\u0219tile \u00cenvierii. S-a renun\u021bat \u00een cele din urm\u0103 la agapele cre\u0219tine ce tulburau postul, \u00een locul lor, \u00een Joia Mare, impun\u00e2ndu-se slujbele\u201d<\/em>.<\/p>\nAutoarea explic\u0103 \u0219i de ce Pa\u0219tele este pentru ortodoc\u0219i o s\u0103rb\u0103toare mai important\u0103 dec\u00e2t Cr\u0103ciunul: \u201eDoctrina bisericii pune pe un plan superior cobor\u00e2rea \u00een moarte \u0219i revenirea printre cei vii, fiindc\u0103 acestea au adus izb\u0103virea oamenilor de p\u0103catul originar, au demonstrat esen\u021ba Lui divin\u0103, dar mai ales fiindc\u0103 nu via\u021ba de aici, cea material\u0103, ci cea de dincolo, cea spiritual\u0103, este cea adev\u0103rat\u0103, cea aproape de Creator\u201d.<\/em><\/p>\nPe o etimologie similar\u0103 a ap\u0103rut P\u00e2ques (\u00een francez\u0103) sau Pascua (\u00een italian\u0103). \u00cen englez\u0103, Easter are o etimologie incert\u0103, dar un scenariu larg acceptat este c\u0103 ar proveni de la Eostre sau Eostrae, o zei\u021b\u0103 anglo-saxon\u0103 a prim\u0103verii \u0219i a fertilit\u0103\u021bii. Men\u021biunea a fost f\u0103cut\u0103 de un c\u0103lug\u0103r, Venerabilul Bede (Bede the Venerable) \u00een secolul VIII, dar este contestat\u0103 de unii istorici. Germanii spun \u201eOstern\u201d, suedezii spun \u201ep\u00e5sk\u201d, polonezii \u00eei spun \u201eWielkanoc\u201d s\u0103rb\u0103torii, iar croa\u021bii spun \u201eUskrs\u201d.<\/p>\n
Ce spune August Scriban \u00een al s\u0103u \u201dDic\u021bionaru limbii rom\u00e2ne\u0219ti\u201d (1939) despre Pa\u0219te: \u201eLa evrei, mare s\u0103rb\u0103toare \u00een prim\u0103var\u0103 \u00een amintirea trecerii pin Marea Ro\u0219ie \u0219i a \u00eengerului exterminator, care, \u00een noaptea c\u00e2nd au fugit din Egipt, i-a ucis pe to\u021bi copiii n\u0103scu\u021bi de cur\u00e2nd ai Egiptenilor, dar care a cru\u021bat casele evreilor, \u00eensemnate cu s\u00e2nge de miel. La cre\u0219tini, o mare s\u0103rb\u0103toare \u00een prim\u0103var\u0103 \u00een amintirea \u00eenvierii lui Iisus Hristos, adic\u0103 a trecerii sale de la moarte la via\u021b\u0103. (Pa\u0219tele se celebreaz\u0103 trei zile la ortodoc\u0219i \u0219i dou\u0103 la catolici \u0219i protestan\u021bi, \u00een prima Duminic\u0103 dup\u0103 luna plin\u0103 care urmeaz\u0103 dup\u0103 echinoc\u021biul de prim\u0103var\u0103 \u0219i cade totdeauna \u00eentre 21 martie \u0219i 26 aprilie, adic\u0103 \u00eentr-un spa\u021biu de 36 de zile. De Pa\u0219te depind toate s\u0103rb\u0103torile mobile)\u201d<\/em>. De precizat c\u0103 aici datele oferite sunt pe \u201estil vechi\u201d. Pa\u0219tele pic\u0103 \u00eentre 4 aprilie \u0219i 8 mai pe \u201estil nou\u201d.<\/p>\nFa\u021b\u0103 de acum un secol se \u021bin mult mai pu\u021bine tradi\u021bii \u0219i s-a schimbat mult \u201epeisajul\u201d supersti\u021biilor legate de Pa\u0219te. Multe obiceiuri de la \u00eenceput de secol XX aveau leg\u0103tur\u0103 cu bun\u0103starea gospod\u0103riei \u0219i pe atunci, dac\u0103 d\u0103dea boala \u00een animalele din gospod\u0103rie, sau dac\u0103 o grindin\u0103 distrugea recolta, pentru o familie era o problem\u0103, fiindc\u0103 oamenii riscau s\u0103 nu mai aib\u0103 suficient\u0103 m\u00e2ncare. \u00cen prezent sunt mult mai pu\u021bine gospod\u0103rii cu vite \u0219i p\u0103s\u0103ri de curte.<\/p>\n
O parte dintre tradi\u021biile de Pa\u0219te au disp\u0103rut dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial, odat\u0103 cu colectivizarea ce a dus la dispari\u021bia aproape total\u0103 a unor comunit\u0103\u021bi, mul\u021bi tineri plec\u00e2nd la ora\u0219.<\/p>\n
Au r\u0103mas o serie de tradi\u021bii: spre exemplu, \u00een multe locuri oamenii duc la biseric\u0103 alimente, pentru a fi sfin\u021bite (ou\u0103, pasc\u0103, sl\u0103nin\u0103). Tradi\u021bia \u00eenro\u0219irii ou\u0103lor este larg r\u0103sp\u00e2ndit\u0103, dar cea a \u00eencondeiatului este mult mai rar\u0103. Tot mai mul\u021bi cump\u0103r\u0103 ou\u0103 deja vopsite. O alt\u0103 diferen\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de acum 90-100 de ani este c\u0103 nu prea se mai poart\u0103 costumul popular.<\/p>\n
Iepurele de Pa\u0219te \u0219i m\u00e2nc\u0103rurile duse la biseric\u0103 pentru sfin\u021bit<\/strong><\/h3>\nEvident c\u0103 sunt supersti\u021bii din vechime care au pu\u021bine \u00een comun cu realitatea, dar \u00een prezent, printre tradi\u021biile de Pa\u0219te se num\u0103r\u0103 cea conform c\u0103reia cei care vin acas\u0103 cu lumina sf\u00e2nt\u0103 de la biseric\u0103 trebuie s\u0103 fac\u0103 o cruce de fum pe tocul u\u0219ii pentru ca gospod\u0103ria s\u0103 fie p\u0103zit\u0103 de rele. Exist\u0103 \u0219i tradi\u021bia ca de Pa\u0219te s\u0103 por\u021bi ceva nou, iar pentru copii, distrac\u021bia este s\u0103 se vad\u0103 al cui ou iese \u201ecampion\u201d la ciocnit. \u00cen multe familii este tabu s\u0103 ciocne\u0219ti oul altfel dec\u00e2t cu partea ascu\u021bit\u0103, iar \u00een unele regiuni oamenii se spal\u0103 \u00een diminea\u021ba de Pa\u0219te pe fa\u021b\u0103 cu apa \u00een care au stat peste noapte ou\u0103 vopsite.<\/p>\n
Tradi\u021bia iepura\u0219ului (iepurele) de Pa\u0219te a venit \u0219i la noi, de aproximativ jum\u0103tate de secol, pe filier\u0103 Occidental\u0103. Popoarele germane au n\u0103scocit pove\u0219ti pentru copii \u00een care se spunea c\u0103 Iepurele de Pa\u0219te aduce, sau chiar \u201edepune\u201d(!) ou\u0103 ro\u0219ii, de aceea \u0219i erau \u00eendemna\u021bi s\u0103-i preg\u0103teasc\u0103 mici \u201ecuibare\u201d din frunze \u0219i flori de prim\u0103var\u0103. Se poate spune c\u0103 Iepurele de Pa\u0219te vine s\u0103 completeze \u201eo simetrie a s\u0103rb\u0103torii prin raportare la tradi\u021biile darurilor aduse la final de an de Mo\u0219 Nicolae \u0219i Mo\u0219 Cr\u0103ciun\u201d<\/em>, scrie Narcisa \u0218tiuc\u0103.<\/p>\n\u00cen mitologia rom\u00e2neasc\u0103, iepurele ajut\u0103 Soarele s\u0103 urce pe bolta cereasc\u0103. Iepurelui, simbol preistoric al fertilit\u0103\u021bii, i s-au atribuit \u0219i tr\u0103s\u0103turi malefice: spre exemplu este ghinion dac\u0103 iepurele \u00ee\u021bi taie calea \u0219i se credea c\u0103 nu mai adoarme un copil, dac\u0103 pronun\u021bi l\u00e2ng\u0103 el cu voce tare cuv\u00e2ntul Iepure.<\/p>\n
C\u00e2nd este vorba despre tradi\u021bii pascale, m\u00e2ncarea este la loc de cinste \u0219i, la fel cum la rom\u00e2ni pasca \u0219i drobul de miel sunt la loc de cinste, multe alte \u021b\u0103ri au bun\u0103t\u0103\u021bi tradi\u021bionale de Pa\u0219te. Francezii au tart\u0103 cu l\u0103m\u00e2ie, spaniolii au o mul\u021bime de gogo\u0219i glazurate, grecii au p\u00e2ine cu mirodenii tradi\u021bionale, italienii au adev\u0103ratul panettone, iar ru\u0219ii au pl\u0103cinte cu br\u00e2nz\u0103.<\/p>\n
Rom\u00e2nii duceau la biseric\u0103 nu doar pasca pentru a fi sfin\u021bit\u0103, ci \u0219i alte alimente sau condimente, precum ou\u0103 ro\u0219ii (vopsite), ou\u0103 albe cur\u0103\u021bate, sl\u0103nin\u0103, br\u00e2nz\u0103 sau ca\u0219, c\u00e2rna\u021bi, unt, sare, hrean, busuioc, prescur\u0103, f\u0103in\u0103 sau cui\u0219oare, scrie Radu Anton Roman \u00een cartea \u201eMese \u0219i obiceiuri rom\u00e2ne\u0219ti\u201d. El mai scrie c\u0103 se credea c\u0103 bucatele \u0219i lucrurile sfin\u021bite de Pa\u0219te aveau puteri magice \u0219i erau p\u0103strate \u0219i folosite pe tot timpul anului pe post de leacuri, farmece \u0219i ap\u0103r\u0103toare de rele.<\/p>\n
Oul de Pa\u0219te, un simbol din vechime<\/strong><\/h3>\nOul este substitutul divinit\u0103\u021bii primordiale care este \u00eenfrumuse\u021bat prin vopsire \u0219i \u00eencondeiere \u00een S\u0103pt\u0103m\u00e2na Patimilor, pentru a fi jertfit \u0219i m\u00e2ncat sacramental \u00een ziua de Pa\u0219te.<\/p>\n
\u201eIzvoare istorice \u0219i arheologice certe atest\u0103 c\u0103, \u00eenainte de Hristos, au existat obiceiuri de a se face cadouri ou\u0103 colorate la marile s\u0103rb\u0103tori sezoniere, \u00een special la Anul Nou. Astfel, la s\u0103rb\u0103torile de prim\u0103var\u0103, vechii per\u0219i \u00ee\u0219i d\u0103ruiau unul altuia ou\u0103 de diferite culori: la celebrarea zeului Ianus tinerii romani \u00ee\u0219i trimiteau ou\u0103 de culoare ro\u0219ie \u00eempreun\u0103 cu alte cadouri. Apari\u021bia \u00een ceremoniile antice de \u00eennoire a timpului a oului, se baza pe concep\u021bia cosmogonic\u0103 care asocia Universul cu oul generator de via\u021b\u0103\u201d<\/em>.<\/p>\n\u00cen cre\u0219tinism, oul colorat \u0219i \u00eempodobit prin \u00eencondeiere este simbolul M\u00e2ntuitorului care p\u0103r\u0103se\u0219te morm\u00e2ntul \u0219i se \u00eentoarce la via\u021b\u0103, precum puiul de g\u0103in\u0103 ie\u0219it din g\u0103oace. \u201eLa \u00eenceput oul se vopsea cu plante, \u00een galben, culoarea soarelui pe bolta Cerului, \u0219i \u00een ro\u0219u \u2013 culoarea discului solar la r\u0103s\u0103rit \u0219i apus. Ulterior, ou\u0103le au fost decorate cu chipul lui Hristos, cu figuri de \u00eengeri, cu un miel \u0219i cu diferite motive astrale, fitomorfe \u0219i zoomorfe\u201d<\/em>, scrie Ion Ghinoiu.<\/p>\nExist\u0103 un paralelism interesant \u00eentre om, ou \u0219i oal\u0103. \u201e\u00cen graiul popular verbul a sparge a devenit sinonim cu sf\u00e2r\u0219itul sau moartea oric\u0103rui obiect sau fenomen personificat. Moare sau se sparge p\u00e2n\u0103 \u0219i necazul c\u00e2nd, din \u00eent\u00e2mplare, se sf\u0103r\u00e2m\u0103 un vas din lut. \u00centruc\u00e2t ad\u0103posturile privilegiate ale sufletului sunt, fie lipsite de ie\u0219iri (oul), fie prev\u0103zute cu o singur\u0103 gaur\u0103 (oala de lut), singura solu\u021bie a eliber\u0103rii acestuia este distrugerea violent\u0103 a s\u0103la\u0219ului locuit: ciocnitul oului la Pa\u0219te, spargerea oalei la scoaterea mortului din cas\u0103. Paralelismul dintre oal\u0103, ou \u2013 ad\u0103posturi care trebuie sparte pentru eliberarea sufletului \u0219i om este exprimat de zicalele: Omul e ca oul, pl\u0103p\u00e2nd, expus mor\u021bii \u00een orice moment: i s-a spart oala, vorb\u0103 popular\u0103 pentru a murit\u201d<\/em>, scrie Ion Ghinoiu.<\/p>\nSe crede c\u0103 oul are calit\u0103\u021bi cu totul remarcabile, scrie Narcisa \u0218tiuc\u0103: pus \u00een ap\u0103 ne\u00eenceput\u0103, \u00eempreun\u0103 cu monezi de argint, acesta aduce s\u0103n\u0103tate, frumuse\u021be \u0219i noroc celor ce se spal\u0103 pe fa\u021b\u0103 \u00een zilele de s\u0103rb\u0103toare. Oul era a\u0219ezat sub pernele fetelor de m\u0103ritat, fiindc\u0103 se crede c\u0103 aduce \u00eemplinirea prin c\u0103s\u0103torie, dar tot ou\u0103le erau p\u0103strate la icoane sau la grinda casei, pe ideea c\u0103 ou\u0103le sfin\u021bite feresc casa de spirite rele \u0219i c\u0103 gr\u0103dina este ferit\u0103 de fenomene meteo violente de var\u0103, cum ar fi grindina.<\/p>\n
\u201eRecunoscut pentru puterile lui energizante \u0219i magic \u2013 protectoare, oul \u00eenro\u0219it \u0219i sfin\u021bit se \u00eengroap\u0103 la cap\u0103tul viei pentru a o proteja de grindin\u0103 \u0219i a nu-i fi secat rodul, iar la pornitul plugului, \u00eentregul cortegiu trecea tot peste un ou de la Pa\u0219te a\u0219ezat pe pragul por\u021bii, pentru ca oamenii \u0219i vitele s\u0103 lucreze cu spor, iar glia s\u0103-\u0219i dea rodul a\u0219teptat\u201d<\/em>, scrie Narcisa \u0218tiuc\u0103.<\/p>\nPe vremea c\u00e2nd \u201ep\u0103g\u00e2nii\u201d petreceau ca s\u0103 alunge r\u0103ul \u0219i iarna<\/strong><\/h3>\n\u00cen perioada precre\u0219tin\u0103 venirea prim\u0103verii era s\u0103rb\u0103torit\u0103 cu fast, m\u00e2ncare \u0219i b\u0103utur\u0103 mai ales \u00een nordul Europei unde natura revenea la via\u021b\u0103, vremea se \u00eenc\u0103lzea \u0219i zilele deveneau mai lungi dec\u00e2t nop\u021bile.<\/p>\n
Multe dintre tradi\u021biile s\u0103rb\u0103torii sunt mult mai vechi \u0219i pot fi atribuite a\u0219a-zi\u0219ilor p\u0103g\u00e2ni. Dac\u0103 vorbim de r\u0103d\u0103cini p\u0103g\u00e2ne ale Pa\u0219telui, putem enumera mitul re\u00eenvierii prezent la zeit\u0103\u021bi sumeriene, egiptene sau romane, prezen\u021ba mielului la ritualuri de sacrificii ale israeli\u021bilor sau tradi\u021bia schimbului de ou\u0103 (oul fiind simbol al fertilit\u0103\u021bii).<\/p>\n
\u00cen multe locuri din Europa existau s\u0103rb\u0103tori precre\u0219tine de prim\u0103var\u0103, carnavaluri sau procesiuni menite s\u0103 alunge spiritele rele \u0219i s\u0103 \u201esperie\u201d definitiv iarna. \u00cen unele sate \u00eenc\u0103 se mai \u021bin carnavaluri \u00een care oameni masca\u021bi \u00een mon\u0219tri merg la colindat prim\u0103vara \u0219i primesc dulciuri, carne sau vin, obicei care se crede c\u0103 deriv\u0103 din faptul c\u0103 familiile se ajutau cu alimente \u00een perioadele cu foarte multe lipsuri.<\/p>\n
Ar fi gre\u0219it s\u0103 spunem c\u0103 tradi\u021biile moderne ale Pa\u0219telui provin direct de la popoarele precre\u0219tine, dar la fel de eronat ar fi s\u0103 credem c\u0103 suntem \u00een fa\u021ba unui fenomen complet modern. \u00cen primele trei\u2013patru secole de cre\u0219tinism religia aflat\u0103 \u00een puternic\u0103 ascensiune a preluat o parte dintre tradi\u021biile a\u0219a-zi\u015filor barbari.<\/p>\n
P\u0103g\u00e2ni erau numi\u021bi cei care se \u00eenchinau zeilor sau idolilor sau cei care erau de alt\u0103 religie dec\u00e2t cea cre\u0219tin\u0103. P\u0103g\u00e2ni le spuneau cre\u0219tinii \u0219i celor care nu au nicio religie, care nu credeau \u00een Dumnezeu sau care nu au primit botezul.<\/p>\n
Tradi\u021biile care li s-au p\u0103rut potrivite au fost, treptat, adoptate \u0219i de cre\u0219tinism. \u00cen plus, noua religie \u0219i-a f\u0103cut mai repede loc \u00een r\u00e2ndul a\u0219a-numi\u021bilor barbari c\u00e2t timp o parte dintre vechile ritualuri au fost men\u021binute, lucru ce poate fi v\u0103zut ca un semn de respect pentru cei care se converteau.<\/p>\n
Cele mai vechi dovezi privind s\u0103rb\u0103torirea Pa\u0219telui sunt din secolul II, dar se b\u0103nuie\u0219te c\u0103 \u00cenvierea lui Isus a fost comemorat\u0103 \u00eenc\u0103 din primul secol al erei noastre.<\/p>\n
\u00cen primele secole ale cre\u0219tinismului s-au purtat multe discu\u021bii \u0219i au fost multe schimb\u0103ri la liturghia pascal\u0103. O dovad\u0103 istoric\u0103 a folosirii lum\u00e2n\u0103rii pascale, simbol al luminii care \u201e\u00eempr\u0103\u0219tie\u201d \u00eentunericul, dateaz\u0103 din anul 384, iar p\u00e2n\u0103 \u00een secolul X lum\u00e2narea a ajuns s\u0103 fie folosit\u0103 pe scar\u0103 larg\u0103 la liturghiile pascale.<\/p>\n
Diversele tradi\u021bii biserice\u0219ti difer\u0103 mult \u00eentre ortodoc\u0219i, catolici \u0219i protestan\u021bi, la cea din ultim\u0103 ramur\u0103 a cre\u0219tinismului lipsind opulen\u021ba \u0219i complexitatea slujbelor.<\/p>\n
Ca \u0219i \u00een cazul Cr\u0103ciunului, \u0219i Pa\u0219tele a ajuns s\u0103 cumuleze o serie de tradi\u021bii populare. De exemplu, mielul este men\u021bionat \u0219i \u00een Sf\u00e2nta Scriptur\u0103, dar era \u0219i animal de sacrificiu pentru israeli\u021bi, primii cre\u0219tini pun\u00e2nd sub altare carne de miel pe care o m\u00e2ncau dup\u0103 ce era binecuv\u00e2ntat\u0103.<\/p>\n
Din secolul al XII-lea, la finalul postului se \u021bineau mese cu ou\u0103, carne, br\u00e2nz\u0103 \u0219i dulciuri care erau binecuv\u00e2ntate \u00eenainte de a fi m\u00e2ncate cu aceast\u0103 ocazie special\u0103. (Preluare HotNews)<\/strong><\/p>\n<\/div>\n[analyse_source url=”https:\/\/opiniabuzau.ro\/documentar-hotnews-pastele-ortodox-de-la-paganii-petrecareti-pana-la-focul-care-nu-trebuie-lasat-sa-se-stinga\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/opiniabuzau.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/oua-rosii-scaled.webp”] \u201eTimpul se degradeaz\u0103 ne\u00eencetat \u00een S\u0103pt\u0103m\u00e2na Patimilor, c\u00e2nd se deschid mormintele \u0219i se \u00eentorc spiritele mor\u021bilor\u2026\u201d. \u200bAu trecut vremurile c\u00e2nd gospodarii puneau de Pa\u0219te o bucat\u0103 de fier sub prag sau c\u00e2nd se credea c\u0103 \u00een noaptea \u00cenvierii scot fl\u0103c\u0103ri comorile \u00eengropate cu secole \u00een urm\u0103. Pa\u0219tele vine cu multe tradi\u021bii \u0219i […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[226,44],"class_list":["post-1879346","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politics","tag-crawlmanager","tag-opiniabuzau-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1879346","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1879346"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1879346\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1879346"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1879346"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1879346"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}