{"id":1877292,"date":"2026-04-11T02:00:25","date_gmt":"2026-04-10T23:00:25","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1877292"},"modified":"2026-04-11T02:00:25","modified_gmt":"2026-04-10T23:00:25","slug":"cum-au-fost-construite-minunile-ingineriei-antice-dunarea-si-muntii-mutati-pentru-podul-lui-traian-si","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1877292","title":{"rendered":"Cum au fost construite minunile ingineriei antice. Dun\u0103rea \u0219i mun\u021bii, muta\u021bi pentru Podul lui Traian \u0219i&#8230;"},"content":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-1\/1fdb586b-87a7-47f1-a107-2467eb32bd12\/index.jpeg?p=f%3Djpeg%26w%3D1200%26h%3D630%26r%3Dcover&#8221;]<\/p>\n<article class=\"svelte-t0js42\">\n<nav>\n<ul class=\"breadcrump svelte-xauq0s\">\n<li class=\"svelte-xauq0s\"><a href=\"\/\" title=\"Adev\u0103rul\" class=\"svelte-xauq0s\">Home<\/a><\/li>\n<li class=\"svelte-xauq0s\"><a href=\"\/stil-de-viata\" class=\"svelte-xauq0s\">Stil de via\u021b\u0103<\/a><\/li>\n<li class=\"svelte-xauq0s\"><a href=\"\/stil-de-viata\/magazin\" class=\"svelte-xauq0s\">Magazin<\/a><\/li>\n<li class=\"svelte-xauq0s\"><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/magazin\/cum-au-fost-construite-minunile-ingineriei-antice-2518391.html\" class=\"svelte-xauq0s\">Cum au fost construite minunile ingineriei antice. Dun\u0103rea \u0219i mun\u021bii, muta\u021bi pentru Podul lui Traian \u0219i Sarmizegetusa Regia<\/a><\/li>\n<\/ul>\n<\/nav>\n<p><main class=\"svelte-t0js42\"><\/p>\n<p>Dou\u0103 dintre cele mai impresionante monumente ale Antichit\u0103\u021bii de pe teritoriul Rom\u00e2niei, Podul lui Traian de la Drobeta \u0219i Sarmizegetusa Regia, continu\u0103 s\u0103 uimeasc\u0103 \u0219i dup\u0103 dou\u0103 milenii prin amploarea lucr\u0103rilor \u0219i solu\u021biile ingenioase alese de constructorii antici.<\/p>\n<div class=\"container-image  svelte-jd4qiv\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-1\/1fdb586b-87a7-47f1-a107-2467eb32bd12\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption\">Podul lui Traian, \u00een ipostaze diferite: \u00een Antichitate, secolul al XIX-lea \u0219i prezent. Wikipedia<\/div>\n<\/div>\n<p>Construc\u021bia templelor din Sarmizegetusa Regia \u0219i a Podului lui Traian peste Dun\u0103re au necesitat eforturi impresionante \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care marile lucr\u0103ri erau realizate f\u0103r\u0103 tehnologia modern\u0103. <\/p>\n<p>La aproape dou\u0103 milenii de la \u00eenfiin\u021barea lor, cele dou\u0103 locuri (primul reprezentativ pentru istoria dacilor, iar cel\u0103lalt pentru mo\u0219tenirea roman\u0103) continu\u0103 s\u0103 uimeasc\u0103 prin amploarea lucr\u0103rilor, ingeniozitatea solu\u021biilor tehnice \u0219i misterele legate de felul \u00een care au fost ridicate.<\/p>\n<p>Aflat\u0103 la peste 1.000 de metri altitudine \u00een Mun\u021bii \u0218ureanu, \u00eentr-un \u021binut care \u00een prezent ofer\u0103 condi\u021bii climatice mai pu\u021bin prielnice locuirii, Sarmizegetusa Regia s-a dezvoltat \u00eencep\u00e2nd din secolul I \u00ee. Hr., devenind una dintre cele mai mari a\u0219ez\u0103ri antice de pe teritoriul Rom\u00e2niei. Centrul s\u0103u de putere l-ar fi reprezentat zona sacr\u0103, ocupat\u0103 \u00een prezent de cele mai vizibile terase ale sale, pe care vizitatorii descoper\u0103 ruinele unor edificii religioase antice.<\/p>\n<h2>Mun\u021bii, netezi\u021bi pentru construc\u021bia Sarmizegetusei Regia<\/h2>\n<p>\u00cen jurul a\u0219ez\u0103rii de la Gr\u0103di\u0219tea Muncelului au fost identificate sute de terase \u0219i platforme artificiale, folosite de antici pentru a-\u0219i a\u0219eza gospod\u0103riile \u0219i c\u0103tunele izolate. \u00cen secolul XX, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au observat c\u0103 pe dealurile care \u00eenconjurau situl, \u00een zona de vest, sud \u0219i est, la poalele Sarmizegetusei, se aflau cel pu\u021bin 100 de terase artificiale, \u00eens\u0103 cercet\u0103rile recente realizate cu tehnologia LIDAR de scanare \u0219i cartografiere a terenului au dus la identificarea mai multor astfel de edificii.<\/p>\n<div class=\"container-image  svelte-jd4qiv\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-a\/a24dc5fd-351f-48ea-9a8b-7bac911cd1c2\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption\">Sarmizegetusa Regia. Terasa a XI-a. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/div>\n<\/div>\n<p><i>\u201eSetul nostru de date arat\u0103 c\u0103 aproximativ 430 de terase \u0219i platforme de case au fost amplasate numai pe dealul Gr\u0103di\u0219tea Muncelului, extinz\u00e2nd semnificativ estim\u0103rile anterioare privind \u00eentinderea \u0219i densitatea acestei a\u0219ez\u0103ri. Analiza densit\u0103\u021bii nucleului demonstreaz\u0103 nu numai c\u0103, de departe, cea mai mare concentrare de activitate a fost \u00een zona de la vest de deal, dar \u0219i c\u0103 aceast\u0103 zon\u0103 de a\u0219ezare de mare densitate se extinde mai spre nord, dincolo de acel deal, pe versan\u021bii sudici ai dealului Muncelu, \u00een zona Fe\u021bele Albe \u0219i \u0218esul cu Br\u00e2nz\u0103. Acest lucru aduce poten\u021biala \u00eentindere total\u0103 a Sarmizegetusei Regia la aproximativ 650 de terase \u0219i platforme de a\u0219ez\u0103ri antice\u201d, <\/i>ar\u0103tau cercet\u0103torii Ioana A. Oltean \u0219i Jo\u00e3o Fonte, \u00een studiul \u201eMicrotopografii ale a\u0219ez\u0103rilor montane dacice \u0219i ale tendin\u021belor de agregare comunitar\u0103 \u00een Mun\u021bii Or\u0103\u0219tiei, Rom\u00e2nia\u201d.<\/p>\n<p>\u00cen Sarmizegetusa Regia, dar \u0219i \u00een alte a\u0219ez\u0103ri dacice, ca Fe\u021bele Albe, V\u00e2rful lui Hulpe, Coste\u0219ti sau Piatra Ro\u0219ie, anticii au netezit pantele din mun\u021bi, transform\u00e2ndu-le \u00een terase, unele supraetajate, \u00eent\u0103rite de ziduri de sus\u021binere care, potrivit arheologilor, puteau atinge 12\u201314 metri (\u00een cazul Terasei a XI-a din Sarmizegetusa Regia).<\/p>\n<p><i>\u201e\u00cen mod obi\u0219nuit, pornindu-se de la forma variabil\u0103 a unei terase naturale, s-a procedat la excavarea p\u0103m\u00e2ntului \u0219i a st\u00e2ncii dinspre deal a terasei naturale \u0219i la depunerea acestora \u00een marginea dinspre vale. C\u00e2nd excava\u021bia ajungea, \u00een partea dinspre deal, la nivelul superior al st\u00e2ncii, nu era oprit\u0103, ci continua \u00eenc\u0103 0,5\u20131 metru ad\u00e2ncime, pentru c\u0103 mica\u0219istul r\u0103mas f\u0103r\u0103 copertin\u0103 devenea sf\u0103r\u00e2micios sub ac\u021biunea agen\u021bilor stratosferici. Pentru a se evita o astfel de situa\u021bie, orizontala terasei era calculat\u0103 de a\u0219a manier\u0103, \u00eenc\u00e2t s\u0103 permit\u0103 protejarea rocii native cu o copertin\u0103 din p\u0103m\u00e2nt galben tasat, a\u0219ezat pe ea, iar peste el era a\u0219ezat p\u0103m\u00e2nt obi\u0219nuit. Pe acest ultim strat urmau s\u0103 se ridice construc\u021biile\u201d, <\/i>ar\u0103tau arheologii Ioan Glodariu (1940\u20132017, fost \u0219ef al \u0219antierului arheologic de la Sarmizegetusa Regia \u00een anii \u201980), Eugen Iaroslavschi \u0219i Adriana Rusu, \u00een volumul \u201eCet\u0103\u021bi \u0219i a\u0219ez\u0103ri dacice \u00een Mun\u021bii Or\u0103\u0219tiei\u201d (1988).<\/p>\n<h2>Marile terase din Sarmizegetusa, sprijinite de ziduri uria\u0219e<\/h2>\n<p>La cap\u0103tul dinspre vale al teraselor, pentru consolidarea umpluturii, straturile de p\u0103m\u00e2nt \u0219i piatr\u0103 erau a\u0219ezate alternativ, iar p\u0103m\u00e2ntul brun era amestecat cu argil\u0103, pentru a-i spori rezisten\u021ba. <\/p>\n<p>La Sarmizegetusa Regia, sute de mii de metri cubi de p\u0103m\u00e2nt \u0219i piatr\u0103 au fost excava\u021bi pentru amenajarea teraselor, cu lungimi \u0219i l\u0103\u021bimi de zeci de metri, realizate prin netezirea unor mici terase naturale \u0219i a versan\u021bilor. Terasele IX, X \u0219i XI din Sarmizegetusa Regia, pe care au fost ridicate marile temple, erau sus\u021binute, dinspre deal \u0219i din p\u0103r\u021bile laterale, de ziduri puternice, menite s\u0103 previn\u0103 alunec\u0103rile de teren.<\/p>\n<div class=\"_hydratable\" data-props=\"%7B%22type%22%3A%22video%22%2C%22data%22%3A%7B%22player_options%22%3A%7B%7D%2C%22video%22%3A%7B%22animated%22%3A0%2C%22created_at%22%3A%222025-05-20T14%3A37%3A59.000Z%22%2C%22created_by%22%3A149%2C%22entity_type%22%3A%22media%22%2C%22extension%22%3A%22mp4%22%2C%22id%22%3A%2238edafe0-dbf4-4c50-85b4-0172b05670f6%22%2C%22origin_duration%22%3A133320%2C%22origin_hash%22%3A%22c4ab000e3724bde13237e53620260d593274bb73%22%2C%22origin_height%22%3A720%2C%22origin_name%22%3A%22Sarmizegetusa%20Regia%20%20Video%20Daniel%20Gu%C8%9B%C4%83%20ADEV%C4%82RUL.mp4%22%2C%22origin_size%22%3A86125135%2C%22origin_width%22%3A1280%2C%22path%22%3A%22video-3%2F38edafe0-dbf4-4c50-85b4-0172b05670f6%2Findex.m3u8%22%2C%22prevent_prune%22%3A0%2C%22published%22%3A0%2C%22restrict_domains%22%3Anull%2C%22status%22%3A%22ready%22%2C%22thumb%22%3A%22https%3A%2F%2Fcdn.adh.reperio.news%2Fvideo-3%2F38edafe0-dbf4-4c50-85b4-0172b05670f6%2Fthumb-00001.png%22%2C%22title%22%3A%22Sarmizegetusa%20Regia%20%20Video%20Daniel%20Gu%C8%9B%C4%83%20ADEV%C4%82RUL%20mp4%22%2C%22type%22%3A%22video%22%2C%22updated_at%22%3A%222025-05-20T14%3A38%3A54.000Z%22%2C%22url%22%3A%22https%3A%2F%2Fcdn.adh.reperio.news%2Fvideo-3%2F38edafe0-dbf4-4c50-85b4-0172b05670f6%2Findex.m3u8%22%2C%22video_raw%22%3Anull%2C%22video_thumbnail%22%3Anull%7D%7D%7D\" data-context=\"%7B%22parentBlockColumnCount%22%3A%7B%22value%22%3A0%2C%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%2C%22parentBlockBackgroundColor%22%3A%7B%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%7D\" data-component=\"EditorVideoPlayer\"><\/div>\n<p><i>\u201eCele trei terase sunt etajate \u0219i, de fiecare dat\u0103, terasa inferioar\u0103 este mai lung\u0103 dec\u00e2t cea aflat\u0103 deasupra ei, astfel c\u0103 zidul de sus\u021binere a terasei superioare \u00eendeplinea, concomitent, \u0219i func\u021bia de a o proteja pe cealalt\u0103. Dispunerea \u00een trepte a celor trei terase, \u00eenchise de puternicele \u0219i impozantele lor ziduri albe de calcar, trebuie s\u0103 fi fost impresionant\u0103, amintind, cu p\u0103strarea propor\u021biilor, imaginea Pergamului antic\u201d,<\/i> informa arheologul Ioan Glodariu, cu o activitate de peste 40 de ani \u00een cercetarea a\u0219ez\u0103rilor dacice.<\/p>\n<p>Terasa a XI-a, pe care au fost descoperite cele mai multe temple, avea o lungime de peste 200 de metri \u0219i o l\u0103\u021bime de circa 50 de metri \u0219i a fost sprijinit\u0103 de mai multe ziduri.<\/p>\n<p><i>\u201eCel mai puternic zid de sus\u021binere se afl\u0103 pe latura de sud a terasei a XI-a, amenajat\u0103 \u00een trei etape succesive. \u00cen\u0103l\u021bimea final\u0103 a zidului de sus\u021binere a terasei nu putea fi \u00een Antichitate mai mic\u0103 de 12\u201314 metri. Totodat\u0103, terasa era protejat\u0103 pe latura de nord de un alt zid\u201d, <\/i>ar\u0103ta arheologul Ioan Glodariu.<\/p>\n<p>Speciali\u0219tii au estimat c\u0103 peste 100.000 de metri cubi de umplutur\u0103 au fost folosi\u021bi numai la amenajarea terasei pe care se afl\u0103 marele sanctuar circular, soarele de andezit \u0219i ruinele altor cinci temple de calcar \u0219i andezit.<\/p>\n<h2>Materialele de construc\u021bie aduse de la zeci de kilometri<\/h2>\n<p>Ruinele unor temple din Sarmizegetusa Regia st\u00e2rnesc \u0219i ele uimirea fa\u021b\u0103 de modul \u00een care au fost construite. Materialele de construc\u021bie au fost aduse de la cariere aflate la zeci de kilometri. <a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stiri-locale\/hunedoara\/secretele-marilor-cariere-dacice-cum-au-fost-2162052.html\">Potrivit unor istorici, aproape 20.000 de metri cubi de piatr\u0103 <\/a>provenit\u0103 din cariera de la M\u0103gura C\u0103lanului au fost folosi\u021bi la construc\u021bia cet\u0103\u021bilor dacice, unele aflate la distan\u021be de peste 50 de kilometri. <\/p>\n<p>Blocurile de calcar t\u0103iate \u0219i \u0219lefuite la M\u0103gura C\u0103lanului compuneau zidurile puternice ale cet\u0103\u021bilor dacice ori au fost folosite la construc\u021bia unor terase, turnuri, trepte, drumuri pavate \u0219i sanctuare. La M\u0103gura C\u0103lanului (<i><b>video<\/b><\/i>), erau fasonate cu d\u0103l\u021bile, \u0219lefuite \u0219i sortate. Apoi erau \u00eenc\u0103rcate, iarna, \u00een s\u0103nii trase de boi, pentru a fi urcate \u00een mun\u021bi.<\/p>\n<div class=\"_hydratable\" data-props=\"%7B%22type%22%3A%22video%22%2C%22data%22%3A%7B%22player_options%22%3A%7B%7D%2C%22video%22%3A%7B%22animated%22%3Anull%2C%22created_at%22%3A%222022-05-04T12%3A21%3A27.000Z%22%2C%22created_by%22%3A1%2C%22entity_type%22%3A%22media%22%2C%22extension%22%3A%22mp4%22%2C%22id%22%3A%227e7fdf3a-128a-4a4f-aafe-537f46e29e4a%22%2C%22origin_duration%22%3Anull%2C%22origin_hash%22%3A%22ad189b3e3cecb69b281ae209b7863937be615f01%22%2C%22origin_height%22%3Anull%2C%22origin_name%22%3A%22Magura%20C%C4%83lanului%2C%20cariera%20dacica.mp4%22%2C%22origin_size%22%3A10600904%2C%22origin_width%22%3Anull%2C%22path%22%3A%22video-7%2F7e7fdf3a-128a-4a4f-aafe-537f46e29e4a%2Findex.m3u8%22%2C%22prevent_prune%22%3A0%2C%22published%22%3A0%2C%22restrict_domains%22%3A%5B%22adevarul.ro%22%5D%2C%22status%22%3A%22ready%22%2C%22thumb%22%3A%22https%3A%2F%2Fcdn.adh.reperio.news%2Fvideo-7%2F7e7fdf3a-128a-4a4f-aafe-537f46e29e4a%2Fthumb-00001.png%22%2C%22title%22%3A%22M%C4%83gura%20C%C4%83lanului%2C%20cariera%20dacic%C4%83%22%2C%22type%22%3A%22video%22%2C%22updated_at%22%3A%222022-06-22T22%3A02%3A34.000Z%22%2C%22url%22%3A%22https%3A%2F%2Fcdn.adh.reperio.news%2Fvideo-7%2F7e7fdf3a-128a-4a4f-aafe-537f46e29e4a%2Findex.m3u8%22%2C%22video_raw%22%3A0%2C%22video_thumbnail%22%3Anull%7D%7D%7D\" data-context=\"%7B%22parentBlockColumnCount%22%3A%7B%22value%22%3A0%2C%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%2C%22parentBlockBackgroundColor%22%3A%7B%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%7D\" data-component=\"EditorVideoPlayer\"><\/div>\n<p>La construc\u021bia templelor din Sarmizegetusa Regia, dacii au folosit andezit cenu\u0219iu, o roc\u0103 vulcanic\u0103 dur\u0103, provenit\u0103 de la cariera de la Cozia, aflat\u0103 la peste 50 de kilometri distan\u021b\u0103 de capitala dacilor. Din andezit au fost realizate \u0219i discurile de aproape trei tone, prezente \u00een structura templelor antice, coloanele, vasele mari de cult, tamburii \u0219i faimosul \u201esoare de andezit\u201d din <a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/magazin\/secretul-supravietuirii-dacilor-in-carpati-iarna-2487108.html\">incinta sacr\u0103 a Sarmizegetusei Regia.<\/a><\/p>\n<p><i>\u201eDup\u0103 toate probabilit\u0103\u021bile, andezitele au fost aduse \u00een sit ca discuri \u0219i coloane deja finisate, deoarece nu se g\u0103sesc, \u00een incinta cet\u0103\u021bii, fragmente \u0219i rebuturi rezultate \u00een urma cioplirii. Exist\u0103, totu\u0219i, dovezi c\u0103 cea mai mare parte din coloanele de andezit au fost sparte inten\u021bionat, iar fragmente din aceste coloane se reg\u0103sesc fie \u00eempr\u0103\u0219tiate \u00eent\u00e2mpl\u0103tor prin materialul de umplutur\u0103 al teraselor, fie ca moloane constituente ale zidurilor cet\u0103\u021bii\u201d<\/i>, ar\u0103ta dr. Iulian Olteanu, \u00een \u201eStudiul privind componentele litice din ansamblul cet\u0103\u021bii dacice Sarmizegetusa Regia\u201d (2019).<\/p>\n<h2>Controversele discurilor de andezit<\/h2>\n<p>Unii speciali\u0219ti apreciaz\u0103 c\u0103 transportul marilor discuri de andezit putea fi f\u0103cut pe r\u00e2urile Mure\u0219 \u0219i Strei, p\u00e2n\u0103 la poalele mun\u021bilor.<\/p>\n<div class=\"_hydratable\" data-props=\"%7B%22type%22%3A%22video%22%2C%22data%22%3A%7B%22player_options%22%3A%7B%7D%2C%22video%22%3A%7B%22animated%22%3Anull%2C%22created_at%22%3A%222022-04-11T07%3A34%3A19.000Z%22%2C%22created_by%22%3A1%2C%22entity_type%22%3A%22media%22%2C%22extension%22%3A%22mp4%22%2C%22id%22%3A%22c1809433-e296-41de-8bf6-8c7472a4fd77%22%2C%22origin_duration%22%3Anull%2C%22origin_hash%22%3A%222c6d4041bb66c379e00abd9969ac12272479ea69%22%2C%22origin_height%22%3Anull%2C%22origin_name%22%3A%22De%20aici%20dacii%20au%20adus%20andezitul%20pentru%20templele%20din%20Sarmizegetusa%20Regia.%20IMAGINI%20AERIENE.mp4%22%2C%22origin_size%22%3A67755591%2C%22origin_width%22%3Anull%2C%22path%22%3A%22video-c%2Fc1809433-e296-41de-8bf6-8c7472a4fd77%2Findex.m3u8%22%2C%22prevent_prune%22%3A0%2C%22published%22%3A0%2C%22restrict_domains%22%3A%5B%22adevarul.ro%22%5D%2C%22status%22%3A%22ready%22%2C%22thumb%22%3A%22https%3A%2F%2Fcdn.adh.reperio.news%2Fvideo-c%2Fc1809433-e296-41de-8bf6-8c7472a4fd77%2Fthumb-00001.png%22%2C%22title%22%3A%22Cariera%20dacic%C4%83%20de%20andezit%2C%20locul%20de%20unde%20dacii%20au%20adus%20andezitul%20pentru%20templele%20din%20Sarmizegetusa%20Regia%22%2C%22type%22%3A%22video%22%2C%22updated_at%22%3A%222022-06-23T07%3A12%3A16.000Z%22%2C%22url%22%3A%22https%3A%2F%2Fcdn.adh.reperio.news%2Fvideo-c%2Fc1809433-e296-41de-8bf6-8c7472a4fd77%2Findex.m3u8%22%2C%22video_raw%22%3A0%2C%22video_thumbnail%22%3Anull%7D%7D%7D\" data-context=\"%7B%22parentBlockColumnCount%22%3A%7B%22value%22%3A0%2C%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%2C%22parentBlockBackgroundColor%22%3A%7B%22type%22%3A%22store%2Freadable%22%7D%7D\" data-component=\"EditorVideoPlayer\"><\/div>\n<p> De aici, el continua pe uscat, pe ultimii c\u00e2teva zeci de kilometri spre Sarmizegetusa Regia \u0219i Pustiosu, necesit\u00e2nd o mobilizare impresionant\u0103 de for\u021be. Rolul discurilor de roc\u0103 vulcanic\u0103 alese pentru temple a st\u00e2rnit de-a lungul timpului controverse.<\/p>\n<p><i>\u201eAm vrea s\u0103 \u00een\u021belegem de ce a trebuit de t\u0103iat cu eforturi colosale, chiar \u0219i pentru tehnologiile moderne, neimaginabil de dura piatr\u0103 de Uroi, c\u00e2nd pentru ni\u0219te construc\u021bii din nuiele \u0219i lut se putea sclipi \u0219i un fundament din \u0219isturi de munte, tot foarte rezistente? De ce a trebuit terasat un spa\u021biu de c\u00e2teva mii de metri p\u0103tra\u021bi, de ce a trebuit cl\u0103dit pe roca de munte 5\u201310\u201315 metri de lut \u0219i nisip, iar construc\u021bia cu destina\u021bie religioas\u0103 de pe acest fundament urie\u0219esc s\u0103 fie din lemn fe\u021buit cu lut? Doar ipoteza c\u0103 aceste pietre colosale, extraordinar de dure, pe care mileniile nu le ating, sunt prototipul sau paralela ideii spiritului a dacilor, poate scoate perdeaua misterului de pe aceste construc\u021bii colosale, executate \u00een zone cu at\u00e2ta intemperie \u0219i cu at\u00e2tea pr\u0103p\u0103stii adev\u0103rate, \u00een mun\u021bi adev\u0103ra\u021bi\u201d,<\/i> nota omul de \u0219tiin\u021b\u0103 Andrei V\u00e2rtic (1948 &#8211; 2009), care le-a cercetat \u00een anii \u201990.<\/p>\n<p>De profesie fizician, publicistul Andrei V\u00e2rtic prezenta ipoteza c\u0103 andezitele aduse la Sarmizegetusa Regia erau \u201eroci magnetice\u201d c\u0103ora dacii le acordau o importan\u021b\u0103 spiritual\u0103. <\/p>\n<h2>Dun\u0103rea, deviat\u0103 pentru construc\u021bia Podului lui Traian<\/h2>\n<p>Regiunile istorice ale Banatului, Olteniei \u0219i Transilvaniei sunt \u00eemp\u00e2nzite de r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele edificiilor antice din secolele II \u0219i III, perioada \u00een care aceste locuri au fost cuprinse \u00een Imperiul Roman. Unul dintre cele mai spectaculoase monumente ale Antichit\u0103\u021bii, ale c\u0103rui vestigii s-au p\u0103strat pe teritoriul Rom\u00e2niei, este Podul lui Traian de la Drobeta Turnu Severin.<\/p>\n<p>Podul peste Dun\u0103re a fost proiectat de arhitectul Apollodor din Damasc \u0219i a fost construit \u00eentre anii 103 \u0219i 105. Pentru construc\u021bia sa a fost nevoie ca Dun\u0103rea s\u0103 fie ab\u0103tut\u0103 de la cursul normal, cu ajutorul unui bra\u021b mort, pe malul drept, pentru a putea fi realiza\u021bi cei 20 de piloni ai podului, care m\u0103sura peste un kilometru.<\/p>\n<p>Istoricul Dumitru Tudor ar\u0103ta c\u0103 arhitectul antic Apollodor a ales ca loc de construc\u021bie a podului de 1,1 kilometri albia Dun\u0103rii din fa\u021ba actualului ora\u0219 Drobeta Turnu Severin, datorit\u0103 avantajelor tehnice pe care le prezenta Insula \u0218imian, aflat\u0103 \u00een aval, \u0219i nu din considera\u021bii de natur\u0103 militar\u0103 sau economic\u0103.<\/p>\n<p><i>\u201eEste \u0219tiut c\u0103 arhitec\u021bii romani fundau picioarele podurilor de piatr\u0103 \u00een albia marilor fluvii numai prin sistemul abaterii apei, pentru ca zid\u0103ria s\u0103 poat\u0103 fi ridicat\u0103 pe uscat. Ca aceast\u0103 metod\u0103 s\u0103 poat\u0103 fi aplicat\u0103, era necesar ca \u00een punctul respectiv s\u0103 se sape un canal de deviere total\u0103 sau par\u021bial\u0103 a apei\u201d<\/i>, nota istoricul.<\/p>\n<p>La Por\u021bile de Fier, aflate \u00een amonte, la 15 kilometri de viitorul pod, romanii au construit un canal de naviga\u021bie pentru a ad\u00e2nci Dun\u0103rea pe o lungime de circa trei kilometri, astfel \u00eenc\u00e2t navele lor s\u0103 traverseze \u00een siguran\u021b\u0103 prin cel mai periculos loc al fluviului. Acela\u0219i sistem de deviere a fost folosit \u0219i la construc\u021bia podului.<\/p>\n<p><i>\u201eDac\u0103 la Por\u021bile de Fier s-a s\u0103pat un canal cu totul nou, pe un teren virgin, la podul lui Traian s-a l\u0103rgit un vechi bra\u021b al Dun\u0103rii, ca pe el s\u0103 fie ab\u0103tut\u0103 cea mai mare parte a apelor de pe albia principal\u0103. Bra\u021bul mort de pe malul iugoslav este \u0219i azi plin cu ap\u0103, pe o lungime de circa 6 kilometri. Cu ajutorul unui dig puternic, Apollodor a avut posibilitatea s\u0103 devieze pe acest bra\u021b cea mai mare parte din debitul apei fluviului de pe albia principal\u0103 a Dun\u0103rii. Prin alte canale de deviere s-a folosit, de asemenea, \u0219i de existen\u021ba unui puternic banc de nisip (o prelungire a insulei \u0218imian), care apare \u0219i azi \u00een timpul sc\u0103derii cursului apei\u201d<\/i>, <a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stiri-locale\/turnu-severin\/insula-simian-ostrovul-care-trebuia-sa-salveze-2517634.html\">nota academicianul Dumitru Tudor.<\/a><\/p>\n<h2>Cum au fost construi\u021bi pilonii podului<\/h2>\n<p>Acesta ad\u0103uga c\u0103 fiecare picior al podului avea l\u0103\u021bimea de 18\u201319 metri, lungimea de 33\u201334 metri \u0219i era prev\u0103zut, spre amonte \u0219i aval, cu \u201ecol\u021bari\u201d pentru despicat curentul apei. Felul cum au fost zidite, cu temeliile \u00eenfipte \u00een albia fluviului, ar\u0103ta c\u0103 fundarea lor s-a f\u0103cut numai pe fundul secat al Dun\u0103rii.<\/p>\n<p>Potrivit istoricului, \u00een 1909 s-ar fi putut afla exact cum au fost fundate picioarele Podului lui Traian, pentru c\u0103 dou\u0103 dintre ele au fost demolate p\u00e2n\u0103 la temelii. Numai c\u0103 inginerul care a condus lucrarea nu a publicat observa\u021biile f\u0103cute.<\/p>\n<p><i>\u201eAtunci c\u00e2nd a \u00eenceput d\u0103r\u00e2marea, el a \u00eent\u00e2lnit straturi groase de zid\u0103rie lucrat\u0103 cu c\u0103r\u0103mid\u0103, apoi un miez puternic din piatr\u0103 spart\u0103, legat\u0103 cu mortar de var, iar la baza picioarelor fuseser\u0103 a\u0219ternute mai multe straturi de blocuri din calcar, legate \u00eentre ele \u00eentr-o perfect\u0103 orizontalitate. A\u0219ezarea acestor blocuri era posibil\u0103 sub nivelul apei numai pe albia uscat\u0103\u201d, <\/i>nota Dumitru Tudor.<\/p>\n<h2>Ingineria roman\u0103 de la baza podului<\/h2>\n<p>Blocurile erau legate \u00eentre ele cu bare de stejar, foarte bine conservate, iar \u00een jur existau urme de cofraje \u0219i incinte din piloni de lemn, etan\u0219ate cu ciment roman adus din Italia. O parte dintre blocurile \u0219i pilonii descoperi\u021bi atunci s-au p\u0103strat la Muzeul \u201ePor\u021bile de Fier\u201d din Drobeta Turnu Severin.<\/p>\n<p><i>\u201e\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu enigma construc\u021biei picioarelor podului lui Traian, ajungem la urm\u0103toarele concluzii, sprijinite \u0219i pe recomand\u0103rile f\u0103cute de arhitec\u021bii romani: mai \u00eent\u00e2i, Apollodor a ab\u0103tut cel pu\u021bin dou\u0103 treimi din volumul Dun\u0103rii pe bra\u021bul sudic al fluviului. Unele picioare au fost construite direct pe uscat, pentru altele \u00eens\u0103 s-au folosit metode speciale. Acolo unde \u00eenc\u0103 mai curgea ap\u0103, s-au ridicat \u00een albia Dun\u0103rii \u021barcuri de m\u0103rimea 40 x 26,68 m, din piloni \u00eenal\u021bi de 3,62 m, \u00eenfip\u021bi puternic \u00een p\u0103m\u00e2nt. \u00centre pere\u021bii dubli ai acestor \u021barcuri s-a turnat ciment natural (pozzolana), adus din Italia. Apa izolat\u0103 \u00een aceste \u021barcuri, prin \u00eent\u0103rirea cimentului, a fost apoi evacuat\u0103 cu ajutorul diferitelor pompe de care dispuneau romanii (tympanum, cochlea etc.)\u201d<\/i>, ar\u0103ta istoricul.<\/p>\n<p>Romanii au construit apoi un alt \u021barc din piloni, au cur\u0103\u021bat \u0219i s\u0103pat fundul albiei, apoi au turnat un strat de beton. Peste el au a\u0219ezat blocuri de calcar t\u0103iate egal, fixate \u00eentre ele cu lemn de stejar \u0219i bare metalice. Deasupra acestei temelii au ridicat miezul pilonului, din piatr\u0103 \u0219i mortar, apoi partea din c\u0103r\u0103mid\u0103 care sus\u021binea podul.<\/p>\n<p><i>\u201eNatural, o atare zidire a solicitat importante for\u021be de munc\u0103 \u0219i materiale de construc\u021bie. Inscrip\u021biile \u00eent\u00e2lnite pe c\u0103r\u0103mizile din zid\u0103ria podului ne arat\u0103 c\u0103 numai pentru preg\u0103tirea acestui material de construc\u021bie s-au folosit o legiune \u0219i trei corpuri auxiliare, aproximativ 8.000\u20139.000 de solda\u021bi. Toat\u0103 piatra a fost extras\u0103 din faliile malurilor Dun\u0103rii, care se g\u0103sesc azi pe flancurile barajului de la \u00abPor\u021bile de Fier\u00bb. Transportul s-a f\u0103cut, \u00een aval, cu cor\u0103biile, p\u00e2n\u0103 la \u0219antierul de lucru\u201d<\/i>, explica profesorul universitar, \u00een 1970.<\/p>\n<p>Potrivit istoricului, blocurile mari de piatr\u0103, de 800\u20131.000 de kilograme, au fost ridicate cu macarale \u0219i cobor\u00e2te de pe cor\u0103bii la baza picioarelor podului, fapt indicat de orificiile trapezoidale s\u0103pate \u00een suprafa\u021ba blocurilor, folosite pentru prinderea c\u00e2rligelor scripetelui.<\/p>\n<h2>B\u00e2rnele de stejar, aduse din p\u0103durile seculare ale dacilor<\/h2>\n<p>De\u0219i podul a fost distrus \u00een secolul al III-lea, \u00een afara pilonilor de piatr\u0103, \u0219i alte p\u0103r\u021bi din structura sa au rezistat. Cel pu\u021bin o grind\u0103 de stejar s-a p\u0103strat din podul antic de la Drobeta &#8211; Turnu Severin, ridicat din ordinul \u00eemp\u0103ratului Traian, \u00een vremea r\u0103zboaielor daco-romane.<\/p>\n<p><i>\u201eStejarul folosit la podul de peste Dun\u0103re n-a fost adus din sud-vest, cum se crede, ci din nordul Dun\u0103rii. Deci, la construirea podului, Traian trebuie s\u0103 fi fost st\u0103p\u00e2n \u2014 cel pu\u021bin \u00een parte \u2014 pe regiunea colinelor din Oltenia sau Banat, unde cre\u0219tea asemenea stejar \u0219i era u\u0219or de adus\u201d,<\/i> ar\u0103ta inginerul Ion Florescu, \u00een Revista p\u0103durilor (1967).<\/p>\n<p>Unii istorici sus\u021bin c\u0103, \u00een vremea \u00eemp\u0103ratului Hadrian, succesorul lui Traian pe tronul Imperiului Roman, podul a fost distrus par\u021bial, de team\u0103 ca el s\u0103 nu fie folosit de dacii r\u0103zvr\u0103ti\u021bi. <\/p>\n<p>\u00cen 1909, Comisia Interna\u021bional\u0103 a Dun\u0103rii a decis s\u0103 distrug\u0103 doi st\u00e2lpi care st\u00e2njeneau naviga\u021bia. \u00cen 1932, erau 16 st\u00e2lpi r\u0103ma\u0219i sub ap\u0103, dar \u00een 1982 doar 12 au mai fost identifica\u021bi de arheologi. \u00cen prezent se pot vedea primul \u0219i ultimul st\u00e2lp pe malurile Dun\u0103rii. Ruinele podului de la Drobeta &#8211; Turnu Severin au fost declarate monument istoric.<\/p>\n<p><\/main><\/p>\n<footer class=\"svelte-t0js42\">\n<div class=\"meta svelte-t0js42\">\n<div class=\"authors svelte-t0js42\"><a href=\"\/author\/788\" rel=\"author\" class=\"svelte-t0js42\">Daniel Gu\u0163\u0103<\/a><\/div>\n<div class=\"tags svelte-12okeyl\"><span class=\"tags-label metaFont svelte-12okeyl\">Cite\u0219te mai multe despre<\/span><\/p>\n<div class=\"tags-list svelte-12okeyl\"><a href=\"\/tag\/sarmizegetusa%20regia\" title=\"Ultimele \u0219tiri despre sarmizegetusa regia\" class=\"tag-pill svelte-12okeyl\">sarmizegetusa regia<\/a><a href=\"\/tag\/dunarea\" title=\"Ultimele \u0219tiri despre dunarea\" class=\"tag-pill svelte-12okeyl\">dunarea<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<p><a class=\"moreFromCategory svelte-t0js42\" href=\"\/stil-de-viata\/magazin\" title=\"Magazin\">Mai multe din <strong class=\"svelte-t0js42\">Magazin<\/strong> \u203a<\/a><\/footer>\n<\/article>\n<p>[analyse_source url=&#8221;https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/magazin\/cum-au-fost-construite-minunile-ingineriei-antice-2518391.html&#8221;]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-1\/1fdb586b-87a7-47f1-a107-2467eb32bd12\/index.jpeg?p=f%3Djpeg%26w%3D1200%26h%3D630%26r%3Dcover&#8221;] Home Stil de via\u021b\u0103 Magazin Cum au fost construite minunile ingineriei antice. Dun\u0103rea \u0219i mun\u021bii, muta\u021bi pentru Podul lui Traian \u0219i Sarmizegetusa Regia Dou\u0103 dintre cele mai impresionante monumente ale Antichit\u0103\u021bii de pe teritoriul Rom\u00e2niei, Podul lui Traian de la Drobeta \u0219i Sarmizegetusa Regia, continu\u0103 s\u0103 uimeasc\u0103 \u0219i dup\u0103 dou\u0103 milenii prin [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[19,226],"class_list":["post-1877292","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-adevarul","tag-crawlmanager"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1877292","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1877292"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1877292\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1877292"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1877292"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1877292"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}