{"id":1877322,"date":"2026-04-10T21:01:25","date_gmt":"2026-04-10T18:01:25","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1877322"},"modified":"2026-04-10T21:01:25","modified_gmt":"2026-04-10T18:01:25","slug":"11-aprilie-ziua-in-care-s-a-nascut-pictorul-roman-theodor-pallady","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1877322","title":{"rendered":"11 aprilie: Ziua \u00een care s-a n\u0103scut pictorul rom\u00e2n Theodor Pallady"},"content":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-d\/d3ebb096-a0ae-406c-b286-1fa6613a5276\/index.jpeg?p=f%3Djpeg%26w%3D1200%26h%3D630%26r%3Dcover&#8221;]<\/p>\n<article class=\"svelte-t0js42\">\n<nav>\n<ul class=\"breadcrump svelte-xauq0s\">\n<li class=\"svelte-xauq0s\"><a href=\"\/\" title=\"Adev\u0103rul\" class=\"svelte-xauq0s\">Home<\/a><\/li>\n<li class=\"svelte-xauq0s\"><a href=\"\/istoria-zilei\" class=\"svelte-xauq0s\">Istoria zilei<\/a><\/li>\n<li class=\"svelte-xauq0s\"><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/istoria-zilei\/11-aprilie-ziua-in-care-s-a-nascut-pictorul-2520201.html\" class=\"svelte-xauq0s\">11 aprilie:  Ziua \u00een care s-a n\u0103scut pictorul rom\u00e2n Theodor Pallady<\/a><\/li>\n<\/ul>\n<\/nav>\n<p><main class=\"svelte-t0js42\"><\/p>\n<p>Ziua mondial\u0103 de lupt\u0103 \u00eempotriva bolii Parkinson (World Parkinson&#8217;s Day) este marcat\u0103 pe 11 aprilie. Tot \u00een aceast\u0103 zi, cre\u0219tinii ortodoc\u0219i \u00eel pr\u0103znuiesc pe\u00a0Sf. Ier. Calinic de la Cernica, episcopul R\u00e2mnicului. De-a lungul anilor, \u00een data de 11 aprilie s-au n\u0103scut personalit\u0103\u021bi marcante pentru istoria Rom\u00e2niei, printre care Barbu \u0218tef\u0103nescu Delavrancea \u0219i Theodor Pallady.<\/p>\n<div class=\"container-image  svelte-jd4qiv\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-d\/d3ebb096-a0ae-406c-b286-1fa6613a5276\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption\">\u201eDebarcader pe Sena\u201c, Theodor Pallady. <\/div>\n<\/div>\n<h2>\n1744: A murit Antioh Cantemir, scriitor \u015fi diplomat rus de<br \/>\norigine rom\u00e2n\u0103<\/h2>\n<div class=\"container-image  svelte-jd4qiv\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-6\/603495de-66b5-405c-b1cc-edf093e03d61\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption\">Antioh Cantemir FOTO Wikipedia<\/div>\n<\/div>\n<p>\nS-a n\u0103scut la Istanbul, \u00een Turcia, fiind fiul mezin al lui Dimitrie<br \/>\nCantemir, domnul Moldovei (1710-1711), \u015fi al Casandrei, fiica lui<br \/>\n\u015eerban Cantacuzino. A studiat \u00een Rusia cu savan\u0163i str\u0103ini<br \/>\ninvita\u0163i aici pentru a constitui Academia de \u015etiin\u0163e, se arat\u0103 \u00een<br \/>\n\u201eDic\u0163ionarul scriitorilor rom\u00e2ni\u201d (Ed. Funda\u0163iei Culturale<br \/>\nRom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 1995).<\/p>\n<p>\nAutor al unor scrieri originale, alc\u0103tuite din satire, fabule, patru<br \/>\node, dou\u0103 epistole, o \u00eencercare de poem \u00eenchinat lui Petru I<br \/>\n(\u201ePetrida sau descrierea \u00een stihuri a mor\u0163ii lui Petru cel Mare,<br \/>\n\u00eemp\u0103ratul \u00eentregii Rusii\u201d, 1730) \u015fi epigrame.\n<\/p>\n<p>\nA mai scris, \u00eentre 1726 \u015fi 1744, diverse poezii, fiecare<br \/>\nreprezent\u00e2nd la apari\u0163ie o inova\u0163ie sub aspectul speciei sau al<br \/>\nversifi ca\u0163iei.<i> \u201eCorespunz\u00e2nd \u00eenceputurilor poeziei culte ruse,<br \/>\nopera sa literar\u0103 apar\u0163ine luminilor \u015fi ilustreaz\u0103 o ipostaz\u0103<br \/>\ndin cele mai reprezentative pentru Europa la \u00eenceputul veacului al<br \/>\nXVIII-lea\u201d,<\/i> se arat\u0103 \u00een sursa citat\u0103.<\/p>\n<p>\n\u00cen 1730 a fost ambasador al Rusiei la Londra. A murit la Paris.\n<\/p>\n<h2>\n1834: A murit John Macarthur, agricultorul australian care a pus<br \/>\nbazele industriei l\u00e2nii<br \/>\n<\/h2>\n<div class=\"container-image  svelte-jd4qiv\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-d\/d65918de-2310-4be4-b6f4-c865c0d8d8dc\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption\">John Macarthur FOTO Wikipedia<\/div>\n<\/div>\n<p>\nS-a n\u0103scut \u00een 1767 l\u00e2ng\u0103 Plymoth, Devonshire. A urmat cursurile<br \/>\nunei \u015fcoli particulare \u015fi s-a \u00eenrolat \u00een armat\u0103 \u00een 1782 ca<br \/>\nstegar, dar a renun\u0163at pentru c\u0103 era prost pl\u0103tit. \u00cen 1783, a<br \/>\nplecat s\u0103 locuiasc\u0103 la Holsworthy \u00een Devonshire.<\/p>\n<p>\n\u00cen 1788, se re\u00eentorce \u00een armat\u0103, iar \u00een iunie 1789 este numit<br \/>\nlocotenent \u00een corpul de armat\u0103 \u201eThe New South Wales\u201d \u00een<br \/>\nAustralia. \u00cen februarie 1793, Macarthur este numit inspector al<br \/>\nlucr\u0103rilor publice \u015fi prime\u015fte 100 de acri de p\u0103m\u00e2nt l\u00e2ng\u0103<br \/>\nParramata.\n<\/p>\n<p>\n\u00cenc\u0103 100 de acri i-au mai fost acorda\u0163i \u00een aprilie 1794. A fost<br \/>\nridicat la rangul de c\u0103pitan \u00eentre iunie \u015fi octombrie 1795. \u00cen<br \/>\nseptembrie 1796, demisioneaz\u0103 din func\u0163ia de inspector. Din<br \/>\nseptembrie 1795 \u00eencepe s\u0103 experimenteze cre\u015fterea oilor. A adus oi din India \u015fi<br \/>\ndin Irlanda.\n<\/p>\n<div class=\"_hydratable\" data-props=\"%7B%22data%22%3A%7B%22caption%22%3A%22%22%2C%22embed%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fembed%2FukAt3D90Go4%22%2C%22height%22%3A320%2C%22service%22%3A%22youtube%22%2C%22source%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fwatch%3Fv%3DukAt3D90Go4%22%2C%22width%22%3A580%7D%2C%22id%22%3A%22GctMEse4TJ%22%2C%22type%22%3A%22embed%22%2C%22lines%22%3A10%2C%22linesAbove%22%3A90%2C%22index%22%3A13%2C%22paragraphsAbove%22%3A8%2C%22percentage%22%3A0.1291248206599713%2C%22linesBellow%22%3A607%7D\" data-context=\"%7B%22parentBlockColumnCount%22%3A%7B%22value%22%3A0%2C%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%2C%22parentBlockBackgroundColor%22%3A%7B%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%7D\" data-component=\"EditorEmbedViewDefault\">\n<div class=\"container-embed svelte-1bb21e6\"><iframe src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/ukAt3D90Go4\" class=\"embed-youtube svelte-1bb21e6\" width=\"580\" allowfullscreen title=\"embed media\" loading=\"lazy\"><\/iframe><\/div>\n<\/div>\n<p>\n\u00cen 1796, a ob\u0163inut c\u00e2teva oi merinos de la Capul Bunei Speran\u0163e.<br \/>\nC\u00e2\u0163iva ani mai t\u00e2rziu a cump\u0103rat nou\u0103 berbeci de la turma regal\u0103<br \/>\n\u015fi astfel a ajuns s\u0103 formeze o turm\u0103 din care s-a dezvoltat<br \/>\nindustria l\u00e2nii \u00een Australia. A fost marea descoperire a lui<br \/>\nMacarthur. Mostre din cea mai fin\u0103 l\u00e2n\u0103 pe care el o producea au<br \/>\nfost trimise \u00een Anglia \u015fi astfel a putut s\u0103 demonstreze c\u00e2t de<br \/>\nvaloroas\u0103 este produc\u0163ia lui.<\/p>\n<h2>\n1854: S-a n\u0103scut Ioan S. Neni\u0163escu, poet \u0219i dramaturg<\/h2>\n<div class=\"container-image  svelte-jd4qiv\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-5\/51f469bf-127c-4e1a-b545-446ccafc7a4e\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption\">Ioan S. Neni\u0163escu FOTO Wikipedia<\/div>\n<\/div>\n<p>\nS-a n\u0103scut la Gala\u0163i. A f\u0103cut studiile liceale la Gala\u0163i \u015fi<br \/>\nIa\u015fi, apoi cursurile Facult\u0103\u0163ii de Litere din Ia\u015fi, potrivit<br \/>\ndic\u0163ionarului \u201eMembrii Academiei Rom\u00e2ne (1866-2003)\u201d (Ed.<br \/>\nEnciclopedic\u0103\/Ed. Academiei Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 2003).<\/p>\n<p>\nA participat ca voluntar la R\u0103zboiul de Independen\u0163\u0103 (1877-1878),<br \/>\nfiind r\u0103nit la Grivi\u0163a. \u00ce\u015fi continu\u0103 studiile \u00een Germania, la<br \/>\nFacultatea de Filosofi e din Berlin, iar \u00een 1887 \u015fi-a luat<br \/>\ndoctoratul \u00een filosofie la Leipzig cu o tez\u0103 despre Spinoza.\n<\/p>\n<p>\nA fost inspector \u015fcolar la Bucure\u015fti, \u00een 1895, an \u00een care public\u0103<br \/>\n\u015fi lucrarea \u201eDe la rom\u00e2nii din Turcia european\u0103\u201d, \u00eentocmit\u0103<br \/>\n\u00een urma unei c\u0103l\u0103torii \u00eentreprinse \u00een vederea cercet\u0103rii<br \/>\nsitua\u0163iei \u015fcolilor rom\u00e2ne\u015fti din teritoriile supuse Imperiului<br \/>\nOtoman, lucrare distins\u0103 cu premiul \u201eN\u0103sturel-Herescu\u201d al<br \/>\nAcademiei Rom\u00e2ne.\n<\/p>\n<p>\nA de\u0163inut func\u0163ii politice \u015fi administrative, fiind deputat de<br \/>\nCovurlui \u015fi prefect al jude\u0163ului Tulcea. \u00cen 1884, public\u0103 revista<br \/>\n\u201e\u0162ara nou\u0103\u201d, pe care a condus-o timp de patru ani \u015fi unde<br \/>\npublic\u0103 mai ales studii \u015fi articole de pedagogie, etic\u0103 \u015fi<br \/>\nsociologie.<\/p>\n<div class=\"_hydratable\" data-props=\"%7B%22data%22%3A%7B%22caption%22%3A%22%22%2C%22embed%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fembed%2FnJHLkwkL-6g%22%2C%22height%22%3A320%2C%22service%22%3A%22youtube%22%2C%22source%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fwatch%3Fv%3DnJHLkwkL-6g%22%2C%22width%22%3A580%7D%2C%22id%22%3A%22PMRqjdK3Gs%22%2C%22type%22%3A%22embed%22%2C%22lines%22%3A10%2C%22linesAbove%22%3A142%2C%22index%22%3A21%2C%22paragraphsAbove%22%3A13%2C%22percentage%22%3A0.20373027259684362%2C%22linesBellow%22%3A555%7D\" data-context=\"%7B%22parentBlockColumnCount%22%3A%7B%22value%22%3A0%2C%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%2C%22parentBlockBackgroundColor%22%3A%7B%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%7D\" data-component=\"EditorEmbedViewDefault\">\n<div class=\"container-embed svelte-1bb21e6\"><iframe src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/nJHLkwkL-6g\" class=\"embed-youtube svelte-1bb21e6\" width=\"580\" allowfullscreen title=\"embed media\" loading=\"lazy\"><\/iframe><\/div>\n<\/div>\n<p>\n\u00cen literatur\u0103 se remarc\u0103 prin pasteluri \u015fi poezii de dragoste,<br \/>\npublicate mai \u00eent\u00e2i \u00een \u201eConvorbiri literare\u201d. Debuteaz\u0103<br \/>\neditorial \u00een 1880, cu volumul de versuri \u201eFlori de prim\u0103var\u0103\u201d.<br \/>\nA scris \u015fi poezii patriotice, reunite \u00een volumele \u201e\u015eoimii de la<br \/>\nR\u0103zboieni\u201d (1882) \u015fi \u201ePui de lei\u201d (1891), precum \u015fi c\u00e2teva<br \/>\npiese de teatru, precum drama istoric\u0103 \u201eRadu de la Afuma\u0163i\u201d<br \/>\n(1897) sau comedia \u201eUn singur amor\u201d, reprezentat\u0103 \u00een 1897 pe<br \/>\nscena Teatrului Na\u0163ional din Bucure\u015fti. Membru corespondent al<br \/>\nAcademiei Rom\u00e2ne (18 mart. 1896).<\/p>\n<p>\n A murit la Buz\u0103u.\n<\/p>\n<h2>\n1854: A murit Karl Adofl von Basedow, medic german<br \/>\n<\/h2>\n<div class=\"container-image  svelte-jd4qiv\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-2\/299f9034-6275-46fe-b17b-5b03328a1b4b\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption\">Karl Adofl von Basedow FOTO Wikipedia<\/div>\n<\/div>\n<p>\nS-a n\u0103scut la Dessau. A studiat medicina la Universitatea din Halle<br \/>\n(la sud de Dessau), unde a primit doctoratul \u00een numele regelui<br \/>\nPrusiei la v\u00e2rsta de 22 de ani.<\/p>\n<p>\nDup\u0103 absolvire, a plecat la Merseburg, unde a \u00eenceput practica<br \/>\ngeneral\u0103 \u00een 1822, potrivit www.whonamedit.com. Dr. Basedow a<br \/>\nefectuat chiar \u015fi investiga\u0163ii post-mortem multora dintre pacien\u0163ii<br \/>\ns\u0103i.\n<\/p>\n<p>\nMi\u015fcat de moartea misterioas\u0103 a celui mai mic copil al s\u0103u, a<br \/>\nf\u0103cut chiar el \u00eensu\u0219i autopsia. \u00cen 1841, von Basedow a fost numit<br \/>\nConsilier Medical Regal, iar \u00een 1848, a fost ales (exist\u00e2nd \u015fi<br \/>\nal\u0163i opt concuren\u0163i) ca medic de stat (\u201eKreisphysikus\u201d) pentru<br \/>\ndistrictul Merseburg, fiind responsabil \u015fi de spitalul municipal.\n<\/p>\n<p>\nTipic pentru angajamentul s\u0103u \u00een aspectele sociale ale medicinei au<br \/>\nfost eforturile sale de a pune cap\u0103t \u201eal\u0103pt\u0103rii necre\u015ftine de<br \/>\nc\u0103tre asistentele pl\u0103tite\u201d \u015fi supravegherea mamelor adoptive de<br \/>\nc\u0103tre o poli\u0163ie de igien\u0103 pentru a proteja copiii are erau astfel<br \/>\nal\u0103pta\u0163i.<\/p>\n<div class=\"_hydratable\" data-props=\"%7B%22data%22%3A%7B%22caption%22%3A%22%22%2C%22embed%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fembed%2FvjraaMtryjM%22%2C%22height%22%3A320%2C%22service%22%3A%22youtube%22%2C%22source%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fwatch%3Fv%3DvjraaMtryjM%22%2C%22width%22%3A580%7D%2C%22id%22%3A%22s2yM6iULMj%22%2C%22type%22%3A%22embed%22%2C%22lines%22%3A10%2C%22linesAbove%22%3A195%2C%22index%22%3A30%2C%22paragraphsAbove%22%3A19%2C%22percentage%22%3A0.2797704447632712%2C%22linesBellow%22%3A502%7D\" data-context=\"%7B%22parentBlockColumnCount%22%3A%7B%22value%22%3A0%2C%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%2C%22parentBlockBackgroundColor%22%3A%7B%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%7D\" data-component=\"EditorEmbedViewDefault\">\n<div class=\"container-embed svelte-1bb21e6\"><iframe src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/vjraaMtryjM\" class=\"embed-youtube svelte-1bb21e6\" width=\"580\" allowfullscreen title=\"embed media\" loading=\"lazy\"><\/iframe><\/div>\n<\/div>\n<p>\nEl a introdus testarea apei potabile \u015fi a luptat vehement pentru a<br \/>\ninterzice vopselele care con\u0163in arsenic. Carl von Basedow a avut<br \/>\ncercet\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice complexe \u015fi variate, ap\u0103rute \u00een<br \/>\naproximativ 60 de publica\u0163ii, dintre care 47 sunt considerate<br \/>\nimportante pentru perioada respectiv\u0103. Majoritatea contribu\u0163iilor<br \/>\nsale au tratat subiecte legate de chirurgie, medicin\u0103 intern\u0103 \u015fi<br \/>\nginecologie\/obstetric\u0103. Cu toate acestea, au existat \u015fi articole<br \/>\ndespre boli de urechi, nas \u015fi g\u00e2t, boli oculare, dermatologie,<br \/>\nneurologie \u015fi pediatrie.\n<\/p>\n<p>\nFoarte importante la acea vreme au fost observa\u0163iile sale asupra<br \/>\nefectelor nocive datorate evapor\u0103rilor din vopselele care con\u0163ineau<br \/>\narsenic (\u201eSchweinfurther Gr\u00fcn\u201d), potrivit www.eurothyroid.com.<br \/>\nCu toate acestea, cea mai semnificativ\u0103 din punct de vedere istoric<br \/>\na fost detectarea \u015fi prima descriere a \u201eBolii Basedow\u201d \u00een martie<br \/>\n1840.<\/p>\n<p>\n De fapt, el a fost primul care a definit leg\u0103tura dintre cele trei<br \/>\nsimptome caracteristice: exoftalmie, palpita\u0163ii ale inimii \u015fi gu\u015f\u0103.<br \/>\nEl a recunoscut acest sindrom &#8211; istorica \u201eTriada Merseburger\u201d,<br \/>\na\u015fa cum este numit\u0103 \u00een manuale &#8211; dup\u0103 ce a observat patru<br \/>\npacien\u0163i pe perioade de 11, 10, 5 \u015fi 2 ani.\n<\/p>\n<p>\nCu toate acestea, nu a descris doar leg\u0103tura dintre aceste simptome,<br \/>\nci a \u00eencercat s\u0103 explice \u015fi mecanismele patofiziologice ale<br \/>\nacestei combina\u0163ii neobi\u015fnuite de organe bolnave. Conform titlului<br \/>\n\u201eExoftalmia prin hipertrofia \u0163esutului din orbit\u0103\u201d, von<br \/>\nBasedow a recunoscut c\u0103 exoftalmia nu se datora vreunei modific\u0103ri<br \/>\na globului ocular, ci mai degrab\u0103 \u0163esutului din spatele acestuia,<br \/>\ndescoperid leg\u0103tura care exist\u0103 \u00eentre exoftalmie, altfel spus<br \/>\nsimptomul \u201eochilor bulbuca\u0163i\u201d, \u015fi forma de hipertiroidism<br \/>\n(boala lui Basedow).<\/p>\n<div class=\"_hydratable\" data-props=\"%7B%22data%22%3A%7B%22caption%22%3A%22%22%2C%22embed%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fembed%2FxsQTh7yZY_s%22%2C%22height%22%3A320%2C%22service%22%3A%22youtube%22%2C%22source%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fwatch%3Fv%3DxsQTh7yZY_s%22%2C%22width%22%3A580%7D%2C%22id%22%3A%22W6uxz-DHGB%22%2C%22type%22%3A%22embed%22%2C%22lines%22%3A10%2C%22linesAbove%22%3A235%2C%22index%22%3A35%2C%22paragraphsAbove%22%3A23%2C%22percentage%22%3A0.33715925394548063%2C%22linesBellow%22%3A462%7D\" data-context=\"%7B%22parentBlockColumnCount%22%3A%7B%22value%22%3A0%2C%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%2C%22parentBlockBackgroundColor%22%3A%7B%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%7D\" data-component=\"EditorEmbedViewDefault\">\n<div class=\"container-embed svelte-1bb21e6\"><iframe src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/xsQTh7yZY_s\" class=\"embed-youtube svelte-1bb21e6\" width=\"580\" allowfullscreen title=\"embed media\" loading=\"lazy\"><\/iframe><\/div>\n<\/div>\n<p>\nUlterior, a descoperit c\u0103 iodul poate opri extinderea bolii \u015fi a<br \/>\nsimptomelor ce o \u00eenso\u0163esc: nervozitate, m\u0103rirea glandei tiroide,<br \/>\nritm cardiac accelerat \u015fi sl\u0103bire accentuat\u0103. Fixarea iodului<br \/>\nradioactiv a devenit un mijloc de baz\u0103 \u00een exploatarea valorii<br \/>\nfunc\u0163ionale a tiroidei la om.\n<\/p>\n<p>\nA murit la 11 aprilie 1854, bolnav de tifos exantematic. Se infectase<br \/>\ncu acest microb \u00een urma unei disec\u0163ii.\n<\/p>\n<h2>1858: Se na\u0219te scriitorul rom\u00e2n Barbu \u0218tef\u0103nescu Delavrancea<\/h2>\n<p>\nBarbu \u0218tef\u0103nescu Delavrancea s-a n\u0103scut la 11 aprilie 1858, \u00een<br \/>\nmahalaua Delea-Nou\u0103, Bucure\u0219ti, \u00eentr-o familie modest\u0103. Tat\u0103l<br \/>\ns\u0103u, \u0218tefan Tudoric\u0103 Albu, provenea dintr-o familie de ciobani<br \/>\nvr\u00e2nceni \u0219i lucra ca \u0219i c\u0103ru\u021ba\u0219 de gr\u00e2ne. Mama sa, Iana (Ana), era<br \/>\nfiica v\u0103duvei Stana din Postr\u0103vari.<\/p>\n<div class=\"container-image  svelte-jd4qiv\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-a\/ac863ab1-b9ce-4beb-85e1-08f43965d434\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption\">Barbu \u015etef\u0103nescu Delavrancea FOTO Arhiv\u0103<\/div>\n<\/div>\n<p>\nCopil\u0103ria lui Delavrancea a fost petrecut\u0103 \u00een uli\u021ba Vergului, \u00een<br \/>\napropierea tat\u0103lui s\u0103u, iar primele lec\u021bii le-a primit de la<br \/>\ndiaconul Ion Pestreanu de la Biserica Sf. Gheorghe Nou. A urmat<br \/>\n\u0218coala de B\u0103ie\u021bi Nr. 4 \u0219i apoi Liceul \u201eSf. Sava\u201c, unde s-a<br \/>\nremarcat pentru talentul s\u0103u \u0219i pentru capacitatea de asimilare. A<br \/>\ndebutat \u00een literatur\u0103 \u00eenc\u0103 din perioada liceului, public\u00e2nd<br \/>\nversuri \u00een ziarul Rom\u00e2nia liber\u0103.<\/p>\n<p>\nDup\u0103 absolvirea liceului, \u00een 1882, s-a \u00eenscris la Facultatea de<br \/>\nDrept din Bucure\u0219ti, ob\u021bin\u00e2nd licen\u021ba cu teza Pedeapsa, natura \u0219i<br \/>\n\u00eensu\u0219irile ei. \u00cen paralel cu studiile, a continuat s\u0103 scrie \u0219i<br \/>\ns\u0103 publice, devenind cunoscut sub pseudonimul Argus.<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stiri-interne\/societate\/ministrul-scriitor-care-a-construit-un-drum-prin-2257562.html\"><br \/>\nDebutul s\u0103u literar oficial a avut loc \u00een 1878<\/a>, c\u00e2nd a publicat<br \/>\nplacheta de poezii \u201ePoiana lung\u0103.<br \/>\nAmintiri\u201d. \u00cen 1885 a publicat volumul de<br \/>\nnuvele \u201eSult\u0103nica\u201d,<br \/>\niar \u00een anii urm\u0103tori a continuat s\u0103 cunoasc\u0103 succesul cu<br \/>\nscrierile sale. A fost redactor \u0219i colaborator la mai multe<br \/>\npublica\u021bii, precum Rom\u00e2nia Liber\u0103, Democra\u021bia \u0219i Voin\u021ba<br \/>\nNa\u021bional\u0103, unde a publicat numeroase articole \u0219i cronici literare<br \/>\n\u0219i sociale.<\/p>\n<p>\n\u00cen domeniul publicistic, Delavrancea a fost activ \u00een dezbaterea<br \/>\nproblemelor sociale \u0219i politice ale vremii, exprim\u00e2ndu-\u0219i punctele<br \/>\nde vedere \u00een articole dedicate s\u0103r\u0103ciei poporului \u0219i problemelor<br \/>\nrurale. A militat pentru dezvoltarea crea\u021biei dramatice originale \u0219i<br \/>\na sprijinit numero\u0219i scriitori tineri.<\/p>\n<div class=\"_hydratable\" data-props=\"%7B%22data%22%3A%7B%22caption%22%3A%22%22%2C%22embed%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fembed%2FXs7hJtSE9OA%22%2C%22height%22%3A320%2C%22service%22%3A%22youtube%22%2C%22source%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fwatch%3Fv%3DXs7hJtSE9OA%22%2C%22width%22%3A580%7D%2C%22id%22%3A%22Z5I7T8Yshf%22%2C%22type%22%3A%22embed%22%2C%22lines%22%3A10%2C%22linesAbove%22%3A299%2C%22index%22%3A45%2C%22paragraphsAbove%22%3A30%2C%22percentage%22%3A0.42898134863701576%2C%22linesBellow%22%3A398%7D\" data-context=\"%7B%22parentBlockColumnCount%22%3A%7B%22value%22%3A0%2C%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%2C%22parentBlockBackgroundColor%22%3A%7B%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%7D\" data-component=\"EditorEmbedViewDefault\">\n<div class=\"container-embed svelte-1bb21e6\"><iframe src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/Xs7hJtSE9OA\" class=\"embed-youtube svelte-1bb21e6\" width=\"580\" allowfullscreen title=\"embed media\" loading=\"lazy\"><\/iframe><\/div>\n<\/div>\n<p>\n\u00cen paralel cu activitatea publicistic\u0103, a continuat s\u0103 scrie \u0219i<br \/>\ns\u0103 publice literatur\u0103, remarc\u00e2ndu-se prin nuvelele \u0219i povestirile<br \/>\nsale, precum \u201eHagi-Tudose\u201d \u0219i \u201eTrubadurul\u201d.<\/p>\n<p>\nIntr\u0103<br \/>\n\u00een politic\u0103, iar<br \/>\n\u00een<br \/>\n1899<br \/>\neste ales primar<br \/>\nal<br \/>\nBucure\u0219tilor. Ulterior, a avut un mandat scurt de ministru al Lucr\u0103rilor Publice.<\/p>\n<p>La\u00a012<br \/>\nmai\u00a01912,<br \/>\nca o apreciere a \u00eentregii sale activit\u0103\u021bi de prozator \u0219i<br \/>\ndramaturg, scriitorul este ales membru al\u00a0Academiei<br \/>\nRom\u00e2ne,<br \/>\nurm\u00e2nd s\u0103 rosteasc\u0103, peste un an, alocu\u021biunea omagial\u0103. \u00cen<br \/>\n\u0219edin\u021ba festiv\u0103 \u00een fa\u021ba plenului \u00eentrunit la\u00a022<br \/>\nmai\u00a01913,<br \/>\nDelavrancea roste\u0219te discursul<br \/>\n<i>\u201e<\/i><i>Din<br \/>\nestetica poeziei populare<\/i><i>\u201d<\/i>,<br \/>\ncare va avea un ecou deosebit \u00een lumea literar\u0103. \u00cen presa timpului<br \/>\nsunt reproduse ample fragmente, eviden\u021biindu-se for\u021ba inedit\u0103 a<br \/>\nscriitorului de a argumenta \u00eentreaga complexitate a crea\u021biei<br \/>\npopulare.<\/p>\n<p>S-a<br \/>\nstins din via\u021b\u0103 pe data de 29 aprilie 1917, la Ia\u0219i.<\/p>\n<h2>1871:\u00a0S-a n\u0103scut la Ia\u0219i pictorul rom\u00e2n Theodor Pallady<\/h2>\n<div class=\"container-image  svelte-jd4qiv\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-d\/d3ebb096-a0ae-406c-b286-1fa6613a5276\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/div>\n<p>S-a<br \/>\nn\u0103scut la Ia\u0219i. Tat\u0103l<br \/>\ns\u0103u, Ioan sau Iancu Pallady, era c\u0103s\u0103torit cu Maria Cantacuzino,<br \/>\nsora diplomatului Neculai B. Cantacuzino. <a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/istoria-zilei\/11-aprilie-ziua-in-care-s-a-nascut-marele-pictor-2256603.html\">Copil\u0103ria lui Theodor a<br \/>\nfost marcat\u0103 de traiul \u00een mai multe locuri<\/a>, incluz\u00e2nd mo\u0219ia<br \/>\nfamiliei de la Perieni (Tutova) \u0219i ora\u0219ul Ia\u0219i.<\/p>\n<div class=\"container-image  svelte-jd4qiv\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-3\/3a002296-d6d3-4f18-a45c-358d7037a3f1\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption\">Theodor Pallady, autoportret FOTO Wikipedia<\/div>\n<\/div>\n<p>\nDup\u0103<br \/>\nabsolvirea liceului \u201eSf. Gheorghe\u201d<br \/>\ndin Bucure\u0219ti, Pallady a urmat ini\u021bial \u0218coala de Poduri \u0219i \u0218osele<br \/>\nla dorin\u021ba p\u0103rin\u021bilor s\u0103i, \u00eens\u0103 a p\u0103r\u0103sit-o ulterior pentru a<br \/>\nse \u00eenscrie la Politehnica din Dresda. Acolo, el a studiat ingineria<br \/>\n\u00eentre 1887 \u0219i 1889, dar a luat \u0219i lec\u021bii de desen \u0219i pictur\u0103 cu<br \/>\nErwin Oehme. Recunosc\u00e2ndu-i talentul artistic, Oehme l-a \u00eendemnat<br \/>\npe Pallady s\u0103 se mute la Paris pentru a-\u0219i continua studiile de<br \/>\nart\u0103.<\/p>\n<p><a class=\"related-inline svelte-1t8qpgs\" data-gtrack='{\"event\":\"utm_click\",\"data\":{\"event_category\":\"article_related\"}}' href=\"https:\/\/adevarul.ro\/istoria-zilei\/31-martie-doi-ani-din-ziua-cand-romania-si-2518183.html\" title=\"Alt articol de interes pentru tine\"><span class=\"inline-title svelte-1t8qpgs\">31 martie: Doi ani din ziua c\u00e2nd Rom\u00e2nia \u0219i Bulgaria au devenit par\u021bial membre ale Spa\u021biului Schengen<\/span><\/a><\/p>\n<p>\n\u00cen<br \/>\nParis, Pallady a lucrat \u00een atelierul lui Edmond Aman-Jean \u0219i s-a<br \/>\n\u00eenscris la prestigioasa Acad\u00e9mie des Beaux-Arts. Ulterior, a<br \/>\ndevenit elevul lui Gustave Moreau, al\u0103turi de Henri Matisse, Georges<br \/>\nRouault \u0219i Albert Marquet.<\/p>\n<p>\n\u00cen<br \/>\n1904, s-a \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia \u0219i a expus la Ateneul Rom\u00e2n \u0219i la<br \/>\nSaloanele Oficiale, men\u021bin\u00e2nd \u00eens\u0103 leg\u0103tura cu Parisul, unde a<br \/>\norganizat mai multe expozi\u021bii personale.<\/p>\n<div class=\"_hydratable\" data-props=\"%7B%22data%22%3A%7B%22caption%22%3A%22%22%2C%22embed%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fembed%2FbKb6BAhBM08%22%2C%22height%22%3A320%2C%22service%22%3A%22youtube%22%2C%22source%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fwatch%3Fv%3DbKb6BAhBM08%22%2C%22width%22%3A580%7D%2C%22id%22%3A%221LrZ1ltoUf%22%2C%22type%22%3A%22embed%22%2C%22lines%22%3A10%2C%22linesAbove%22%3A373%2C%22index%22%3A57%2C%22paragraphsAbove%22%3A38%2C%22percentage%22%3A0.5351506456241033%2C%22linesBellow%22%3A324%7D\" data-context=\"%7B%22parentBlockColumnCount%22%3A%7B%22value%22%3A0%2C%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%2C%22parentBlockBackgroundColor%22%3A%7B%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%7D\" data-component=\"EditorEmbedViewDefault\">\n<div class=\"container-embed svelte-1bb21e6\"><iframe src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/bKb6BAhBM08\" class=\"embed-youtube svelte-1bb21e6\" width=\"580\" allowfullscreen title=\"embed media\" loading=\"lazy\"><\/iframe><\/div>\n<\/div>\n<p>\nPallady<br \/>\na fost influen\u021bat de diverse curente artistice, dar \u0219i-a g\u0103sit<br \/>\npropriul drum \u00een art\u0103, combin\u00e2nd rigoarea \u0219colii germane cu<br \/>\nsimbolismul promovat de Moreau \u0219i experimentele fovismului. El a<br \/>\nfost profund influen\u021bat \u0219i de pictura lui C\u00e9zanne \u0219i de arta<br \/>\nmedieval\u0103 rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n<p>\nCele<br \/>\nmai cunoscute lucr\u0103ri ale sale sunt \u201eNatur\u0103<br \/>\nmoart\u0103 cu floarea-soarelui \u0219i ochelari\u201d, o<br \/>\nreprezentare iconic\u0103 a stilului s\u0103u, \u00een care poezia \u0219i armonia<br \/>\nnaturii sunt transpuse pe p\u00e2nz\u0103 \u00eentr-un mod remarcabil.\u00a0<\/p>\n<div class=\"container-image  svelte-jd4qiv\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-c\/c819381f-aecd-4379-8185-270455db1d87\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption\">\u201eNatur\u0103 moart\u0103 cu floarea-soarelui \u0219i ochelari\u201d FOTO MutualArt<\/div>\n<\/div>\n<p>\u00a0De asemenea, peisajele<br \/>\nsale pariziene, \u00een special cele din apropierea Senei, sunt<br \/>\nremarcabile prin captarea luminii \u0219i a culorilor naturii.<\/p>\n<div class=\"container-image  svelte-jd4qiv\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-8\/8c281ec1-d7ef-4920-8390-41821a29b330\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption\">\u201ePeisaj pe Sena\u201d<\/div>\n<\/div>\n<p>\nPentru<br \/>\ncontribu\u021bia sa remarcabil\u0103 la arta rom\u00e2neasc\u0103, Pallady a fost<br \/>\ndeclarat membru post-mortem al Academiei Rom\u00e2ne,<br \/>\n\u00een 2012.\n<\/p>\n<p>\nLa<br \/>\nv\u00e2rsta de 85 de ani, a primit titlul de Maestru emerit al artei \u0219i<br \/>\na organizat Expozi\u021bia retrospectiv\u0103 \u201eTheodor<br \/>\nPallady\u201d. A murit la 16 august 1956, la<br \/>\nBucure\u0219ti. Ast\u0103zi,<br \/>\nMuzeul \u201eTheodor Pallady\u201d<br \/>\ndin Bucure\u0219ti g\u0103zduie\u0219te o colec\u021bie impresionant\u0103 de lucr\u0103ri<br \/>\nale sale.<\/p>\n<h2>1880: S-a \u00eenfiin\u0163at prima direc\u0163ie a\u00a0C\u0103ilor Ferate Rom\u00e2ne (C.F.R.)<\/h2>\n<div class=\"container-image  svelte-jd4qiv\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-b\/b5142e4d-178b-4b33-b2a9-eb3f22f4b322\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/div>\n<p>C\u0103ile Ferate Rom\u00e2ne (CFR), ca institu\u0163ie, a fost fondat\u0103 \u00een anul 1880, iar prima cale ferat\u0103 pe<br \/>\nteritoriul actual al Rom\u00e2niei a fost deschis\u0103 \u00een 1854, potrivit site-ului<br \/>\noficial al institu\u021biei.\u00a0<\/p>\n<p>Astfel, la 11 aprilie 1880, a luat fiin\u0163\u0103 primul organism de conducere centralizat\u0103 a acestui domeniu de activitate, prin fondarea &#8220;C\u0103ilor Ferate Rom\u00e2ne&#8221;. Prin legea pentru r\u0103scump\u0103rarea de c\u0103tre statul rom\u00e2n a liniilor apar\u0163in\u00e2nd Societ\u0103\u0163ii Ac\u0163ionarilor, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr. 23 din 29 ianuarie 1880, statul trebuia s\u0103 preia, p\u00e2n\u0103 la 1 mai 1880, administrarea \u015fi exploatarea <i>\u201edrumului de fier\u201d<\/i>, \u00een acest scop fiind creat\u0103 <i>\u201eDirec\u0163iunea Princiar\u0103 a C\u0103ilor Ferate Rom\u00e2ne\u201d.<\/i> Pe baza acestei legi, la 11\/23 aprilie 1880, a fost promulgat Decretul Princiar nr. 1.248, prin care se \u00eenfiin\u0163a respectiva direc\u0163iune.<\/p>\n<p>La finele anului 1879, liniile de cale ferat\u0103 \u00eensumau \u00een Muntenia, Moldova \u015fi Dobrogea 1.377,5 kilometri (apar\u0163in\u00e2nd la \u015fapte concesiuni str\u0103ine), \u00een Transilvania \u015fi Banat 1.656 kilometri, iar \u00een Bucovina 41 kilometri, potrivit<a href=\"https:\/\/www.agerpres.ro\/documentare\/2020\/04\/11\/fragment-de-istorie-140-de-ani-de-la-infiintarea-primei-directii-a-cfr--485553?fbclid=IwAR32rxlVPjIghj2_b9tld_SCNprRKUhbefSxWcrAuZoEZmpYJxoJeypv99s\" rel=\"nofollow\"> Agerpres<\/a>.\u00a0<\/p>\n<div class=\"_hydratable\" data-props=\"%7B%22data%22%3A%7B%22caption%22%3A%22%22%2C%22embed%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fembed%2FfpuLFjowvQk%22%2C%22height%22%3A320%2C%22service%22%3A%22youtube%22%2C%22source%22%3A%22https%3A%2F%2Fyoutu.be%2FfpuLFjowvQk%22%2C%22width%22%3A580%7D%2C%22id%22%3A%226zAW8IC2l6%22%2C%22type%22%3A%22embed%22%2C%22lines%22%3A10%2C%22linesAbove%22%3A461%2C%22index%22%3A70%2C%22paragraphsAbove%22%3A46%2C%22percentage%22%3A0.6614060258249641%2C%22linesBellow%22%3A236%7D\" data-context=\"%7B%22parentBlockColumnCount%22%3A%7B%22value%22%3A0%2C%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%2C%22parentBlockBackgroundColor%22%3A%7B%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%7D\" data-component=\"EditorEmbedViewDefault\">\n<div class=\"container-embed svelte-1bb21e6\"><iframe src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/fpuLFjowvQk\" class=\"embed-youtube svelte-1bb21e6\" width=\"580\" allowfullscreen title=\"embed media\" loading=\"lazy\"><\/iframe><\/div>\n<\/div>\n<h2>1924: S-a n\u0103scut Gheorghe Viziru, fost campion na\u021bional la<br \/>\ntenis, personalitate marcant\u0103 a tenisului rom\u00e2nesc\u00a0<\/h2>\n<div class=\"container-image  svelte-jd4qiv\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-c\/ca82937a-b8a0-4c0f-9588-8fb07289e638\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption\">Gogu Viziru FOTO Presamil.ro<\/div>\n<\/div>\n<p>Gheorghe Viziru a avut un frate geam\u0103n, Marin, \u0219i el juc\u0103tor de tenis. La v\u00e2rst\u0103 de 15 ani, cei doi fra\u021bi Viziru au jucat finala campionatului national de juniori, \u00eenving\u0103tor \u0219i campion na\u021bional fiind Gheorghe Viziru. \u00cen anul 1947 a c\u00e2\u0219tigat primul s\u0103u titlu de campion na\u021bional la seniori, performan\u021b\u0103 pe care o v\u0103 repeta de \u00eenc\u0103 opt ori, egal\u00e2nd, astfel, recordul lui Constantin T\u0103n\u0103sescu.<\/p>\n<p>\u00cen anul 1949, Gheorghe Viziru a devenit \u0219eful sec\u021biei de tenis a Clubului Sportiv al Armatei Steaua, iar doi ani mai t\u00e2rziu a c\u00e2\u0219tigat, al\u0103turi de fratele sau Marin, proba de dublu a Campionatelor Mondiale Universitare.<\/p>\n<p>Gheorghe Viziru a fost un component de baz\u0103 al reprezentativei de Cupa Davis a Rom\u00e2niei, el f\u0103c\u00e2nd echipa \u0219i cu Ion Tiriac.<\/p>\n<h2>1944: A \u00eencetat din via\u0163\u0103 \u00een urma unui<br \/>\natac de cord, Ion Minulescu, poet simbolist, prozator \u015fi dramaturg rom\u00e2n<\/h2>\n<div class=\"container-image  svelte-jd4qiv\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-b\/bca0f4d9-e67f-48fd-b949-3df816c32e94\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/div>\n<p>Ion<br \/>\nMinulescu (n. 6 ianuarie 1881, Bucure\u0219ti \u2013 d. 11 aprilie 1944, Bucure\u0219ti) a<br \/>\nfost un poet \u0219i prozator rom\u00e2n, reprezentant important al Simbolismului<br \/>\nrom\u00e2nesc. S-a format sub influen\u021ba succesiv\u0103 a lui Duiliu Zamfirescu, Alexandru<br \/>\nMacedonski, \u0218tefan Petic\u0103 \u0219i a simboli\u0219tilor francezi \u0219i belgieni. A condus<br \/>\ndou\u0103 publica\u0163ii simboliste, \u201e<i>Revista<br \/>\ncelorlal\u0163i\u201d<\/i>\u00a0\u015fi \u201e<i>Insula\u201d<\/i>\u00a0(1912).<\/p>\n<p>\u00cen<br \/>\nanul 1922 este numit director general al artelor, iar din 1926 a fost director<br \/>\nal\u00a0Teatrului Na\u0163ional din Bucure\u015fti, Rom\u00e2nia. Printre cele mai cunoscute dintre volumele<br \/>\nsale de versuri sunt: <i>\u201eRoman\u021be pentru mai t\u00e2rziu\u201d<\/i> (1908), <i>\u201eDe vorb\u0103 cu mine<br \/>\n\u00eensumi\u201d <\/i>(1913), <i>\u201eSpovedanii\u201d<\/i>\u00a0(1927), <i>\u201eStrofe pentru toat\u0103 lumea\u201d<\/i> (1930),\u00a0<i>\u201eNu sunt ce par<br \/>\na fi\u201d <\/i>(1936).<\/p>\n<h2>1945: Al Doilea R\u0103zboi Mondial &#8211; Trupele americane elibereaz\u0103 lag\u0103rul de concentrare nazist de la Buchenwald<\/h2>\n<div class=\"container-image  svelte-jd4qiv\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-9\/95cfdce6-9467-4c85-b77d-c33dab2dff22\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/div>\n<p>Lag\u0103rul de concentrare Buchenwald\u00a0a fost un\u00a0lag\u0103r de concentrare\u00a0nazist \u00eenfiin\u021bat pe muntele Ettersberg din\u00a0Germania, \u00een iulie 1937, unul din cele mai mari astfel de lag\u0103re de pe p\u0103m\u00e2nt german. Primul comandant al lag\u0103rului a fost\u00a0Karl-Otto Koch.<\/p>\n<p>De\u021binu\u021bii erau folosi\u021bi pentru munc\u0103 for\u021bat\u0103 \u00een fabricile locale de armament. Ace\u0219tia erau\u00a0evrei,\u00a0de\u021binu\u021bi politici,\u00a0homosexuali,\u00a0romi,\u00a0martori ai lui Iehova, de\u021binu\u021bi religio\u0219i, criminali, \u0219i\u00a0prizonieri de r\u0103zboi.<\/p>\n<p>P\u00e2n\u0103 \u00een 1942 majoritatea de\u021binu\u021bilor politici erau\u00a0comuni\u0219ti, ulterior ponderea de\u021binu\u021bilor politici cresc\u00e2nd considerabil.<\/p>\n<p>Majoritatea de\u021binu\u021bilor politici proveneau din \u021b\u0103ri ocupate \u0219i erau membri ai rezisten\u021bei.<\/p>\n<p>\u00cen lag\u0103rul de concentrare Buchenwald a fost ucis\u00a0Ernst Th\u00e4lmann, pre\u0219edintele\u00a0Partidului Comunist German\u00a0(KPD).<\/p>\n<h2>1976: Este creat primul computer personal\u00a0Apple I<\/h2>\n<div class=\"container-image  svelte-jd4qiv\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-1\/105e87f7-df8e-486d-b4bf-1c6bd9038f69\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/div>\n<p><a class=\"related-inline svelte-1t8qpgs\" data-gtrack='{\"event\":\"utm_click\",\"data\":{\"event_category\":\"article_related\"}}' href=\"https:\/\/adevarul.ro\/istoria-zilei\/1-aprilie-ziua-in-care-s-a-nascut-legendarul-2518224.html\" title=\"Alt articol de interes pentru tine\"><span class=\"inline-title svelte-1t8qpgs\">1 aprilie: Ziua \u00een care s-a n\u0103scut legendarul portar Helmut Duckadam, \u201eeroul de la Sevilla\u201c<\/span><\/a><\/p>\n<p>Apple Computer 1, cunoscut mai t\u00e2rziu ca\u00a0Apple I\u00a0sau\u00a0Apple-1, este un\u00a0computer\u00a0de birou lansat de Apple Computer Company (ast\u0103zi\u00a0Apple Inc.) \u00een 1976. <\/p>\n<p>A fost proiectat \u0219i construit manual de\u00a0Steve Wozniak. Pentru a finan\u021ba produc\u021bia acestor computere,\u00a0Steve Jobs\u00a0\u0219i-a v\u00e2ndut automobilul, un model\u00a0VW\u00a0Microbus, iar Steve Wozniak \u0219i-a v\u00e2ndut cu 500 de dolari computerul personal, un model HP-65.<\/p>\n<p>Computerele originale Apple I au fost cump\u0103rate de Byte Shop \u0219i au fost v\u00e2ndute cu 666 de dolari bucata.\u00a0<\/p>\n<p>Un num\u0103r de 175 de unit\u0103\u021bi dintr-un total de 200 au fost v\u00e2ndute, iar cele r\u0103mase au fost distruse.<\/p>\n<p>Succesul lui Apple I a ajutat la perfec\u021bionarea celui de-al doilea model care de\u021binea primele grafice color, fapt ce a ajutat compania s\u0103 evolueze \u0219i s\u0103 devin\u0103 una dintre cele mai de succes din lume.<\/p>\n<h2>\n1979: A murit Alexandru D. R\u0103dulescu, medic \u0219i scriitor, membru<br \/>\ntitular al Academiei Rom\u00e2ne<\/h2>\n<div class=\"container-image  svelte-jd4qiv\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-9\/90418f44-1e93-4602-87fa-3e72dfd0454e\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption\"> Alexandru D. R\u0103dulescu FOTO Wikipedia<\/div>\n<\/div>\n<p>\nS-a n\u0103scut la Foc\u015fani. A urmat studiile liceale \u015fi medicale la<br \/>\nBucure\u015fti.<\/p>\n<p>\n\u00cen 1914, \u015fi-a sus\u0163inut teza de doctorat \u201eUn procedeu simplu de<br \/>\ngastro-enterostomie \u015fi entero-anastomoz\u0103 f\u0103r\u0103 deschiderea<br \/>\nprealabil\u0103 a organelor cavitare\u201d, potrivit dic\u0163ionarului \u201eMembrii<br \/>\nAcademiei Rom\u00e2ne (1866-2003)\u201d (Ed. Enciclopedic\u0103\/Ed. Academiei<br \/>\nRom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 2003).\n<\/p>\n<p>\nA lucrat ca medic la CFR (1914-1916), preparator la Clinica II<br \/>\nChirurgical\u0103 din Bucure\u015fti (1915-1919), adjunct al Clinicii<br \/>\nChirurgicale de la Facultatea de Medicin\u0103 din Cluj (1919-1922),<br \/>\nmedic primar \u015fi director al Spitalului de Chirurgie Infantil\u0103 din<br \/>\nCluj (1920-1940), medic la Spitalul de Ortopedie \u015fi Tuberculoz\u0103<br \/>\nChirurgical\u0103 din Bucure\u015fti (1940-1962), profesor de clinic\u0103<br \/>\nortopedic\u0103 la Institutul de Medicin\u0103 \u015fi Farmacie din Bucure\u015fti<br \/>\n(1947-1962).\n<\/p>\n<p>\n\u00cen 1927, a fondat \u201eRevista de Ortopedie \u015fi Chirurgie Infantil\u0103\u201d,<br \/>\niar \u00een 1931 a pus bazele Societ\u0103\u0163ii Rom\u00e2ne de Ortopedie. Cele mai<br \/>\nimportante cercet\u0103ri realizate de Alexandru D. R\u0103dulescu s-au<br \/>\n\u00eencadrat \u00een domeniile scoliozelor, pseudoartrozelor, luxa\u0163iilor<br \/>\ncongenitale ale \u015foldului etc. Rezultatele studiilor sale au fost<br \/>\npublicate \u00een peste 300 de articole din reviste academice \u015fi c\u0103r\u0163i.<\/p>\n<p>\nS-a remarcat \u015fi ca scriitor, public\u00e2nd, sub pseudonimul Furpa Sera<br \/>\nsau sub nume propriu: \u201eB\u0103tea un v\u00e2nt de nebunie\u201d (1931),<br \/>\n\u201eSurprin\u015fi \u00een intimitate\u201d (1931), \u201eTrebuie s\u0103 \u00eenving\u201d<br \/>\n(1946), \u201eDe alt\u0103dat\u0103. Schi\u0163e \u015fi povestiri\u201d (1965), \u201eSandu<br \/>\nRonea\u201d (1968), piesa \u00een trei acte \u201eC\u0103r\u0103bu\u015ful de lumin\u0103\u201d<br \/>\n\u015f.a. Membru al Academiei de \u015etiin\u0163e Medicale Bucure\u015fti, al<br \/>\nAcademiei de Chirurgie Paris, al Societ\u0103\u0163ii Interna\u0163ionale de<br \/>\nChirurgie, al societ\u0103\u0163ilor de ortopedie din Bordeaux, Leipzig, Sofi<br \/>\na, Var\u015fovia etc. Membru corespondent (1 nov. 1948), apoi membru<br \/>\ntitular (2 iul. 1955) al Academiei Rom\u00e2ne. <\/p>\n<p>A murit la Bucure\u015fti.\n<\/p>\n<h2>2018: A murit actri\u021ba\u00a0Carmen St\u0103nescu<\/h2>\n<div class=\"container-image  svelte-jd4qiv\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-9\/95418937-d96e-40be-85f7-73784d405c92\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D700%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption\">Carmen St\u0103nescu FOTO: Arhiv\u0103<\/div>\n<\/div>\n<p>Carmen St\u0103nescu a fost o actri\u021b\u0103 rom\u00e2n\u0103 cunoscut\u0103 pentru rolurile sale din filmele \u0219i produc\u021biile teatrale rom\u00e2ne\u0219ti. N\u0103scut\u0103 pe 1 februarie 1933, la Bucure\u0219ti, a avut o carier\u0103 de succes \u00een cinematografie \u0219i teatru, remarc\u00e2ndu-se prin talentul s\u0103u \u0219i diversitatea rolurilor pe care le-a interpretat.<\/p>\n<p>St\u0103nescu a debutat \u00een 1952 \u0219i\u00a0<a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/cultura\/carmen-stanescu-80-de-ani-de-viata-60-de-1268582.html\">a jucat \u00een numeroase filme, dar \u0219i \u00een produc\u021bii de teatru<\/a>, av\u00e2nd o prezen\u021b\u0103 puternic\u0103 pe scenele rom\u00e2ne\u0219ti. A interpretat roluri importante \u00een filme precum \u201e<i>R\u0103scoala<\/i>\u201d (1966) \u0219i \u201e<i>Ciuleandra<\/i>\u201d (1985), fiind apreciat\u0103 pentru profunzimea \u0219i sensibilitatea interpret\u0103rilor sale.<\/p>\n<p>Carmen\u00a0<a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/cultura\/damian-crasmaru-sotul-lui-carmen-stanescu-s-a-1956762.html\">St\u0103nescu a fost c\u0103s\u0103torit\u0103 cu actorul\u00a0Damian Cr\u00e2\u0219maru<\/a>, care a decedat la data de 11 iulie 2019.<\/p>\n<p><i>\u201e<\/i><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/cultura\/actrita-carmen-stanescu-la-91-de-ani-ne-uram-1725895.html\"><i>Meseria de actor reprezinta viata noastra<\/i><\/a><i>. Si eu, si sotul meu am avut parte de o meserie grea, in sensul rolurilor imense pe care le-am jucat cu o mare raspundere de fiecare data. Fiecare spectacol l-am considerat ca o premiera, atat de mult ne preocupa. Daca aveam spectacol intr-o seara, nu ne duceam linistiti la ora spectacolului, cu vreo doua zile inainte incepeam sa ne pregatim. Nu mai vorbesc de repetitiile grele, noptile nedormite cu gandul la rol, la ce trebuie facut. In vremurile trecute se respecta mai mult aceasta meserie\u201d, <\/i>a m\u0103rturisit actri\u021ba \u00eentr-un interviu.<\/p>\n<div class=\"_hydratable\" data-props=\"%7B%22data%22%3A%7B%22caption%22%3A%22%22%2C%22embed%22%3A%22https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fembed%2FQddZvy0dA7c%22%2C%22height%22%3A320%2C%22service%22%3A%22youtube%22%2C%22source%22%3A%22https%3A%2F%2Fyoutu.be%2FQddZvy0dA7c%22%2C%22width%22%3A580%7D%2C%22id%22%3A%22WLeDUp-FjK%22%2C%22type%22%3A%22embed%22%2C%22lines%22%3A10%2C%22linesAbove%22%3A686%2C%22index%22%3A108%2C%22paragraphsAbove%22%3A71%2C%22percentage%22%3A0.9842180774748924%2C%22linesBellow%22%3A11%7D\" data-context=\"%7B%22parentBlockColumnCount%22%3A%7B%22value%22%3A0%2C%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%2C%22parentBlockBackgroundColor%22%3A%7B%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%7D\" data-component=\"EditorEmbedViewDefault\">\n<div class=\"container-embed svelte-1bb21e6\"><iframe src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/QddZvy0dA7c\" class=\"embed-youtube svelte-1bb21e6\" width=\"580\" allowfullscreen title=\"embed media\" loading=\"lazy\"><\/iframe><\/div>\n<\/div>\n<p>A fost considerat\u0103 una dintre\u00a0<a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/blogurile-adevarul\/cateva-cuvinte-la-moartea-marii-actrite-carmen-1856816.html\">cele mai valoroase actri\u021be ale teatrului<\/a>\u00a0\u0219i cinematografiei rom\u00e2ne\u0219ti, av\u00e2nd un impact semnificativ asupra artei dramatice din Rom\u00e2nia. Carmen St\u0103nescu a r\u0103mas un simbol al elegan\u021bei \u0219i al talentului \u00een cultura rom\u00e2n\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii sale.<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/cultura\/actrita-carmen-stanescu-a-murit-la-varsta-de-92-de-1856749.html\">Actri\u021ba s-a stins din via\u021b\u0103 la 11 aprilie 2018,<\/a>\u00a0la Bucure\u0219ti.<\/p>\n<p><\/main><\/p>\n<footer class=\"svelte-t0js42\">\n<div class=\"related-wrap related-footer svelte-1t8qpgs\"><span class=\"related-label svelte-1t8qpgs\">Cite\u0219te \u0219i<\/span><a class=\"related svelte-1t8qpgs\" data-gtrack='{\"event\":\"utm_click\",\"data\":{\"event_category\":\"article_related\"}}' href=\"https:\/\/adevarul.ro\/istoria-zilei\/3-aprilie-ziua-care-a-schimbat-comunicarea-53-de-2518980.html\" title=\"Alt articol de interes pentru tine\"><img decoding=\"async\" class=\"thumb svelte-1t8qpgs\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-3\/3bfd7c3f-d569-4207-bca1-638888c4aebe\/index.jpeg\" alt loading=\"lazy\" width=\"80\" height=\"54\"><span class=\"title svelte-1t8qpgs\">3 aprilie, ziua care a schimbat comunicarea: 53 de ani de la primul apel efectuat de pe un telefon mobil<\/span><\/a><\/div>\n<div class=\"meta svelte-t0js42\">\n<div class=\"authors svelte-t0js42\"><a href=\"\/author\/1899\" rel=\"author\" class=\"svelte-t0js42\">Maria \u0162aga<\/a><\/div>\n<div class=\"tags svelte-12okeyl\"><span class=\"tags-label metaFont svelte-12okeyl\">Cite\u0219te mai multe despre<\/span><\/p>\n<div class=\"tags-list svelte-12okeyl\"><a href=\"\/tag\/theodor%20pallady\" title=\"Ultimele \u0219tiri despre theodor pallady\" class=\"tag-pill svelte-12okeyl\">theodor pallady<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<p><a class=\"moreFromCategory svelte-t0js42\" href=\"\/istoria-zilei\" title=\"Istoria zilei\">Mai multe din <strong class=\"svelte-t0js42\">Istoria zilei<\/strong> \u203a<\/a><\/footer>\n<\/article>\n<p>[analyse_source url=&#8221;https:\/\/adevarul.ro\/istoria-zilei\/11-aprilie-ziua-in-care-s-a-nascut-pictorul-2520201.html&#8221;]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-d\/d3ebb096-a0ae-406c-b286-1fa6613a5276\/index.jpeg?p=f%3Djpeg%26w%3D1200%26h%3D630%26r%3Dcover&#8221;] Home Istoria zilei 11 aprilie: Ziua \u00een care s-a n\u0103scut pictorul rom\u00e2n Theodor Pallady Ziua mondial\u0103 de lupt\u0103 \u00eempotriva bolii Parkinson (World Parkinson&#8217;s Day) este marcat\u0103 pe 11 aprilie. Tot \u00een aceast\u0103 zi, cre\u0219tinii ortodoc\u0219i \u00eel pr\u0103znuiesc pe\u00a0Sf. Ier. Calinic de la Cernica, episcopul R\u00e2mnicului. De-a lungul anilor, \u00een data de 11 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[19,226],"class_list":["post-1877322","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-adevarul","tag-crawlmanager"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1877322","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1877322"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1877322\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1877322"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1877322"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1877322"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}