![](\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/Cum-a-ajuns-Timisoara-in-topul-mondial-al-productiei-de-biciclete-1-746x420.webp\")
<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\nDoar 7% dintre vehiculele produse de SMW la Timi\u0219oara au ajuns \u00een Rom\u00e2nia. Cele mai multe sunt v\u00e2ndute \u00een regiune, dar sunt modele care ajung s\u0103 fie comercializate \u00een Marea Britanie, Elve\u021bia sau Turcia.<\/p>\n
\u201eLa componente este un pic mai complicat. Cam 25% din valoarea componentelor care vin pe biciclete sunt din Europa. Restul vine din afara Europei, Asia \u00een general, nu e doar China. Exist\u0103 modele care, poate, au 70% din componente care vin din Europa. Pentru noi e important s\u0103 aducem c\u00e2t mai mult de c\u00e2t mai aproape. Jantele, de exemplu, sunt f\u0103cute aici. Anul acesta am \u00eenceput \u0219i cu spi\u021bele. Exist\u0103 \u0219ei (n.r. \u2013 fabricate \u00een Rom\u00e2nia). La biciclete electrice, de exemplu, facem cablajul electric, se mai fac \u0219i ni\u0219te protec\u021bii de deraior. O s\u0103 \u00eenceap\u0103 \u0219i produc\u021bia unor man\u0219oane\u201d, a explicat Raul Buzgar, Production Country Director Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\u201eProcesul \u00eencepe cu asamblarea butucului\u201d <\/strong><\/p>\nPentru c\u0103 jantele de biciclet\u0103 sunt voluminoase, un produc\u0103tor francez specializat \u00een astfel de produse a deschis \u00een fabrica SMW de la Timi\u0219oara un punct de lucru. Astfel, jantele sunt produse chiar \u00een fabrica de la Timi\u0219oara. P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd cercul metalic ajunge s\u0103 devin\u0103 o roat\u0103 care s\u0103 poat\u0103 fi apoi ata\u0219at\u0103 unui cadru trebuie parcur\u0219i mai mul\u021bi pa\u0219i.<\/p>\n
\u201eProcesul \u00eencepe cu asamblarea butucului, urmeaz\u0103 spi\u021barea ro\u021bii, dup\u0103 care avem un utilaj cu care unim practic butucul cu janta. Avem apoi un robot care face geometria ro\u021bii astfel \u00eenc\u00e2t roata s\u0103 fie dreapt\u0103. Ultimul pas din proces este punerea cauciucului pe roat\u0103 \u0219i umflarea acesteia\u201d, a explicat Ciprian, manager \u00een departamentul \u201easamblare ro\u021bi\u201d.<\/p>\n
\u201eRobotul le poate face mai repede, dar nu e constant\u201d<\/strong><\/p>\n\u00cen fabrica SMW de la Timi\u0219oara lucreaz\u0103 aproximativ 550 de angaja\u021bi, 90% fiind localnici. \u00cen primele dou\u0103 sectoare de la \u201easamblare ro\u021bi\u201d, \u201easamblare butuc\u201d \u0219i \u201espi\u021bare roat\u0103\u201d, sus\u021bine managerul departamentului, 70-80% dintre angaja\u021bi sunt femei. Unele dintre opera\u021biunile acestui departament ar putea fi realizate de robo\u021bi, dar operatorii umani sunt, momentan, mai eficien\u021bi.<\/p>\n
\u201eMedia unei opera\u021biuni aici, la asamblare butuc, e undeva la 45-50 de secunde. Robotul le face mai repede, dar nu e constant. Robotul nu a ajuns la un nivel la care s\u0103 po\u021bi s\u0103 \u00eel pui s\u0103 lucreze\u00a0 singur 16 ore f\u0103r\u0103 s\u0103 intervin\u0103 cineva. Are nevoie s\u0103 fie alimentat, \u00eei trebuie mentenan\u021b\u0103 \u0219i are nevoie de oameni. Dac\u0103 sco\u021bi un om de aici s\u0103 pui un robot, ai nevoie de al\u021bi doi l\u00e2ng\u0103 el s\u0103 \u00eel alimenteze. Nivelul de dezvoltare al robotului nu a ajuns la nivelul la care s\u0103 sco\u021bi doi oameni, s\u0103 pui un robot \u0219i s\u0103 fie OK pentru noi\u201d, a mai explicat managerul de la \u201easamblare ro\u021bi\u201d.<\/p>\n
O opera\u021biune-cheie este vopsirea cadrelor<\/strong><\/p>\n\u00cen fabrica de la Timi\u0219oara \u00een care sunt produse biciclete pentru re\u021beaua Decathlon, una dintre opera\u021biunile importante este vopsirea \u00een c\u00e2mp electrostatic a cadrelor. Liniile de vopsire sunt \u00een cea mai mare parte automatizate, dar \u00een zonele \u00een care vopseaua pulverizat\u0103 de robot nu ajunge intervine un operator uman. Potrivit managerului de departament, Kisgyorgy Hunor, \u00een vopsitorie sunt folosite aproximativ 60 de nuan\u021be.<\/p>\n
\u201eCulorile sunt foarte variate. Avem c\u0103r\u0103miziu, oliv, care e trendul anului 2026. Acum avem un alb murdar, care e \u0219i aceasta o culoare interesant\u0103\u201d, a explicat Kisgyorgy Hunor.<\/p>\n
Bicicleta poate pleca din fabric\u0103 direct la clientul final<\/strong><\/p>\nOdat\u0103 vopsite, cadrele intr\u0103 pe linia de asamblare, unde sunt montate toate componentele. Reglarea fr\u00e2nelor \u0219i a schimb\u0103toarelor se face, obligatoriu, manual. \u00cenainte de a fi \u00eempachetat\u0103 pentru a fi trimis\u0103 \u00een depozit, bicicleta este verificat\u0103 de un operator, care se asigur\u0103 c\u0103 totul func\u021bioneaz\u0103 perfect.<\/p>\n
Cutiile \u00een care bicicletele proasp\u0103t ie\u0219ite din produc\u021bie sunt \u00eempachetate ajung apoi \u00een depozit. De aici pleac\u0103 zilnic aproximativ 4.000 de noi biciclete, fiind men\u021binut un stoc de aproximativ 19.000 de buc\u0103\u021bi. Cele mai multe biciclete pleac\u0103 spre re\u021beaua de magazine prin care sunt comercializate, dar sistemul permite ca o biciclet\u0103 comandat\u0103 online s\u0103 fie livrat\u0103 clientului final, prin curier, direct din depozitul fabricii.<\/p>\n
\u201eSper\u0103m ca oamenii s\u0103 aleag\u0103 bicicleta ca mod de transport alternativ\u201d<\/strong><\/p>\n\u00cen pandemie, v\u00e2nz\u0103rile de biciclete au explodat pe fondul nevoii de a ie\u0219i \u00een natur\u0103. Acum, pe fondul r\u0103zboiului din Iran \u0219i cre\u0219terii pre\u021burilor la combustibil, este de a\u0219teptat s\u0103 se \u00eenregistreze din nou o cre\u0219tere a folosirii bicicletei. Raul Buzgar sus\u021bine c\u0103 o cre\u0219tere a produc\u021biei cu p\u00e2n\u0103 10 la sut\u0103 se poate face relativ simplu. Peste acest procent e nevoie de m\u0103suri mai complexe.<\/p>\n
\u201eCa orice fluctua\u021bie, nu e facil de integrat \u00eentr-un cadru industrial. Noi spunem c\u0103 sunt probleme bune atunci c\u00e2nd se cere mai mult dec\u00e2t putem face. Exact pentru momentul acesta de criz\u0103 (n.r. \u2013 a pre\u021burilor la combustibil) nu ne-am preg\u0103tit pentru c\u0103 nu era prev\u0103zut\u0103, dar noi sper\u0103m ca oamenii s\u0103 aleag\u0103 bicicleta ca mod alternativ de transport. Suntem preg\u0103ti\u021bi s\u0103 cre\u0219tem produc\u021bia deodat\u0103 \u00een ni\u0219te limite. O cre\u0219tere de 10% poate fi integrat\u0103 destul de u\u0219or. Pentru tot ce este peste revenim la aceea\u0219i problem\u0103 a furniz\u0103rii componentelor. Unele dintre ele sunt pe fluxuri lungi \u0219i atunci avem dificult\u0103\u021bi\u201d, a explicat Raul Buzgar.<\/p>\n
Managerul responsabil de produc\u021bie a declarat c\u0103 fabrica de la Timi\u0219oara, care se \u00eentinde pe o suprafa\u021b\u0103 de dou\u0103 hectare \u0219i jum\u0103tate, poate fi oric\u00e2nd extins\u0103 dac\u0103 este nevoie. \u201eDeocamdat\u0103 nu este cazul, pia\u021ba bicicletelor fiind una destul de calm\u0103 \u00een momentul de fa\u021b\u0103\u201d, a mai spus Raul Buzgar.<\/p>\n
Sursa: https:\/\/www.libertatea.ro\/<\/a><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n[analyse_source url=”https:\/\/www.banatulazi.ro\/cum-a-ajuns-timisoara-in-topul-mondial-al-productiei-de-biciclete\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.banatulazi.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/Cum-a-ajuns-Timisoara-in-topul-mondial-al-productiei-de-biciclete-1.webphttps:\/\/www.banatulazi.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/Cum-a-ajuns-Timisoara-in-topul-mondial-al-productiei-de-biciclete-1.webp”] Una dintre cele mai mari fabrici de biciclete din Europa de Est se afl\u0103 la Timi\u0219oara. \u00centreprinderea produce zilnic aproximativ 4.000 de biciclete, destinate magazinelor Decathlon din Europa.\u00a0Procesul de produc\u021bie a bicicletelor \u00eencepe cu asamblarea butucului \u0219i spi\u021barea ro\u021bii, opera\u021biuni f\u0103cute majoritar de doamne. Dib\u0103cia cu care lucreaz\u0103 le face mai eficiente […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[185,226],"class_list":["post-1872330","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-banatulazi-ro","tag-crawlmanager"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1872330","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1872330"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1872330\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1872330"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1872330"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1872330"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![](\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/Cum-a-ajuns-Timisoara-in-topul-mondial-al-productiei-de-biciclete-2.webp\")
<\/a><\/figure>\n<\/div>\n