![\"Curtea](\"https:\/\/renasterea.ro\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/parcul-rozelor-613x460.jpg\" "\\"Curtea")
<\/p>\nCurtea de Conturi \u201eofile\u0219te\u201d Horticultura SA Timi\u0219oara. Achizi\u021bii f\u0103r\u0103 reguli, lucr\u0103ri f\u0103r\u0103 facturi \u0219i bani pierdu\u021bi<\/h4>\n
Peste un milion de lei cheltui\u021bi f\u0103r\u0103 reguli clare, plante cump\u0103rate mai scump dec\u00e2t sunt facturate \u0219i lucr\u0103ri f\u0103r\u0103 urme contabile. Raportul Cur\u021bii de Conturi arat\u0103 unde se rup, de fapt, banii publici, plus o list\u0103 lung\u0103 de neconformit\u0103\u021bi, de la achizi\u021bii f\u0103r\u0103 procedur\u0103, lucr\u0103ri nefacturate, pierderi de material dendrologic \u0219i p\u00e2n\u0103 la suspiciuni de utilizare a resurselor \u00een interes privat.<\/p>\n
Curtea de Conturi a intrat \u00een audit la Horticultura SA \u0219i a ie\u0219it cu un verdict care spune mai mult dec\u00e2t pare: \u201ecu rezerve\u201d. \u00cen spatele acestei formule tehnice se ascunde un sistem \u00een care achizi\u021biile se fac f\u0103r\u0103 proceduri, lucr\u0103rile apar f\u0103r\u0103 facturi, iar pierderile sunt trecute pe cheltuieli f\u0103r\u0103 aprob\u0103ri. Documentul nu vorbe\u0219te despre un accident administrativ, ci despre un mod de func\u021bionare care se repet\u0103, \u00een acelea\u0219i zone sensibile, pe parcursul mai multor ani. Raportul oficial arat\u0103 cum func\u021bioneaz\u0103, \u00een realitate, societatea Prim\u0103riei Timi\u0219oara, adic\u0103 f\u0103r\u0103 proceduri, f\u0103r\u0103 control real \u0219i cu decizii care ocolesc constant regulile. Nu e o eroare, e un mecanism.<\/p>\n
\u201eCu rezerve\u201d \u2013 verdictul care spune tot, f\u0103r\u0103 s\u0103 spun\u0103 direct<\/strong><\/h3>\nRaportul Cur\u021bii de Conturi asupra Horticultura SA Timi\u0219oara nu \u00eencepe cu o acuza\u021bie frontal\u0103, ci cu o formul\u0103 aparent tehnic\u0103, dar extrem de relevant\u0103 pentru cine \u0219tie s\u0103 o citeasc\u0103, cheia fiind \u201econcluzie cu rezerve\u201d. \u00cen limbajul auditului public, aceasta nu este o simpl\u0103 nuan\u021b\u0103, ci un semnal clar c\u0103 institu\u021bia verificat\u0103 nu respect\u0103 \u00een mod consistent cadrul legal, chiar dac\u0103 disfunc\u021bionalit\u0103\u021bile nu sunt considerate, formal, omniprezente.<\/p>\n
Documentul, semnat de Camera de Conturi Timi\u0219 la data de 6 aprilie 2026, stabile\u0219te de la \u00eenceput aria sensibil\u0103 a verific\u0103rilor ce au vizat modul \u00een care societatea a gestionat cheltuieli, patrimoniu, contracte \u0219i resursele puse la dispozi\u021bie de municipiu. Nu vorbim despre o analiz\u0103 superficial\u0103, ci despre o misiune de audit de conformitate care a vizat explicit patru zone critice, respectiv plata desp\u0103gubirilor stabilite prin hot\u0103r\u00e2re judec\u0103toreasc\u0103, administrarea patrimoniului verde, utilizarea resurselor \u0219i legalitatea achizi\u021biilor derulate \u00eentre 2022 \u0219i 2025.<\/p>\n
\u00cen acest context, formularea Cur\u021bii de Conturi devine esen\u021bial\u0103 pentru \u00een\u021belegerea gravit\u0103\u021bii situa\u021biei: \u201eConcluzia auditului \u2013 CU REZERVE, constat\u00e2ndu-se neconformit\u0103\u021bi semnificative fa\u021b\u0103 de criteriile de audit\u201d. <\/em><\/p>\nTradus din limbaj tehnic, asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 institu\u021bia nu a putut certifica faptul c\u0103 Horticultura SA func\u021bioneaz\u0103 \u00een parametri legali \u0219i administrativi corec\u021bi. Nu este o constatare punctual\u0103, ci una care prive\u0219te ansamblul mecanismelor interne, de la decizie p\u00e2n\u0103 la execu\u021bie.<\/p>\n
Mai mult, raportul introduce \u00eenc\u0103 din rezumat o formulare care, pentru o societate aflat\u0103 \u00een subordinea Consiliului Local, ridic\u0103 probleme serioase de fond, cum sunt existen\u021ba unor situa\u021bii \u00een care \u201eresursele entit\u0103\u021bii sunt utilizate \u00een interes privat\u201d,<\/em> dar \u0219i \u201eneconcordan\u021be \u00eentre gestiunea contabil\u0103 \u0219i situa\u021bia real\u0103 a patrimoniului societ\u0103\u021bii\u201d.<\/em><\/p>\nAceste dou\u0103 observa\u021bii nu sunt detalii marginale. Ele indic\u0103 exact tipul de vulnerabilitate care, \u00een mod obi\u0219nuit, precede constatarea unor prejudicii. Este vorba despre lipsa corela\u021biei \u00eentre eviden\u021ba scriptic\u0103 \u0219i realitatea din teren, combinat\u0103 cu utilizarea neclar\u0103 a resurselor.<\/p>\n
\u00cen acela\u0219i timp, Curtea \u00ee\u0219i men\u021bine tonul specific auditului de conformitate \u0219i introduce o nuan\u021b\u0103 care, la prima vedere, pare s\u0103 tempereze concluzia: \u201ecu excep\u021bia deficien\u021belor constatate, nu am sesizat nimic care s\u0103 ne fac\u0103 s\u0103 credem c\u0103 subiectul nu este \u00een conformitate, sub toate aspectele semnificative\u201d. <\/em><\/p>\nAceast\u0103 fraz\u0103 este, de fapt, cheia \u00eentregului raport.<\/em><\/strong> Pentru c\u0103 \u201edeficien\u021bele constatate\u201d nu sunt izolate sau minore, ci acoper\u0103 exact zonele critice ale func\u021bion\u0103rii societ\u0103\u021bii, cele ce \u021bin de bani, contracte, patrimoniu \u0219i execu\u021bie.<\/p>\nDin punct de vedere juridic \u0219i administrativ, Horticultura SA nu este o societate obi\u0219nuit\u0103. Este o \u00eentreprindere public\u0103, aflat\u0103 integral \u00een subordinea Consiliului Local Timi\u0219oara, organizat\u0103 \u00een baza Legii 31\/1990 \u0219i a OUG 109\/2011 privind guvernan\u021ba corporativ\u0103. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu opereaz\u0103 doar pe logica profitului, ci pe principiul utiliz\u0103rii eficiente a resurselor publice, \u201e\u00een interesul cet\u0103\u021benilor \u0219i al societ\u0103\u021bii\u201d.<\/p>\n
Cu alte cuvinte, standardul dup\u0103 care este evaluat\u0103 nu este unul comercial, ci unul de interes public. Iar \u00een acest cadru, orice abatere de la legalitate sau de la principiile bunei gestiuni devine automat o problem\u0103 care dep\u0103\u0219e\u0219te nivelul unei simple disfunc\u021bionalit\u0103\u021bi interne.<\/p>\n
Raportul mai face o precizare important\u0103, care explic\u0103 de ce aceste constat\u0103ri au greutate. Auditul s-a bazat pe analiz\u0103 de risc \u0219i a vizat exact acele procese \u201epredispuse unor neconformit\u0103\u021bi semnificative\u201d.<\/p>\n
Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ceea ce apare \u00een document nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. Nu sunt erori izolate descoperite accidental, ci zone selectate tocmai pentru c\u0103 prezentau deja suspiciuni sau vulnerabilit\u0103\u021bi.<\/p>\n
\u00cen acest punct, concluzia \u201ecu rezerve\u201d nu mai poate fi citit\u0103 ca o formul\u0103 tehnic\u0103 neutr\u0103. Devine, \u00een realitate, un diagnostic. Sistemul func\u021bioneaz\u0103, dar func\u021bioneaz\u0103 cu disfunc\u021bionalit\u0103\u021bi serioase, \u00een zonele unde impactul asupra banului public este direct.<\/p>\n
Iar de aici \u00eencepe adev\u0103rata problem\u0103, pe care raportul doar o contureaz\u0103. Dac\u0103 acestea sunt concluziile unui audit limitat<\/em><\/strong>, realizat pe baz\u0103 de e\u0219antion \u0219i analiz\u0103 de risc, atunci \u00eentrebarea legitim\u0103 nu mai este dac\u0103 exist\u0103 probleme, ci c\u00e2t de extinse sunt ele \u00een afara zonelor verificate.<\/em><\/p>\nPierderi \u201epe h\u00e2rtie\u201d \u2013 plante scoase din gestiune f\u0103r\u0103 aprobarea Consiliului de Administra\u021bie<\/strong><\/h3>\nDincolo de formul\u0103rile generale din debutul raportului, primele disfunc\u021bionalit\u0103\u021bi concrete identificate de Curtea de Conturi apar \u00een zona care ar trebui s\u0103 fie cel mai u\u0219or de controlat: eviden\u021ba \u0219i gestionarea materialului dendrologic. Este, \u00een fond, activitatea de baz\u0103 a societ\u0103\u021bii. Tocmai de aceea, constat\u0103rile de aici sunt cu at\u00e2t mai relevante.<\/p>\n
Auditul descrie un mecanism intern aparent banal, dar cu implica\u021bii directe asupra patrimoniului: inventarierea periodic\u0103 a materialului dendrologic \u0219i, atunci c\u00e2nd acesta este considerat irecuperabil, trecerea lui \u201ela reform\u0103\u201d, adic\u0103 scoaterea din gestiune \u0219i \u00eenregistrarea valorii ca cheltuial\u0103. P\u00e2n\u0103 aici, procedura este fireasc\u0103 \u0219i exist\u0103 \u00een orice entitate de profil. Problema apare \u00een momentul \u00een care acest proces nu mai este supus controlului decizional.<\/p>\n
Curtea de Conturi constat\u0103 explicit c\u0103, \u00een perioada 2023\u20132025, societatea a ini\u021biat astfel de opera\u021biuni f\u0103r\u0103 a le supune aprob\u0103rii Consiliului de Administra\u021bie, de\u0219i acestea afecteaz\u0103 direct patrimoniul. Valoarea total\u0103 a materialului dendrologic trecut pe cheltuieli este de 45.598 lei, din care 36.352 lei \u00een anul 2024 \u0219i 9.246 lei \u00een anul 2025.<\/p>\n
Nu este vorba doar despre o sum\u0103. Este vorba despre un principiu de func\u021bionare. Pentru c\u0103, a\u0219a cum subliniaz\u0103 raportul, cauza nu este una accidental\u0103, ci \u021bine de mecanismul decizional: \u201enesupunerea spre aprobarea Consiliului de Administra\u021bie a trecerii pe cheltuieli a materialului dendrologic\u201d.<\/em><\/p>\nCu alte cuvinte, decizia de a transforma active \u00een pierdere a fost luat\u0103 la nivel opera\u021bional, f\u0103r\u0103 validarea organului care, conform guvernan\u021bei corporative, are exact rolul de a controla astfel de situa\u021bii.<\/p>\n
Consecin\u021ba este formulat\u0103 \u00eentr-un limbaj aparent standard, dar cu implica\u021bii clare: \u201eafectarea patrimoniului societ\u0103\u021bii prin neluarea unor m\u0103suri administrative \u0219i\/sau coercitive de c\u0103tre Consiliul de Administra\u021bie\u201d. <\/em><\/p>\nAceast\u0103 formulare spune, de fapt, dou\u0103 lucruri simultan. Pe de o parte, patrimoniul a fost diminuat prin aceste opera\u021biuni. Pe de alt\u0103 parte, Consiliul de Administra\u021bie nu a intervenit pentru a analiza cauzele sau pentru a stabili responsabilit\u0103\u021bi.<\/p>\n
Raportul merge mai departe \u0219i introduce exact ceea ce lipse\u0219te din acest circuit: analiza cauzal\u0103. Auditorii cer explicit ca societatea s\u0103 prezinte un raport privind motivele pierderii materialului dendrologic \u0219i, \u00een lipsa unei justific\u0103ri solide, s\u0103 identifice persoanele responsabile \u0219i s\u0103 recupereze contravaloarea.<\/p>\n
Aici apare ruptura esen\u021bial\u0103 \u00eentre procedur\u0103 \u0219i realitate. \u00centr-un sistem func\u021bional, fiecare pierdere de acest tip ar trebui s\u0103 genereze automat o analiz\u0103: condi\u021bii de depozitare, calitatea materialului, modul de plantare, responsabilit\u0103\u021bi individuale. \u00cen cazul Horticultura SA, acest pas lipse\u0219te sau, cel pu\u021bin, nu este documentat \u0219i validat institu\u021bional.<\/p>\n
Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, acest tip de abatere nu apare izolat \u00een raport. El revine sub forme similare \u00een alte capitole, ceea ce sugereaz\u0103 nu o excep\u021bie, ci un tipar: cheltuieli generate f\u0103r\u0103 aprob\u0103ri, pierderi asumate f\u0103r\u0103 analiz\u0103 \u0219i lipsa unui circuit clar de responsabilitate.<\/p>\n
\u00cen esen\u021b\u0103, ceea ce ar trebui s\u0103 fie un mecanism de control al pierderilor devine, \u00een lipsa aprob\u0103rii Consiliului de Administra\u021bie, un mecanism de absorb\u021bie a acestora \u00een contabilitate. Iar \u00een momentul \u00een care pierderea este \u00eenregistrat\u0103 ca simpl\u0103 cheltuial\u0103, f\u0103r\u0103 explica\u021bii \u0219i f\u0103r\u0103 responsabilit\u0103\u021bi, ea dispare din circuitul decizional, dar r\u0103m\u00e2ne \u00een bilan\u021b.<\/p>\n
Aceasta este, de fapt, prima bre\u0219\u0103 real\u0103 identificat\u0103 de Curtea de Conturi: nu existen\u021ba pierderilor, ci lipsa controlului asupra lor. Iar \u00eentr-o societate care administreaz\u0103 patrimoniu public, aceast\u0103 diferen\u021b\u0103 este esen\u021bial\u0103.<\/p>\n
Facturarea apare odat\u0103 cu auditul! Lucr\u0103ri executate, dar f\u0103r\u0103 urme contabile<\/strong><\/h3>\nDac\u0103 \u00een cazul materialului dendrologic problema era una de control \u0219i aprobare, \u00een zona prest\u0103rilor de servicii raportul Cur\u021bii de Conturi descrie o disfunc\u021bionalitate mai profund\u0103, fiind consemnat\u0103 ruptura dintre activitatea din teren \u0219i eviden\u021ba contabil\u0103. Practic, \u00eentre ceea ce se face \u0219i ceea ce se factureaz\u0103.<\/p>\n
Auditul analizeaz\u0103 modul \u00een care Horticultura SA a derulat lucr\u0103ri de defri\u0219are, cur\u0103\u021bare teren \u0219i plantare de arbu\u0219ti \u0219i ajunge la o constatare care, din punct de vedere financiar \u0219i fiscal, este esen\u021bial\u0103:
\u201enu \u00een toate cazurile au fost emise facturi \u0219i devize de lucr\u0103ri la data realiz\u0103rii prest\u0103rii serviciilor, acestea fiind emise \u00een timpul \u0219i ca urmare a misiunii de audit\u201d. <\/em><\/p>\nAceast\u0103 formulare nu las\u0103 loc de interpret\u0103ri. Exist\u0103 lucr\u0103ri care au fost executate, dar care nu au fost facturate la momentul prest\u0103rii.<\/em>Facturarea nu a fost un proces firesc al activit\u0103\u021bii, ci unul declan\u0219at ulterior, sub presiunea verific\u0103rilor.<\/em><\/p>\nMai mult, problema nu este una punctual\u0103, ci structural\u0103. Curtea de Conturi subliniaz\u0103 c\u0103 societatea nu a putut prezenta o procedur\u0103 intern\u0103 care s\u0103 reglementeze circuitul documentelor, de la momentul comenzii sau contractului p\u00e2n\u0103 la realizarea lucr\u0103rii \u0219i emiterea facturii.<\/p>\n
Aceast\u0103 lips\u0103 de procedur\u0103 nu este un detaliu birocratic. \u00cen absen\u021ba unui flux documentar clar, devine imposibil de verificat cine a comandat lucrarea, c\u00e2nd a fost executat\u0103, cine a verificat-o, c\u00e2nd \u0219i dac\u0103 a fost facturat\u0103.<\/p>\n
Situa\u021bia este agravat\u0103 de lipsa documentelor justificative. Auditorii noteaz\u0103 explicit c\u0103 entitatea nu a prezentat documente care s\u0103 confirme realizarea efectiv\u0103 a lucr\u0103rilor analizate, \u00een ciuda solicit\u0103rilor formulate \u00een timpul auditului. <\/em><\/p>\nMai mult dec\u00e2t at\u00e2t, nici eviden\u021bele interne nu permit corelarea activit\u0103\u021bilor. Au fost puse la dispozi\u021bie foi de prezen\u021b\u0103 pentru anumite perioade, dar acestea nu pot fi asociate clar cu lucr\u0103rile efectuate sau cu personalul implicat. Practic, exist\u0103 prezen\u021b\u0103, dar nu exist\u0103 trasabilitate a muncii.<\/em><\/p>\n\u00cen aceste condi\u021bii, Curtea de Conturi formuleaz\u0103 o concluzie care dep\u0103\u0219e\u0219te nivelul unei simple deficien\u021be administrative: \u201eorganizarea defectuoas\u0103 a controlului intern managerial \u0219i nerespectarea atribu\u021biilor persoanelor implicate\u201d. <\/em><\/p>\nAceast\u0103 formulare mut\u0103 discu\u021bia din zona erorii \u00een zona responsabilit\u0103\u021bii. Nu este vorba doar despre lipsa unor documente, ci despre un sistem de control care nu func\u021bioneaz\u0103.<\/p>\n
Consecin\u021bele sunt explicite \u0219i cuantificabile. Raportul arat\u0103 c\u0103 ne\u00eenregistrarea la timp a serviciilor prestate poate conduce la imposibilitatea verific\u0103rii faptice a lucr\u0103rilor \u00een teren, mai grav, la nefacturarea \u0219i, implicit, ne\u00eencasarea veniturilor precum \u0219i la distorsionarea calculului impozitului pe profit.<\/p>\n
Cu alte cuvinte, problema nu este doar contabil\u0103, ci \u0219i fiscal\u0103 \u0219i patrimonial\u0103. O lucrare nefacturat\u0103 nu este doar o omisiune, ci o pierdere poten\u021bial\u0103 de venit.<\/p>\n
\u00cen mod semnificativ, recomand\u0103rile Cur\u021bii de Conturi nu se limiteaz\u0103 la corectarea punctual\u0103 a situa\u021biilor identificate, ci cer reconstruc\u021bia mecanismului intern, prin elaborarea unor proceduri opera\u021bionale clare, definirea atribu\u021biilor pentru fiecare etap\u0103 \u2013 de la planificare \u0219i execu\u021bie p\u00e2n\u0103 la facturare \u0219i \u00eencasare \u2013 \u0219i analiza cauzelor care au dus la aceste situa\u021bii.<\/p>\n
Este, de fapt, o interven\u021bie asupra modului \u00een care func\u021bioneaz\u0103 societatea, nu doar asupra unor erori izolate.<\/p>\n
Privit \u00een ansamblu, acest capitol relev\u0103 o problem\u0103 fundamental\u0103: activitatea exist\u0103, dar nu este sus\u021binut\u0103 de un sistem coerent de eviden\u021b\u0103 \u0219i control. Iar \u00een lipsa acestuia, orice verificare ulterioar\u0103 devine dificil\u0103, iar orice responsabilitate este difuz\u0103.<\/p>\n
\u00centr-o societate privat\u0103, astfel de disfunc\u021bionalit\u0103\u021bi ar genera pierderi directe. \u00cen cazul unei societ\u0103\u021bi aflate \u00een subordinea administra\u021biei locale, ele ridic\u0103 o \u00eentrebare suplimentar\u0103. \u00cen ce m\u0103sur\u0103 resursele publice sunt utilizate \u0219i recuperate \u00een mod real, dac\u0103 mecanismele de eviden\u021b\u0103 nu func\u021bioneaz\u0103 \u00een timp real, ci doar \u00een momentul \u00een care apare controlul?<\/p>\n
Parcul Rozelor \u2013 cum se transform\u0103 o lucrare public\u0103 \u00eentr-un studiu de caz despre pierdere \u0219i lips\u0103 de control<\/strong><\/h3>\nDac\u0103 primele capitole ale raportului indic\u0103 disfunc\u021bionalit\u0103\u021bi de sistem, cazul Parcului Rozelor aduce o imagine concret\u0103, verificabil\u0103 \u0219i, mai ales, cuantificabil\u0103 a modului \u00een care aceste probleme se traduc \u00een teren. Este, practic, momentul \u00een care abstrac\u021biunea auditului devine realitate administrativ\u0103.<\/p>\n
Curtea de Conturi analizeaz\u0103 achizi\u021bia, plantarea \u0219i \u00eentre\u021binerea unui lot de 9.600 de arbu\u0219ti Ilex crenata, destina\u021bi \u00eenlocuirii buxusului afectat fitosanitar din Parcul Rozelor.<\/p>\n
De la \u00eenceput, apar primele neconcordan\u021be. Achizi\u021bia s-a f\u0103cut f\u0103r\u0103 un caiet de sarcini propriu-zis, exist\u00e2nd doar o not\u0103 justificativ\u0103, iar dimensiunea arbu\u0219tilor cump\u0103ra\u021bi difer\u0103 de cea prev\u0103zut\u0103 \u00een documenta\u021bia contractual\u0103. Astfel, de\u0219i caietul de sarcini indica plante de 40 \u2013 60 cm<\/strong>, au fost acceptate exemplare de 20 \u2013 25 cm<\/strong>, inclusiv de c\u0103tre beneficiar, adic\u0103 Municipiul Timi\u0219oara.<\/em><\/p>\nAceast\u0103 diferen\u021b\u0103 nu este una estetic\u0103, ci una func\u021bional\u0103. Dimensiunea plantei influen\u021beaz\u0103 direct rata de prindere, rezisten\u021ba \u0219i necesarul de \u00eentre\u021binere. Cu toate acestea, decizia a fost acceptat\u0103 f\u0103r\u0103 o ajustare formal\u0103 a condi\u021biilor contractuale.<\/p>\n
Problemele continu\u0103 \u00een zona financiar\u0103. Raportul indic\u0103 faptul c\u0103 pre\u021bul de achizi\u021bie al arbu\u0219tilor a fost de 12 lei\/bucat\u0103<\/strong>, \u00een timp ce pre\u021bul facturat c\u0103tre Prim\u0103rie a fost de 9,3253 lei\/bucat\u0103<\/strong>, f\u0103r\u0103 TVA. <\/em><\/p>\nAceast\u0103 diferen\u021b\u0103 creeaz\u0103 o situa\u021bie paradoxal\u0103. Societatea cump\u0103r\u0103 mai scump dec\u00e2t vinde. \u00cen lipsa unei justific\u0103ri economice sau contractuale, Curtea de Conturi calific\u0103 implicit aceast\u0103 practic\u0103 drept o abatere de la principiul bunei gestiuni financiare.<\/p>\n
\u00cens\u0103 cea mai vizibil\u0103 problem\u0103 nu este cea de pre\u021b, ci cea de execu\u021bie \u0219i \u00eentre\u021binere. De\u0219i Parcul Rozelor dispune de un sistem de iriga\u021bii inclus \u00een contract, acesta nu a fost utilizat \u00een perioada analizat\u0103. \u00cen schimb, udarea s-a realizat \u201ecu furtunul de la cistern\u0103\u201d, f\u0103r\u0103 a exista o eviden\u021b\u0103 clar\u0103 a cantit\u0103\u021bilor de ap\u0103 utilizate \u0219i f\u0103r\u0103 posibilitatea de a verifica respectarea cerin\u021belor din caietul de sarcini.<\/p>\n
Mai mult, documentele prezentate nu permit demonstrarea faptului c\u0103 udarea a fost realizat\u0103 periodic, conform standardelor stabilite. Intervalele de irigare variaz\u0103, iar lipsa unei eviden\u021be cantitative face imposibil\u0103 verificarea real\u0103 a lucr\u0103rilor.<\/p>\n
\u00cen acest context, raportul consemneaz\u0103 \u0219i consecin\u021ba direct\u0103. O parte dintre plante nu s-au dezvoltat, nu au prins r\u0103d\u0103cini sau au prezentat semne de usc\u0103ciune, fiind necesar\u0103 \u00eenlocuirea lor.<\/p>\n
Aceast\u0103 situa\u021bie genereaz\u0103 un lan\u021b de efecte, de la costuri suplimentare pentru replantare la pierderi de material dendrologic \u0219i un poten\u021bial prejudiciu pentru societate.<\/p>\n
\u0218i, poate cel mai important, nu exist\u0103 un document fundamental \u00een astfel de cazuri, mai exact un proces-verbal comun \u00eentre beneficiar \u0219i executant care s\u0103 stabileasc\u0103 exact c\u00e2\u021bi arbu\u0219ti s-au uscat, din ce motive \u0219i cine poart\u0103 responsabilitatea.<\/p>\n
F\u0103r\u0103 acest document, \u00eentreaga situa\u021bie r\u0103m\u00e2ne \u00eentr-o zon\u0103 de incertitudine administrativ\u0103. Exist\u0103 pierderi, exist\u0103 suspiciuni privind cauzele \u2013 plantare \u00een perioad\u0103 nefavorabil\u0103, irigare necorespunz\u0103toare, calitate a materialului, dar nu exist\u0103 o delimitare clar\u0103 a responsabilit\u0103\u021bii.<\/p>\n
Raportul mai eviden\u021biaz\u0103 o alt\u0103 discrepan\u021b\u0103 semnificativ\u0103. Din totalul de 9.600 de arbu\u0219ti achizi\u021biona\u021bi, doar 9.223 au fost documenta\u021bi ca fiind planta\u021bi, diferen\u021ba de 377 de buc\u0103\u021bi fiind \u00eenregistrat\u0103 direct pe cheltuieli, f\u0103r\u0103 justific\u0103ri complete.<\/p>\n
![\"Curtea](\"https:\/\/renasterea.ro\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/rozelor.jpg\" "\\"Curtea")
<\/p>\n
Aceast\u0103 diferen\u021b\u0103, aparent minor\u0103 ca procent, este relevant\u0103 prin mecanismul pe care \u00eel indic\u0103 \u2013 lipsa unei corela\u021bii riguroase \u00eentre achizi\u021bie, execu\u021bie \u0219i eviden\u021b\u0103 contabil\u0103.<\/p>\n
\u00cen final, Curtea de Conturi sintetizeaz\u0103 problema \u00eentr-o formulare care concentreaz\u0103 toate aceste deficien\u021be: \u201eplata materialului la un pre\u021b mai mare fa\u021b\u0103 de valoarea facturat\u0103 \u0219i lipsa dovezilor privind \u00eentre\u021binerea conform clauzelor contractuale pot determina o pagub\u0103 entit\u0103\u021bii\u201d. <\/em><\/p>\nAcest \u201epot determina\u201d este, \u00een realitate, o formulare prudent\u0103. Pentru c\u0103 toate elementele unei pierderi exist\u0103 deja, \u00eencep\u00e2nd cu achizi\u021biile necorelate cu contractul, execu\u021bie necontrolat\u0103, \u00eentre\u021binere neconform\u0103 \u0219i p\u00e2n\u0103 la lipsa documentelor de constatare.<\/p>\n
Cazul Parcului Rozelor devine astfel mai mult dec\u00e2t un episod punctual. Devine un studiu de caz despre cum, \u00een absen\u021ba unui control riguros, o lucrare public\u0103 se poate transforma \u00eentr-un circuit \u00een care banii pleac\u0103, rezultatele sunt incerte, iar responsabilitatea r\u0103m\u00e2ne suspendat\u0103 \u00eentre institu\u021bii.<\/p>\n
Zona gri \u00een care responsabilitatea dispare \u00eentre institu\u021bii<\/strong><\/h3>\nDac\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een acest punct raportul Cur\u021bii de Conturi descrie abateri punctuale, cuantificabile \u0219i, \u00een teorie, atribuibile unor decizii sau unor persoane, exist\u0103 un capitol \u00een care lucrurile devin mai greu de delimitat \u0219i, tocmai de aceea, mai sensibile. Este zona \u00een care faptele sunt sugerate, dar nu pot fi pe deplin demonstrate, iar responsabilitatea nu mai poate fi fixat\u0103 clar \u00eentr-un singur punct al lan\u021bului decizional.<\/p>\n
Una dintre cele mai relevante situa\u021bii analizate de audit vizeaz\u0103 o posibil\u0103 utilizare a resurselor societ\u0103\u021bii \u00een afara cadrului contractual, respectiv lucr\u0103ri efectuate \u00een interes privat, f\u0103r\u0103 documente justificative \u0219i f\u0103r\u0103 facturare. Curtea de Conturi nu formuleaz\u0103 o acuza\u021bie direct\u0103, dar descrie un context care ridic\u0103 semne serioase de \u00eentrebare.<\/p>\n
Concret, auditorii verific\u0103 o deplasare \u00een localitatea Altringen \u0219i constat\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 dovezi clare care s\u0103 confirme sau s\u0103 infirme \u00een mod definitiv efectuarea unor lucr\u0103ri pentru o persoan\u0103 fizic\u0103. Lipsesc datele GPS ale autovehiculelor, nu exist\u0103 documente privind transportul materialului dendrologic, iar eviden\u021bele interne nu permit corelarea activit\u0103\u021bilor din teren cu personalul implicat. <\/em><\/p>\n\u00cen acela\u0219i timp, apare un element care complic\u0103 situa\u021bia. O not\u0103 explicativ\u0103 a directorului tehnic, care indic\u0103 faptul c\u0103 angaja\u021bi ai societ\u0103\u021bii ar fi participat la transportul \u0219i plantarea materialului dendrologic \u00eentr-o loca\u021bie privat\u0103, f\u0103r\u0103 ca aceste lucr\u0103ri s\u0103 fi fost facturate. <\/em><\/strong><\/p>\nAceast\u0103 combina\u021bie \u2013 lipsa documentelor oficiale \u0219i existen\u021ba unor declara\u021bii indirecte \u2013 este exact defini\u021bia unei zone gri administrative. Nu exist\u0103 prob\u0103 complet\u0103, dar exist\u0103 suficiente indicii pentru a justifica suspiciunea.<\/p>\n
Raportul formuleaz\u0103 aceast\u0103 situa\u021bie \u00eentr-un mod prudent, dar explicit. \u00cen documentul Cur\u021bii de Conturi se men\u021bioneaz\u0103 c\u0103 nu se poate identifica dac\u0103 lucr\u0103rile au fost efectuate, \u00eens\u0103 nici nu exist\u0103 elemente care s\u0103 demonstreze c\u0103 nu au avut loc. \u00cen plus, nu au fost analizate intern aceste aspecte, nu s-a verificat traseul vehiculelor, nu s-au identificat persoanele implicate \u0219i nu s-a stabilit dac\u0103 au existat cheltuieli nerecuperate.<\/p>\n
Aceast\u0103 lips\u0103 de reac\u021bie institu\u021bional\u0103 este, de fapt, problema central\u0103. Pentru c\u0103, dincolo de existen\u021ba sau inexisten\u021ba unei fapte punctuale, ceea ce relev\u0103 raportul este absen\u021ba unui mecanism de control capabil s\u0103 clarifice rapid astfel de situa\u021bii.<\/p>\n
Curtea de Conturi sintetizeaz\u0103 cauza \u00eentr-o formulare direct\u0103: \u201eorganizarea defectuoas\u0103 a managementului entit\u0103\u021bii\u201d.<\/em><\/p>\nNu este vorba doar despre o lips\u0103 de documente, ci despre incapacitatea sistemului de a urm\u0103ri, verifica \u0219i valida activit\u0103\u021bile desf\u0103\u0219urate \u00een teren.<\/p>\n
\u00cen acest punct, problema dep\u0103\u0219e\u0219te nivelul unei abateri individuale \u0219i devine una structural\u0103. Pentru c\u0103, \u00een lipsa trasabilit\u0103\u021bii, orice activitate poate r\u0103m\u00e2ne \u00een afara circuitului oficial f\u0103r\u0103 a putea fi sanc\u021bionat\u0103 sau corectat\u0103.<\/p>\n
Aici apare mecanismul clasic al responsabilit\u0103\u021bii fragmentate. Fiecare nivel institu\u021bional are o parte din atribu\u021bii, dar niciunul nu de\u021bine controlul complet. Executivul gestioneaz\u0103 opera\u021biunile zilnice, dar invoc\u0103 lipsa procedurilor. Consiliul de Administra\u021bie are rol de supraveghere, dar depinde de informa\u021biile primite. Adunarea General\u0103 a Ac\u021bionarilor, adic\u0103 Consiliul Local, stabile\u0219te direc\u021bia, dar nu intervine \u00een detaliile opera\u021bionale. Iar Prim\u0103ria, ca beneficiar \u0219i principal generator de lucr\u0103ri, valideaz\u0103 rezultatele f\u0103r\u0103 a avea, \u00een mod direct, control asupra modului de execu\u021bie.<\/p>\n
Rezultatul este un sistem \u00een care responsabilitatea exist\u0103 teoretic la fiecare nivel, dar, \u00een practic\u0103, se dilueaz\u0103 \u00eentre ele. Fiecare verig\u0103 poate invoca o limit\u0103 a atribu\u021biilor proprii, iar \u00eentre aceste limite apare spa\u021biul \u00een care controlul efectiv dispare.<\/p>\n
Raportul Cur\u021bii de Conturi nu formuleaz\u0103 explicit aceast\u0103 concluzie, dar o sugereaz\u0103 prin acumularea constat\u0103rilor, printre care lipsa documentelor, lipsa verific\u0103rilor, lipsa analizelor interne \u0219i absen\u021ba unei reac\u021bii institu\u021bionale la suspiciuni.<\/p>\n
\u00centr-o societate care opereaz\u0103 exclusiv cu resurse publice, aceast\u0103 zon\u0103 gri nu este doar o problem\u0103 de organizare. Este un risc sistemic. Pentru c\u0103 acolo unde nu exist\u0103 trasabilitate, nu poate exista nici responsabilitate, iar acolo unde nu exist\u0103 responsabilitate, orice abatere devine dificil de demonstrat \u0219i, implicit, de sanc\u021bionat.<\/p>\n
Iar aceasta este, poate, cea mai important\u0103 concluzie implicit\u0103 a raportului, aceea c\u0103 nu exist\u0103 doar disfunc\u021bionalit\u0103\u021bi, ci \u00een anumite zone, sistemul nu are capacitatea de a le clarifica.<\/p>\n
Achizi\u021bii f\u0103r\u0103 procedur\u0103. Sute de mii de lei \u00een afara regulilor<\/strong><\/h3>\nDac\u0103 p\u00e2n\u0103 aici raportul Cur\u021bii de Conturi a conturat un tablou de disfunc\u021bionalit\u0103\u021bi administrative \u0219i zone gri, capitolul dedicat achizi\u021biilor publice este momentul \u00een care lucrurile devin sistemice. Nu mai vorbim despre erori punctuale sau lacune de control, ci despre o practic\u0103 repetat\u0103, pe mai mul\u021bi ani, care afecteaz\u0103 direct modul \u00een care sunt cheltui\u021bi banii publici.<\/p>\n
Constatarea auditorilor este f\u0103r\u0103 echivoc. \u00cen perioada 2022 \u2013 2024, Horticultura SA a achizi\u021bionat arbori \u0219i arbu\u0219ti f\u0103r\u0103 a respecta cadrul legal privind achizi\u021biile publice. Mai exact, din documentele analizate rezult\u0103 c\u0103 nu a existat un program anual al achizi\u021biilor publice, nu au fost publicate proceduri \u00een SEAP \u0219i nu a fost \u00eentocmit\u0103 documenta\u021bia de atribuire conform legii.<\/p>\n
Aceast\u0103 absen\u021b\u0103 nu este una formal\u0103, ci elimin\u0103, \u00een esen\u021b\u0103, \u00eentreg mecanismul de transparen\u021b\u0103 \u0219i concuren\u021b\u0103. Pentru c\u0103 programul anual de achizi\u021bii nu este doar o obliga\u021bie birocratic\u0103, ci instrumentul prin care se stabilesc obiectivele, valorile estimate, sursele de finan\u021bare \u0219i procedurile de atribuire. \u00cen lipsa lui, fiecare achizi\u021bie devine o decizie izolat\u0103, f\u0103r\u0103 un cadru predictibil \u0219i verificabil.<\/p>\n
Raportul cuantific\u0103 aceast\u0103 practic\u0103 pe trei ani consecutivi. \u00cen 2022, societatea a achizi\u021bionat arbori \u0219i arbu\u0219ti \u00een valoare de 216.781,95 lei, \u00een 2023 suma a crescut la 495.082,73 lei, iar \u00een 2024 s-au cheltuit 371.615,90 lei.<\/p>\n
\u00cen total, peste un milion de lei a fost cheltuit \u00een afara unui cadru procedural complet. Nu este o abatere marginal\u0103, ci o linie de finan\u021bare consistent\u0103, gestionat\u0103 f\u0103r\u0103 instrumentele legale de control.<\/p>\n
Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, Curtea de Conturi arat\u0103 c\u0103, \u00een multe cazuri, nu exist\u0103 nici m\u0103car contracte \u00eencheiate \u00een form\u0103 legal\u0103, ci doar comenzi sau documente incomplete, de\u0219i legisla\u021bia impune existen\u021ba unui angajament legal scris pentru orice cheltuial\u0103 public\u0103.<\/p>\n
Consecin\u021ba direct\u0103 a acestei practici este lipsa de transparen\u021b\u0103. \u00cen absen\u021ba documenta\u021biei de atribuire, nu se cunosc elemente esen\u021biale precum obiectul contractului, valoarea estimat\u0103, criteriile de selec\u021bie sau procedura utilizat\u0103. Practic, \u00eentregul proces de achizi\u021bie devine opac.<\/p>\n
Raportul merge \u00eens\u0103 mai departe \u0219i indic\u0103 riscuri care dep\u0103\u0219esc zona administrativ\u0103: \u201eautoritatea contractant\u0103 nu a luat toate m\u0103surile necesare pentru a evita apari\u021bia unor situa\u021bii de natur\u0103 s\u0103 determine existen\u021ba unui conflict de interese \u0219i\/sau \u00eempiedicarea, restr\u00e2ngerea sau denaturarea concuren\u021bei\u201d.<\/em><\/p>\nAceast\u0103 formulare este una dintre cele mai sensibile din \u00eentregul document. Ea nu afirm\u0103 existen\u021ba unui conflict de interese, dar confirm\u0103 c\u0103 mecanismele care ar fi trebuit s\u0103 \u00eel previn\u0103 nu au func\u021bionat.<\/p>\n
\u00cen mod firesc, o astfel de abatere nu r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 consecin\u021be. Curtea de Conturi constat\u0103 c\u0103 faptele se \u00eencadreaz\u0103 \u00een categoria contraven\u021biilor prev\u0103zute de legisla\u021bia privind achizi\u021biile publice \u0219i men\u021bioneaz\u0103 explicit aplicarea unei sanc\u021biuni. Mai exact, societatea a fost amendat\u0103, fiind \u00eentocmit un proces-verbal de constatare \u0219i sanc\u021bionare, cu o amend\u0103 stabilit\u0103 \u00een baza Legii nr. 98\/2016.<\/p>\n
Chiar dac\u0103 valoarea amenzii este relativ redus\u0103 \u00een raport cu sumele gestionate, semnifica\u021bia ei este alta, deoarece confirm\u0103 oficial c\u0103 modul de derulare a achizi\u021biilor nu a respectat legea.<\/p>\n
Cauza identificat\u0103 de audit este, din nou, una care apare recurent \u00een raport: \u201ene\u00eendeplinirea atribu\u021biilor de c\u0103tre persoanele cu atribu\u021bii \u00een cadrul compartimentului de achizi\u021bie public\u0103 \u0219i compartimentului tehnic\u201d. <\/em><\/p>\nAceast\u0103 explica\u021bie indic\u0103 o problem\u0103 de responsabilitate intern\u0103, dar, \u00een acela\u0219i timp, sugereaz\u0103 \u0219i lipsa unui control superior care s\u0103 corecteze aceste derapaje.<\/p>\n
\u00cen final, Curtea de Conturi formuleaz\u0103 o concluzie care sintetizeaz\u0103 impactul acestor practici: \u201eneasigurarea cadrului legal necesar pentru a realiza achizi\u021bionarea de arbori \u0219i arbu\u0219ti \u00een condi\u021bii de eficien\u021b\u0103 economic\u0103 \u0219i social\u0103\u201d. <\/em><\/p>\nAceasta este, \u00een esen\u021b\u0103, problema central\u0103. Nu doar c\u0103 legea nu a fost respectat\u0103, ci c\u0103, \u00een lipsa procedurilor, nu exist\u0103 garan\u021bia c\u0103 banii publici au fost cheltui\u021bi \u00een mod eficient.<\/p>\n
Privit \u00een ansamblu, acest capitol nu mai las\u0103 loc de interpret\u0103ri punctuale. Nu este vorba despre o eroare sau despre o situa\u021bie excep\u021bional\u0103, ci despre un mod de operare care s-a repetat pe mai mul\u021bi ani. Iar \u00een momentul \u00een care o abatere devine practic\u0103, ea nu mai poate fi tratat\u0103 ca o disfunc\u021bionalitate, ci ca un sistem \u00een sine.<\/p>\n
Execu\u021bia unei decizii judec\u0103tore\u0219ti, \u00eenc\u0103 un risc financiar<\/strong><\/h3>\nDincolo de problemele de gestiune, achizi\u021bii \u0219i control intern, raportul Cur\u021bii de Conturi scoate la suprafa\u021b\u0103 o situa\u021bie care, \u00een mod normal, ar trebui s\u0103 fie una clar\u0103 \u0219i lipsit\u0103 de interpret\u0103ri. Este vorba despre punerea \u00een aplicare a unei hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u0219ti definitive. Paradoxal, tocmai aici apare un nou risc financiar.<\/p>\n
Cazul analizat este cel al fostului director general al societ\u0103\u021bii, revocat din func\u021bie \u00een martie 2024 \u0219i care a contestat decizia \u00een instan\u021b\u0103. Dup\u0103 o prim\u0103 hot\u0103r\u00e2re favorabil\u0103 societ\u0103\u021bii, Curtea de Apel Timi\u0219oara a \u00eentors solu\u021bia \u0219i a stabilit c\u0103 revocarea nu a avut o justificare suficient\u0103, oblig\u00e2nd Horticultura SA la plata unor desp\u0103gubiri.<\/p>\n
Instan\u021ba a stabilit explicit cuantumul acestora, la nivelul a trei remunera\u021bii lunare fixe, \u00een valoare de 60.000 lei, la care se adaug\u0103 8.818 lei cheltuieli de judecat\u0103.<\/p>\n
P\u00e2n\u0103 aici, lucrurile sunt clare. Problema apare \u00een modul \u00een care societatea a ales s\u0103 execute aceast\u0103 decizie. Curtea de Conturi constat\u0103 c\u0103 \u00eentreaga sum\u0103 a fost pl\u0103tit\u0103 la nivel brut, f\u0103r\u0103 re\u021binerea \u0219i virarea impozitelor \u0219i contribu\u021biilor aferente, de\u0219i cadrul contractual \u0219i legal indic\u0103 exact contrariul.<\/p>\n
Raportul citeaz\u0103 expres prevederea relevant\u0103 din contractul de mandat: \u201edin cuantumul daunelor interese societatea va re\u021bine impozitul \u0219i contribu\u021biile obligatorii datorate bugetului de stat\u201d. <\/em><\/p>\nCu toate acestea, societatea a interpretat desp\u0103gubirile ca fiind sume brute care pot fi pl\u0103tite integral beneficiarului, invoc\u00e2nd natura lor de \u201edesp\u0103gubiri\u201d. Curtea de Conturi contrazice aceast\u0103 abordare \u0219i explic\u0103 de ce: chiar dac\u0103 sunt acordate sub forma unor desp\u0103gubiri, aceste sume substituie, \u00een realitate, drepturi salariale \u0219i trebuie tratate fiscal ca atare.<\/p>\n
Formularea din raport este clar\u0103 \u0219i nu las\u0103 loc de interpret\u0103ri: \u201esocietatea a achitat integral desp\u0103gubirile la nivelul salariilor brute, f\u0103r\u0103 a re\u021bine \u0219i vira la bugetul general consolidat contribu\u021biile sociale \u0219i impozitul aferent\u201d.<\/em><\/p>\nAceast\u0103 decizie nu este doar o eroare de interpretare juridic\u0103, ci genereaz\u0103 un risc direct asupra patrimoniului societ\u0103\u021bii. Practic, prin neplata obliga\u021biilor fiscale, entitatea se expune la eventuale corec\u021bii ulterioare, penalit\u0103\u021bi \u0219i obliga\u021bia de a achita sume suplimentare c\u0103tre bugetul de stat.<\/p>\n
Curtea de Conturi sintetizeaz\u0103 consecin\u021ba \u00een termeni direc\u021bi: \u201eafectarea patrimoniului societ\u0103\u021bii prin nevirarea contribu\u021biilor \u0219i impozitelor aferente desp\u0103gubirilor de natur\u0103 salarial\u0103\u201d.<\/em><\/p>\nEste o situa\u021bie care eviden\u021biaz\u0103 o problem\u0103 mai larg\u0103 dec\u00e2t cazul punctual. Nu este vorba doar despre plata unor desp\u0103gubiri, ci despre capacitatea institu\u021biei de a interpreta corect \u0219i de a aplica \u00een mod conform cadrul legal, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd acesta este stabilit printr-o hot\u0103r\u00e2re definitiv\u0103.<\/p>\n
Raportul mai subliniaz\u0103 un aspect esen\u021bial. \u00cen lipsa unor preciz\u0103ri explicite \u00een dispozitivul instan\u021bei privind regimul fiscal al sumelor, societatea avea obliga\u021bia s\u0103 manifeste diligen\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 clarifice aceast\u0103 chestiune \u00eenainte de efectuarea pl\u0103\u021bii.<\/p>\n
Aceast\u0103 obliga\u021bie nu a fost \u00eendeplinit\u0103, iar rezultatul este o executare formal\u0103 a hot\u0103r\u00e2rii, dar incomplet\u0103 din punct de vedere fiscal.<\/p>\n
\u00cen mod absurd, analiza patrimonial\u0103 inclus\u0103 \u00een raport arat\u0103 c\u0103, per ansamblu, societatea a compensat financiar aceast\u0103 cheltuial\u0103 prin reducerea altor costuri salariale, ajung\u00e2nd chiar la o economie net\u0103.<\/p>\n
Aceast\u0103 constatare nu anuleaz\u0103 \u00eens\u0103 problema de fond. Pentru c\u0103 nu discut\u0103m despre echilibrul global al bugetului, ci despre legalitatea \u0219i corectitudinea fiec\u0103rei opera\u021biuni \u00een parte.<\/p>\n
Cazul demonstreaz\u0103, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, tiparul care traverseaz\u0103 \u00eentreg raportul, tipar conform c\u0103ruia nu doar deciziile ini\u021biale pot genera probleme, ci \u0219i modul \u00een care acestea sunt puse \u00een aplicare. Iar atunci c\u00e2nd inclusiv executarea unei hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u0219ti devine surs\u0103 de risc financiar, \u00eentrebarea nu mai este dac\u0103 sistemul func\u021bioneaz\u0103 imperfect, ci c\u00e2t de frecvente sunt aceste interpret\u0103ri gre\u0219ite \u00een alte zone mai pu\u021bin vizibile.<\/p>\n
Nu un accident, ci un model de func\u021bionare<\/strong><\/h3>\nPrivit \u00een ansamblu, raportul Cur\u021bii de Conturi despre Horticultura SA nu descrie o succesiune de incidente izolate, ci contureaz\u0103 un tipar coerent de func\u021bionare. Fiecare capitol adaug\u0103 o pies\u0103 \u00eentr-un mecanism \u00een care acelea\u0219i probleme reapar, sub forme diferite, dar cu aceea\u0219i cauz\u0103 de fond, sl\u0103biciunea controlului intern \u0219i absen\u021ba unui circuit decizional riguros.<\/p>\n
De la materialul dendrologic trecut pe cheltuieli f\u0103r\u0103 aprobarea Consiliului de Administra\u021bie, la lucr\u0103ri executate f\u0103r\u0103 facturare la momentul prest\u0103rii, de la achizi\u021bii derulate \u00een afara cadrului procedural p\u00e2n\u0103 la imposibilitatea de a verifica utilizarea resurselor \u00een teren, toate constat\u0103rile converg spre aceea\u0219i concluzie implicit\u0103. Nu este vorba despre erori punctuale, ci despre un sistem care func\u021bioneaz\u0103 f\u0103r\u0103 suficiente mecanisme de verificare \u0219i corec\u021bie.<\/p>\n
Curtea de Conturi nu formuleaz\u0103 aceast\u0103 concluzie \u00een termeni direc\u021bi, dar o sugereaz\u0103 constant prin modul \u00een care descrie cauzele abaterilor. \u00cen mod repetat, raportul invoc\u0103 \u201eorganizarea defectuoas\u0103 a controlului intern managerial\u201d, \u201ene\u00eendeplinirea atribu\u021biilor de c\u0103tre persoanele responsabile\u201d sau \u201elipsa procedurilor opera\u021bionale\u201d.<\/p>\n
Aceste formul\u0103ri nu sunt independente unele de altele. Ele descriu un lan\u021b de vulnerabilit\u0103\u021bi care se alimenteaz\u0103 reciproc. Lipsa procedurilor face imposibil\u0103 verificarea, lipsa verific\u0103rii permite apari\u021bia abaterilor, iar absen\u021ba asum\u0103rii decizionale transform\u0103 aceste abateri \u00een practici tolerate.<\/p>\n
\u00cen mod semnificativ, raportul arat\u0103 c\u0103 aceste probleme apar \u00een zone esen\u021biale ale activit\u0103\u021bii societ\u0103\u021bii. Achizi\u021biile, de exemplu, nu au fost derulate \u00een baza unui program anual \u0219i f\u0103r\u0103 documenta\u021bie de atribuire, ceea ce a f\u0103cut imposibil\u0103 verificarea respect\u0103rii principiilor de transparen\u021b\u0103 \u0219i concuren\u021b\u0103.<\/p>\n
\u00cen acela\u0219i timp, \u00een zona opera\u021bional\u0103, lucr\u0103rile nu pot fi \u00eentotdeauna corelate cu documente justificative, iar facturarea nu urmeaz\u0103 un flux clar, fiind uneori realizat\u0103 ulterior, \u00een timpul auditului.<\/p>\n
Pe de alt\u0103 parte, \u00een gestionarea patrimoniului, pierderile sunt \u00eenregistrate contabil f\u0103r\u0103 a fi supuse unei analize \u0219i f\u0103r\u0103 a exista aprob\u0103ri la nivelul Consiliului de Administra\u021bie, ceea ce afecteaz\u0103 direct responsabilitatea asupra modului \u00een care sunt administrate resursele.<\/p>\n
Toate aceste elemente se \u00eent\u00e2lnesc \u00eentr-un punct comun. Acesta e reprezentat de lipsa unui control efectiv, capabil s\u0103 previn\u0103, s\u0103 detecteze \u0219i s\u0103 corecteze \u00een timp real disfunc\u021bionalit\u0103\u021bile.<\/p>\n
\u00cen acest context, formularea \u201econcluzie cu rezerve\u201d cap\u0103t\u0103 o semnifica\u021bie diferit\u0103 fa\u021b\u0103 de cea aparent tehnic\u0103 din debutul raportului. Ea nu mai este doar o calificare formal\u0103 a auditului, ci devine un indicator al unui sistem care func\u021bioneaz\u0103 la limit\u0103. Curtea de Conturi spune explicit c\u0103 exist\u0103 \u201eneconformit\u0103\u021bi semnificative\u201d, dar adaug\u0103 c\u0103 acestea nu sunt omniprezente.<\/p>\n
Aceast\u0103 nuan\u021b\u0103 este esen\u021bial\u0103. Pentru c\u0103, \u00eentr-un audit bazat pe analiz\u0103 de risc \u0219i e\u0219antionare, faptul c\u0103 neconformit\u0103\u021bile sunt identificate \u00een zonele selectate ridic\u0103 automat \u00eentrebarea dac\u0103 ele nu exist\u0103, \u00een forme similare, \u0219i \u00een afara acestora.<\/em><\/p>\nDin aceast\u0103 perspectiv\u0103, raportul nu este doar o fotografie a unor probleme punctuale, ci o radiografie a modului \u00een care func\u021bioneaz\u0103 societatea. Un mod de func\u021bionare \u00een care procedurile sunt incomplete sau inexistente, controlul este insuficient, iar responsabilitatea se dilueaz\u0103 \u00eentre niveluri decizionale.<\/p>\n
\u00cen final, concluzia real\u0103 nu este formulat\u0103 explicit, dar devine evident\u0103 prin acumulare. Nu avem \u00een fa\u021b\u0103 un accident administrativ, ci un model de func\u021bionare \u00een care regulile exist\u0103 formal, dar sunt aplicate selectiv sau tardiv. Iar \u00eentr-un sistem care gestioneaz\u0103 resurse publice, aceast\u0103 diferen\u021b\u0103 dintre regul\u0103 \u0219i practic\u0103 nu este una teoretic\u0103, ci una care se traduce direct \u00een risc financiar \u0219i institu\u021bional.<\/p>\n
Tradus din limbaj tehnic, asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 institu\u021bia nu a putut certifica faptul c\u0103 Horticultura SA func\u021bioneaz\u0103 \u00een parametri legali \u0219i administrativi corec\u021bi. Nu este o constatare punctual\u0103, ci una care prive\u0219te ansamblul mecanismelor interne, de la decizie p\u00e2n\u0103 la execu\u021bie.<\/p>\n
Mai mult, raportul introduce \u00eenc\u0103 din rezumat o formulare care, pentru o societate aflat\u0103 \u00een subordinea Consiliului Local, ridic\u0103 probleme serioase de fond, cum sunt existen\u021ba unor situa\u021bii \u00een care \u201eresursele entit\u0103\u021bii sunt utilizate \u00een interes privat\u201d,<\/em> dar \u0219i \u201eneconcordan\u021be \u00eentre gestiunea contabil\u0103 \u0219i situa\u021bia real\u0103 a patrimoniului societ\u0103\u021bii\u201d.<\/em><\/p>\n Aceste dou\u0103 observa\u021bii nu sunt detalii marginale. Ele indic\u0103 exact tipul de vulnerabilitate care, \u00een mod obi\u0219nuit, precede constatarea unor prejudicii. Este vorba despre lipsa corela\u021biei \u00eentre eviden\u021ba scriptic\u0103 \u0219i realitatea din teren, combinat\u0103 cu utilizarea neclar\u0103 a resurselor.<\/p>\n \u00cen acela\u0219i timp, Curtea \u00ee\u0219i men\u021bine tonul specific auditului de conformitate \u0219i introduce o nuan\u021b\u0103 care, la prima vedere, pare s\u0103 tempereze concluzia: \u201ecu excep\u021bia deficien\u021belor constatate, nu am sesizat nimic care s\u0103 ne fac\u0103 s\u0103 credem c\u0103 subiectul nu este \u00een conformitate, sub toate aspectele semnificative\u201d. <\/em><\/p>\n Aceast\u0103 fraz\u0103 este, de fapt, cheia \u00eentregului raport.<\/em><\/strong> Pentru c\u0103 \u201edeficien\u021bele constatate\u201d nu sunt izolate sau minore, ci acoper\u0103 exact zonele critice ale func\u021bion\u0103rii societ\u0103\u021bii, cele ce \u021bin de bani, contracte, patrimoniu \u0219i execu\u021bie.<\/p>\n Din punct de vedere juridic \u0219i administrativ, Horticultura SA nu este o societate obi\u0219nuit\u0103. Este o \u00eentreprindere public\u0103, aflat\u0103 integral \u00een subordinea Consiliului Local Timi\u0219oara, organizat\u0103 \u00een baza Legii 31\/1990 \u0219i a OUG 109\/2011 privind guvernan\u021ba corporativ\u0103. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu opereaz\u0103 doar pe logica profitului, ci pe principiul utiliz\u0103rii eficiente a resurselor publice, \u201e\u00een interesul cet\u0103\u021benilor \u0219i al societ\u0103\u021bii\u201d.<\/p>\n Cu alte cuvinte, standardul dup\u0103 care este evaluat\u0103 nu este unul comercial, ci unul de interes public. Iar \u00een acest cadru, orice abatere de la legalitate sau de la principiile bunei gestiuni devine automat o problem\u0103 care dep\u0103\u0219e\u0219te nivelul unei simple disfunc\u021bionalit\u0103\u021bi interne.<\/p>\n Raportul mai face o precizare important\u0103, care explic\u0103 de ce aceste constat\u0103ri au greutate. Auditul s-a bazat pe analiz\u0103 de risc \u0219i a vizat exact acele procese \u201epredispuse unor neconformit\u0103\u021bi semnificative\u201d.<\/p>\n Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ceea ce apare \u00een document nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. Nu sunt erori izolate descoperite accidental, ci zone selectate tocmai pentru c\u0103 prezentau deja suspiciuni sau vulnerabilit\u0103\u021bi.<\/p>\n \u00cen acest punct, concluzia \u201ecu rezerve\u201d nu mai poate fi citit\u0103 ca o formul\u0103 tehnic\u0103 neutr\u0103. Devine, \u00een realitate, un diagnostic. Sistemul func\u021bioneaz\u0103, dar func\u021bioneaz\u0103 cu disfunc\u021bionalit\u0103\u021bi serioase, \u00een zonele unde impactul asupra banului public este direct.<\/p>\n Iar de aici \u00eencepe adev\u0103rata problem\u0103, pe care raportul doar o contureaz\u0103. Dac\u0103 acestea sunt concluziile unui audit limitat<\/em><\/strong>, realizat pe baz\u0103 de e\u0219antion \u0219i analiz\u0103 de risc, atunci \u00eentrebarea legitim\u0103 nu mai este dac\u0103 exist\u0103 probleme, ci c\u00e2t de extinse sunt ele \u00een afara zonelor verificate.<\/em><\/p>\n Dincolo de formul\u0103rile generale din debutul raportului, primele disfunc\u021bionalit\u0103\u021bi concrete identificate de Curtea de Conturi apar \u00een zona care ar trebui s\u0103 fie cel mai u\u0219or de controlat: eviden\u021ba \u0219i gestionarea materialului dendrologic. Este, \u00een fond, activitatea de baz\u0103 a societ\u0103\u021bii. Tocmai de aceea, constat\u0103rile de aici sunt cu at\u00e2t mai relevante.<\/p>\n Auditul descrie un mecanism intern aparent banal, dar cu implica\u021bii directe asupra patrimoniului: inventarierea periodic\u0103 a materialului dendrologic \u0219i, atunci c\u00e2nd acesta este considerat irecuperabil, trecerea lui \u201ela reform\u0103\u201d, adic\u0103 scoaterea din gestiune \u0219i \u00eenregistrarea valorii ca cheltuial\u0103. P\u00e2n\u0103 aici, procedura este fireasc\u0103 \u0219i exist\u0103 \u00een orice entitate de profil. Problema apare \u00een momentul \u00een care acest proces nu mai este supus controlului decizional.<\/p>\n Curtea de Conturi constat\u0103 explicit c\u0103, \u00een perioada 2023\u20132025, societatea a ini\u021biat astfel de opera\u021biuni f\u0103r\u0103 a le supune aprob\u0103rii Consiliului de Administra\u021bie, de\u0219i acestea afecteaz\u0103 direct patrimoniul. Valoarea total\u0103 a materialului dendrologic trecut pe cheltuieli este de 45.598 lei, din care 36.352 lei \u00een anul 2024 \u0219i 9.246 lei \u00een anul 2025.<\/p>\n Nu este vorba doar despre o sum\u0103. Este vorba despre un principiu de func\u021bionare. Pentru c\u0103, a\u0219a cum subliniaz\u0103 raportul, cauza nu este una accidental\u0103, ci \u021bine de mecanismul decizional: \u201enesupunerea spre aprobarea Consiliului de Administra\u021bie a trecerii pe cheltuieli a materialului dendrologic\u201d.<\/em><\/p>\n Cu alte cuvinte, decizia de a transforma active \u00een pierdere a fost luat\u0103 la nivel opera\u021bional, f\u0103r\u0103 validarea organului care, conform guvernan\u021bei corporative, are exact rolul de a controla astfel de situa\u021bii.<\/p>\n Consecin\u021ba este formulat\u0103 \u00eentr-un limbaj aparent standard, dar cu implica\u021bii clare: \u201eafectarea patrimoniului societ\u0103\u021bii prin neluarea unor m\u0103suri administrative \u0219i\/sau coercitive de c\u0103tre Consiliul de Administra\u021bie\u201d. <\/em><\/p>\n Aceast\u0103 formulare spune, de fapt, dou\u0103 lucruri simultan. Pe de o parte, patrimoniul a fost diminuat prin aceste opera\u021biuni. Pe de alt\u0103 parte, Consiliul de Administra\u021bie nu a intervenit pentru a analiza cauzele sau pentru a stabili responsabilit\u0103\u021bi.<\/p>\n Raportul merge mai departe \u0219i introduce exact ceea ce lipse\u0219te din acest circuit: analiza cauzal\u0103. Auditorii cer explicit ca societatea s\u0103 prezinte un raport privind motivele pierderii materialului dendrologic \u0219i, \u00een lipsa unei justific\u0103ri solide, s\u0103 identifice persoanele responsabile \u0219i s\u0103 recupereze contravaloarea.<\/p>\n Aici apare ruptura esen\u021bial\u0103 \u00eentre procedur\u0103 \u0219i realitate. \u00centr-un sistem func\u021bional, fiecare pierdere de acest tip ar trebui s\u0103 genereze automat o analiz\u0103: condi\u021bii de depozitare, calitatea materialului, modul de plantare, responsabilit\u0103\u021bi individuale. \u00cen cazul Horticultura SA, acest pas lipse\u0219te sau, cel pu\u021bin, nu este documentat \u0219i validat institu\u021bional.<\/p>\n Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, acest tip de abatere nu apare izolat \u00een raport. El revine sub forme similare \u00een alte capitole, ceea ce sugereaz\u0103 nu o excep\u021bie, ci un tipar: cheltuieli generate f\u0103r\u0103 aprob\u0103ri, pierderi asumate f\u0103r\u0103 analiz\u0103 \u0219i lipsa unui circuit clar de responsabilitate.<\/p>\n \u00cen esen\u021b\u0103, ceea ce ar trebui s\u0103 fie un mecanism de control al pierderilor devine, \u00een lipsa aprob\u0103rii Consiliului de Administra\u021bie, un mecanism de absorb\u021bie a acestora \u00een contabilitate. Iar \u00een momentul \u00een care pierderea este \u00eenregistrat\u0103 ca simpl\u0103 cheltuial\u0103, f\u0103r\u0103 explica\u021bii \u0219i f\u0103r\u0103 responsabilit\u0103\u021bi, ea dispare din circuitul decizional, dar r\u0103m\u00e2ne \u00een bilan\u021b.<\/p>\n Aceasta este, de fapt, prima bre\u0219\u0103 real\u0103 identificat\u0103 de Curtea de Conturi: nu existen\u021ba pierderilor, ci lipsa controlului asupra lor. Iar \u00eentr-o societate care administreaz\u0103 patrimoniu public, aceast\u0103 diferen\u021b\u0103 este esen\u021bial\u0103.<\/p>\n Dac\u0103 \u00een cazul materialului dendrologic problema era una de control \u0219i aprobare, \u00een zona prest\u0103rilor de servicii raportul Cur\u021bii de Conturi descrie o disfunc\u021bionalitate mai profund\u0103, fiind consemnat\u0103 ruptura dintre activitatea din teren \u0219i eviden\u021ba contabil\u0103. Practic, \u00eentre ceea ce se face \u0219i ceea ce se factureaz\u0103.<\/p>\n Auditul analizeaz\u0103 modul \u00een care Horticultura SA a derulat lucr\u0103ri de defri\u0219are, cur\u0103\u021bare teren \u0219i plantare de arbu\u0219ti \u0219i ajunge la o constatare care, din punct de vedere financiar \u0219i fiscal, este esen\u021bial\u0103: Aceast\u0103 formulare nu las\u0103 loc de interpret\u0103ri. Exist\u0103 lucr\u0103ri care au fost executate, dar care nu au fost facturate la momentul prest\u0103rii.<\/em>Facturarea nu a fost un proces firesc al activit\u0103\u021bii, ci unul declan\u0219at ulterior, sub presiunea verific\u0103rilor.<\/em><\/p>\n Mai mult, problema nu este una punctual\u0103, ci structural\u0103. Curtea de Conturi subliniaz\u0103 c\u0103 societatea nu a putut prezenta o procedur\u0103 intern\u0103 care s\u0103 reglementeze circuitul documentelor, de la momentul comenzii sau contractului p\u00e2n\u0103 la realizarea lucr\u0103rii \u0219i emiterea facturii.<\/p>\n Aceast\u0103 lips\u0103 de procedur\u0103 nu este un detaliu birocratic. \u00cen absen\u021ba unui flux documentar clar, devine imposibil de verificat cine a comandat lucrarea, c\u00e2nd a fost executat\u0103, cine a verificat-o, c\u00e2nd \u0219i dac\u0103 a fost facturat\u0103.<\/p>\n Situa\u021bia este agravat\u0103 de lipsa documentelor justificative. Auditorii noteaz\u0103 explicit c\u0103 entitatea nu a prezentat documente care s\u0103 confirme realizarea efectiv\u0103 a lucr\u0103rilor analizate, \u00een ciuda solicit\u0103rilor formulate \u00een timpul auditului. <\/em><\/p>\n Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, nici eviden\u021bele interne nu permit corelarea activit\u0103\u021bilor. Au fost puse la dispozi\u021bie foi de prezen\u021b\u0103 pentru anumite perioade, dar acestea nu pot fi asociate clar cu lucr\u0103rile efectuate sau cu personalul implicat. Practic, exist\u0103 prezen\u021b\u0103, dar nu exist\u0103 trasabilitate a muncii.<\/em><\/p>\n \u00cen aceste condi\u021bii, Curtea de Conturi formuleaz\u0103 o concluzie care dep\u0103\u0219e\u0219te nivelul unei simple deficien\u021be administrative: \u201eorganizarea defectuoas\u0103 a controlului intern managerial \u0219i nerespectarea atribu\u021biilor persoanelor implicate\u201d. <\/em><\/p>\n Aceast\u0103 formulare mut\u0103 discu\u021bia din zona erorii \u00een zona responsabilit\u0103\u021bii. Nu este vorba doar despre lipsa unor documente, ci despre un sistem de control care nu func\u021bioneaz\u0103.<\/p>\n Consecin\u021bele sunt explicite \u0219i cuantificabile. Raportul arat\u0103 c\u0103 ne\u00eenregistrarea la timp a serviciilor prestate poate conduce la imposibilitatea verific\u0103rii faptice a lucr\u0103rilor \u00een teren, mai grav, la nefacturarea \u0219i, implicit, ne\u00eencasarea veniturilor precum \u0219i la distorsionarea calculului impozitului pe profit.<\/p>\n Cu alte cuvinte, problema nu este doar contabil\u0103, ci \u0219i fiscal\u0103 \u0219i patrimonial\u0103. O lucrare nefacturat\u0103 nu este doar o omisiune, ci o pierdere poten\u021bial\u0103 de venit.<\/p>\n \u00cen mod semnificativ, recomand\u0103rile Cur\u021bii de Conturi nu se limiteaz\u0103 la corectarea punctual\u0103 a situa\u021biilor identificate, ci cer reconstruc\u021bia mecanismului intern, prin elaborarea unor proceduri opera\u021bionale clare, definirea atribu\u021biilor pentru fiecare etap\u0103 \u2013 de la planificare \u0219i execu\u021bie p\u00e2n\u0103 la facturare \u0219i \u00eencasare \u2013 \u0219i analiza cauzelor care au dus la aceste situa\u021bii.<\/p>\n Este, de fapt, o interven\u021bie asupra modului \u00een care func\u021bioneaz\u0103 societatea, nu doar asupra unor erori izolate.<\/p>\n Privit \u00een ansamblu, acest capitol relev\u0103 o problem\u0103 fundamental\u0103: activitatea exist\u0103, dar nu este sus\u021binut\u0103 de un sistem coerent de eviden\u021b\u0103 \u0219i control. Iar \u00een lipsa acestuia, orice verificare ulterioar\u0103 devine dificil\u0103, iar orice responsabilitate este difuz\u0103.<\/p>\n \u00centr-o societate privat\u0103, astfel de disfunc\u021bionalit\u0103\u021bi ar genera pierderi directe. \u00cen cazul unei societ\u0103\u021bi aflate \u00een subordinea administra\u021biei locale, ele ridic\u0103 o \u00eentrebare suplimentar\u0103. \u00cen ce m\u0103sur\u0103 resursele publice sunt utilizate \u0219i recuperate \u00een mod real, dac\u0103 mecanismele de eviden\u021b\u0103 nu func\u021bioneaz\u0103 \u00een timp real, ci doar \u00een momentul \u00een care apare controlul?<\/p>\n Dac\u0103 primele capitole ale raportului indic\u0103 disfunc\u021bionalit\u0103\u021bi de sistem, cazul Parcului Rozelor aduce o imagine concret\u0103, verificabil\u0103 \u0219i, mai ales, cuantificabil\u0103 a modului \u00een care aceste probleme se traduc \u00een teren. Este, practic, momentul \u00een care abstrac\u021biunea auditului devine realitate administrativ\u0103.<\/p>\n Curtea de Conturi analizeaz\u0103 achizi\u021bia, plantarea \u0219i \u00eentre\u021binerea unui lot de 9.600 de arbu\u0219ti Ilex crenata, destina\u021bi \u00eenlocuirii buxusului afectat fitosanitar din Parcul Rozelor.<\/p>\n De la \u00eenceput, apar primele neconcordan\u021be. Achizi\u021bia s-a f\u0103cut f\u0103r\u0103 un caiet de sarcini propriu-zis, exist\u00e2nd doar o not\u0103 justificativ\u0103, iar dimensiunea arbu\u0219tilor cump\u0103ra\u021bi difer\u0103 de cea prev\u0103zut\u0103 \u00een documenta\u021bia contractual\u0103. Astfel, de\u0219i caietul de sarcini indica plante de 40 \u2013 60 cm<\/strong>, au fost acceptate exemplare de 20 \u2013 25 cm<\/strong>, inclusiv de c\u0103tre beneficiar, adic\u0103 Municipiul Timi\u0219oara.<\/em><\/p>\n Aceast\u0103 diferen\u021b\u0103 nu este una estetic\u0103, ci una func\u021bional\u0103. Dimensiunea plantei influen\u021beaz\u0103 direct rata de prindere, rezisten\u021ba \u0219i necesarul de \u00eentre\u021binere. Cu toate acestea, decizia a fost acceptat\u0103 f\u0103r\u0103 o ajustare formal\u0103 a condi\u021biilor contractuale.<\/p>\n Problemele continu\u0103 \u00een zona financiar\u0103. Raportul indic\u0103 faptul c\u0103 pre\u021bul de achizi\u021bie al arbu\u0219tilor a fost de 12 lei\/bucat\u0103<\/strong>, \u00een timp ce pre\u021bul facturat c\u0103tre Prim\u0103rie a fost de 9,3253 lei\/bucat\u0103<\/strong>, f\u0103r\u0103 TVA. <\/em><\/p>\n Aceast\u0103 diferen\u021b\u0103 creeaz\u0103 o situa\u021bie paradoxal\u0103. Societatea cump\u0103r\u0103 mai scump dec\u00e2t vinde. \u00cen lipsa unei justific\u0103ri economice sau contractuale, Curtea de Conturi calific\u0103 implicit aceast\u0103 practic\u0103 drept o abatere de la principiul bunei gestiuni financiare.<\/p>\n \u00cens\u0103 cea mai vizibil\u0103 problem\u0103 nu este cea de pre\u021b, ci cea de execu\u021bie \u0219i \u00eentre\u021binere. De\u0219i Parcul Rozelor dispune de un sistem de iriga\u021bii inclus \u00een contract, acesta nu a fost utilizat \u00een perioada analizat\u0103. \u00cen schimb, udarea s-a realizat \u201ecu furtunul de la cistern\u0103\u201d, f\u0103r\u0103 a exista o eviden\u021b\u0103 clar\u0103 a cantit\u0103\u021bilor de ap\u0103 utilizate \u0219i f\u0103r\u0103 posibilitatea de a verifica respectarea cerin\u021belor din caietul de sarcini.<\/p>\n Mai mult, documentele prezentate nu permit demonstrarea faptului c\u0103 udarea a fost realizat\u0103 periodic, conform standardelor stabilite. Intervalele de irigare variaz\u0103, iar lipsa unei eviden\u021be cantitative face imposibil\u0103 verificarea real\u0103 a lucr\u0103rilor.<\/p>\n \u00cen acest context, raportul consemneaz\u0103 \u0219i consecin\u021ba direct\u0103. O parte dintre plante nu s-au dezvoltat, nu au prins r\u0103d\u0103cini sau au prezentat semne de usc\u0103ciune, fiind necesar\u0103 \u00eenlocuirea lor.<\/p>\n Aceast\u0103 situa\u021bie genereaz\u0103 un lan\u021b de efecte, de la costuri suplimentare pentru replantare la pierderi de material dendrologic \u0219i un poten\u021bial prejudiciu pentru societate.<\/p>\n \u0218i, poate cel mai important, nu exist\u0103 un document fundamental \u00een astfel de cazuri, mai exact un proces-verbal comun \u00eentre beneficiar \u0219i executant care s\u0103 stabileasc\u0103 exact c\u00e2\u021bi arbu\u0219ti s-au uscat, din ce motive \u0219i cine poart\u0103 responsabilitatea.<\/p>\n F\u0103r\u0103 acest document, \u00eentreaga situa\u021bie r\u0103m\u00e2ne \u00eentr-o zon\u0103 de incertitudine administrativ\u0103. Exist\u0103 pierderi, exist\u0103 suspiciuni privind cauzele \u2013 plantare \u00een perioad\u0103 nefavorabil\u0103, irigare necorespunz\u0103toare, calitate a materialului, dar nu exist\u0103 o delimitare clar\u0103 a responsabilit\u0103\u021bii.<\/p>\n Raportul mai eviden\u021biaz\u0103 o alt\u0103 discrepan\u021b\u0103 semnificativ\u0103. Din totalul de 9.600 de arbu\u0219ti achizi\u021biona\u021bi, doar 9.223 au fost documenta\u021bi ca fiind planta\u021bi, diferen\u021ba de 377 de buc\u0103\u021bi fiind \u00eenregistrat\u0103 direct pe cheltuieli, f\u0103r\u0103 justific\u0103ri complete.<\/p>\n Aceast\u0103 diferen\u021b\u0103, aparent minor\u0103 ca procent, este relevant\u0103 prin mecanismul pe care \u00eel indic\u0103 \u2013 lipsa unei corela\u021bii riguroase \u00eentre achizi\u021bie, execu\u021bie \u0219i eviden\u021b\u0103 contabil\u0103.<\/p>\n \u00cen final, Curtea de Conturi sintetizeaz\u0103 problema \u00eentr-o formulare care concentreaz\u0103 toate aceste deficien\u021be: \u201eplata materialului la un pre\u021b mai mare fa\u021b\u0103 de valoarea facturat\u0103 \u0219i lipsa dovezilor privind \u00eentre\u021binerea conform clauzelor contractuale pot determina o pagub\u0103 entit\u0103\u021bii\u201d. <\/em><\/p>\n Acest \u201epot determina\u201d este, \u00een realitate, o formulare prudent\u0103. Pentru c\u0103 toate elementele unei pierderi exist\u0103 deja, \u00eencep\u00e2nd cu achizi\u021biile necorelate cu contractul, execu\u021bie necontrolat\u0103, \u00eentre\u021binere neconform\u0103 \u0219i p\u00e2n\u0103 la lipsa documentelor de constatare.<\/p>\n Cazul Parcului Rozelor devine astfel mai mult dec\u00e2t un episod punctual. Devine un studiu de caz despre cum, \u00een absen\u021ba unui control riguros, o lucrare public\u0103 se poate transforma \u00eentr-un circuit \u00een care banii pleac\u0103, rezultatele sunt incerte, iar responsabilitatea r\u0103m\u00e2ne suspendat\u0103 \u00eentre institu\u021bii.<\/p>\n Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een acest punct raportul Cur\u021bii de Conturi descrie abateri punctuale, cuantificabile \u0219i, \u00een teorie, atribuibile unor decizii sau unor persoane, exist\u0103 un capitol \u00een care lucrurile devin mai greu de delimitat \u0219i, tocmai de aceea, mai sensibile. Este zona \u00een care faptele sunt sugerate, dar nu pot fi pe deplin demonstrate, iar responsabilitatea nu mai poate fi fixat\u0103 clar \u00eentr-un singur punct al lan\u021bului decizional.<\/p>\n Una dintre cele mai relevante situa\u021bii analizate de audit vizeaz\u0103 o posibil\u0103 utilizare a resurselor societ\u0103\u021bii \u00een afara cadrului contractual, respectiv lucr\u0103ri efectuate \u00een interes privat, f\u0103r\u0103 documente justificative \u0219i f\u0103r\u0103 facturare. Curtea de Conturi nu formuleaz\u0103 o acuza\u021bie direct\u0103, dar descrie un context care ridic\u0103 semne serioase de \u00eentrebare.<\/p>\n Concret, auditorii verific\u0103 o deplasare \u00een localitatea Altringen \u0219i constat\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 dovezi clare care s\u0103 confirme sau s\u0103 infirme \u00een mod definitiv efectuarea unor lucr\u0103ri pentru o persoan\u0103 fizic\u0103. Lipsesc datele GPS ale autovehiculelor, nu exist\u0103 documente privind transportul materialului dendrologic, iar eviden\u021bele interne nu permit corelarea activit\u0103\u021bilor din teren cu personalul implicat. <\/em><\/p>\n \u00cen acela\u0219i timp, apare un element care complic\u0103 situa\u021bia. O not\u0103 explicativ\u0103 a directorului tehnic, care indic\u0103 faptul c\u0103 angaja\u021bi ai societ\u0103\u021bii ar fi participat la transportul \u0219i plantarea materialului dendrologic \u00eentr-o loca\u021bie privat\u0103, f\u0103r\u0103 ca aceste lucr\u0103ri s\u0103 fi fost facturate. <\/em><\/strong><\/p>\n Aceast\u0103 combina\u021bie \u2013 lipsa documentelor oficiale \u0219i existen\u021ba unor declara\u021bii indirecte \u2013 este exact defini\u021bia unei zone gri administrative. Nu exist\u0103 prob\u0103 complet\u0103, dar exist\u0103 suficiente indicii pentru a justifica suspiciunea.<\/p>\n Raportul formuleaz\u0103 aceast\u0103 situa\u021bie \u00eentr-un mod prudent, dar explicit. \u00cen documentul Cur\u021bii de Conturi se men\u021bioneaz\u0103 c\u0103 nu se poate identifica dac\u0103 lucr\u0103rile au fost efectuate, \u00eens\u0103 nici nu exist\u0103 elemente care s\u0103 demonstreze c\u0103 nu au avut loc. \u00cen plus, nu au fost analizate intern aceste aspecte, nu s-a verificat traseul vehiculelor, nu s-au identificat persoanele implicate \u0219i nu s-a stabilit dac\u0103 au existat cheltuieli nerecuperate.<\/p>\n Aceast\u0103 lips\u0103 de reac\u021bie institu\u021bional\u0103 este, de fapt, problema central\u0103. Pentru c\u0103, dincolo de existen\u021ba sau inexisten\u021ba unei fapte punctuale, ceea ce relev\u0103 raportul este absen\u021ba unui mecanism de control capabil s\u0103 clarifice rapid astfel de situa\u021bii.<\/p>\n Curtea de Conturi sintetizeaz\u0103 cauza \u00eentr-o formulare direct\u0103: \u201eorganizarea defectuoas\u0103 a managementului entit\u0103\u021bii\u201d.<\/em><\/p>\n Nu este vorba doar despre o lips\u0103 de documente, ci despre incapacitatea sistemului de a urm\u0103ri, verifica \u0219i valida activit\u0103\u021bile desf\u0103\u0219urate \u00een teren.<\/p>\n \u00cen acest punct, problema dep\u0103\u0219e\u0219te nivelul unei abateri individuale \u0219i devine una structural\u0103. Pentru c\u0103, \u00een lipsa trasabilit\u0103\u021bii, orice activitate poate r\u0103m\u00e2ne \u00een afara circuitului oficial f\u0103r\u0103 a putea fi sanc\u021bionat\u0103 sau corectat\u0103.<\/p>\n Aici apare mecanismul clasic al responsabilit\u0103\u021bii fragmentate. Fiecare nivel institu\u021bional are o parte din atribu\u021bii, dar niciunul nu de\u021bine controlul complet. Executivul gestioneaz\u0103 opera\u021biunile zilnice, dar invoc\u0103 lipsa procedurilor. Consiliul de Administra\u021bie are rol de supraveghere, dar depinde de informa\u021biile primite. Adunarea General\u0103 a Ac\u021bionarilor, adic\u0103 Consiliul Local, stabile\u0219te direc\u021bia, dar nu intervine \u00een detaliile opera\u021bionale. Iar Prim\u0103ria, ca beneficiar \u0219i principal generator de lucr\u0103ri, valideaz\u0103 rezultatele f\u0103r\u0103 a avea, \u00een mod direct, control asupra modului de execu\u021bie.<\/p>\n Rezultatul este un sistem \u00een care responsabilitatea exist\u0103 teoretic la fiecare nivel, dar, \u00een practic\u0103, se dilueaz\u0103 \u00eentre ele. Fiecare verig\u0103 poate invoca o limit\u0103 a atribu\u021biilor proprii, iar \u00eentre aceste limite apare spa\u021biul \u00een care controlul efectiv dispare.<\/p>\n Raportul Cur\u021bii de Conturi nu formuleaz\u0103 explicit aceast\u0103 concluzie, dar o sugereaz\u0103 prin acumularea constat\u0103rilor, printre care lipsa documentelor, lipsa verific\u0103rilor, lipsa analizelor interne \u0219i absen\u021ba unei reac\u021bii institu\u021bionale la suspiciuni.<\/p>\n \u00centr-o societate care opereaz\u0103 exclusiv cu resurse publice, aceast\u0103 zon\u0103 gri nu este doar o problem\u0103 de organizare. Este un risc sistemic. Pentru c\u0103 acolo unde nu exist\u0103 trasabilitate, nu poate exista nici responsabilitate, iar acolo unde nu exist\u0103 responsabilitate, orice abatere devine dificil de demonstrat \u0219i, implicit, de sanc\u021bionat.<\/p>\n Iar aceasta este, poate, cea mai important\u0103 concluzie implicit\u0103 a raportului, aceea c\u0103 nu exist\u0103 doar disfunc\u021bionalit\u0103\u021bi, ci \u00een anumite zone, sistemul nu are capacitatea de a le clarifica.<\/p>\n Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 aici raportul Cur\u021bii de Conturi a conturat un tablou de disfunc\u021bionalit\u0103\u021bi administrative \u0219i zone gri, capitolul dedicat achizi\u021biilor publice este momentul \u00een care lucrurile devin sistemice. Nu mai vorbim despre erori punctuale sau lacune de control, ci despre o practic\u0103 repetat\u0103, pe mai mul\u021bi ani, care afecteaz\u0103 direct modul \u00een care sunt cheltui\u021bi banii publici.<\/p>\n Constatarea auditorilor este f\u0103r\u0103 echivoc. \u00cen perioada 2022 \u2013 2024, Horticultura SA a achizi\u021bionat arbori \u0219i arbu\u0219ti f\u0103r\u0103 a respecta cadrul legal privind achizi\u021biile publice. Mai exact, din documentele analizate rezult\u0103 c\u0103 nu a existat un program anual al achizi\u021biilor publice, nu au fost publicate proceduri \u00een SEAP \u0219i nu a fost \u00eentocmit\u0103 documenta\u021bia de atribuire conform legii.<\/p>\n Aceast\u0103 absen\u021b\u0103 nu este una formal\u0103, ci elimin\u0103, \u00een esen\u021b\u0103, \u00eentreg mecanismul de transparen\u021b\u0103 \u0219i concuren\u021b\u0103. Pentru c\u0103 programul anual de achizi\u021bii nu este doar o obliga\u021bie birocratic\u0103, ci instrumentul prin care se stabilesc obiectivele, valorile estimate, sursele de finan\u021bare \u0219i procedurile de atribuire. \u00cen lipsa lui, fiecare achizi\u021bie devine o decizie izolat\u0103, f\u0103r\u0103 un cadru predictibil \u0219i verificabil.<\/p>\n Raportul cuantific\u0103 aceast\u0103 practic\u0103 pe trei ani consecutivi. \u00cen 2022, societatea a achizi\u021bionat arbori \u0219i arbu\u0219ti \u00een valoare de 216.781,95 lei, \u00een 2023 suma a crescut la 495.082,73 lei, iar \u00een 2024 s-au cheltuit 371.615,90 lei.<\/p>\n \u00cen total, peste un milion de lei a fost cheltuit \u00een afara unui cadru procedural complet. Nu este o abatere marginal\u0103, ci o linie de finan\u021bare consistent\u0103, gestionat\u0103 f\u0103r\u0103 instrumentele legale de control.<\/p>\n Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, Curtea de Conturi arat\u0103 c\u0103, \u00een multe cazuri, nu exist\u0103 nici m\u0103car contracte \u00eencheiate \u00een form\u0103 legal\u0103, ci doar comenzi sau documente incomplete, de\u0219i legisla\u021bia impune existen\u021ba unui angajament legal scris pentru orice cheltuial\u0103 public\u0103.<\/p>\n Consecin\u021ba direct\u0103 a acestei practici este lipsa de transparen\u021b\u0103. \u00cen absen\u021ba documenta\u021biei de atribuire, nu se cunosc elemente esen\u021biale precum obiectul contractului, valoarea estimat\u0103, criteriile de selec\u021bie sau procedura utilizat\u0103. Practic, \u00eentregul proces de achizi\u021bie devine opac.<\/p>\n Raportul merge \u00eens\u0103 mai departe \u0219i indic\u0103 riscuri care dep\u0103\u0219esc zona administrativ\u0103: \u201eautoritatea contractant\u0103 nu a luat toate m\u0103surile necesare pentru a evita apari\u021bia unor situa\u021bii de natur\u0103 s\u0103 determine existen\u021ba unui conflict de interese \u0219i\/sau \u00eempiedicarea, restr\u00e2ngerea sau denaturarea concuren\u021bei\u201d.<\/em><\/p>\n Aceast\u0103 formulare este una dintre cele mai sensibile din \u00eentregul document. Ea nu afirm\u0103 existen\u021ba unui conflict de interese, dar confirm\u0103 c\u0103 mecanismele care ar fi trebuit s\u0103 \u00eel previn\u0103 nu au func\u021bionat.<\/p>\n \u00cen mod firesc, o astfel de abatere nu r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 consecin\u021be. Curtea de Conturi constat\u0103 c\u0103 faptele se \u00eencadreaz\u0103 \u00een categoria contraven\u021biilor prev\u0103zute de legisla\u021bia privind achizi\u021biile publice \u0219i men\u021bioneaz\u0103 explicit aplicarea unei sanc\u021biuni. Mai exact, societatea a fost amendat\u0103, fiind \u00eentocmit un proces-verbal de constatare \u0219i sanc\u021bionare, cu o amend\u0103 stabilit\u0103 \u00een baza Legii nr. 98\/2016.<\/p>\n Chiar dac\u0103 valoarea amenzii este relativ redus\u0103 \u00een raport cu sumele gestionate, semnifica\u021bia ei este alta, deoarece confirm\u0103 oficial c\u0103 modul de derulare a achizi\u021biilor nu a respectat legea.<\/p>\n Cauza identificat\u0103 de audit este, din nou, una care apare recurent \u00een raport: \u201ene\u00eendeplinirea atribu\u021biilor de c\u0103tre persoanele cu atribu\u021bii \u00een cadrul compartimentului de achizi\u021bie public\u0103 \u0219i compartimentului tehnic\u201d. <\/em><\/p>\n Aceast\u0103 explica\u021bie indic\u0103 o problem\u0103 de responsabilitate intern\u0103, dar, \u00een acela\u0219i timp, sugereaz\u0103 \u0219i lipsa unui control superior care s\u0103 corecteze aceste derapaje.<\/p>\n \u00cen final, Curtea de Conturi formuleaz\u0103 o concluzie care sintetizeaz\u0103 impactul acestor practici: \u201eneasigurarea cadrului legal necesar pentru a realiza achizi\u021bionarea de arbori \u0219i arbu\u0219ti \u00een condi\u021bii de eficien\u021b\u0103 economic\u0103 \u0219i social\u0103\u201d. <\/em><\/p>\n Aceasta este, \u00een esen\u021b\u0103, problema central\u0103. Nu doar c\u0103 legea nu a fost respectat\u0103, ci c\u0103, \u00een lipsa procedurilor, nu exist\u0103 garan\u021bia c\u0103 banii publici au fost cheltui\u021bi \u00een mod eficient.<\/p>\n Privit \u00een ansamblu, acest capitol nu mai las\u0103 loc de interpret\u0103ri punctuale. Nu este vorba despre o eroare sau despre o situa\u021bie excep\u021bional\u0103, ci despre un mod de operare care s-a repetat pe mai mul\u021bi ani. Iar \u00een momentul \u00een care o abatere devine practic\u0103, ea nu mai poate fi tratat\u0103 ca o disfunc\u021bionalitate, ci ca un sistem \u00een sine.<\/p>\n Dincolo de problemele de gestiune, achizi\u021bii \u0219i control intern, raportul Cur\u021bii de Conturi scoate la suprafa\u021b\u0103 o situa\u021bie care, \u00een mod normal, ar trebui s\u0103 fie una clar\u0103 \u0219i lipsit\u0103 de interpret\u0103ri. Este vorba despre punerea \u00een aplicare a unei hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u0219ti definitive. Paradoxal, tocmai aici apare un nou risc financiar.<\/p>\n Cazul analizat este cel al fostului director general al societ\u0103\u021bii, revocat din func\u021bie \u00een martie 2024 \u0219i care a contestat decizia \u00een instan\u021b\u0103. Dup\u0103 o prim\u0103 hot\u0103r\u00e2re favorabil\u0103 societ\u0103\u021bii, Curtea de Apel Timi\u0219oara a \u00eentors solu\u021bia \u0219i a stabilit c\u0103 revocarea nu a avut o justificare suficient\u0103, oblig\u00e2nd Horticultura SA la plata unor desp\u0103gubiri.<\/p>\n Instan\u021ba a stabilit explicit cuantumul acestora, la nivelul a trei remunera\u021bii lunare fixe, \u00een valoare de 60.000 lei, la care se adaug\u0103 8.818 lei cheltuieli de judecat\u0103.<\/p>\n P\u00e2n\u0103 aici, lucrurile sunt clare. Problema apare \u00een modul \u00een care societatea a ales s\u0103 execute aceast\u0103 decizie. Curtea de Conturi constat\u0103 c\u0103 \u00eentreaga sum\u0103 a fost pl\u0103tit\u0103 la nivel brut, f\u0103r\u0103 re\u021binerea \u0219i virarea impozitelor \u0219i contribu\u021biilor aferente, de\u0219i cadrul contractual \u0219i legal indic\u0103 exact contrariul.<\/p>\n Raportul citeaz\u0103 expres prevederea relevant\u0103 din contractul de mandat: \u201edin cuantumul daunelor interese societatea va re\u021bine impozitul \u0219i contribu\u021biile obligatorii datorate bugetului de stat\u201d. <\/em><\/p>\n Cu toate acestea, societatea a interpretat desp\u0103gubirile ca fiind sume brute care pot fi pl\u0103tite integral beneficiarului, invoc\u00e2nd natura lor de \u201edesp\u0103gubiri\u201d. Curtea de Conturi contrazice aceast\u0103 abordare \u0219i explic\u0103 de ce: chiar dac\u0103 sunt acordate sub forma unor desp\u0103gubiri, aceste sume substituie, \u00een realitate, drepturi salariale \u0219i trebuie tratate fiscal ca atare.<\/p>\n Formularea din raport este clar\u0103 \u0219i nu las\u0103 loc de interpret\u0103ri: \u201esocietatea a achitat integral desp\u0103gubirile la nivelul salariilor brute, f\u0103r\u0103 a re\u021bine \u0219i vira la bugetul general consolidat contribu\u021biile sociale \u0219i impozitul aferent\u201d.<\/em><\/p>\n Aceast\u0103 decizie nu este doar o eroare de interpretare juridic\u0103, ci genereaz\u0103 un risc direct asupra patrimoniului societ\u0103\u021bii. Practic, prin neplata obliga\u021biilor fiscale, entitatea se expune la eventuale corec\u021bii ulterioare, penalit\u0103\u021bi \u0219i obliga\u021bia de a achita sume suplimentare c\u0103tre bugetul de stat.<\/p>\n Curtea de Conturi sintetizeaz\u0103 consecin\u021ba \u00een termeni direc\u021bi: \u201eafectarea patrimoniului societ\u0103\u021bii prin nevirarea contribu\u021biilor \u0219i impozitelor aferente desp\u0103gubirilor de natur\u0103 salarial\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n Este o situa\u021bie care eviden\u021biaz\u0103 o problem\u0103 mai larg\u0103 dec\u00e2t cazul punctual. Nu este vorba doar despre plata unor desp\u0103gubiri, ci despre capacitatea institu\u021biei de a interpreta corect \u0219i de a aplica \u00een mod conform cadrul legal, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd acesta este stabilit printr-o hot\u0103r\u00e2re definitiv\u0103.<\/p>\n Raportul mai subliniaz\u0103 un aspect esen\u021bial. \u00cen lipsa unor preciz\u0103ri explicite \u00een dispozitivul instan\u021bei privind regimul fiscal al sumelor, societatea avea obliga\u021bia s\u0103 manifeste diligen\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 clarifice aceast\u0103 chestiune \u00eenainte de efectuarea pl\u0103\u021bii.<\/p>\n Aceast\u0103 obliga\u021bie nu a fost \u00eendeplinit\u0103, iar rezultatul este o executare formal\u0103 a hot\u0103r\u00e2rii, dar incomplet\u0103 din punct de vedere fiscal.<\/p>\n \u00cen mod absurd, analiza patrimonial\u0103 inclus\u0103 \u00een raport arat\u0103 c\u0103, per ansamblu, societatea a compensat financiar aceast\u0103 cheltuial\u0103 prin reducerea altor costuri salariale, ajung\u00e2nd chiar la o economie net\u0103.<\/p>\n Aceast\u0103 constatare nu anuleaz\u0103 \u00eens\u0103 problema de fond. Pentru c\u0103 nu discut\u0103m despre echilibrul global al bugetului, ci despre legalitatea \u0219i corectitudinea fiec\u0103rei opera\u021biuni \u00een parte.<\/p>\n Cazul demonstreaz\u0103, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, tiparul care traverseaz\u0103 \u00eentreg raportul, tipar conform c\u0103ruia nu doar deciziile ini\u021biale pot genera probleme, ci \u0219i modul \u00een care acestea sunt puse \u00een aplicare. Iar atunci c\u00e2nd inclusiv executarea unei hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u0219ti devine surs\u0103 de risc financiar, \u00eentrebarea nu mai este dac\u0103 sistemul func\u021bioneaz\u0103 imperfect, ci c\u00e2t de frecvente sunt aceste interpret\u0103ri gre\u0219ite \u00een alte zone mai pu\u021bin vizibile.<\/p>\n Privit \u00een ansamblu, raportul Cur\u021bii de Conturi despre Horticultura SA nu descrie o succesiune de incidente izolate, ci contureaz\u0103 un tipar coerent de func\u021bionare. Fiecare capitol adaug\u0103 o pies\u0103 \u00eentr-un mecanism \u00een care acelea\u0219i probleme reapar, sub forme diferite, dar cu aceea\u0219i cauz\u0103 de fond, sl\u0103biciunea controlului intern \u0219i absen\u021ba unui circuit decizional riguros.<\/p>\n De la materialul dendrologic trecut pe cheltuieli f\u0103r\u0103 aprobarea Consiliului de Administra\u021bie, la lucr\u0103ri executate f\u0103r\u0103 facturare la momentul prest\u0103rii, de la achizi\u021bii derulate \u00een afara cadrului procedural p\u00e2n\u0103 la imposibilitatea de a verifica utilizarea resurselor \u00een teren, toate constat\u0103rile converg spre aceea\u0219i concluzie implicit\u0103. Nu este vorba despre erori punctuale, ci despre un sistem care func\u021bioneaz\u0103 f\u0103r\u0103 suficiente mecanisme de verificare \u0219i corec\u021bie.<\/p>\n Curtea de Conturi nu formuleaz\u0103 aceast\u0103 concluzie \u00een termeni direc\u021bi, dar o sugereaz\u0103 constant prin modul \u00een care descrie cauzele abaterilor. \u00cen mod repetat, raportul invoc\u0103 \u201eorganizarea defectuoas\u0103 a controlului intern managerial\u201d, \u201ene\u00eendeplinirea atribu\u021biilor de c\u0103tre persoanele responsabile\u201d sau \u201elipsa procedurilor opera\u021bionale\u201d.<\/p>\n Aceste formul\u0103ri nu sunt independente unele de altele. Ele descriu un lan\u021b de vulnerabilit\u0103\u021bi care se alimenteaz\u0103 reciproc. Lipsa procedurilor face imposibil\u0103 verificarea, lipsa verific\u0103rii permite apari\u021bia abaterilor, iar absen\u021ba asum\u0103rii decizionale transform\u0103 aceste abateri \u00een practici tolerate.<\/p>\n \u00cen mod semnificativ, raportul arat\u0103 c\u0103 aceste probleme apar \u00een zone esen\u021biale ale activit\u0103\u021bii societ\u0103\u021bii. Achizi\u021biile, de exemplu, nu au fost derulate \u00een baza unui program anual \u0219i f\u0103r\u0103 documenta\u021bie de atribuire, ceea ce a f\u0103cut imposibil\u0103 verificarea respect\u0103rii principiilor de transparen\u021b\u0103 \u0219i concuren\u021b\u0103.<\/p>\n \u00cen acela\u0219i timp, \u00een zona opera\u021bional\u0103, lucr\u0103rile nu pot fi \u00eentotdeauna corelate cu documente justificative, iar facturarea nu urmeaz\u0103 un flux clar, fiind uneori realizat\u0103 ulterior, \u00een timpul auditului.<\/p>\n Pe de alt\u0103 parte, \u00een gestionarea patrimoniului, pierderile sunt \u00eenregistrate contabil f\u0103r\u0103 a fi supuse unei analize \u0219i f\u0103r\u0103 a exista aprob\u0103ri la nivelul Consiliului de Administra\u021bie, ceea ce afecteaz\u0103 direct responsabilitatea asupra modului \u00een care sunt administrate resursele.<\/p>\n Toate aceste elemente se \u00eent\u00e2lnesc \u00eentr-un punct comun. Acesta e reprezentat de lipsa unui control efectiv, capabil s\u0103 previn\u0103, s\u0103 detecteze \u0219i s\u0103 corecteze \u00een timp real disfunc\u021bionalit\u0103\u021bile.<\/p>\n \u00cen acest context, formularea \u201econcluzie cu rezerve\u201d cap\u0103t\u0103 o semnifica\u021bie diferit\u0103 fa\u021b\u0103 de cea aparent tehnic\u0103 din debutul raportului. Ea nu mai este doar o calificare formal\u0103 a auditului, ci devine un indicator al unui sistem care func\u021bioneaz\u0103 la limit\u0103. Curtea de Conturi spune explicit c\u0103 exist\u0103 \u201eneconformit\u0103\u021bi semnificative\u201d, dar adaug\u0103 c\u0103 acestea nu sunt omniprezente.<\/p>\n Aceast\u0103 nuan\u021b\u0103 este esen\u021bial\u0103. Pentru c\u0103, \u00eentr-un audit bazat pe analiz\u0103 de risc \u0219i e\u0219antionare, faptul c\u0103 neconformit\u0103\u021bile sunt identificate \u00een zonele selectate ridic\u0103 automat \u00eentrebarea dac\u0103 ele nu exist\u0103, \u00een forme similare, \u0219i \u00een afara acestora.<\/em><\/p>\n Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, raportul nu este doar o fotografie a unor probleme punctuale, ci o radiografie a modului \u00een care func\u021bioneaz\u0103 societatea. Un mod de func\u021bionare \u00een care procedurile sunt incomplete sau inexistente, controlul este insuficient, iar responsabilitatea se dilueaz\u0103 \u00eentre niveluri decizionale.<\/p>\n \u00cen final, concluzia real\u0103 nu este formulat\u0103 explicit, dar devine evident\u0103 prin acumulare. Nu avem \u00een fa\u021b\u0103 un accident administrativ, ci un model de func\u021bionare \u00een care regulile exist\u0103 formal, dar sunt aplicate selectiv sau tardiv. Iar \u00eentr-un sistem care gestioneaz\u0103 resurse publice, aceast\u0103 diferen\u021b\u0103 dintre regul\u0103 \u0219i practic\u0103 nu este una teoretic\u0103, ci una care se traduce direct \u00een risc financiar \u0219i institu\u021bional.<\/p>\nPierderi \u201epe h\u00e2rtie\u201d \u2013 plante scoase din gestiune f\u0103r\u0103 aprobarea Consiliului de Administra\u021bie<\/strong><\/h3>\n
Facturarea apare odat\u0103 cu auditul! Lucr\u0103ri executate, dar f\u0103r\u0103 urme contabile<\/strong><\/h3>\n
\u201enu \u00een toate cazurile au fost emise facturi \u0219i devize de lucr\u0103ri la data realiz\u0103rii prest\u0103rii serviciilor, acestea fiind emise \u00een timpul \u0219i ca urmare a misiunii de audit\u201d. <\/em><\/p>\nParcul Rozelor \u2013 cum se transform\u0103 o lucrare public\u0103 \u00eentr-un studiu de caz despre pierdere \u0219i lips\u0103 de control<\/strong><\/h3>\n
<\/p>\nZona gri \u00een care responsabilitatea dispare \u00eentre institu\u021bii<\/strong><\/h3>\n
Achizi\u021bii f\u0103r\u0103 procedur\u0103. Sute de mii de lei \u00een afara regulilor<\/strong><\/h3>\n
Execu\u021bia unei decizii judec\u0103tore\u0219ti, \u00eenc\u0103 un risc financiar<\/strong><\/h3>\n
Nu un accident, ci un model de func\u021bionare<\/strong><\/h3>\n
![\"Curtea](\"https:\/\/renasterea.ro\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/horticultura-timisoara.jpg\" "\\"Curtea")
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n