![](\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/571676334_1146040767652433_1097396718601975_n.jpg\" "\\"571676334_1146040767652433_1097396718601975_n\\"")
<\/a><\/div>\nDe\u0219i despre istoria recent\u0103 a Banatului s-a scris mult, \u00eenc\u0103 au r\u0103mas albe destule pagini ale istoriei acestor locuri. Se cunosc fapte \u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103ri de acum dou\u0103, trei sau chiar \u0219ase sute de ani, dar mai nimic din ce s-a petrecut sub ochii bunicilor \u0219i str\u0103bunicilor no\u0219tri \u00een urm\u0103 un secol, de pild\u0103. Poate c\u0103 nu toate amintirile au fost consemnate, \u00eens\u0103 vremea trece \u0219i totul se estompeaz\u0103 \u00een mare grab\u0103.<\/strong><\/p>\n Provincia noastr\u0103 dintre Mure\u0219 \u0219i Dun\u0103re are o istorie at\u00e2t de bogat\u0103, \u00eenc\u00e2t nu poate fi cuprins\u0103 \u00een c\u00e2teva rafturi de bibliotec\u0103, iar asupra apartenen\u021bei acestor locuri la statul rom\u00e2n, destul de recent, la scara istoriei, \u00eenchegat, planeaz\u0103 \u00eenc\u0103 mari incertitudini.<\/p>\n Timi\u0219oara a avut, de-a lungul vremii, o seam\u0103 de oameni importan\u021bi, care au \u00eencercat s\u0103 ridice urbea \u0219i s\u0103 o scoat\u0103 de sub pecetea de cetate cu atribu\u021biuni strict militare, transform\u00e2nd-o \u00eentr-un ora\u0219 cu via\u021b\u0103 social\u0103 \u0219i economic\u0103 \u00eenfloritoare. Un primar vremelnic, de\u0219i a a avut dou\u0103 mandate, al Timi\u0219oarei a fost avocatul lugojean Cornel Grof\u0219orean, care a ajuns edil imediat \u00een anii de dup\u0103 trecerea Banatului sub administrarea Regatului Rom\u00e2niei. Cornel Grof\u0219orean a venit pe lume la 27 octombrie 1881, \u00een localitatea Periam din col\u021bul nord-vestic al jude\u021bului nostru, care, cu un secol \u0219i jum\u0103tate \u00een urm\u0103, era o \u00eenfloritoare a\u0219ezare de pust\u0103 cu nimic mai prejos dec\u00e2t ora\u0219ele mai r\u0103s\u0103rite din \u00eemprejurimi. P\u0103rin\u0163ii s\u0103i erau originari din localitatea b\u0103n\u0103\u0163ean\u0103 Comlo\u015fu Mare, \u00eentemeiat\u0103 de coloni\u0219ti veni\u021bi din p\u0103r\u021bile Olteniei. Exist\u0103 temeiuri de-a crede c\u0103 \u0219i familia Grof\u015forean, cu numeroasele ei \u00eencreng\u0103turi \u00een tot Banatul de sud \u0219i de vest, \u015fi-a avut r\u0103d\u0103cinile dincolo de Carpa\u021bi, ca mul\u0163i b\u0103n\u0103\u0163eni, de altfel, \u00een regiunea Novaci-Polovraci, migr\u00e2nd spre Banat \u00een secolul al XVIII-lea, \u00eempreun\u0103 cu alte familii de olteni.<\/p>\n Cel mai \u00eendep\u0103rtat \u00een neam se numea Nicolae, str\u0103bunicul lui Cornel, care a decedat la Comlo\u015fu Mare \u015fi a fost c\u0103s\u0103torit de dou\u0103 ori. George, bunicul lui Cornel Grof\u015forean, al patrulea descendent al familiei, s-a c\u0103s\u0103torit cu Eva \u015fi a avut cei mai mul\u0163i copii, iar ultimul fiu al lui Nicolae, Petru, c\u0103s\u0103torit cu Saveta, l-a avut pe Iulian. <\/p>\n De\u015fi era botezat ortodox, George Grof\u015forean a trecut la greco-catolicism la 23 ianuarie 1857, \u00een prezen\u0163a martorilor Antonie Apostol \u015fi Nicolae Dvronca, moment considerat solemn \u015fi precizat expres \u00een Diarium, trec\u00e2nd apoi \u015fi c\u00e2\u0163iva copii din cei zece pe care \u00eei avea cu Eva Pesecan, so\u0163ia sa, la uni\u0163i. Dup\u0103 cum s-a v\u0103zut, ace\u015ftia nu erau foarte convin\u015fi de noua confesiune, astfel c\u0103 au revenit la ortodoxie dup\u0103 moartea tat\u0103lui lor.<\/p>\n Cei zece copii au avut, desigur, fiecare destinul s\u0103u. Bunicul George Grof\u015forean (Gheorghe Grob\u015forean\/Grop\u015forean), n\u0103scut \u00een anul 1826, este printre pu\u0163inii din familie evocat de nepotul Cornel: Despre p\u0103rin\u021bii lui Cornel, Ioan Grof\u015forean-tat\u0103l \u015fi Iulia Dogariu-mama, trebuie spus c\u0103 au locuit \u00een multe din localit\u0103\u021bile b\u0103n\u0103\u021bene, du\u0219i de \u00eendatoririle de func\u021bionar public ale seniorului Grof\u0219orean. Acesta a \u00eenceput ca secretar (1880\u20131891) la subprefectura din Becicherecu Mare, prim-pretor la Bozovici (1899\u20131907), prim-pretor la Teregova (1907\u20131911).<\/p>\n Excedat de desele schimb\u0103ri ale locului de munc\u0103 ale tat\u0103lui, care a obligat familia la multe peregrin\u0103ri prin Banatul istoric, Cornel Grof\u015forean avea s\u0103 noteze \u00een jurnalul s\u0103u: \u201eSuntem ca \u0163iganii nomazi. Dup\u0103 opt ani la Bozovici, tat\u0103l meu a fost transferat aici (Teregova) ca jude suprem imperial \u015fi regal\u201d. <\/em> Cornel Grof\u0219orean, asemenea p\u0103rintelui s\u0103u, avea s\u0103 fie un alt nomad al plaiurilor b\u0103n\u0103\u021bene, f\u0103c\u00e2nd \u0219coal\u0103, iar mai apoi av\u00e2nd diverse slujbe, \u00eentr-un lung \u0219ir de localit\u0103\u021bi din acest areal geografic. Despre dragul de carte \u0219i de \u0219tiin\u021b\u0103, \u00een general, vorbe\u0219te un episod din via\u021ba t\u00e2n\u0103rului Cornel Grof\u0219orean. Ca publicist a fost extrem de prolific, \u00eencep\u00e2nd s\u0103 publice \u00een tinere\u0163e \u00een diferite ziare rom\u00e2ne\u015fti, nem\u0163e\u015fti \u015fi ungure\u015fti. Din 1910 \u00eencepe s\u0103 colaboreze la cunoscutul ziar lugojan \u201eDrapelul\u201d. Dar via\u021ba tihnit\u0103 nu avea s\u0103-i fie menit\u0103. Dup\u0103 doar un an, \u00een vara lui 1914, izbucne\u0219te Primul R\u0103zboi Mondial. Ca mai to\u021bi tinerii intelectuali ai \u00eemp\u0103r\u0103\u021biei bicefale, Grof\u0219orean este mobilizat ca ofi\u021ber \u0219i trimis acolo unde se va dovedi c\u0103 va fi cel mai fierbinte loc, pe frontul italian. Numeroasele sale fapte de arme aveau s\u0103 fie evocate ulterior de c\u00e2\u021biva subordona\u021bi. Un soldat din subordinea sa m\u0103rturisea dup\u0103 ani c\u0103 dac\u0103 ar mai fi nevoie s\u0103 mai plece la r\u0103zboi, chiar la o v\u00e2rst\u0103 avansat\u0103, ar face o asemenea nebunie doar \u00eempreun\u0103 cu fostul s\u0103u comandant Cornel Grof\u0219oreanu.<\/p>\n Se \u00eentoarce de pe front odat\u0103 cu dezbembrarea imperiului \u0219i se implic\u0103 \u00een mi\u0219carea de emancipare na\u021bional\u0103 a p\u0103r\u021bilor locuite de rom\u00e2ni din fosta monarhie multina\u021bional\u0103. Dup\u0103 unirea cu Rom\u00e2nia, Cornel Grof\u0219orean a fost primul pretor rom\u00e2n al Re\u0219i\u021bei, iar \u00een 1920, devine subprefect al jude\u021bului Cara\u0219-Severin. De\u0219i a avut numeroase realiz\u0103ri \u00een cele dou\u0103 scurte perioade \u00een care a condus Timi\u0219oara detractorii s\u0103i (da!, chiar \u0219i marii oameni politici \u0219i de cultur\u0103 au adversari invidio\u0219i) nu au g\u0103sit altceva mai \u00eentemeiat s\u0103-i repro\u0219eze dec\u00e2t faptul c\u0103 vorbea poticnit \u00een limba rom\u00e2n\u0103. \u00centr-adev\u0103r Grof\u0219orean mai st\u00e2lcea unele cuvinte mai moderne \u00een limba rom\u00e2n\u0103. De copil acas\u0103 a vorbit graiul b\u0103n\u0103\u021bean cu arhaisme iar ulterior majoritea studiilor le-a absolvit \u00een limbile maghiar\u0103 \u0219i german\u0103. At\u00e2t ca militar pe front c\u00e2t \u0219i ca jurist \u00een prima partea vie\u021bii a vorbit mai mult limba german\u0103 dar \u0219i maghiar\u0103; deci nimic neobi\u0219nuit pentru un intelectual al acelei epoci s\u0103 scrie \u0219i s\u0103 se exprime \u0219i \u00een alte limbi. Asta nu-l face mai pu\u021bin rom\u00e2n adev\u0103rat.
\n\u00cen acest episod vom evoca personalitatea unui adev\u0103rat patriot rom\u00e2n, care a condus ora\u0219ul un timp scurt, dar care a l\u0103sat urme ad\u00e2nci pe drumul dezvolt\u0103rii lui viitoare.<\/p>\n
\nDatele oficiale sunt destul de s\u0103race \u0219i nu spun mare lucru despre via\u021ba acestui frunta\u015f b\u0103n\u0103\u0163ean, lupt\u0103tor pentru drepturile rom\u00e2nilor, de\u0219i a avut o activitate intens\u0103 ca publicist, sociolog, primar al Timi\u015foarei, prefect de Timi\u015f-Torontal, deputat, fondator al Institutului Social Banat-Cri\u015fana \u015fi ini\u021biator al curentului sociologic b\u0103n\u0103\u0163ean. <\/p>\n
\u201eBunicul meu, gospodar \u0163\u0103ran din Comlo\u015fu b\u0103n\u0103\u0163ean, unde a fost primar mul\u0163i ani de-a r\u00e2ndul, era unul dintre ctitorii bisericii unite. Dup\u0103 moartea sa, \u00eens\u0103, copii au trecut din nou la ortodoxie, \u00eenc\u00e2t un unchi al meu a fost preot ortodox, altul \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor confesional ortodox. Astfel \u015fi eu fiind botezat la Pesac la biserica ortodox\u0103”.<\/em><\/p>\n
\nChiar \u0219i dup\u0103 pensionare a fost chemat la datorie, la Bozovici, unde mai fusese odat\u0103 prim-pretor: cuno\u015ftea regiunea, mediul, era familiarizat cu specificul locului. Acesta a constituit, credem, motivul \u201ereactiv\u0103rii\u201d sale. C\u00e2nd a preluat administra\u0163ia din Bozovici, fiul s\u0103u era deja prim-pretor la Re\u015fi\u0163a. Tat\u0103 \u015fi fiu s-au \u00eenrolat \u00een activitatea dificil\u0103 de reconstruc\u0163ie social\u0103 \u015fi statal\u0103.<\/p>\n
\nDup\u0103 studiile primare, \u00een limba rom\u00e2n\u0103, \u00ee\u0219i face studiile medii, \u00een multe ora\u0219e \u0219i \u00een multe limbi, la Panciova, Becicherecu Mare, Lugoj, Sibiu \u015fi Beiu\u015f.
\nCu diploma de bacalaureat \u00een buzunar, se \u00eenscrie, la fel ca mul\u021bi tineri studio\u0219i ai epocii, la Facultatea de Drept la Budapesta. Urmeaz\u0103 o licen\u0163a \u00een \u015ftiin\u0163e administrative la Academia din Oradea \u0219i doctoratul \u00een \u0219tiin\u021be juridice la Universitatea din Cluj.<\/p>\n
\nF\u0103r\u0103 a avea o nevoie imediat\u0103 \u0219i doar din curiozitate tehnic\u0103, urmeaz\u0103 cursuri de inginerie textil\u0103. Nu se \u0219tie dac\u0103 le-a \u0219i absolvit sau dac\u0103 i-au folosit \u00een via\u021ba ulterioar\u0103 la ceva anume. Ele sunt \u00eens\u0103 o dovad\u0103 a curiozit\u0103\u021bii sale pentru orice domeniu ce putea prezenta un interes. <\/p>\n
\nDup\u0103 ce trece cu brio examenul de accedere \u00een avocatur\u0103, se stabile\u0219te, \u00eentr-un final, la Lugoj, \u00een anul 1913, unde \u00ee\u0219i deschide propriul cabinet.<\/p>\n
\nMiliteaz\u0103 pentru unirea Banatului cu Regatul Rom\u00e2niei mai cu seam\u0103 ca jurnalist ce public\u0103 \u00een foile rom\u00e2ne\u0219ti ale vremii, at\u00e2t din Ardeal \u0219i Banat, c\u00e2t \u0219i \u00een Rom\u00e2nia, dar \u0219i \u00een ziarele de limb\u0103 maghiar\u0103 sau german\u0103 din Ungaria.
\nA avut o prodigioas\u0103 activitate de jurnalist, contribuind inclusiv la \u00eenfiin\u021barea unor ziare.
\nCa marea majoritate a militan\u021bilor pentru unire, nu putea s\u0103 lipseasc\u0103 de la Adunarea de la Alba-Iulia, \u00een calitate de reprezentat al Lugojului, la 1 Decembrie 1918. \u00cencepe s\u0103 se implice \u00een politica activ\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u00een noul \u00eenfiin\u021bat partid al lui Alexandru Averescu, Liga Poporului (devenit Partidul Poporului), care a fuzionat cu gruparea lui Octavian Goga din Transilvania \u0219i cu Uniunea Na\u021bional\u0103 a B\u0103n\u0103\u021benilor, av\u00e2ndu-l \u00een frunte pe A. Imbroane. Partidul se dorea a fi un r\u0103spuns hot\u0103r\u00e2t la felul tradi\u021bional de a fi al partidelor istorice de dinainte de r\u0103zboi.<\/p>\n
\n\u00centre 1921 \u0219i 1922 a fost primar al Timi\u0219oarei din partea Partidului Poporului, \u00een 1926 fiind ales deputat de Timi\u0219-Torontal \u0219i reprezent\u00e2nd interesele n\u0103n\u0103\u0219enilor la Bucure\u0219ti.
\n\u00centre 1931 \u0219i 1932 este din nou primar al Timi\u0219oarei. \u00cen aceast\u0103 calitate se ocup\u0103 de aspectul edilitar al ora\u015fului, impun\u00e2nd noi direc\u021bii de dezvoltare urban\u0103. \u00cen plan cultural se implic\u0103 pentru a \u00eenzestra biblioteca ora\u015fului cu opere reprezentative ale culturii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi universale, acestea lipsind \u00een mare m\u0103sur\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci. De\u0219i bibliotecile erau destul de bine organizate, nu reflectau dec\u00e2t timid literatura \u00een limba rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n