{"id":1879283,"date":"2026-04-12T11:15:39","date_gmt":"2026-04-12T08:15:39","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1879283"},"modified":"2026-04-12T11:15:39","modified_gmt":"2026-04-12T08:15:39","slug":"harta-pascala-a-romaniei-de-la-drobul-cu-porc-din-banat-la-pasca-moldoveneasca-si-preparatele-orientale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1879283","title":{"rendered":"Harta pascal\u0103 a Rom\u00e2niei: de la drobul cu porc din Banat la pasca moldoveneasc\u0103 \u0219i preparatele orientale&#8230;"},"content":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-f\/fa3b5362-d8b5-4fba-96fd-18bd94228d76\/index.jpeg?p=f%3Djpeg%26w%3D1200%26h%3D630%26r%3Dcover&#8221;]<\/p>\n<article class=\"svelte-t0js42\">\n<nav>\n<ul class=\"breadcrump svelte-xauq0s\">\n<li class=\"svelte-xauq0s\"><a href=\"\/\" title=\"Adev\u0103rul\" class=\"svelte-xauq0s\">Home<\/a><\/li>\n<li class=\"svelte-xauq0s\"><a href=\"\/stil-de-viata\" class=\"svelte-xauq0s\">Stil de via\u021b\u0103<\/a><\/li>\n<li class=\"svelte-xauq0s\"><a href=\"\/stil-de-viata\/bucatarie\" class=\"svelte-xauq0s\">Buc\u0103t\u0103rie<\/a><\/li>\n<li class=\"svelte-xauq0s\"><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/bucatarie\/harta-pascala-a-romaniei-de-la-drobul-cu-porc-din-2521958.html\" class=\"svelte-xauq0s\">Harta pascal\u0103 a Rom\u00e2niei: de la drobul cu porc din Banat la pasca moldoveneasc\u0103 \u0219i preparatele orientale din Dobrogea<\/a><\/li>\n<\/ul>\n<\/nav>\n<p><main class=\"svelte-t0js42\"><\/p>\n<p>Exist\u0103 o iluzie confortabil\u0103 pe care o cultiv\u0103m cu to\u021bii \u00een preajma Pa\u0219telui: \u0219tim exact cum arat\u0103 masa de s\u0103rb\u0103toare. Drob, pasc\u0103, cozonac, ou\u0103 ro\u0219ii. O list\u0103 scurt\u0103, aproape universal\u0103, care ignor\u0103 cu elegan\u021b\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia e un mozaic de provincii cu istorii diferite, vecini diferi\u021bi \u0219i, prin urmare, buc\u0103t\u0103rii diferite. Dac\u0103 ai petrecut Pa\u0219tele mereu acas\u0103, \u00een acela\u0219i jude\u021b, cu aceea\u0219i familie, e posibil s\u0103 nu \u0219tii c\u0103 drobul din Banat nu seam\u0103n\u0103 deloc cu cel din Moldova sau c\u0103 \u00een Dobrogea, pe masa de Pa\u0219te, poate ap\u0103rea un preparat de origine turc\u0103 pe care bunica din Buz\u0103u poate nu l-a v\u0103zut \u00een via\u021ba ei.<\/p>\n<div class=\"container-image  svelte-jd4qiv\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-f\/fa3b5362-d8b5-4fba-96fd-18bd94228d76\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption\">Ou\u0103le decorate cu plante, specifice sudului \u021b\u0103rii. FOTO: Shutterstock<\/div>\n<\/div>\n<p>\u201e<i>Rom\u00e2nii, forfotind nelini\u0219ti\u021bi \u0219i s\u0103raci \u00eentre imperii, s-au l\u0103sat atra\u0219i \u00een cele mai servile aventuri culinare. Frontier\u0103 constant\u0103 a unor civiliza\u021bii \u0219i continente incerte \u0219i mobile, daco-romano-migratorii au copiat en gros \u0219i f\u0103r\u0103 discern\u0103m\u00e2nt toate g\u0103telile ce ne-au invadat prin milenii\u201c, <\/i>descria perfect Radu Anton Roman \u00een \u201eBucate, vinuri \u0219i obiceiuri rom\u00e2ne\u0219ti\u201c.<\/p>\n<p>Paradoxul pe care Radu Anton Roman \u00eel intuia cu acea ironie afectuoas\u0103 care l-a consacrat este c\u0103 buc\u0103t\u0103ria rom\u00e2neasc\u0103 a reu\u0219it ceva remarcabil: a absorbit toate aceste influen\u021be \u0219i le-a transformat \u00een ceva al ei. Sarmalele le fac \u0219i turcii \u0219i grecii \u0219i polonezii, nota el, dar numai noi le facem cu afum\u0103tur\u0103 de porc, \u00een foi de varz\u0103, cu m\u0103rar \u0219i sm\u00e2nt\u00e2n\u0103, mocnind pe foc zile \u00eentregi. Acela\u0219i principiu se aplic\u0103, la scar\u0103 regional\u0103, mesei de Pa\u0219te: acelea\u0219i ingrediente de baz\u0103, transformate fiecare altfel de fiecare provincie. \u201eWeekend Adev\u0103rul\u201c v\u0103 propune un tur al memoriei colective, al influen\u021belor suprapuse de-a lungul secolelor. M\u00e2ncarea e pretextul, dar povestea e tot.<\/p>\n<h2>TRANSILVANIA \u0218I BANATUL. Masa cu dou\u0103 suflete<\/h2>\n<p>Dac\u0103 exist\u0103 o regiune \u00een care Pa\u0219tele se s\u0103rb\u0103tore\u0219te \u00een dou\u0103 registre simultane, aceea este zona de vest a \u021b\u0103rii, Transilvania \u0219i Banatul. Catolicii \u2013 maghiari, \u0219vabi, slovaci \u2013 \u0219i ortodoc\u0219ii au tr\u0103it secole la r\u00e2nd \u00een aceea\u0219i curte, la propriu uneori, \u0219i influen\u021bele s-au scurs natural dintr-o buc\u0103t\u0103rie \u00een alta, f\u0103r\u0103 s\u0103 cear\u0103 voie nim\u0103nui.<\/p>\n<p>Transilvania a f\u0103cut parte din Regatul Maghiar \u00eencep\u00e2nd cu secolul al XI-lea, apoi din Imperiul Habsburgic p\u00e2n\u0103 \u00een 1918. Coloniz\u0103rile \u0219v\u0103be\u0219ti din secolul al XVIII-lea, orchestrate de \u00eemp\u0103ra\u021bii habsburgici pentru a repopula Banatul dup\u0103 retragerea otoman\u0103, au adus cu ele o cultur\u0103 a c\u0103rnii de porc \u0219i a mezelurilor care s-a imprimat definitiv \u00een gastronomia regiunii. Banatul a fost totodat\u0103 un spa\u021biu de coexisten\u021b\u0103 etnic\u0103 f\u0103r\u0103 egal \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc: rom\u00e2ni, germani, maghiari, s\u00e2rbi, bulgari, slovaci, evrei \u2013 toate aceste comunit\u0103\u021bi au tr\u0103it \u00een contact permanent, iar pie\u021bele \u0219i t\u00e2rgurile au func\u021bionat ca un perpetuu schimb de re\u021bete \u0219i tehnici. Buc\u0103t\u0103ria b\u0103n\u0103\u021bean\u0103 e, poate mai mult dec\u00e2t oricare alta, o buc\u0103t\u0103rie de sintez\u0103.<\/p>\n<div class=\"container-image  svelte-jd4qiv\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-0\/07be5592-59ca-4c35-8bd2-2f30881beb2e\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption\">Biertan, unul dintre cele mai frumoase sate s\u0103se\u0219ti. FOTO: Shutterstock<\/div>\n<\/div>\n<p>Pa\u0219tele catolic \u0219i cel ortodox nu coincid \u00een fiecare an. \u00cen familiile mixte confesional \u2013 deloc rare \u00een Banat \u0219i \u00een vestul Transilvaniei \u2013, aceast\u0103 decalare produce o perioad\u0103 de s\u0103rb\u0103toare dubl\u0103: mai \u00eent\u00e2i Pa\u0219tele catolic, cu cozonacul cu mac \u0219i ou\u0103le pastelate, apoi cel ortodox, cu drobul \u0219i slujba de \u00cenviere. Nu e o povar\u0103, este un privilegiu culinar pe care \u00eel \u00een\u021beleg doar cei care l-au tr\u0103it.<\/p>\n<p><b>Cozonacul cu mac \u0219i oul \u201ezg\u00e2riat\u201c<\/b><\/p>\n<p>Drobul transilv\u0103nean e cel mai vizibil exemplu de influen\u021b\u0103 central-european\u0103. Spre deosebire de Moldova sau Muntenia, unde mielul este de obicei protagonist exclusiv, \u00een Transilvania \u0219i \u00een Banat drobul se face frecvent cu carne de porc \u2013 ficatul, rinichii \u0219i inima, amestecate cu ou\u0103 \u0219i verdea\u021b\u0103. Rezultatul e mai dens \u0219i mai robust dec\u00e2t varianta cu miel, \u00eens\u0103 nu mai pu\u021bin bun.<\/p>\n<p>Cozonacul b\u0103n\u0103\u021bean \u0219i eel ardelenesc merit\u0103 un capitol separat. Influen\u021ba maghiar\u0103 aduce macul \u00een cantit\u0103\u021bi generoase, m\u0103cinat cu zah\u0103r \u0219i coaj\u0103 de l\u0103m\u00e2ie, \u00eentins \u00een straturi groase \u00eentre foile de aluat. \u00cen casele de etnie maghiar\u0103 se face \u0219i h\u00fasv\u00e9ti kal\u00e1cs \u2013 o p\u00e2ine \u00eempletit\u0103, mai pu\u021bin dulce, uns\u0103 cu ou b\u0103tut, cu o coaj\u0103 aurie \u0219i str\u0103lucitoare.<\/p>\n<div class=\"container-image  svelte-jd4qiv\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-a\/a7f3b343-c4ee-4ed5-b30d-cf69be623129\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption\">Cozonacul cu mac, o bun\u0103tate ardeleneasc\u0103<\/div>\n<\/div>\n<p>Tradi\u021bia ou\u0103lor de Pa\u0219te are \u00een Transilvania o dubl\u0103 fa\u021b\u0103, ca \u00eentreaga cultur\u0103 a regiunii. Comunitatea rom\u00e2n\u0103 ortodox\u0103 vopsea ou\u0103le \u00een ro\u0219u \u2013 culoarea s\u00e2ngelui lui Hristos \u0219i, \u00een stratul mai vechi, culoarea vie\u021bii \u0219i a protec\u021biei \u00een mitologia popular\u0103. Tehnica clasic\u0103 folose\u0219te coji de ceap\u0103 ro\u0219ie sau galben\u0103 fierte \u00eendelung, care dau nuan\u021be de ro\u0219u-mahon \u0219i galben-ocru pe care nicio vopsea sintetic\u0103 nu le poate imita. \u00cen Transilvania exist\u0103 \u0219i o tradi\u021bie a ou\u0103lor \u00eencondeiate, mai pu\u021bin sistematic\u0103 dec\u00e2t cea din Bucovina, dar prezent\u0103 \u00een zone din \u021aara Mo\u021bilor \u0219i Hunedoara. Femeile aplicau cear\u0103 topit\u0103 pe coaja oului alb, tras\u00e2nd motive geometrice simple \u2013 linii, romburi, cruci \u2013 \u00eenainte de scufundarea \u00een vopsea. Motivele sunt mai austere, mai geometrice dec\u00e2t cele bucovinene, tr\u0103d\u00e2nd un fond mai arhaic.<\/p>\n<p>Comunitatea maghiar\u0103 a adus propriile obiceiuri: ou\u0103 vopsite \u00een culori pastelate, decorate cu flori aplicate cu pensule fine, specifice tradi\u021biei reformate \u0219i catolice. O tradi\u021bie mai rar\u0103, a comunit\u0103\u021bii \u0219v\u0103be\u0219ti din Banat, era Kratzeierul: oul vopsit era \u201ezg\u00e2riat\u201c cu un ac dup\u0103 uscare, cre\u00e2nd modele \u00een negativ. Odat\u0103 cu emigrarea masiv\u0103 a \u0219vabilor dup\u0103 1989, aceast\u0103 tradi\u021bie s-a rarefiat dramatic, dar mai exist\u0103 me\u0219teri care o practic\u0103 \u00een c\u00e2teva sate din Timi\u0219.<\/p>\n<p><b>TRAVEL<\/b><\/p>\n<p>Banat: Timi\u0219oara \u0219i Cluj-Napoca au aeroporturi interna\u021bionale \u0219i infrastructur\u0103 de cazare bine dezvoltat\u0103. Timi\u0219oara, ora\u0219ul din care a pornit revolu\u021bia din 1989, ofer\u0103 un centru istoric de o densitate cultural\u0103 rar\u0103: Pia\u021ba Unirii cu catedrala romano-catolic\u0103 \u0219i cea ortodox\u0103 fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 rezum\u0103, ca o scenografie accidental\u0103, toat\u0103 istoria regiunii. Pie\u021bele agroalimentare din S\u0103pt\u0103m\u00e2na Mare sunt un spectacol \u00een sine.<\/p>\n<p>Transilvania: Pentru o experien\u021b\u0103 mai autentic\u0103, satele s\u0103se\u0219ti precum Biertan, Viscri, Saschiz ofer\u0103 pensiuni \u00een case restaurate \u0219i o atmosfer\u0103 de Pa\u0219te greu de g\u0103sit \u00een alt\u0103 parte. Satele \u0219v\u0103be\u0219ti din Timi\u0219, cu fa\u021badele \u00eengrijite \u0219i gr\u0103dinile intacte, sunt o alt\u0103 variant\u0103.<\/p>\n<p>Rut\u0103 de Pa\u0219te: Timi\u0219oara (ziua 1: centru istoric, pie\u021be) \u2192 Reca\u0219 sau Buzia\u0219 pentru crame b\u0103n\u0103\u021bene (ziua 2) \u2192 sate \u0219v\u0103be\u0219ti din Timi\u0219 cu pr\u00e2nz tradi\u021bional (ziua 3). Alternativ din Cluj: Cluj \u2192 Turda \u2192 Alba Iulia, cu opriri la pensiuni cu buc\u0103t\u0103rie tradi\u021bional\u0103.<\/p>\n<h2>MOLDOVA. \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia ou\u0103lor \u00eencondeiate<\/h2>\n<p>Dac\u0103 ar trebui s\u0103 nume\u0219ti o singur\u0103 regiune \u00een care Pa\u0219tele este cel mai profund tr\u0103it \u2013 ca ritual, ca preg\u0103tire, ca spritualitate \u2013 ai spune Moldova. Nu pentru c\u0103 m\u00e2ncarea ar fi mai bun\u0103 dec\u00e2t \u00een alt\u0103 parte, ci pentru c\u0103 intensitatea cu care se tr\u0103ie\u0219te s\u0103rb\u0103toarea e diferit\u0103. Postul e mai strict respectat, slujba de \u00cenviere dureaz\u0103 mai mult \u0219i adun\u0103 mai mul\u021bi oameni \u00een frigul nop\u021bii, cu lum\u00e2n\u0103rile \u00een m\u00e2n\u0103. Aceast\u0103 intensitate are r\u0103d\u0103cini istorice clare. Principatul Moldovei a fost un spa\u021biu profund marcat de ortodoxie: domnii moldoveni, de la \u0218tefan cel Mare la Petru Rare\u0219, au ctitorit m\u0103n\u0103stiri \u0219i biserici cu o consecven\u021b\u0103 care era \u0219i pio\u0219enie, \u0219i politic\u0103: biserica era coloana vertebral\u0103 a identit\u0103\u021bii colective \u00eentr-o regiune mereu amenin\u021bat\u0103 de for\u021be externe. M\u0103n\u0103stirile Bucovinei nu sunt doar monumente de art\u0103, sunt depozitarele unei culturi care a supravie\u021buit secole exact pentru c\u0103 era ancorat\u0103 \u00een credin\u021b\u0103 \u0219i tradi\u021bie.<\/p>\n<div class=\"container-image  svelte-jd4qiv\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-d\/dfe14b5c-c0d4-4891-96e3-4b6274fbdae5\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption\">Ou\u0103 bucovinene. FOTO: Shutterstock<\/div>\n<\/div>\n<p>\u201eNimic nu e banal sau \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, nimic nu e ce pare a fi. Buc\u0103t\u0103ria veche este un fragment de istorie, la fel de subtil ca \u0219i arhitectura unei m\u00e2n\u0103stiri\u201c, sublinia Radu Anton Roman. Aceast\u0103 perspectiv\u0103 e poate cel mai bine ilustrat\u0103 tocmai de Moldova: fiecare preparat de Pa\u0219te din aceast\u0103 regiune poart\u0103 \u00een el straturi de sens pe care un ochi neavizat le vede ca simpl\u0103 m\u00e2ncare. Postul de \u0219apte s\u0103pt\u0103m\u00e2ni care precede Pa\u0219tele \u2013 cel mai lung \u0219i mai strict din calendarul ortodox \u2013 func\u021bioneaz\u0103 ca o amplificare: primul ou ro\u0219u spart duminic\u0103 diminea\u021ba, prima felie de cozonac, prima lingur\u0103 de drob cap\u0103t\u0103 o intensitate pe care nu o pot avea dac\u0103 nu au fost precedate de absen\u021b\u0103.<\/p>\n<p><b>Drobul erbaceu<\/b><\/p>\n<p>Pasca moldoveneasc\u0103 este o oper\u0103 de art\u0103 \u0219i un act de credin\u021b\u0103 deopotriv\u0103. Nu vorbim de varianta industrial\u0103 din supermarket, ci de pasca coapt\u0103 acas\u0103, \u00een forme rotunde de tabl\u0103 sau direct pe vatr\u0103, cu aluat pufos \u0219i auriu, \u0219i umplutur\u0103 de br\u00e2nz\u0103 proasp\u0103t\u0103 de vaci, ou\u0103, zah\u0103r \u0219i coaj\u0103 de l\u0103m\u00e2ie. Deasupra, o cruce din aluat \u2013 nu decorativ\u0103, ci parte din ritual. Tradi\u021bia coboar\u0103 din primele secole ale cre\u0219tinismului, c\u00e2nd p\u00e2inea sfin\u021bit\u0103 era adus\u0103 la liturghie ca ofrand\u0103. Cele mai bune re\u021bete de pasc\u0103 se fac \u0219i azi \u00een preajma m\u0103n\u0103stirilor din Bucovina, unde cuptoarele cu lemne dau o arom\u0103 ireplicabil\u0103.<\/p>\n<p>Drobul moldovenesc e mai&#8230; erbaceu dec\u00e2t toate celelalte variante: mai multe ierburi aromatice, mai mult\u0103 ceap\u0103 verde, toate aduc\u00e2nd preparatului o arom\u0103 prim\u0103v\u0103ratic\u0103. Mai pu\u021bin \u0219tiute \u00een afara regiunii sunt r\u0103citurile de miel: picioarele \u0219i capul fierte \u00eendelung p\u00e2n\u0103 colagenul se transform\u0103 \u00een gelatin\u0103 natural\u0103 limpede, servite reci cu hrean \u0219i l\u0103m\u00e2ie. E un preparat care vorbe\u0219te despre o cultur\u0103 a economiei \u0219i a inventivit\u0103\u021bii, nu a risipei.<\/p>\n<p><b>Oul \u00eencondeiat, parte din identitatea moldav\u0103<\/b><\/p>\n<p>Nic\u0103ieri \u00een Rom\u00e2nia \u2013 \u0219i \u00een pu\u021bine locuri din lume \u2013 ou\u0103le de Pa\u0219te nu ating nivelul de art\u0103 pe care \u00eel au \u00een Bucovina moldoveneasc\u0103. Ou\u0103le \u00eencondeiate de la Cioc\u0103ne\u0219ti, Vama, Marginea sau Moldovi\u021ba nu sunt suveniruri turistice: sunt obiecte rituale cu o vechime de cel pu\u021bin c\u00e2teva sute de ani, \u00een care simbolismul precre\u0219tin \u0219i cel cre\u0219tin coexist\u0103 cu o naturale\u021be care spune tot despre felul \u00een care cultura popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 a absorbit cre\u0219tinismul f\u0103r\u0103 s\u0103 se lepede de r\u0103d\u0103cinile mai vechi. Cioc\u0103ne\u0219ti, sat din jude\u021bul Suceava, e probabil cel mai cunoscut centru de \u00eencondeiere din Rom\u00e2nia. Casele au fa\u021badele decorate cu motive inspirate din ou\u0103le \u00eencondeiate, un gest de identitate colectiv\u0103 rar \u00eent\u00e2lnit. Vama produce ou\u0103 cu culori mai calde, mai teracote. Marginea, faimoas\u0103 \u0219i pentru ceramica neagr\u0103, are motive geometrice mai aspre, mai arhaice.<\/p>\n<div class=\"container-image  svelte-jd4qiv\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-7\/7a96f942-bcf9-4b62-9b42-2378a5c2962b\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption\">Casa din Cioc\u0103ne\u0219ti. FOTO: Shutterstock<\/div>\n<\/div>\n<p>\u201e\u00cenro\u0219irea ou\u0103lor de Pa\u0219ti este un obicei at\u00e2t de vechi \u0219i de \u00eenr\u0103d\u0103cinat la rom\u00e2ni, \u00eenc\u00e2t nu se poate nici m\u0103car b\u0103nui c\u00e2nd \u0219i cum a luat na\u0219tere\u201c, scria etnologul Simion Florea Marian \u00een \u201eS\u0103rb\u0103torile la rom\u00e2ni\u201c. Tehnica de baz\u0103 a \u00eencondeierilor se nume\u0219te Batik la rece. Cu un instrument numit chi\u0219i\u021b\u0103 sau condeiu (o tij\u0103 fin\u0103 de metal cu un mic rezervor de cear\u0103 la cap\u0103t), me\u0219terul aplic\u0103 cear\u0103 topit\u0103 pe coaja oului alb, tras\u00e2nd motive cu o precizie de ceasornicar. Oul e scufundat \u00een vopsea \u2013 galben mai \u00eent\u00e2i, dac\u0103 se doresc mai multe culori. Procesul se repet\u0103 ad\u0103ug\u00e2nd straturi de cear\u0103 \u0219i culori din ce \u00een ce mai \u00eenchise, p\u00e2n\u0103 la negru. La final, ceara e \u00eendep\u0103rtat\u0103 prin c\u0103ldur\u0103 u\u0219oar\u0103, \u0219i motivele apar \u00een toat\u0103 complexitatea lor.<\/p>\n<p>Motivele sunt un alfabet vizual cu semnifica\u021bii precise. Steaua cu opt col\u021buri: soarele, fertilitatea. Spicul de gr\u00e2u: bel\u0219ugul. Crucea: jertfa \u0219i \u00eenvierea, dar \u0219i simbol de protec\u021bie anterior cre\u0219tinismului. V\u00e2rtejul sau spirala: ciclul vie\u021bii \u0219i al mor\u021bii. Pomul vie\u021bii: un motiv arboricol stilizat care apare \u0219i \u00een covoarele oltene\u0219ti \u0219i \u00een ceramica de Horezu, tr\u0103d\u00e2nd o origine comun\u0103 \u00een mitologia indo-european\u0103. Etnologul Ion Ghinoiu, \u00een monumentalul s\u0103u \u201eDic\u021bionar al obiceiurilor populare\u201c, scrie c\u0103 aceste motive nu sunt decorative, ci au func\u021bie apotropaic\u0103 \u2013 protejeaz\u0103 casa, animalele \u0219i recolta.<\/p>\n<p><b>TRAVEL<\/b><\/p>\n<p>Bucovina: Una dintre destina\u021biile cu cea mai mare densitate de obiective pe kilometru p\u0103trat din Rom\u00e2nia. M\u0103n\u0103stirile cu fresce exterioare, \u00eenscrise \u00een Patrimoniul UNESCO, pot fi vizitate circular \u00een dou\u0103-trei zile. Gura Humorului e baza logistic\u0103 ideal\u0103: Vorone\u021b e la 6 km, Humor la 5 km, Moldovi\u021ba la 40 km. Dac\u0103 vrei s\u0103 participi la \u00cenvierea de Pa\u0219te la o m\u0103n\u0103stire bucovinen\u0103, \u021bine cont c\u0103 slujba \u00eencepe t\u00e2rziu \u00een noaptea de s\u00e2mb\u0103t\u0103 spre duminic\u0103 \u0219i c\u0103 nop\u021bile de aprilie \u00een Bucovina pot fi aproape geroase \u2013 \u00eembrac\u0103-te \u00een straturi.<\/p>\n<p><a class=\"related-inline svelte-1t8qpgs\" data-gtrack='{\"event\":\"utm_click\",\"data\":{\"event_category\":\"article_related\"}}' href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stiri-interne\/societate\/secretul-care-pastreaza-cozonacii-proaspeti-chiar-2437596.html\" title=\"Alt articol de interes pentru tine\"><span class=\"inline-title svelte-1t8qpgs\">Secretul care p\u0103streaz\u0103 cozonacii proaspe\u021bi chiar \u0219i o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Sunt foarte moi, iar aluatul se rupe \u00een f\u00e2\u0219ii<\/span><\/a><\/p>\n<p>Ia\u0219iul e cealalt\u0103 poart\u0103 de intrare \u00een Moldova, cu o scen\u0103 culinar\u0103 \u00een efervescen\u021b\u0103 \u0219i o pia\u021b\u0103 central\u0103 unde, \u00een S\u0103pt\u0103m\u00e2na Mare, cozonacii grei \u0219i pl\u0103cintele de cas\u0103 concureaz\u0103 cu m\u0103m\u0103ligile cu br\u00e2nz\u0103 \u0219i sm\u00e2nt\u00e2n\u0103.<\/p>\n<p>Rut\u0103 de Pa\u0219te \u00een Bucovina: Suceava (sosire, Cetatea de Scaun) \u2192 Vorone\u021b \u0219i Humor (ziua 2) \u2192 Cioc\u0103ne\u0219ti \u0219i atelier de \u00eencondeiere (ziua 2, dup\u0103-amiaza) \u2192 Moldovi\u021ba \u0219i Sucevi\u021ba (ziua 3) \u2192 C\u00e2mpulung Moldovenesc sau Vatra Dornei pentru o noapte la munte.<\/p>\n<p>Nu rata: Festivalul Ou\u0103lor \u00cencondeiate de la Cioc\u0103ne\u0219ti, organizat \u00een preajma Pa\u0219telui, adun\u0103 me\u0219teri din toat\u0103 Moldova.<\/p>\n<h2>OLTENIA \u0218I MUNTENIA. Miel \u00cemp\u0103rat<\/h2>\n<p>C\u00e2mpia Rom\u00e2n\u0103 e un spa\u021biu al orizonturilor largi \u0219i al istoriei dense. Muntenia \u0219i Oltenia poart\u0103 urmele mai multor influen\u021be str\u0103ine \u2013 otoman\u0103, habsburgic\u0103 temporar \u00een Oltenia \u00eentre 1718 \u0219i 1739, \u0219i fanariot\u0103 \u2013 suprapuse pe un substrat pastoral care a rezistat cu o tenacitate explicabil\u0103 prin leg\u0103turile sale ad\u00e2nci cu solul \u0219i cu ciclurile agrare.<\/p>\n<p>Transhuman\u021ba, deplasarea sezonier\u0103 a turmelor \u00eentre c\u00e2mpie \u0219i munte, a fost pentru secole coloana vertebral\u0103 economic\u0103 \u0219i cultural\u0103 a regiunii. Oierii din M\u0103rginimea Sibiului coborau toamna spre C\u00e2mpia Rom\u00e2n\u0103 \u0219i urcau prim\u0103vara, aduc\u00e2nd cu ei nu doar l\u00e2n\u0103 \u0219i br\u00e2nz\u0103, ci \u0219i un \u00eentreg repertoriu de practici legate de miel. Sacrificarea ritualic\u0103, preg\u0103tirea drobului, decorarea berbecilor conduc\u0103tori, toate formau un calendar pastoral care s-a suprapus organic peste calendarul cre\u0219tin. Mielul de Pa\u0219te nu era o alegere culinar\u0103, era un simbol al prim\u0103verii, al bel\u0219ugului dup\u0103 iarn\u0103.<\/p>\n<div class=\"container-image  svelte-jd4qiv\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-f\/f668ae50-8586-43e1-b08e-1b2a8e0abdb3\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption\">O mas\u0103 de Pa\u0219te specific\u0103 sudului \u021b\u0103rii. FOTO: Shutterstock<\/div>\n<\/div>\n<p>Influen\u021ba otoman\u0103 a l\u0103sat urme clare: sarmalele \u00een foi de vi\u021b\u0103, musacaua, ghiveciul, pl\u0103cintele cu br\u00e2nz\u0103 \u0219i spanac. Dar \u00een ceea ce prive\u0219te masa de Pa\u0219te, rezisten\u021ba fa\u021b\u0103 de tradi\u021biile islamice a dus la o accentuare, nu o diminuare, a rolului mielului ca simbol cre\u0219tin \u0219i identitar. Fanario\u021bii, grecii din Fanar instala\u021bi ca domni de Poart\u0103 din 1711, au adus o buc\u0103t\u0103rie rafinat\u0103 care a marcat mai ales elitele, dar buc\u0103t\u0103ria popular\u0103 de Pa\u0219te a r\u0103mas ancorat rural\u0103 \u0219i pastoral\u0103.<\/p>\n<p><b>Bor\u0219 de miel \u0219i coji de ou\u0103<\/b><\/p>\n<p>A\u0219adar, \u00een Oltenia \u0219i \u00een Muntenia, un singur ingredient guverneaz\u0103 masa de Pa\u0219te: mielul. Friptur\u0103 la tav\u0103 cu usturoi, rozmarin \u0219i vin alb, coapt\u0103 la foc mic c\u00e2teva ore. Cap de miel la cuptor, tratat cu un respect care \u00een alte regiuni ar surprinde, dar care \u00een sud e semn de pre\u021buire. Stufat cu ceap\u0103, morcovi \u0219i verdea\u021b\u0103. \u0218i, inevitabil, drobul \u2013 mai compact, mai dens dec\u00e2t varianta nordic\u0103, \u0219i cu usturoi prezent din bel\u0219ug. E un drob de sud: mai pu\u021bin elegant \u00een prezentare, mai conving\u0103tor \u00een gust. Bor\u0219ul de miel cu leu\u0219tean, acrit cu zeam\u0103 fermentat\u0103 de t\u0103r\u00e2\u021be, e adesea primul lucru m\u00e2ncat duminic\u0103 diminea\u021ba dup\u0103 slujba de \u00cenviere, \u00eenainte de orice altceva.<\/p>\n<p>Oltenia are una dintre cele mai vii tradi\u021bii ale vopsirii naturale a ou\u0103lor din \u021bar\u0103. Cojile de ceap\u0103 galben\u0103 \u0219i ro\u0219ie, fierte \u00eendelung, dau nuan\u021be de ro\u0219u-mahon \u0219i ocru pe care nicio vopsea sintetic\u0103 nu le poate imita. Procesul cere timp: cu c\u00e2t ou\u0103le stau mai mult \u00een zeam\u0103 fierbinte, cu at\u00e2t culoarea e mai intens\u0103. \u00cen sudul \u021b\u0103rii s-a a p\u0103strat \u0219i o tradi\u021bie mai rar\u0103: ou\u0103le cu frunze imprimate. \u00cenainte de vopsire, pe coaj\u0103 se aplic\u0103 o frunzuli\u021b\u0103 de p\u0103trunjel sau de ferig\u0103, \u021binut\u0103 \u00een loc cu tifon legat str\u00e2ns. Oul intr\u0103 \u00een vopsea, \u0219i dup\u0103 scoatere apare o siluet\u0103 alb\u0103 \u2013  un negativ vegetal, un fotogram botanic care face fiecare ou unic, ireplicabil. \u00cen unele sate din Gorj \u0219i V\u00e2lcea exist\u0103 \u0219i scrijelitul: oul vopsit e zg\u00e2riat cu un ac, tras\u00e2nd motive geometrice simple, flori stilizate sau cruci.<\/p>\n<div class=\"container-image  svelte-jd4qiv\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-5\/5aeb92aa-fcde-41a0-8946-99ec0e4de30e\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption\">Biserica din curtea M\u0103n\u0103stirii Horezu. FOTO: Shutterstock<\/div>\n<\/div>\n<p>\u201eOul ro\u0219u de Pa\u0219ti este preg\u0103tit \u00een S\u0103pt\u0103m\u00e2na Patimilor, jertfit \u0219i m\u00e2ncat sacramental \u00een diminea\u021ba \u00cenvierii. Cojile se arunc\u0103 pe apele curg\u0103toare, ca s\u0103 ajung\u0103 la Blajini\u201c, nota Ion Ghinoiu. Semnifica\u021bia culorii ro\u0219ii e multipl\u0103 \u0219i suprapus\u0103: s\u00e2ngele lui Hristos \u00een interpretarea cre\u0219tin\u0103, dar \u0219i culoarea vie\u021bii \u0219i a protec\u021biei \u00een stratul mai vechi, precre\u0219tin. Practicile magice legate de ou\u0103le ro\u0219ii, puse la r\u0103d\u0103cina pomilor fructiferi, \u00eengropate la col\u021burile casei, aruncate \u00een f\u00e2nt\u00e2ni, au supravie\u021buit secolelor.<\/p>\n<p><b>TRAVEL<\/b><\/p>\n<p>Horezu, \u00een jude\u021bul V\u00e2lcea, e punctul de referin\u021b\u0103 al zonei, faimoas\u0103 pentru ceramica \u00eenscris\u0103 \u00een Patrimoniul UNESCO, cu o buc\u0103t\u0103rie tradi\u021bional\u0103 olteneasc\u0103 autentic\u0103 \u0219i cu M\u0103n\u0103stirea Horezu, ctitorie a lui Constantin Br\u00e2ncoveanu. Curtea de Arge\u0219, cu celebra catedral\u0103 \u00een care sunt \u00eenmorm\u00e2nta\u021bi regii Rom\u00e2niei \u0219i familiile lor, \u0219i zona Arge\u0219ului ofer\u0103 un context istoric mai bogat. Din Bucure\u0219ti po\u021bi ajunge \u00een Horezu \u00een trei ore \u0219i jum\u0103tate, la Curtea de Arge\u0219 \u00een dou\u0103 ore \u0219i jum\u0103tate.<\/p>\n<p>Rut\u0103 de Pa\u0219te: Bucure\u0219ti \u2192 Curtea de Arge\u0219 (M\u0103n\u0103stirea, Cetatea) \u2192 Horezu (pr\u00e2nz, atelier ceramic\u0103) \u2192 Cheile Olteniei sau Pe\u0219tera Polovragi \u2192 cazare \u00een zon\u0103.<\/p>\n<h2>DOBROGEA. Masa cu mai multe gazde<\/h2>\n<p>Dobrogea e poate cea mai fascinant\u0103 regiune a Rom\u00e2niei pentru un gastronomad \u2013 nu pentru c\u0103 buc\u0103t\u0103ria ei e cea mai rafinat\u0103, ci pentru c\u0103 e cea mai stratificat\u0103. Romani, greci, genovezi, otomani, t\u0103tari, turci, lipoveni, armeni, bulgari, rom\u00e2ni, fiecare val a l\u0103sat ceva pe masa dobrogean\u0103. \u201eGastronomia rom\u00e2neasc\u0103 are o originalitate spectaculoas\u0103 ce s-a n\u0103scut tocmai din \u00eentrep\u0103trunderea a trei mari curente culturale cu b\u0103ltirile izolate danubiene sau p\u00e2r\u00e2ia\u0219ele locale carpatine\u201c, scria Radu Anton Roman.<\/p>\n<div class=\"container-image  svelte-jd4qiv\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-a\/ac40ab7d-7d28-4bb8-85c3-0571945ed545\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption\">Casele cu stuf din Delta Dun\u0103rii. FOTO: Shutterstock<\/div>\n<\/div>\n<p>Nic\u0103ieri aceast\u0103 \u00eentrep\u0103trundere nu e mai vizibil\u0103 dec\u00e2t \u00een Dobrogea. Grecii au fondat Histria \u00een secolul al VII-lea \u00ee.Hr., prima colonie greac\u0103 de pe teritoriul actual al Rom\u00e2niei. Romanii au venit dup\u0103, f\u0103c\u00e2nd din Tomis (Constan\u021ba de azi) capitala provinciei Moesia Inferior; poetul Ovidiu \u0219i-a petrecut ultimii zece ani din via\u021b\u0103 exilat aici, scriindu-\u0219i tristele elegii. T\u0103tarii s-au stabilit \u00een regiune din secolul al XIII-lea \u0219i au r\u0103mas: popula\u021bia t\u0103tar\u0103 actual\u0103, circa 20.000 de persoane, concentrat\u0103 \u00een Constan\u021ba, Medgidia \u0219i \u00een zeci de sate, a p\u0103strat cu remarcabil\u0103 tenacitate limba, religia \u0219i buc\u0103t\u0103ria. Lipovenii, cre\u0219tin-ortodoc\u0219i ru\u0219i refugia\u021bi din Rusia dup\u0103 schisma religioas\u0103 din 1666, s-au stabilit \u00een Delta Dun\u0103rii, cre\u00e2nd comunit\u0103\u021bi la Sulina, Sf\u00e2ntu Gheorghe, Mila 23, C.A. Rosetti, izolate geografic \u0219i, prin aceasta, conservate cultural.<\/p>\n<p><a class=\"related-inline svelte-1t8qpgs\" data-gtrack='{\"event\":\"utm_click\",\"data\":{\"event_category\":\"article_related\"}}' href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/viata-sanatoasa\/cum-iti-sustii-digestia-dupa-mesele-copioase-de-2520860.html\" title=\"Alt articol de interes pentru tine\"><span class=\"inline-title svelte-1t8qpgs\">Cum \u00ee\u021bi sus\u021bii digestia dup\u0103 mesele copioase de Pa\u0219te<\/span><\/a><\/p>\n<p><b>Masa-mozaic dobrogean\u0103<\/b><\/p>\n<p>B\u00f6rekul cu br\u00e2nz\u0103 e cel mai cunoscut preparat specific t\u0103t\u0103resc: foi sub\u021biri de aluat filo, umplute cu telemea de oaie s\u0103rat\u0103 \u0219i ou\u0103 b\u0103tute, coapte p\u00e2n\u0103 devin crocante la exterior \u0219i cremoase la interior. G\u00f6zleme-ul, o pl\u0103cint\u0103 plat\u0103 coapt\u0103 pe o plit\u0103 fierbinte, umplut\u0103 cu br\u00e2nz\u0103 sau spanac, se vinde \u0219i azi \u00een pie\u021bele din Constan\u021ba, preparat de femei t\u0103tare cu m\u00e2ini iu\u021bi. Pe\u0219tele, aproape absent de pe masa de Pa\u0219te din celelalte regiuni, e prezent \u00een Dobrogea cu naturale\u021be: crapul umplut cu nuci \u0219i prune, scrumbiile afumate, saramura de crap cu ardei \u0219i usturoi preg\u0103tit\u0103 \u00een aer liber pe malul lacurilor. Lipovenii au adus ukha, o ciorb\u0103 de pe\u0219te de origine rus\u0103, cu r\u0103d\u0103cinoase \u0219i m\u0103rar, preparat\u0103 cu \u0219tiuc\u0103, \u0219al\u0103u sau somn proasp\u0103t de Dun\u0103re.<\/p>\n<p>Ou\u0103le de Pa\u0219te \u00een Dobrogea reflect\u0103 mozaicul etnic al regiunii cu o fidelitate care face orice analiz\u0103 redundant\u0103: te ui\u021bi la ou \u0219i \u0219tii cine l-a vopsit. Comunitatea rom\u00e2n\u0103 ortodox\u0103 urmeaz\u0103 tradi\u021bia vopsirii \u00een ro\u0219u cu coji de ceap\u0103, cu o particularitate local\u0103: \u00een unele zone costiere se adaug\u0103 pu\u021bin o\u021bet de vin \u00een zeam\u0103, care fixeaz\u0103 culoarea mai bine \u0219i \u00eei d\u0103 o str\u0103lucire aparte. Lipovenii din Delt\u0103 vopsesc ou\u0103le \u00een ro\u0219u intens \u0219i le decoreaz\u0103 cu modele zg\u00e2riate cu un ac, tradi\u021bie adus\u0103 din spa\u021biul rus. Comunitatea greac\u0103 din Constan\u021ba colora ou\u0103le \u00een ro\u0219u aprins, l\u0103cuite cu ulei de m\u0103sline dup\u0103 uscare pentru un luciu specific. Bulgarii dobrogeni din sudul regiunii au tradi\u021bii apropiate de cele din Bulgaria vecin\u0103: ou\u0103 \u00een mai multe culori, cu motive florale simple.<\/p>\n<p>Cel mai interesant fenomen e amestecul din familiile mixte: o familie rom\u00e2no-t\u0103tar\u0103 din Medgidia poate s\u0103 aib\u0103 pe mas\u0103 at\u00e2t ou\u0103 ro\u0219ii, c\u00e2t \u0219i baklava, at\u00e2t drob de miel, c\u00e2t \u0219i b\u00f6rek cu br\u00e2nz\u0103, negociind cu naturale\u021be \u00eentre dou\u0103 tradi\u021bii care nu se exclud, ci se completeaz\u0103. E un model de coexisten\u021b\u0103 pe care Europa \u00eel caut\u0103 la nivel de politici publice \u0219i pe care Dobrogea \u00eel practic\u0103 de sute de ani la nivel de mas\u0103 de buc\u0103t\u0103rie.<\/p>\n<p><b>TRAVEL<\/b><\/p>\n<p>Dobrogea e accesibil\u0103 din Bucure\u0219ti \u00een dou\u0103-trei ore pe A2, Autostrada Soarelui. Constan\u021ba, cel mai vechi ora\u0219 continuu locuit din Rom\u00e2nia, cu r\u0103m\u0103\u0219i\u021be romane, genoveze \u0219i otomane, e punctul de intrare firesc. Medgidia este a doua destina\u021bie obligatorie pentru cine vrea s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 Dobrogea t\u0103t\u0103reasc\u0103. Delta Dun\u0103rii e alt\u0103 categorie: una dintre cele mai mari \u0219i mai bine conservate delte fluviale din Europa, \u00eenscris\u0103 \u00een Patrimoniul UNESCO, cu sate de lipoveni accesibile numai pe ap\u0103. Pa\u0219tele lipovean \u2013 dac\u0103 nimere\u0219ti \u00een perioad\u0103 \u2013 e o experien\u021b\u0103 pe care pu\u021bini turi\u0219ti au privilegiul s\u0103 o tr\u0103iasc\u0103: slujb\u0103 \u00een slavona veche, lum\u00e2n\u0103ri reflectate \u00een apa Dun\u0103rii, mas\u0103 cu pe\u0219te afumat \u0219i ukha fierbinte.<\/p>\n<p>Rut\u0103 de Pa\u0219te: Bucure\u0219ti \u2192 Constan\u021ba (ziua 1: centru vechi, cazinou) \u2192 Medgidia \u0219i sate t\u0103t\u0103re\u0219ti (ziua 2) \u2192 Tulcea \u0219i \u00eembarcare spre Delt\u0103 (ziua 2, seara) \u2192 Sf\u00e2ntu Gheorghe sau Mila 23 (ziua 3).<\/p>\n<p>Nu rata: Histria, la 70 km nord de Constan\u021ba, cu muzeu excelent \u0219i ruine impresionante. \u0218i un apus de soare la mare la Vama Veche sau 2 Mai \u2013 \u00een aprilie, plajele sunt goale \u0219i lumina e perfect\u0103.<\/p>\n<h2>Ce \u00eenseamn\u0103, de fapt, masa de Pa\u0219te<\/h2>\n<p>La cap\u0103tul acestui tur imaginar \u2013 din Banat \u00een Delta Dun\u0103rii, din Bucovina \u00een C\u00e2mpia Oltean\u0103 \u2013 r\u0103m\u00e2i cu o concluzie care pare simpl\u0103, dar nu e: nu exist\u0103 \u201emasa de Pa\u0219te a rom\u00e2nilor\u201c. Exist\u0103 mese de Pa\u0219te, la fel de diverse ca geografiile, istoriile \u0219i vecin\u0103t\u0103\u021bile care le-au modelat. Drobul cu porc din Banat \u0219i cel cu miel din Oltenia sunt am\u00e2ndou\u0103 \u201edrob\u201c. Pasca moldoveneasc\u0103 \u0219i cea din Muntenia sunt am\u00e2ndou\u0103 \u201epasc\u0103\u201c. Oul \u00eencondeiat din Cioc\u0103ne\u0219ti \u0219i cel cu frunze imprimate din Gorj sunt am\u00e2ndou\u0103 \u201eou de Pa\u0219te\u201c. Dar experien\u021ba de a le \u021bine \u00een m\u00e2n\u0103 e complet diferit\u0103.<\/p>\n<p>M\u00e2ncarea e, \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103, cea mai democratic\u0103 form\u0103 de memorie colectiv\u0103. Nu are nevoie de muzee sau de manuale, se transmite din m\u00e2ini \u00een m\u00e2ini, din buc\u0103t\u0103rie \u00een buc\u0103t\u0103rie, din Joia Mare \u00een Joia Mare. \u0218i supravie\u021buie\u0219te, uneori, mai bine dec\u00e2t limbile, mai bine dec\u00e2t grani\u021bele, mai bine dec\u00e2t imperiile care au creat-o.<\/p>\n<p>\u201eFie ca, pe l\u00e2ng\u0103 obiectele din Muzeul \u021a\u0103ranului Rom\u00e2n, pe l\u00e2ng\u0103 casele din Muzeul Satului, s\u0103 \u0219tim p\u0103stra \u0219i acest patrimoniu rom\u00e2nesc \u2013 buc\u0103t\u0103ria veche \u2013 aparent derizoriu, considerat, \u00een mod gr\u0103bit, total influen\u021bat sau primitiv, dar fiind \u00een fapt un fragment de istorie\u201c, spunea at\u00e2t de frumos Radu Anton Roman. Astfel c\u0103, data viitoare c\u00e2nd cineva v\u0103 spune c\u0103 \u0219tie cum trebuie s\u0103 arate masa de Pa\u0219te, \u00eentreba\u021bi-l din ce parte a \u021b\u0103rii este. R\u0103spunsul v\u0103 va spune mai multe despre Rom\u00e2nia dec\u00e2t orice ghid turistic.<\/p>\n<p><\/main><\/p>\n<footer class=\"svelte-t0js42\">\n<div class=\"meta svelte-t0js42\">\n<div class=\"authors svelte-t0js42\"><a href=\"\/author\/1938\" rel=\"author\" class=\"svelte-t0js42\">Claudiu Negreu<\/a><\/div>\n<div class=\"tags svelte-12okeyl\"><span class=\"tags-label metaFont svelte-12okeyl\">Cite\u0219te mai multe despre<\/span><\/p>\n<div class=\"tags-list svelte-12okeyl\"><a href=\"\/tag\/paste\" title=\"Ultimele \u0219tiri despre paste\" class=\"tag-pill svelte-12okeyl\">paste<\/a><a href=\"\/tag\/pasca\" title=\"Ultimele \u0219tiri despre pasca\" class=\"tag-pill svelte-12okeyl\">pasca<\/a><a href=\"\/tag\/mancare%20traditionala\" title=\"Ultimele \u0219tiri despre mancare traditionala\" class=\"tag-pill svelte-12okeyl\">mancare traditionala<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<p><a class=\"moreFromCategory svelte-t0js42\" href=\"\/stil-de-viata\/bucatarie\" title=\"Buc\u0103t\u0103rie\">Mai multe din <strong class=\"svelte-t0js42\">Buc\u0103t\u0103rie<\/strong> \u203a<\/a><\/footer>\n<\/article>\n<p>[analyse_source url=&#8221;https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/bucatarie\/harta-pascala-a-romaniei-de-la-drobul-cu-porc-din-2521958.html&#8221;]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-f\/fa3b5362-d8b5-4fba-96fd-18bd94228d76\/index.jpeg?p=f%3Djpeg%26w%3D1200%26h%3D630%26r%3Dcover&#8221;] Home Stil de via\u021b\u0103 Buc\u0103t\u0103rie Harta pascal\u0103 a Rom\u00e2niei: de la drobul cu porc din Banat la pasca moldoveneasc\u0103 \u0219i preparatele orientale din Dobrogea Exist\u0103 o iluzie confortabil\u0103 pe care o cultiv\u0103m cu to\u021bii \u00een preajma Pa\u0219telui: \u0219tim exact cum arat\u0103 masa de s\u0103rb\u0103toare. Drob, pasc\u0103, cozonac, ou\u0103 ro\u0219ii. O list\u0103 scurt\u0103, [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[19,226],"class_list":["post-1879283","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-adevarul","tag-crawlmanager"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1879283","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1879283"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1879283\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1879283"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1879283"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1879283"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}