MOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Rom\u00e2nia se men\u021bine pe locul 45 \u00een clasamentul privind calitatea vie\u021bii \u0219i bun\u0103starea<\/h1>\n\n\n Distribuie: \u00a0
\n |<\/em><\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/50_50\/articleAuthor\/rodica-condurache\/articleAuthor\/uy6Kz5r.jpg\")
<\/a><\/p>\nRodica Condurache<\/a><\/h5>\n29 mar 2026<\/span>356 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/850_530\/mozaic-Stiri-economice-romania-se-mentine-pe-locul-45-in-clasamentul-privind-calitatea-vietii-si-bunastarea\/article\/mediaPool\/ujyK8y3.jpg\")
<\/a><\/div>\nA\u0219a arat\u0103 cel mai recent top realizat de organiza\u021bia nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte<\/p>\n
Rom\u00e2nia se men\u021bine pe locul 45 \u00een clasamentul mondial privind Indicele de Progres Social, care evalueaz\u0103 calitatea vie\u021bii \u0219i bun\u0103starea social\u0103 \u00een 171 de \u021b\u0103ri, efectuat de organiza\u021bia nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte. Potrivit cercet\u0103rii, scorul general al Rom\u00e2niei a fost 74,49 din 100, similar cu cel din 2024 (74,61), rezultat care, de\u0219i este sub restul statelor UE, ne men\u021bine \u00een r\u00e2ndul statelor din a doua categorie, \u00een care am intrat \u00een 2022. Cel mai recent raport arat\u0103 c\u0103 stagnarea progresului social este un fenomen global, care afecteaz\u0103 aproape fiecare regiune a lumii, iar circa o treime dintre \u021b\u0103rile analizate au \u00eenregistrat sc\u0103deri \u00een ultimul an. \u021aara noastr\u0103 \u00ee\u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te pozi\u021bia \u00een clasamentul mondial la categoria nevoilor de baz\u0103 – locul 45, fa\u021b\u0103 de 49 \u00een 2024 -, r\u0103m\u00e2ne pe locul 45 la capitolul oportunit\u0103\u021bi \u0219i scade u\u0219or la categoria bun\u0103stare – locul 63, fa\u021b\u0103 de 61 anterior. Analiz\u00e2nd indicatorii cuprin\u0219i sub aceste trei capitole, Rom\u00e2nia a ob\u021binut cele mai bune rezultate la nutri\u021bie \u0219i \u00eengrijiri medicale (locul 36 mondial, fa\u021b\u0103 de 41 \u00een anul anterior) \u0219i locuin\u021be (locul 36, fa\u021b\u0103 de 43). \u00cembun\u0103t\u0103\u021biri s-au \u00eenregistrat \u0219i la ap\u0103 \u0219i salubritate (locul 58, fa\u021b\u0103 de 72). \u00cen schimb, cele mai mici scoruri au fost \u00eenregistrate la s\u0103n\u0103tate \u0219i educa\u021bie de baz\u0103 (locul 86 la ambele categorii), capitole care arat\u0103 un decalaj al Rom\u00e2niei fa\u021b\u0103 de state cu PIB\/capita similar (peer countries), \u00eentre care Ungaria, Croa\u021bia, Polonia sau Grecia, potrivit raportului. Evolu\u021bia PIB \u0219i cea a Indicelui de Progres Social nu se afl\u0103 \u00eentr-o rela\u021bie de determinare, dar unele \u021b\u0103ri reu\u0219esc mai bine dec\u00e2t altele s\u0103 transforme cre\u0219terea economic\u0103 \u00een progres social, arat\u0103 raportul. De exemplu, de\u0219i Danemarca \u0219i SUA au un PIB pe cap de locuitor similar, progresul social al SUA este cu aproape 10 puncte mai mic (91,16 fa\u021b\u0103 de 81,76). De asemenea, SUA \u0219i Letonia au rezultate similare \u00een ceea ce prive\u0219te progresul social, \u00een contextul \u00een care PIB-ul pe cap de locuitor al Letoniei este la jum\u0103tate fa\u021b\u0103 de SUA. ‘Una dintre tendin\u021bele eviden\u021biate de raport este sl\u0103birea rela\u021biei dintre performan\u021ba economic\u0103 \u0219i progresul social \u00een ultimii ani, \u00een special dup\u0103 pandemia COVID-19. Aceast\u0103 evolu\u021bie este vizibil\u0103 \u0219i \u00een Rom\u00e2nia, o economie care a \u00eenregistrat unul dintre cele mai rapide ritmuri de cre\u0219tere din Uniunea European\u0103, dar care continu\u0103 s\u0103 se confrunte cu provoc\u0103ri \u00een domenii precum educa\u021bia, sistemul de s\u0103n\u0103tate sau reducerea inegalit\u0103\u021bilor regionale. Pentru a avea o cre\u0219tere economic\u0103 cu efecte pozitive asupra nivelului de bun\u0103stare a cet\u0103\u021benilor, sunt necesare m\u0103suri care s\u0103 asigure nu doar p\u0103strarea ritmului de cre\u0219tere a investi\u021biilor publice \u0219i private (cu capital str\u0103in \u0219i local), ci \u0219i direc\u021bionarea lor strategic\u0103 spre infrastructura social\u0103 \u0219i spre anumite regiuni geografice \u0219i industrii’, a declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte Rom\u00e2nia \u0219i Moldova, citat \u00een prezentarea raportului. Norvegia r\u0103m\u00e2ne \u0219i \u00een 2025 pe primul loc \u00een lume, cu un scor de 91,73 (fa\u021b\u0103 de 91,95 \u00een anul anterior), urmat\u0103 \u00eendeaproape de Danemarca, Finlanda, Suedia, respectiv Elve\u021bia, toate cu scoruri de peste 90, \u00eens\u0103 \u00een stagnare sau sc\u0103dere fa\u021b\u0103 de anul anterior. Din 2011, cele mai mari \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri s-au \u00eenregistrat la categoriile informa\u021bie \u0219i comunica\u021bii, locuin\u021be, educa\u021bie avansat\u0103, ap\u0103 \u0219i salubritate, \u021b\u0103rile cu cele mai ridicate cre\u0219teri ale scorului care \u00eenregistreaz\u0103 progresul social fiind Fiji, Arabia Saudit\u0103 \u0219i Republica Moldova.<\/p>\n
Pre\u021bul petrolului cre\u0219te mai ceva ca F\u0103t-Frumos<\/strong><\/p>\nbarilul de petrol american dep\u0103\u015fe\u015fte din 100 de dolari, cel european atinge 115 dolari, la intrarea R\u0103zboiului din O.Mijlociu \u00een a doua lun\u0103<\/p>\n
Pre\u0163urile petrolului continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103, dup\u0103 o lun\u0103 de R\u0103zboi \u00een Orientul Mijlociu, iar petrolul american a dep\u0103\u015fit din nou, luni, pragul de 100 de dolari, relateaz\u0103 AFP. Barilul WTI, referin\u0163a american\u0103, s-a scumpit cu\u00a03,50%, la\u00a0103,13 dolari, \u015fi se afla la\u00a0101,73 dolari barilul luni diminea\u0163a. Barilul Brent de la Marea Nordului, referin\u0163a mondial\u0103, s-a scumpit cu\u00a0\u00a02,98%, la 115.93 dolari, la deschidere, \u015fi se afla la\u00a0115,49 luni diminea\u0163a. Iranul blocheaz\u0103 \u00een continuare Str\u00e2mtoarea Ormuz, tranzitat\u0103 \u00een mod ob\u015fnuit de o cincime din petrolul mondial \u015fi destinat \u00ee n mare parte Asiei. \u00cengrijorarea pie\u0163elor a crescut dup\u0103 ce rebeli huthi don Yemen au anun\u0163at s\u00e2mb\u0103t\u0103 c\u0103 au tras \u201do salv\u0103 de rachete de croazier\u0103 \u015fi de drone\u201d \u00eempotriva unor instala\u0163ii strategice \u00een Israel. Aceste atacuri alimenteaz\u0103 tenmeri cu privire la o extindere a R\u0103zboiului din Orientul Mijlociu la Marea Ro\u015fie, \u00een contextul \u00een care Arabia Saudit\u0103 \u015fi-a mutat o mare parte a exporturilor de petrol c\u0103tre aceast\u0103 regiune, pentru a evita Str\u00e2mtoarea Ormuz. \u201dCapacitatea huthi de a perturba traficul maritim \u00een Str\u00e2mtoarea\u00a0Bab el-Mandeb, care reprezint\u0103 aproximativ 12% din comer\u0163ul mondial, contituie noul risc major\u201d, estimeaz\u0103\u00a0Chris Weston de la\u00a0Pepperstone. \u201dOrice perturbare semnificativ\u0103, asociat\u0103 unei cre\u015fteri puternice a costurilor asigur\u0103rilor, ar putea antrena o nou\u0103 cre\u015ftere puternic\u0103 a pre\u0163ului brutului \u015fi extercita o presiune suplimentar\u0103 asupra activelor cu risc\u201d, adaug\u0103 el. Pre\u015fedintele american Donald Trump a amenin\u0163at duminic\u0103 c\u0103 armata american\u0103 poate prelua \u201dfoarte u\u015for\u201d controlul Insulei\u00a0Kharg, o instala\u0163ie petrolier\u0103 esen\u0163ial\u0103 a Iranului. Aurul s-a apreciat cu 0,23% la\u00a04.504 de dolari uncia, luni diminea\u0163a, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd sub o presiune puternic\u0103, \u00een pofida statului s\u0103u tradi\u0163ional de valoare de refugiu. El a r\u0103mas \u00een sc\u0103dere cu peste 15% fa\u0163\u0103 de un v\u00e2rf atins \u00een martie, \u015focul pre\u0163urilor petrolului aliment\u00e2nd temeri cu privire la infla\u0163ie \u015fi consolid\u00e2nd anticip\u0103ri ale unor cre\u015fteri ale dob\u00e2nzilor de c\u0103tre marile b\u0103nci centrale. Indicele\u00a0Nikkei de la Tokyo a pierdut peste 5% \u00een primele tranzac\u0163ii \u015fi a pierdut \u00eenc\u0103 4,57% luni diminea\u0163a. La Seul,\u00a0Kospi s-a depreciat cu\u00a03,13%, \u00een contextul \u00een care R\u0103zboiul din Orientul Mijlociu nu d\u0103 semne de sl\u0103bire la intrarea \u00een a doua lun\u0103. Indicele\u00a0S&P de la Sydney a sc\u0103zut cu\u00a00,9%, la Taipei cu\u00a02,14%, iar indicele\u00a0Hang Seng de la Hong Kong s-a depreciat cu 1,55%. \u201dPersisten\u0163a tensiunilor \u00een Orientul Mijlociu, a c\u0103ror solu\u0163ie r\u0103m\u00e2ne incert\u0103, continu\u0103 s\u0103 apese asupra ac\u0163iunilor\u201d, declar\u0103\u00a0Keita Yamaguchi de la\u00a0Monex.<\/p>\n
\u00a0Prosumatorii, pe locul doi \u00een Rom\u00e2nia, \u00een func\u021bie de capacitatea energetic\u0103 instalat\u0103<\/strong><\/p>\nProsumatorii ocup\u0103 acum locul al doilea \u00een Rom\u00e2nia \u00een func\u021bie de capacitatea energetic\u0103 instalat\u0103, iar valoarea investi\u021biilor \u00een aceste instala\u021bii dep\u0103\u0219e\u0219te 2,2 miliarde de euro, conform datelor Asocia\u021biei Prosumatorilor \u0219i a Comunit\u0103\u021bilor de Energie (APCE), publicate luni. ‘Oficial, prosumatorii din Rom\u00e2nia, cumulat, reprezint\u0103 al doilea produc\u0103tor de energie – intermitent – din Rom\u00e2nia, cu a doua cea mai mare putere instalat\u0103. Puterea instalat\u0103 a prosumatorilor, raportat\u0103 la condi\u021biile de solarizare din Rom\u00e2nia, genereaz\u0103 anual aproximativ 4,42 TWh de energie. Aceasta energie produs\u0103 – este cea care \u021bine facturile sub control pentru sute de mii de gospod\u0103rii \u0219i afaceri. Rom\u00e2nia este singura \u021bar\u0103 din Europa unde prosumatorii \u00ee\u0219i primesc banii dup\u0103 doi ani. De\u0219i produc 10% din energia \u021b\u0103rii \u0219i alimenteaz\u0103 comunit\u0103\u021bile locale, legisla\u021bia actual\u0103 favorizeaz\u0103 furnizorii, permi\u021b\u00e2ndu-le acestora s\u0103 am\u00e2ne pl\u0103\u021bile c\u0103tre prosumatori timp de 24 de luni (…) \u00cen total, prosumatorii au investit aproximativ 2,2 miliarde de euro din resurse proprii sau credite bancare pentru a-\u0219i produce energia. Este, probabil, una dintre cele mai mari mobiliz\u0103ri financiare private din sectorul energetic rom\u00e2nesc. Acest lucru spune o poveste simpl\u0103: atunci c\u00e2nd exist\u0103 o solu\u021bie clar\u0103 \u0219i accesibil\u0103, rom\u00e2nii ac\u021bioneaz\u0103’, sus\u021bine pre\u0219edintele APCE, Dan P\u00eer\u0219an, \u00eentr-un comunicat de pres\u0103 transmis AGERPRES. Potrivit sursei citate, prosumatorii reduc importurile, stabilizeaz\u0103 re\u021belele locale \u0219i creeaz\u0103 un avantaj clar pentru sistemul energetic, prin produc\u021bia distribuit\u0103 \u00een sute de mii de puncte, f\u0103r\u0103 costuri majore de transport, uzur\u0103 \u0219i pierderi tehnologice. Asocia\u021bia de profil subliniaz\u0103 faptul c\u0103 Rom\u00e2nia se apropie de 305.000 de prosumatori, cu o cre\u0219tere exponen\u021bial\u0103 \u00een ultimii ani, iar estim\u0103rile pentru anul \u00een curs vizeaz\u0103 dep\u0103\u0219irea barierei de 400.000 de prosumatori. ‘\u00cen spatele acestor cifre nu sunt doar investi\u021bii, ci oameni care au decis s\u0103 \u00ee\u0219i recapete controlul asupra unui cost esen\u021bial din via\u021ba lor: costul cu energia. Aceast\u0103 evolu\u021bie a \u00eenceput, deja, s\u0103 schimbe structura pie\u021bei de energie. Chiar \u0219i \u00een condi\u021biile elimin\u0103rii intempestive a programului ‘Casa Verde 2025′, rom\u00e2nii nu s-au oprit. \u00cen doar dou\u0103 luni de iarn\u0103 – decembrie 2025 \u0219i ianuarie 2026 – num\u0103rul prosumatorilor a crescut cu 15.000. Este o dovad\u0103 clar\u0103 c\u0103 dorin\u021ba de independen\u021b\u0103 energetic\u0103 nu a depins exclusiv de sprijinul statului’, explic\u0103 P\u00eer\u0219an.<\/p>\n
Num\u0103rul firmelor radiate a sc\u0103zut cu 3% \u00een primele dou\u0103 luni din 2026<\/strong><\/p>\nUn num\u0103r de 12.100 de firme au fost radiate la nivel na\u021bional \u00een primele dou\u0103 luni din 2026, cu 3,11% mai pu\u021bine comparativ cu perioada similar\u0103 din anul anterior, conform statisticilor Oficiului Na\u021bional al Registrului Comer\u021bului (ONRC). Cele mai multe radieri au fost \u00eenregistrate \u00een Bucure\u0219ti, respectiv 2.271 (num\u0103r \u00een cre\u0219tere cu 4,35% fa\u021b\u0103 de ianuarie-februarie 2025), \u0219i \u00een jude\u021bele Bihor (504, +7,23%), Cluj (493, -14,41%), Constan\u021ba (481, +35,1%), Timi\u0219 (469, -6,94%). Ia\u0219i (459, -15,47%) \u0219i Ilfov (427, +16,03%). La polul opus, cele mai pu\u021bine radieri au fost consemnate \u00een jude\u021bele Giurgiu (78, \u00een sc\u0103dere cu 32,17% fa\u021b\u0103 de primele dou\u0103 luni din 2025), Tulcea (80, -23,19%), Mehedin\u021bi (82, -14,58%) \u0219i Ialomi\u021ba (85, +23,19%). Cre\u0219teri semnificative ale num\u0103rului de radieri s-au \u00eenregistrat \u00een jude\u021bele Gala\u021bi (+43,08%), Constan\u021ba (+35,11%) \u0219i Cara\u0219-Severin (+31,91%), \u00een timp ce sc\u0103derile cele mai mari au fost raportate \u00een Tulcea (-38,93%), Bistri\u021ba N\u0103s\u0103ud (- 38,74%) \u0219i Giurgiu (-32,17%). Pe domenii de activitate, num\u0103rul cel mai mare de radieri a fost \u00eenregistrat \u00een comer\u021bul cu ridicata \u0219i cu am\u0103nuntul, repararea autovehiculelor \u0219i motocicletelor, respectiv 2.421 (-18,84%, raportat la primele dou\u0103 luni din 2025), agricultur\u0103, silvicultur\u0103 \u0219i pescuit (986, -30,66%) \u0219i construc\u021bii (918, -10,09%). \u00cen februarie 2026 au fost consemnate 5.788 radieri de firme, cele mai multe \u00een Bucure\u0219ti (1.099), Bihor (292), Cluj (265) \u0219i Ia\u0219i (247).\u00a0<\/p>\n
Ma\u0219inile electrice devin o problem\u0103 fiscal<\/strong><\/p>\nl multe \u021b\u0103ri occidentale introduc forme de taxare a acestor vehicule<\/p>\n
Ma\u0219inile electrice ar urma s\u0103 devin\u0103 o problem\u0103 fiscal\u0103, iar \u00een multe \u021b\u0103ri occidentale \u0219oferii unor astfel de vehicule vor fi supu\u0219i unei forme de taxare rutier\u0103, noteaz\u0103 pre\u0219edintele Asocia\u021bie 2Celsius, Raul Cazan, \u00eentr-o analiz\u0103 publicat\u0103 recent. ‘Guvernul Bolojan a introdus impozitul fix pentru autovehicule electrice: 40 lei pe an. M\u0103sura a creat pu\u021bin\u0103 rumoare acoperit\u0103, \u00eens\u0103, de g\u0103l\u0103gia general\u0103 legat\u0103 de taxarea ma\u0219inilor conven\u021bionale pe baza capacit\u0103\u021bii cilindrice. \u00cen viitorul apropiat, \u00eens\u0103, \u00een multe \u021b\u0103ri occidentale (diverse state nord-americane, Marea Britanie) \u0219oferii de vehicule electrice vor fi supu\u0219i unei forme de taxare rutier\u0103. \u00cen Marea Britanie se va percepe o tax\u0103 de trei pence pe mil\u0103 (undeva la 2 bani pe mil\u0103) pentru ma\u0219inile complet electrice \u0219i jum\u0103tate din aceast\u0103 sum\u0103 pentru vehiculele hibride plug-in. Un \u0219ofer care ar parcurge 8.000 de mile pe an va pl\u0103ti 240 de lire sterline. Vehiculele electrice vor r\u0103m\u00e2ne totu\u0219i mai atractive dec\u00e2t cele alimentate cu benzin\u0103 \u0219i motorin\u0103, care cost\u0103 \u0219oferii aproximativ 480 de lire sterline pe an \u00een special \u00een acciza la combustibil. Taxa va str\u00e2nge 1,9 miliarde de lire sterline la buget p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul deceniului, conform estim\u0103rilor guvernamentale. Ma\u0219inile electrice ar urma s\u0103 devin\u0103 o problem\u0103 fiscal\u0103’, explic\u0103 Cazan. Potrivit specialistului, taxele rutiere reprezint\u0103 o mare parte din veniturile guvernamentale, fiind stabilit principiul conform c\u0103ruia to\u021bi participan\u021bii la trafic ar trebui s\u0103 contribuie. ‘Ani de zile, exper\u021bii financiari au avertizat c\u0103 sporirea num\u0103rului de ma\u0219ini electrice \u0219i dispari\u021bia motorului cu ardere intern\u0103 vor face o gaur\u0103 \u00een finan\u021bele publice. Taxele rutiere reprezint\u0103 o mare parte din veniturile guvernamentale, doar \u00een UK gener\u00e2nd 24,4 miliarde de lire sterline pe an (2025). Anali\u0219tii se a\u0219teapt\u0103 ca veniturile s\u0103 scad\u0103 de la 0,7% din PIB \u00een prezent la doar 0,1% p\u00e2n\u0103 \u00een 2050-2051. Noua schem\u0103 va acoperi aproximativ un sfert din acest deficit. Acest lucru se va schimba \u00een anii urm\u0103tori; rata \u0219i domeniul de aplicare al taxei vor cre\u0219te cu siguran\u021b\u0103. Ceea ce conteaz\u0103 \u00een acest moment este c\u0103 a fost stabilit principiul conform c\u0103ruia to\u021bi participan\u021bii la trafic ar trebui s\u0103 contribuie. The Economist opineaz\u0103 c\u0103 cel mai bine este s\u0103 se introduc\u0103 un nou regim fiscal din timp, c\u00e2t timp ma\u0219inile electrice sunt \u00eenc\u0103 o minoritate pe drumuri, iar de\u021bin\u0103torii lor nu reprezint\u0103 un lobby prea puternic’, subliniaz\u0103 Raul Cazan.<\/p>\n
Profitul anual al BYD scade pentru prima dat\u0103 \u00een patru ani<\/strong><\/p>\nConstructorul auto chinez BYD, cel mai mare produc\u0103tor de vehicule electrice din China dup\u0103 v\u00e2nz\u0103ri, a raportat o sc\u0103dere peste a\u015ftept\u0103ri a profitului anual, pe fondul competi\u0163iei intense \u015fi al cererii mai slabe pe pia\u0163a intern\u0103, transmite CNBC. Profitul net a sc\u0103zut cu 19%, la 32,6 miliarde de yuani (aproximativ 4,72 miliarde de dolari), potrivit unui raport depus la burs\u0103. Este prima sc\u0103dere anual\u0103 a profitului companiei \u00een ultimii patru ani \u015fi mai mare dec\u00e2t declinul mediu de 12,1% anticipat de anali\u015ftii chestiona\u0163i de LSEG. Veniturile au crescut cu doar 3,5%, cel mai lent ritm din ultimii \u015fase ani, \u00een timp ce compania \u015fi-a redus num\u0103rul de angaja\u0163i cu 10,2%, la 869.622 de persoane la sf\u00e2r\u015fitul anului 2025. Rezultatele trimestriale au fost, de asemenea, slabe. \u00cen ultimele trei luni ale anului trecut, profitul a sc\u0103zut cu 38,2%, la 9,3 miliarde de yuani, marc\u00e2nd al treilea trimestru consecutiv de declin. Marja brut\u0103 pentru automobile \u015fi produse conexe, segment care a generat 80,7% din veniturile opera\u0163ionale, a cobor\u00e2t la 20,5%, cu 1,8 puncte procentuale sub nivelul din anul precedent.<\/p>\n
Controversa cu Pentagonul a ajutat AI-ul Claude s\u0103 creasc\u0103<\/strong><\/p>\nAnthropic se bucur\u0103 de o cre\u015ftere nea\u015fteptat\u0103 a num\u0103rului de abona\u0163i, conform unor estim\u0103ri independente, venit\u0103 \u015fi pe fondul opozi\u0163iei f\u0103cute de companie guvernului Trump. Conform Indagari, care a analizat 28 de milioane de tranzac\u0163ii anonimizate ale consumatorilor americani, AI-ul Claude c\u00e2\u015ftig\u0103 abona\u0163i \u00een num\u0103r record \u00een acest \u00eenceput de an. F\u0103r\u0103 s\u0103 poat\u0103 calcula num\u0103rul absolut de utilizatori, compania estimeaz\u0103, totu\u015fi, c\u0103 \u00een primele trei luni din 2026 num\u0103rul de abona\u0163i ai celor de la Anthropic s-a dublat. Pl\u0103\u0163ile analizate arat\u0103 c\u0103 oamenii aleg abonamentul Pro, de 20 de dolari pe lun\u0103. Anthropic vinde \u015fi abonamente mai scumpe, de 100 \u015fi chiar 200 de dolari pe lun\u0103. Vizibilitatea Anthropic \u015fi a AI-ului Claude a crescut \u00een acest \u00eenceput de an \u00een condi\u0163iile \u00een care compania s-a opus folosirii acestuia de armata american\u0103 pentru a dezvolta arme automate \u015fi analizarea datele colectate prin supravegherea \u00een mas\u0103 a oamenilor.<\/p>\n
C\u0103r\u0163ile Pok\u00e9mon devin active alternative pentru investitori<\/strong><\/p>\nC\u0103r\u0163ile de colec\u0163ie Pok\u00e9mon nu mai sunt doar suveniruri din copil\u0103rie. Unele dintre cele mai rare exemplare au \u00eenceput s\u0103 fie tratate ca active alternative de investi\u0163ii, iar \u00een anumite perioade randamentele lor au dep\u0103\u015fit performan\u0163ele unor indicatori bursieri importan\u0163i, precum indicele S&P 500, relateaz\u0103 CNBC. Potrivit platformei de evaluare Card Ladder, indicii care urm\u0103resc v\u00e2nz\u0103rile de c\u0103r\u0163i Pok\u00e9mon au \u00eenregistrat \u00een timpul boomului din pandemie \u015fi \u00eentr-un nou val de cre\u015ftere din 2025 c\u00e2\u015ftiguri mult peste randamentul mediu anual de 10%\u201312% al pie\u0163ei bursiere americane pe termen lung. Compararea nu este perfect\u0103, deoarece datele despre pia\u0163a bursier\u0103 acoper\u0103 decenii, \u00een timp ce evolu\u0163iile din pia\u0163a c\u0103r\u0163ilor de colec\u0163ie sunt mai scurte \u015fi mai volatile, \u00eens\u0103 diferen\u0163ele din anumite intervale sunt semnificative. Cre\u015fterea pre\u0163urilor este determinat\u0103 \u00een principal de raritate, starea de conservare a c\u0103r\u0163ilor \u015fi de interesul unor cump\u0103r\u0103tori foarte boga\u0163i care concureaz\u0103 pentru un num\u0103r limitat de exemplare de top.<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nV\u00e2nz\u0103ri terenuri<\/strong>V\u00e2nd teren parcelat 500\u20135000 mp,…<\/span>27.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri ap 3 camere<\/strong>Apartament 3 camere Foc\u0219ani, CAS\u0102 \u00een…<\/span>25.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri case<\/strong>V\u00e2nd cas\u0103 neterminat\u0103, \u00een Soveja -…<\/span>27.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/mozaic-Stiri-economice-ponderea-romanilor-care-sunt-proprietari-ai-locuintei-pe-care-o-detin-a-scazut-la-705\/mediaPool\/uLdQfF2.jpg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Ponderea rom\u00e2nilor care sunt proprietari ai locuin\u021bei pe care o de\u021bin a sc\u0103zut la 70,5%<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 4 apr 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/mozaic-Stiri-economice-ministrul-muncii-anunt-de-ultima-ora-legat-de-legea-salarizarii-unice\/mediaPool\/uZBXWIm.jpg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Ministrul Muncii, anun\u021b de ultim\u0103 or\u0103 legat de legea salariz\u0103rii unice<\/a><\/h2>\nCorneliu Condurache<\/a>, 1 apr 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/mozaic-Stiri-economice-conferinta-the-economist---Omer-tetik-banca-transilvania-m-am-saturat-sa-aud-ce-nu-a-functionat--In-ciuda-tuturor-provocarilor-cu-care-romania-s-a-confruntat-ea-va-deveni-independenta-din-punct-de-vedere-energetic\/mediaPool\/u4k0FFo.jpg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Conferin\u0163a The Economist – \u00d6mer Tetik (Banca Transilvania): M-am s\u0103turat s\u0103 aud ce nu a func\u0163ionat \/ \u00cen ciuda tuturor provoc\u0103rilor cu care Rom\u00e2nia s-a confruntat, ea va deveni independent\u0103 din punct de vedere energetic<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 31 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/astazi-despre-petru-dumitriu-de-la-succes-in-romania-la-exilul-in-occident-un-exemplu-complex-o-invitatie-la-reflectie-asupra-relatiei-dintre-artist-si-contextul-politic\/mediaPool\/uYfZrvb.jpg\")
<\/a><\/div>\nAst\u0103zi despre: Petru Dumitriu. De la succes \u00een Rom\u00e2nia la exilul \u00een Occident Un exemplu complex, o invita\u021bie la reflec\u021bie asupra rela\u021biei dintre artist \u0219i contextul politic<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 6 apr 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/calendarul-zilei-de-6-aprilie-6-aprilie-in-istorie-ziua-care-a-schimbat-lumea---de-la-olimpiada-moderna-la-reforme-istorice-cu-ecou-si-in-vrancea\/mediaPool\/u1y3IcT.jpg\")
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 6 aprilie: 6 aprilie \u00een istorie: Ziua care a schimbat lumea \u2013 de la Olimpiada modern\u0103 la reforme istorice <\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 6 apr 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/stazi-despre-tony-bulandra\/mediaPool\/ulY97CH.jpg\")
<\/a><\/div>\nVideo: Ast\u0103zi despre: Tony Bulandra, partenerul de via\u021b\u0103 \u0219i de scen\u0103 al Luciei Sturdza-Bulandra. Un adev\u0103rat \u201eprin\u021b al teatrului rom\u00e2nesc\u201d A jucat peste 300 de roluri, a fondat companii teatrale \u0219i a contribuit la \u00eenceputurile cinematografiei rom\u00e2ne\u0219ti<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 5 apr 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nCondolean\u021be<\/strong>Ne exprim\u0103m profunda durere \u0219i regretul fa\u021b\u0103…<\/span>31.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nImport<\/strong>V\u00e2nd MATIZ, stare bun\u0103 de func\u021bionare,…<\/span>23.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nVanzari diverse<\/strong>Capturi in cantitati mici de pe sectorul Dunarii…<\/span>19.03.2026 , Gala\u021bi , Gala\u021bi<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
\n |<\/em><\/div>\n
<\/a><\/p>\nRodica Condurache<\/a><\/h5>\n29 mar 2026<\/span>356 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/a><\/div>\nA\u0219a arat\u0103 cel mai recent top realizat de organiza\u021bia nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte<\/p>\n
Rom\u00e2nia se men\u021bine pe locul 45 \u00een clasamentul mondial privind Indicele de Progres Social, care evalueaz\u0103 calitatea vie\u021bii \u0219i bun\u0103starea social\u0103 \u00een 171 de \u021b\u0103ri, efectuat de organiza\u021bia nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte. Potrivit cercet\u0103rii, scorul general al Rom\u00e2niei a fost 74,49 din 100, similar cu cel din 2024 (74,61), rezultat care, de\u0219i este sub restul statelor UE, ne men\u021bine \u00een r\u00e2ndul statelor din a doua categorie, \u00een care am intrat \u00een 2022. Cel mai recent raport arat\u0103 c\u0103 stagnarea progresului social este un fenomen global, care afecteaz\u0103 aproape fiecare regiune a lumii, iar circa o treime dintre \u021b\u0103rile analizate au \u00eenregistrat sc\u0103deri \u00een ultimul an. \u021aara noastr\u0103 \u00ee\u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te pozi\u021bia \u00een clasamentul mondial la categoria nevoilor de baz\u0103 – locul 45, fa\u021b\u0103 de 49 \u00een 2024 -, r\u0103m\u00e2ne pe locul 45 la capitolul oportunit\u0103\u021bi \u0219i scade u\u0219or la categoria bun\u0103stare – locul 63, fa\u021b\u0103 de 61 anterior. Analiz\u00e2nd indicatorii cuprin\u0219i sub aceste trei capitole, Rom\u00e2nia a ob\u021binut cele mai bune rezultate la nutri\u021bie \u0219i \u00eengrijiri medicale (locul 36 mondial, fa\u021b\u0103 de 41 \u00een anul anterior) \u0219i locuin\u021be (locul 36, fa\u021b\u0103 de 43). \u00cembun\u0103t\u0103\u021biri s-au \u00eenregistrat \u0219i la ap\u0103 \u0219i salubritate (locul 58, fa\u021b\u0103 de 72). \u00cen schimb, cele mai mici scoruri au fost \u00eenregistrate la s\u0103n\u0103tate \u0219i educa\u021bie de baz\u0103 (locul 86 la ambele categorii), capitole care arat\u0103 un decalaj al Rom\u00e2niei fa\u021b\u0103 de state cu PIB\/capita similar (peer countries), \u00eentre care Ungaria, Croa\u021bia, Polonia sau Grecia, potrivit raportului. Evolu\u021bia PIB \u0219i cea a Indicelui de Progres Social nu se afl\u0103 \u00eentr-o rela\u021bie de determinare, dar unele \u021b\u0103ri reu\u0219esc mai bine dec\u00e2t altele s\u0103 transforme cre\u0219terea economic\u0103 \u00een progres social, arat\u0103 raportul. De exemplu, de\u0219i Danemarca \u0219i SUA au un PIB pe cap de locuitor similar, progresul social al SUA este cu aproape 10 puncte mai mic (91,16 fa\u021b\u0103 de 81,76). De asemenea, SUA \u0219i Letonia au rezultate similare \u00een ceea ce prive\u0219te progresul social, \u00een contextul \u00een care PIB-ul pe cap de locuitor al Letoniei este la jum\u0103tate fa\u021b\u0103 de SUA. ‘Una dintre tendin\u021bele eviden\u021biate de raport este sl\u0103birea rela\u021biei dintre performan\u021ba economic\u0103 \u0219i progresul social \u00een ultimii ani, \u00een special dup\u0103 pandemia COVID-19. Aceast\u0103 evolu\u021bie este vizibil\u0103 \u0219i \u00een Rom\u00e2nia, o economie care a \u00eenregistrat unul dintre cele mai rapide ritmuri de cre\u0219tere din Uniunea European\u0103, dar care continu\u0103 s\u0103 se confrunte cu provoc\u0103ri \u00een domenii precum educa\u021bia, sistemul de s\u0103n\u0103tate sau reducerea inegalit\u0103\u021bilor regionale. Pentru a avea o cre\u0219tere economic\u0103 cu efecte pozitive asupra nivelului de bun\u0103stare a cet\u0103\u021benilor, sunt necesare m\u0103suri care s\u0103 asigure nu doar p\u0103strarea ritmului de cre\u0219tere a investi\u021biilor publice \u0219i private (cu capital str\u0103in \u0219i local), ci \u0219i direc\u021bionarea lor strategic\u0103 spre infrastructura social\u0103 \u0219i spre anumite regiuni geografice \u0219i industrii’, a declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte Rom\u00e2nia \u0219i Moldova, citat \u00een prezentarea raportului. Norvegia r\u0103m\u00e2ne \u0219i \u00een 2025 pe primul loc \u00een lume, cu un scor de 91,73 (fa\u021b\u0103 de 91,95 \u00een anul anterior), urmat\u0103 \u00eendeaproape de Danemarca, Finlanda, Suedia, respectiv Elve\u021bia, toate cu scoruri de peste 90, \u00eens\u0103 \u00een stagnare sau sc\u0103dere fa\u021b\u0103 de anul anterior. Din 2011, cele mai mari \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri s-au \u00eenregistrat la categoriile informa\u021bie \u0219i comunica\u021bii, locuin\u021be, educa\u021bie avansat\u0103, ap\u0103 \u0219i salubritate, \u021b\u0103rile cu cele mai ridicate cre\u0219teri ale scorului care \u00eenregistreaz\u0103 progresul social fiind Fiji, Arabia Saudit\u0103 \u0219i Republica Moldova.<\/p>\n
Pre\u021bul petrolului cre\u0219te mai ceva ca F\u0103t-Frumos<\/strong><\/p>\nbarilul de petrol american dep\u0103\u015fe\u015fte din 100 de dolari, cel european atinge 115 dolari, la intrarea R\u0103zboiului din O.Mijlociu \u00een a doua lun\u0103<\/p>\n
Pre\u0163urile petrolului continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103, dup\u0103 o lun\u0103 de R\u0103zboi \u00een Orientul Mijlociu, iar petrolul american a dep\u0103\u015fit din nou, luni, pragul de 100 de dolari, relateaz\u0103 AFP. Barilul WTI, referin\u0163a american\u0103, s-a scumpit cu\u00a03,50%, la\u00a0103,13 dolari, \u015fi se afla la\u00a0101,73 dolari barilul luni diminea\u0163a. Barilul Brent de la Marea Nordului, referin\u0163a mondial\u0103, s-a scumpit cu\u00a0\u00a02,98%, la 115.93 dolari, la deschidere, \u015fi se afla la\u00a0115,49 luni diminea\u0163a. Iranul blocheaz\u0103 \u00een continuare Str\u00e2mtoarea Ormuz, tranzitat\u0103 \u00een mod ob\u015fnuit de o cincime din petrolul mondial \u015fi destinat \u00ee n mare parte Asiei. \u00cengrijorarea pie\u0163elor a crescut dup\u0103 ce rebeli huthi don Yemen au anun\u0163at s\u00e2mb\u0103t\u0103 c\u0103 au tras \u201do salv\u0103 de rachete de croazier\u0103 \u015fi de drone\u201d \u00eempotriva unor instala\u0163ii strategice \u00een Israel. Aceste atacuri alimenteaz\u0103 tenmeri cu privire la o extindere a R\u0103zboiului din Orientul Mijlociu la Marea Ro\u015fie, \u00een contextul \u00een care Arabia Saudit\u0103 \u015fi-a mutat o mare parte a exporturilor de petrol c\u0103tre aceast\u0103 regiune, pentru a evita Str\u00e2mtoarea Ormuz. \u201dCapacitatea huthi de a perturba traficul maritim \u00een Str\u00e2mtoarea\u00a0Bab el-Mandeb, care reprezint\u0103 aproximativ 12% din comer\u0163ul mondial, contituie noul risc major\u201d, estimeaz\u0103\u00a0Chris Weston de la\u00a0Pepperstone. \u201dOrice perturbare semnificativ\u0103, asociat\u0103 unei cre\u015fteri puternice a costurilor asigur\u0103rilor, ar putea antrena o nou\u0103 cre\u015ftere puternic\u0103 a pre\u0163ului brutului \u015fi extercita o presiune suplimentar\u0103 asupra activelor cu risc\u201d, adaug\u0103 el. Pre\u015fedintele american Donald Trump a amenin\u0163at duminic\u0103 c\u0103 armata american\u0103 poate prelua \u201dfoarte u\u015for\u201d controlul Insulei\u00a0Kharg, o instala\u0163ie petrolier\u0103 esen\u0163ial\u0103 a Iranului. Aurul s-a apreciat cu 0,23% la\u00a04.504 de dolari uncia, luni diminea\u0163a, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd sub o presiune puternic\u0103, \u00een pofida statului s\u0103u tradi\u0163ional de valoare de refugiu. El a r\u0103mas \u00een sc\u0103dere cu peste 15% fa\u0163\u0103 de un v\u00e2rf atins \u00een martie, \u015focul pre\u0163urilor petrolului aliment\u00e2nd temeri cu privire la infla\u0163ie \u015fi consolid\u00e2nd anticip\u0103ri ale unor cre\u015fteri ale dob\u00e2nzilor de c\u0103tre marile b\u0103nci centrale. Indicele\u00a0Nikkei de la Tokyo a pierdut peste 5% \u00een primele tranzac\u0163ii \u015fi a pierdut \u00eenc\u0103 4,57% luni diminea\u0163a. La Seul,\u00a0Kospi s-a depreciat cu\u00a03,13%, \u00een contextul \u00een care R\u0103zboiul din Orientul Mijlociu nu d\u0103 semne de sl\u0103bire la intrarea \u00een a doua lun\u0103. Indicele\u00a0S&P de la Sydney a sc\u0103zut cu\u00a00,9%, la Taipei cu\u00a02,14%, iar indicele\u00a0Hang Seng de la Hong Kong s-a depreciat cu 1,55%. \u201dPersisten\u0163a tensiunilor \u00een Orientul Mijlociu, a c\u0103ror solu\u0163ie r\u0103m\u00e2ne incert\u0103, continu\u0103 s\u0103 apese asupra ac\u0163iunilor\u201d, declar\u0103\u00a0Keita Yamaguchi de la\u00a0Monex.<\/p>\n
\u00a0Prosumatorii, pe locul doi \u00een Rom\u00e2nia, \u00een func\u021bie de capacitatea energetic\u0103 instalat\u0103<\/strong><\/p>\nProsumatorii ocup\u0103 acum locul al doilea \u00een Rom\u00e2nia \u00een func\u021bie de capacitatea energetic\u0103 instalat\u0103, iar valoarea investi\u021biilor \u00een aceste instala\u021bii dep\u0103\u0219e\u0219te 2,2 miliarde de euro, conform datelor Asocia\u021biei Prosumatorilor \u0219i a Comunit\u0103\u021bilor de Energie (APCE), publicate luni. ‘Oficial, prosumatorii din Rom\u00e2nia, cumulat, reprezint\u0103 al doilea produc\u0103tor de energie – intermitent – din Rom\u00e2nia, cu a doua cea mai mare putere instalat\u0103. Puterea instalat\u0103 a prosumatorilor, raportat\u0103 la condi\u021biile de solarizare din Rom\u00e2nia, genereaz\u0103 anual aproximativ 4,42 TWh de energie. Aceasta energie produs\u0103 – este cea care \u021bine facturile sub control pentru sute de mii de gospod\u0103rii \u0219i afaceri. Rom\u00e2nia este singura \u021bar\u0103 din Europa unde prosumatorii \u00ee\u0219i primesc banii dup\u0103 doi ani. De\u0219i produc 10% din energia \u021b\u0103rii \u0219i alimenteaz\u0103 comunit\u0103\u021bile locale, legisla\u021bia actual\u0103 favorizeaz\u0103 furnizorii, permi\u021b\u00e2ndu-le acestora s\u0103 am\u00e2ne pl\u0103\u021bile c\u0103tre prosumatori timp de 24 de luni (…) \u00cen total, prosumatorii au investit aproximativ 2,2 miliarde de euro din resurse proprii sau credite bancare pentru a-\u0219i produce energia. Este, probabil, una dintre cele mai mari mobiliz\u0103ri financiare private din sectorul energetic rom\u00e2nesc. Acest lucru spune o poveste simpl\u0103: atunci c\u00e2nd exist\u0103 o solu\u021bie clar\u0103 \u0219i accesibil\u0103, rom\u00e2nii ac\u021bioneaz\u0103’, sus\u021bine pre\u0219edintele APCE, Dan P\u00eer\u0219an, \u00eentr-un comunicat de pres\u0103 transmis AGERPRES. Potrivit sursei citate, prosumatorii reduc importurile, stabilizeaz\u0103 re\u021belele locale \u0219i creeaz\u0103 un avantaj clar pentru sistemul energetic, prin produc\u021bia distribuit\u0103 \u00een sute de mii de puncte, f\u0103r\u0103 costuri majore de transport, uzur\u0103 \u0219i pierderi tehnologice. Asocia\u021bia de profil subliniaz\u0103 faptul c\u0103 Rom\u00e2nia se apropie de 305.000 de prosumatori, cu o cre\u0219tere exponen\u021bial\u0103 \u00een ultimii ani, iar estim\u0103rile pentru anul \u00een curs vizeaz\u0103 dep\u0103\u0219irea barierei de 400.000 de prosumatori. ‘\u00cen spatele acestor cifre nu sunt doar investi\u021bii, ci oameni care au decis s\u0103 \u00ee\u0219i recapete controlul asupra unui cost esen\u021bial din via\u021ba lor: costul cu energia. Aceast\u0103 evolu\u021bie a \u00eenceput, deja, s\u0103 schimbe structura pie\u021bei de energie. Chiar \u0219i \u00een condi\u021biile elimin\u0103rii intempestive a programului ‘Casa Verde 2025′, rom\u00e2nii nu s-au oprit. \u00cen doar dou\u0103 luni de iarn\u0103 – decembrie 2025 \u0219i ianuarie 2026 – num\u0103rul prosumatorilor a crescut cu 15.000. Este o dovad\u0103 clar\u0103 c\u0103 dorin\u021ba de independen\u021b\u0103 energetic\u0103 nu a depins exclusiv de sprijinul statului’, explic\u0103 P\u00eer\u0219an.<\/p>\n
Num\u0103rul firmelor radiate a sc\u0103zut cu 3% \u00een primele dou\u0103 luni din 2026<\/strong><\/p>\nUn num\u0103r de 12.100 de firme au fost radiate la nivel na\u021bional \u00een primele dou\u0103 luni din 2026, cu 3,11% mai pu\u021bine comparativ cu perioada similar\u0103 din anul anterior, conform statisticilor Oficiului Na\u021bional al Registrului Comer\u021bului (ONRC). Cele mai multe radieri au fost \u00eenregistrate \u00een Bucure\u0219ti, respectiv 2.271 (num\u0103r \u00een cre\u0219tere cu 4,35% fa\u021b\u0103 de ianuarie-februarie 2025), \u0219i \u00een jude\u021bele Bihor (504, +7,23%), Cluj (493, -14,41%), Constan\u021ba (481, +35,1%), Timi\u0219 (469, -6,94%). Ia\u0219i (459, -15,47%) \u0219i Ilfov (427, +16,03%). La polul opus, cele mai pu\u021bine radieri au fost consemnate \u00een jude\u021bele Giurgiu (78, \u00een sc\u0103dere cu 32,17% fa\u021b\u0103 de primele dou\u0103 luni din 2025), Tulcea (80, -23,19%), Mehedin\u021bi (82, -14,58%) \u0219i Ialomi\u021ba (85, +23,19%). Cre\u0219teri semnificative ale num\u0103rului de radieri s-au \u00eenregistrat \u00een jude\u021bele Gala\u021bi (+43,08%), Constan\u021ba (+35,11%) \u0219i Cara\u0219-Severin (+31,91%), \u00een timp ce sc\u0103derile cele mai mari au fost raportate \u00een Tulcea (-38,93%), Bistri\u021ba N\u0103s\u0103ud (- 38,74%) \u0219i Giurgiu (-32,17%). Pe domenii de activitate, num\u0103rul cel mai mare de radieri a fost \u00eenregistrat \u00een comer\u021bul cu ridicata \u0219i cu am\u0103nuntul, repararea autovehiculelor \u0219i motocicletelor, respectiv 2.421 (-18,84%, raportat la primele dou\u0103 luni din 2025), agricultur\u0103, silvicultur\u0103 \u0219i pescuit (986, -30,66%) \u0219i construc\u021bii (918, -10,09%). \u00cen februarie 2026 au fost consemnate 5.788 radieri de firme, cele mai multe \u00een Bucure\u0219ti (1.099), Bihor (292), Cluj (265) \u0219i Ia\u0219i (247).\u00a0<\/p>\n
Ma\u0219inile electrice devin o problem\u0103 fiscal<\/strong><\/p>\nl multe \u021b\u0103ri occidentale introduc forme de taxare a acestor vehicule<\/p>\n
Ma\u0219inile electrice ar urma s\u0103 devin\u0103 o problem\u0103 fiscal\u0103, iar \u00een multe \u021b\u0103ri occidentale \u0219oferii unor astfel de vehicule vor fi supu\u0219i unei forme de taxare rutier\u0103, noteaz\u0103 pre\u0219edintele Asocia\u021bie 2Celsius, Raul Cazan, \u00eentr-o analiz\u0103 publicat\u0103 recent. ‘Guvernul Bolojan a introdus impozitul fix pentru autovehicule electrice: 40 lei pe an. M\u0103sura a creat pu\u021bin\u0103 rumoare acoperit\u0103, \u00eens\u0103, de g\u0103l\u0103gia general\u0103 legat\u0103 de taxarea ma\u0219inilor conven\u021bionale pe baza capacit\u0103\u021bii cilindrice. \u00cen viitorul apropiat, \u00eens\u0103, \u00een multe \u021b\u0103ri occidentale (diverse state nord-americane, Marea Britanie) \u0219oferii de vehicule electrice vor fi supu\u0219i unei forme de taxare rutier\u0103. \u00cen Marea Britanie se va percepe o tax\u0103 de trei pence pe mil\u0103 (undeva la 2 bani pe mil\u0103) pentru ma\u0219inile complet electrice \u0219i jum\u0103tate din aceast\u0103 sum\u0103 pentru vehiculele hibride plug-in. Un \u0219ofer care ar parcurge 8.000 de mile pe an va pl\u0103ti 240 de lire sterline. Vehiculele electrice vor r\u0103m\u00e2ne totu\u0219i mai atractive dec\u00e2t cele alimentate cu benzin\u0103 \u0219i motorin\u0103, care cost\u0103 \u0219oferii aproximativ 480 de lire sterline pe an \u00een special \u00een acciza la combustibil. Taxa va str\u00e2nge 1,9 miliarde de lire sterline la buget p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul deceniului, conform estim\u0103rilor guvernamentale. Ma\u0219inile electrice ar urma s\u0103 devin\u0103 o problem\u0103 fiscal\u0103’, explic\u0103 Cazan. Potrivit specialistului, taxele rutiere reprezint\u0103 o mare parte din veniturile guvernamentale, fiind stabilit principiul conform c\u0103ruia to\u021bi participan\u021bii la trafic ar trebui s\u0103 contribuie. ‘Ani de zile, exper\u021bii financiari au avertizat c\u0103 sporirea num\u0103rului de ma\u0219ini electrice \u0219i dispari\u021bia motorului cu ardere intern\u0103 vor face o gaur\u0103 \u00een finan\u021bele publice. Taxele rutiere reprezint\u0103 o mare parte din veniturile guvernamentale, doar \u00een UK gener\u00e2nd 24,4 miliarde de lire sterline pe an (2025). Anali\u0219tii se a\u0219teapt\u0103 ca veniturile s\u0103 scad\u0103 de la 0,7% din PIB \u00een prezent la doar 0,1% p\u00e2n\u0103 \u00een 2050-2051. Noua schem\u0103 va acoperi aproximativ un sfert din acest deficit. Acest lucru se va schimba \u00een anii urm\u0103tori; rata \u0219i domeniul de aplicare al taxei vor cre\u0219te cu siguran\u021b\u0103. Ceea ce conteaz\u0103 \u00een acest moment este c\u0103 a fost stabilit principiul conform c\u0103ruia to\u021bi participan\u021bii la trafic ar trebui s\u0103 contribuie. The Economist opineaz\u0103 c\u0103 cel mai bine este s\u0103 se introduc\u0103 un nou regim fiscal din timp, c\u00e2t timp ma\u0219inile electrice sunt \u00eenc\u0103 o minoritate pe drumuri, iar de\u021bin\u0103torii lor nu reprezint\u0103 un lobby prea puternic’, subliniaz\u0103 Raul Cazan.<\/p>\n
Profitul anual al BYD scade pentru prima dat\u0103 \u00een patru ani<\/strong><\/p>\nConstructorul auto chinez BYD, cel mai mare produc\u0103tor de vehicule electrice din China dup\u0103 v\u00e2nz\u0103ri, a raportat o sc\u0103dere peste a\u015ftept\u0103ri a profitului anual, pe fondul competi\u0163iei intense \u015fi al cererii mai slabe pe pia\u0163a intern\u0103, transmite CNBC. Profitul net a sc\u0103zut cu 19%, la 32,6 miliarde de yuani (aproximativ 4,72 miliarde de dolari), potrivit unui raport depus la burs\u0103. Este prima sc\u0103dere anual\u0103 a profitului companiei \u00een ultimii patru ani \u015fi mai mare dec\u00e2t declinul mediu de 12,1% anticipat de anali\u015ftii chestiona\u0163i de LSEG. Veniturile au crescut cu doar 3,5%, cel mai lent ritm din ultimii \u015fase ani, \u00een timp ce compania \u015fi-a redus num\u0103rul de angaja\u0163i cu 10,2%, la 869.622 de persoane la sf\u00e2r\u015fitul anului 2025. Rezultatele trimestriale au fost, de asemenea, slabe. \u00cen ultimele trei luni ale anului trecut, profitul a sc\u0103zut cu 38,2%, la 9,3 miliarde de yuani, marc\u00e2nd al treilea trimestru consecutiv de declin. Marja brut\u0103 pentru automobile \u015fi produse conexe, segment care a generat 80,7% din veniturile opera\u0163ionale, a cobor\u00e2t la 20,5%, cu 1,8 puncte procentuale sub nivelul din anul precedent.<\/p>\n
Controversa cu Pentagonul a ajutat AI-ul Claude s\u0103 creasc\u0103<\/strong><\/p>\nAnthropic se bucur\u0103 de o cre\u015ftere nea\u015fteptat\u0103 a num\u0103rului de abona\u0163i, conform unor estim\u0103ri independente, venit\u0103 \u015fi pe fondul opozi\u0163iei f\u0103cute de companie guvernului Trump. Conform Indagari, care a analizat 28 de milioane de tranzac\u0163ii anonimizate ale consumatorilor americani, AI-ul Claude c\u00e2\u015ftig\u0103 abona\u0163i \u00een num\u0103r record \u00een acest \u00eenceput de an. F\u0103r\u0103 s\u0103 poat\u0103 calcula num\u0103rul absolut de utilizatori, compania estimeaz\u0103, totu\u015fi, c\u0103 \u00een primele trei luni din 2026 num\u0103rul de abona\u0163i ai celor de la Anthropic s-a dublat. Pl\u0103\u0163ile analizate arat\u0103 c\u0103 oamenii aleg abonamentul Pro, de 20 de dolari pe lun\u0103. Anthropic vinde \u015fi abonamente mai scumpe, de 100 \u015fi chiar 200 de dolari pe lun\u0103. Vizibilitatea Anthropic \u015fi a AI-ului Claude a crescut \u00een acest \u00eenceput de an \u00een condi\u0163iile \u00een care compania s-a opus folosirii acestuia de armata american\u0103 pentru a dezvolta arme automate \u015fi analizarea datele colectate prin supravegherea \u00een mas\u0103 a oamenilor.<\/p>\n
C\u0103r\u0163ile Pok\u00e9mon devin active alternative pentru investitori<\/strong><\/p>\nC\u0103r\u0163ile de colec\u0163ie Pok\u00e9mon nu mai sunt doar suveniruri din copil\u0103rie. Unele dintre cele mai rare exemplare au \u00eenceput s\u0103 fie tratate ca active alternative de investi\u0163ii, iar \u00een anumite perioade randamentele lor au dep\u0103\u015fit performan\u0163ele unor indicatori bursieri importan\u0163i, precum indicele S&P 500, relateaz\u0103 CNBC. Potrivit platformei de evaluare Card Ladder, indicii care urm\u0103resc v\u00e2nz\u0103rile de c\u0103r\u0163i Pok\u00e9mon au \u00eenregistrat \u00een timpul boomului din pandemie \u015fi \u00eentr-un nou val de cre\u015ftere din 2025 c\u00e2\u015ftiguri mult peste randamentul mediu anual de 10%\u201312% al pie\u0163ei bursiere americane pe termen lung. Compararea nu este perfect\u0103, deoarece datele despre pia\u0163a bursier\u0103 acoper\u0103 decenii, \u00een timp ce evolu\u0163iile din pia\u0163a c\u0103r\u0163ilor de colec\u0163ie sunt mai scurte \u015fi mai volatile, \u00eens\u0103 diferen\u0163ele din anumite intervale sunt semnificative. Cre\u015fterea pre\u0163urilor este determinat\u0103 \u00een principal de raritate, starea de conservare a c\u0103r\u0163ilor \u015fi de interesul unor cump\u0103r\u0103tori foarte boga\u0163i care concureaz\u0103 pentru un num\u0103r limitat de exemplare de top.<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nV\u00e2nz\u0103ri terenuri<\/strong>V\u00e2nd teren parcelat 500\u20135000 mp,…<\/span>27.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri ap 3 camere<\/strong>Apartament 3 camere Foc\u0219ani, CAS\u0102 \u00een…<\/span>25.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri case<\/strong>V\u00e2nd cas\u0103 neterminat\u0103, \u00een Soveja -…<\/span>27.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Ponderea rom\u00e2nilor care sunt proprietari ai locuin\u021bei pe care o de\u021bin a sc\u0103zut la 70,5%<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 4 apr 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Ministrul Muncii, anun\u021b de ultim\u0103 or\u0103 legat de legea salariz\u0103rii unice<\/a><\/h2>\nCorneliu Condurache<\/a>, 1 apr 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Conferin\u0163a The Economist – \u00d6mer Tetik (Banca Transilvania): M-am s\u0103turat s\u0103 aud ce nu a func\u0163ionat \/ \u00cen ciuda tuturor provoc\u0103rilor cu care Rom\u00e2nia s-a confruntat, ea va deveni independent\u0103 din punct de vedere energetic<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 31 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nAst\u0103zi despre: Petru Dumitriu. De la succes \u00een Rom\u00e2nia la exilul \u00een Occident Un exemplu complex, o invita\u021bie la reflec\u021bie asupra rela\u021biei dintre artist \u0219i contextul politic<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 6 apr 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 6 aprilie: 6 aprilie \u00een istorie: Ziua care a schimbat lumea \u2013 de la Olimpiada modern\u0103 la reforme istorice <\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 6 apr 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nVideo: Ast\u0103zi despre: Tony Bulandra, partenerul de via\u021b\u0103 \u0219i de scen\u0103 al Luciei Sturdza-Bulandra. Un adev\u0103rat \u201eprin\u021b al teatrului rom\u00e2nesc\u201d A jucat peste 300 de roluri, a fondat companii teatrale \u0219i a contribuit la \u00eenceputurile cinematografiei rom\u00e2ne\u0219ti<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 5 apr 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nCondolean\u021be<\/strong>Ne exprim\u0103m profunda durere \u0219i regretul fa\u021b\u0103…<\/span>31.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nImport<\/strong>V\u00e2nd MATIZ, stare bun\u0103 de func\u021bionare,…<\/span>23.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nVanzari diverse<\/strong>Capturi in cantitati mici de pe sectorul Dunarii…<\/span>19.03.2026 , Gala\u021bi , Gala\u021bi<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
<\/a><\/div>\nA\u0219a arat\u0103 cel mai recent top realizat de organiza\u021bia nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte<\/p>\n
Rom\u00e2nia se men\u021bine pe locul 45 \u00een clasamentul mondial privind Indicele de Progres Social, care evalueaz\u0103 calitatea vie\u021bii \u0219i bun\u0103starea social\u0103 \u00een 171 de \u021b\u0103ri, efectuat de organiza\u021bia nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte. Potrivit cercet\u0103rii, scorul general al Rom\u00e2niei a fost 74,49 din 100, similar cu cel din 2024 (74,61), rezultat care, de\u0219i este sub restul statelor UE, ne men\u021bine \u00een r\u00e2ndul statelor din a doua categorie, \u00een care am intrat \u00een 2022. Cel mai recent raport arat\u0103 c\u0103 stagnarea progresului social este un fenomen global, care afecteaz\u0103 aproape fiecare regiune a lumii, iar circa o treime dintre \u021b\u0103rile analizate au \u00eenregistrat sc\u0103deri \u00een ultimul an. \u021aara noastr\u0103 \u00ee\u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te pozi\u021bia \u00een clasamentul mondial la categoria nevoilor de baz\u0103 – locul 45, fa\u021b\u0103 de 49 \u00een 2024 -, r\u0103m\u00e2ne pe locul 45 la capitolul oportunit\u0103\u021bi \u0219i scade u\u0219or la categoria bun\u0103stare – locul 63, fa\u021b\u0103 de 61 anterior. Analiz\u00e2nd indicatorii cuprin\u0219i sub aceste trei capitole, Rom\u00e2nia a ob\u021binut cele mai bune rezultate la nutri\u021bie \u0219i \u00eengrijiri medicale (locul 36 mondial, fa\u021b\u0103 de 41 \u00een anul anterior) \u0219i locuin\u021be (locul 36, fa\u021b\u0103 de 43). \u00cembun\u0103t\u0103\u021biri s-au \u00eenregistrat \u0219i la ap\u0103 \u0219i salubritate (locul 58, fa\u021b\u0103 de 72). \u00cen schimb, cele mai mici scoruri au fost \u00eenregistrate la s\u0103n\u0103tate \u0219i educa\u021bie de baz\u0103 (locul 86 la ambele categorii), capitole care arat\u0103 un decalaj al Rom\u00e2niei fa\u021b\u0103 de state cu PIB\/capita similar (peer countries), \u00eentre care Ungaria, Croa\u021bia, Polonia sau Grecia, potrivit raportului. Evolu\u021bia PIB \u0219i cea a Indicelui de Progres Social nu se afl\u0103 \u00eentr-o rela\u021bie de determinare, dar unele \u021b\u0103ri reu\u0219esc mai bine dec\u00e2t altele s\u0103 transforme cre\u0219terea economic\u0103 \u00een progres social, arat\u0103 raportul. De exemplu, de\u0219i Danemarca \u0219i SUA au un PIB pe cap de locuitor similar, progresul social al SUA este cu aproape 10 puncte mai mic (91,16 fa\u021b\u0103 de 81,76). De asemenea, SUA \u0219i Letonia au rezultate similare \u00een ceea ce prive\u0219te progresul social, \u00een contextul \u00een care PIB-ul pe cap de locuitor al Letoniei este la jum\u0103tate fa\u021b\u0103 de SUA. ‘Una dintre tendin\u021bele eviden\u021biate de raport este sl\u0103birea rela\u021biei dintre performan\u021ba economic\u0103 \u0219i progresul social \u00een ultimii ani, \u00een special dup\u0103 pandemia COVID-19. Aceast\u0103 evolu\u021bie este vizibil\u0103 \u0219i \u00een Rom\u00e2nia, o economie care a \u00eenregistrat unul dintre cele mai rapide ritmuri de cre\u0219tere din Uniunea European\u0103, dar care continu\u0103 s\u0103 se confrunte cu provoc\u0103ri \u00een domenii precum educa\u021bia, sistemul de s\u0103n\u0103tate sau reducerea inegalit\u0103\u021bilor regionale. Pentru a avea o cre\u0219tere economic\u0103 cu efecte pozitive asupra nivelului de bun\u0103stare a cet\u0103\u021benilor, sunt necesare m\u0103suri care s\u0103 asigure nu doar p\u0103strarea ritmului de cre\u0219tere a investi\u021biilor publice \u0219i private (cu capital str\u0103in \u0219i local), ci \u0219i direc\u021bionarea lor strategic\u0103 spre infrastructura social\u0103 \u0219i spre anumite regiuni geografice \u0219i industrii’, a declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte Rom\u00e2nia \u0219i Moldova, citat \u00een prezentarea raportului. Norvegia r\u0103m\u00e2ne \u0219i \u00een 2025 pe primul loc \u00een lume, cu un scor de 91,73 (fa\u021b\u0103 de 91,95 \u00een anul anterior), urmat\u0103 \u00eendeaproape de Danemarca, Finlanda, Suedia, respectiv Elve\u021bia, toate cu scoruri de peste 90, \u00eens\u0103 \u00een stagnare sau sc\u0103dere fa\u021b\u0103 de anul anterior. Din 2011, cele mai mari \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri s-au \u00eenregistrat la categoriile informa\u021bie \u0219i comunica\u021bii, locuin\u021be, educa\u021bie avansat\u0103, ap\u0103 \u0219i salubritate, \u021b\u0103rile cu cele mai ridicate cre\u0219teri ale scorului care \u00eenregistreaz\u0103 progresul social fiind Fiji, Arabia Saudit\u0103 \u0219i Republica Moldova.<\/p>\n
Pre\u021bul petrolului cre\u0219te mai ceva ca F\u0103t-Frumos<\/strong><\/p>\n barilul de petrol american dep\u0103\u015fe\u015fte din 100 de dolari, cel european atinge 115 dolari, la intrarea R\u0103zboiului din O.Mijlociu \u00een a doua lun\u0103<\/p>\n Pre\u0163urile petrolului continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103, dup\u0103 o lun\u0103 de R\u0103zboi \u00een Orientul Mijlociu, iar petrolul american a dep\u0103\u015fit din nou, luni, pragul de 100 de dolari, relateaz\u0103 AFP. Barilul WTI, referin\u0163a american\u0103, s-a scumpit cu\u00a03,50%, la\u00a0103,13 dolari, \u015fi se afla la\u00a0101,73 dolari barilul luni diminea\u0163a. Barilul Brent de la Marea Nordului, referin\u0163a mondial\u0103, s-a scumpit cu\u00a0\u00a02,98%, la 115.93 dolari, la deschidere, \u015fi se afla la\u00a0115,49 luni diminea\u0163a. Iranul blocheaz\u0103 \u00een continuare Str\u00e2mtoarea Ormuz, tranzitat\u0103 \u00een mod ob\u015fnuit de o cincime din petrolul mondial \u015fi destinat \u00ee n mare parte Asiei. \u00cengrijorarea pie\u0163elor a crescut dup\u0103 ce rebeli huthi don Yemen au anun\u0163at s\u00e2mb\u0103t\u0103 c\u0103 au tras \u201do salv\u0103 de rachete de croazier\u0103 \u015fi de drone\u201d \u00eempotriva unor instala\u0163ii strategice \u00een Israel. Aceste atacuri alimenteaz\u0103 tenmeri cu privire la o extindere a R\u0103zboiului din Orientul Mijlociu la Marea Ro\u015fie, \u00een contextul \u00een care Arabia Saudit\u0103 \u015fi-a mutat o mare parte a exporturilor de petrol c\u0103tre aceast\u0103 regiune, pentru a evita Str\u00e2mtoarea Ormuz. \u201dCapacitatea huthi de a perturba traficul maritim \u00een Str\u00e2mtoarea\u00a0Bab el-Mandeb, care reprezint\u0103 aproximativ 12% din comer\u0163ul mondial, contituie noul risc major\u201d, estimeaz\u0103\u00a0Chris Weston de la\u00a0Pepperstone. \u201dOrice perturbare semnificativ\u0103, asociat\u0103 unei cre\u015fteri puternice a costurilor asigur\u0103rilor, ar putea antrena o nou\u0103 cre\u015ftere puternic\u0103 a pre\u0163ului brutului \u015fi extercita o presiune suplimentar\u0103 asupra activelor cu risc\u201d, adaug\u0103 el. Pre\u015fedintele american Donald Trump a amenin\u0163at duminic\u0103 c\u0103 armata american\u0103 poate prelua \u201dfoarte u\u015for\u201d controlul Insulei\u00a0Kharg, o instala\u0163ie petrolier\u0103 esen\u0163ial\u0103 a Iranului. Aurul s-a apreciat cu 0,23% la\u00a04.504 de dolari uncia, luni diminea\u0163a, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd sub o presiune puternic\u0103, \u00een pofida statului s\u0103u tradi\u0163ional de valoare de refugiu. El a r\u0103mas \u00een sc\u0103dere cu peste 15% fa\u0163\u0103 de un v\u00e2rf atins \u00een martie, \u015focul pre\u0163urilor petrolului aliment\u00e2nd temeri cu privire la infla\u0163ie \u015fi consolid\u00e2nd anticip\u0103ri ale unor cre\u015fteri ale dob\u00e2nzilor de c\u0103tre marile b\u0103nci centrale. Indicele\u00a0Nikkei de la Tokyo a pierdut peste 5% \u00een primele tranzac\u0163ii \u015fi a pierdut \u00eenc\u0103 4,57% luni diminea\u0163a. La Seul,\u00a0Kospi s-a depreciat cu\u00a03,13%, \u00een contextul \u00een care R\u0103zboiul din Orientul Mijlociu nu d\u0103 semne de sl\u0103bire la intrarea \u00een a doua lun\u0103. Indicele\u00a0S&P de la Sydney a sc\u0103zut cu\u00a00,9%, la Taipei cu\u00a02,14%, iar indicele\u00a0Hang Seng de la Hong Kong s-a depreciat cu 1,55%. \u201dPersisten\u0163a tensiunilor \u00een Orientul Mijlociu, a c\u0103ror solu\u0163ie r\u0103m\u00e2ne incert\u0103, continu\u0103 s\u0103 apese asupra ac\u0163iunilor\u201d, declar\u0103\u00a0Keita Yamaguchi de la\u00a0Monex.<\/p>\n \u00a0Prosumatorii, pe locul doi \u00een Rom\u00e2nia, \u00een func\u021bie de capacitatea energetic\u0103 instalat\u0103<\/strong><\/p>\n Prosumatorii ocup\u0103 acum locul al doilea \u00een Rom\u00e2nia \u00een func\u021bie de capacitatea energetic\u0103 instalat\u0103, iar valoarea investi\u021biilor \u00een aceste instala\u021bii dep\u0103\u0219e\u0219te 2,2 miliarde de euro, conform datelor Asocia\u021biei Prosumatorilor \u0219i a Comunit\u0103\u021bilor de Energie (APCE), publicate luni. ‘Oficial, prosumatorii din Rom\u00e2nia, cumulat, reprezint\u0103 al doilea produc\u0103tor de energie – intermitent – din Rom\u00e2nia, cu a doua cea mai mare putere instalat\u0103. Puterea instalat\u0103 a prosumatorilor, raportat\u0103 la condi\u021biile de solarizare din Rom\u00e2nia, genereaz\u0103 anual aproximativ 4,42 TWh de energie. Aceasta energie produs\u0103 – este cea care \u021bine facturile sub control pentru sute de mii de gospod\u0103rii \u0219i afaceri. Rom\u00e2nia este singura \u021bar\u0103 din Europa unde prosumatorii \u00ee\u0219i primesc banii dup\u0103 doi ani. De\u0219i produc 10% din energia \u021b\u0103rii \u0219i alimenteaz\u0103 comunit\u0103\u021bile locale, legisla\u021bia actual\u0103 favorizeaz\u0103 furnizorii, permi\u021b\u00e2ndu-le acestora s\u0103 am\u00e2ne pl\u0103\u021bile c\u0103tre prosumatori timp de 24 de luni (…) \u00cen total, prosumatorii au investit aproximativ 2,2 miliarde de euro din resurse proprii sau credite bancare pentru a-\u0219i produce energia. Este, probabil, una dintre cele mai mari mobiliz\u0103ri financiare private din sectorul energetic rom\u00e2nesc. Acest lucru spune o poveste simpl\u0103: atunci c\u00e2nd exist\u0103 o solu\u021bie clar\u0103 \u0219i accesibil\u0103, rom\u00e2nii ac\u021bioneaz\u0103’, sus\u021bine pre\u0219edintele APCE, Dan P\u00eer\u0219an, \u00eentr-un comunicat de pres\u0103 transmis AGERPRES. Potrivit sursei citate, prosumatorii reduc importurile, stabilizeaz\u0103 re\u021belele locale \u0219i creeaz\u0103 un avantaj clar pentru sistemul energetic, prin produc\u021bia distribuit\u0103 \u00een sute de mii de puncte, f\u0103r\u0103 costuri majore de transport, uzur\u0103 \u0219i pierderi tehnologice. Asocia\u021bia de profil subliniaz\u0103 faptul c\u0103 Rom\u00e2nia se apropie de 305.000 de prosumatori, cu o cre\u0219tere exponen\u021bial\u0103 \u00een ultimii ani, iar estim\u0103rile pentru anul \u00een curs vizeaz\u0103 dep\u0103\u0219irea barierei de 400.000 de prosumatori. ‘\u00cen spatele acestor cifre nu sunt doar investi\u021bii, ci oameni care au decis s\u0103 \u00ee\u0219i recapete controlul asupra unui cost esen\u021bial din via\u021ba lor: costul cu energia. Aceast\u0103 evolu\u021bie a \u00eenceput, deja, s\u0103 schimbe structura pie\u021bei de energie. Chiar \u0219i \u00een condi\u021biile elimin\u0103rii intempestive a programului ‘Casa Verde 2025′, rom\u00e2nii nu s-au oprit. \u00cen doar dou\u0103 luni de iarn\u0103 – decembrie 2025 \u0219i ianuarie 2026 – num\u0103rul prosumatorilor a crescut cu 15.000. Este o dovad\u0103 clar\u0103 c\u0103 dorin\u021ba de independen\u021b\u0103 energetic\u0103 nu a depins exclusiv de sprijinul statului’, explic\u0103 P\u00eer\u0219an.<\/p>\n Num\u0103rul firmelor radiate a sc\u0103zut cu 3% \u00een primele dou\u0103 luni din 2026<\/strong><\/p>\n Un num\u0103r de 12.100 de firme au fost radiate la nivel na\u021bional \u00een primele dou\u0103 luni din 2026, cu 3,11% mai pu\u021bine comparativ cu perioada similar\u0103 din anul anterior, conform statisticilor Oficiului Na\u021bional al Registrului Comer\u021bului (ONRC). Cele mai multe radieri au fost \u00eenregistrate \u00een Bucure\u0219ti, respectiv 2.271 (num\u0103r \u00een cre\u0219tere cu 4,35% fa\u021b\u0103 de ianuarie-februarie 2025), \u0219i \u00een jude\u021bele Bihor (504, +7,23%), Cluj (493, -14,41%), Constan\u021ba (481, +35,1%), Timi\u0219 (469, -6,94%). Ia\u0219i (459, -15,47%) \u0219i Ilfov (427, +16,03%). La polul opus, cele mai pu\u021bine radieri au fost consemnate \u00een jude\u021bele Giurgiu (78, \u00een sc\u0103dere cu 32,17% fa\u021b\u0103 de primele dou\u0103 luni din 2025), Tulcea (80, -23,19%), Mehedin\u021bi (82, -14,58%) \u0219i Ialomi\u021ba (85, +23,19%). Cre\u0219teri semnificative ale num\u0103rului de radieri s-au \u00eenregistrat \u00een jude\u021bele Gala\u021bi (+43,08%), Constan\u021ba (+35,11%) \u0219i Cara\u0219-Severin (+31,91%), \u00een timp ce sc\u0103derile cele mai mari au fost raportate \u00een Tulcea (-38,93%), Bistri\u021ba N\u0103s\u0103ud (- 38,74%) \u0219i Giurgiu (-32,17%). Pe domenii de activitate, num\u0103rul cel mai mare de radieri a fost \u00eenregistrat \u00een comer\u021bul cu ridicata \u0219i cu am\u0103nuntul, repararea autovehiculelor \u0219i motocicletelor, respectiv 2.421 (-18,84%, raportat la primele dou\u0103 luni din 2025), agricultur\u0103, silvicultur\u0103 \u0219i pescuit (986, -30,66%) \u0219i construc\u021bii (918, -10,09%). \u00cen februarie 2026 au fost consemnate 5.788 radieri de firme, cele mai multe \u00een Bucure\u0219ti (1.099), Bihor (292), Cluj (265) \u0219i Ia\u0219i (247).\u00a0<\/p>\n Ma\u0219inile electrice devin o problem\u0103 fiscal<\/strong><\/p>\n l multe \u021b\u0103ri occidentale introduc forme de taxare a acestor vehicule<\/p>\n Ma\u0219inile electrice ar urma s\u0103 devin\u0103 o problem\u0103 fiscal\u0103, iar \u00een multe \u021b\u0103ri occidentale \u0219oferii unor astfel de vehicule vor fi supu\u0219i unei forme de taxare rutier\u0103, noteaz\u0103 pre\u0219edintele Asocia\u021bie 2Celsius, Raul Cazan, \u00eentr-o analiz\u0103 publicat\u0103 recent. ‘Guvernul Bolojan a introdus impozitul fix pentru autovehicule electrice: 40 lei pe an. M\u0103sura a creat pu\u021bin\u0103 rumoare acoperit\u0103, \u00eens\u0103, de g\u0103l\u0103gia general\u0103 legat\u0103 de taxarea ma\u0219inilor conven\u021bionale pe baza capacit\u0103\u021bii cilindrice. \u00cen viitorul apropiat, \u00eens\u0103, \u00een multe \u021b\u0103ri occidentale (diverse state nord-americane, Marea Britanie) \u0219oferii de vehicule electrice vor fi supu\u0219i unei forme de taxare rutier\u0103. \u00cen Marea Britanie se va percepe o tax\u0103 de trei pence pe mil\u0103 (undeva la 2 bani pe mil\u0103) pentru ma\u0219inile complet electrice \u0219i jum\u0103tate din aceast\u0103 sum\u0103 pentru vehiculele hibride plug-in. Un \u0219ofer care ar parcurge 8.000 de mile pe an va pl\u0103ti 240 de lire sterline. Vehiculele electrice vor r\u0103m\u00e2ne totu\u0219i mai atractive dec\u00e2t cele alimentate cu benzin\u0103 \u0219i motorin\u0103, care cost\u0103 \u0219oferii aproximativ 480 de lire sterline pe an \u00een special \u00een acciza la combustibil. Taxa va str\u00e2nge 1,9 miliarde de lire sterline la buget p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul deceniului, conform estim\u0103rilor guvernamentale. Ma\u0219inile electrice ar urma s\u0103 devin\u0103 o problem\u0103 fiscal\u0103’, explic\u0103 Cazan. Potrivit specialistului, taxele rutiere reprezint\u0103 o mare parte din veniturile guvernamentale, fiind stabilit principiul conform c\u0103ruia to\u021bi participan\u021bii la trafic ar trebui s\u0103 contribuie. ‘Ani de zile, exper\u021bii financiari au avertizat c\u0103 sporirea num\u0103rului de ma\u0219ini electrice \u0219i dispari\u021bia motorului cu ardere intern\u0103 vor face o gaur\u0103 \u00een finan\u021bele publice. Taxele rutiere reprezint\u0103 o mare parte din veniturile guvernamentale, doar \u00een UK gener\u00e2nd 24,4 miliarde de lire sterline pe an (2025). Anali\u0219tii se a\u0219teapt\u0103 ca veniturile s\u0103 scad\u0103 de la 0,7% din PIB \u00een prezent la doar 0,1% p\u00e2n\u0103 \u00een 2050-2051. Noua schem\u0103 va acoperi aproximativ un sfert din acest deficit. Acest lucru se va schimba \u00een anii urm\u0103tori; rata \u0219i domeniul de aplicare al taxei vor cre\u0219te cu siguran\u021b\u0103. Ceea ce conteaz\u0103 \u00een acest moment este c\u0103 a fost stabilit principiul conform c\u0103ruia to\u021bi participan\u021bii la trafic ar trebui s\u0103 contribuie. The Economist opineaz\u0103 c\u0103 cel mai bine este s\u0103 se introduc\u0103 un nou regim fiscal din timp, c\u00e2t timp ma\u0219inile electrice sunt \u00eenc\u0103 o minoritate pe drumuri, iar de\u021bin\u0103torii lor nu reprezint\u0103 un lobby prea puternic’, subliniaz\u0103 Raul Cazan.<\/p>\n Profitul anual al BYD scade pentru prima dat\u0103 \u00een patru ani<\/strong><\/p>\n Constructorul auto chinez BYD, cel mai mare produc\u0103tor de vehicule electrice din China dup\u0103 v\u00e2nz\u0103ri, a raportat o sc\u0103dere peste a\u015ftept\u0103ri a profitului anual, pe fondul competi\u0163iei intense \u015fi al cererii mai slabe pe pia\u0163a intern\u0103, transmite CNBC. Profitul net a sc\u0103zut cu 19%, la 32,6 miliarde de yuani (aproximativ 4,72 miliarde de dolari), potrivit unui raport depus la burs\u0103. Este prima sc\u0103dere anual\u0103 a profitului companiei \u00een ultimii patru ani \u015fi mai mare dec\u00e2t declinul mediu de 12,1% anticipat de anali\u015ftii chestiona\u0163i de LSEG. Veniturile au crescut cu doar 3,5%, cel mai lent ritm din ultimii \u015fase ani, \u00een timp ce compania \u015fi-a redus num\u0103rul de angaja\u0163i cu 10,2%, la 869.622 de persoane la sf\u00e2r\u015fitul anului 2025. Rezultatele trimestriale au fost, de asemenea, slabe. \u00cen ultimele trei luni ale anului trecut, profitul a sc\u0103zut cu 38,2%, la 9,3 miliarde de yuani, marc\u00e2nd al treilea trimestru consecutiv de declin. Marja brut\u0103 pentru automobile \u015fi produse conexe, segment care a generat 80,7% din veniturile opera\u0163ionale, a cobor\u00e2t la 20,5%, cu 1,8 puncte procentuale sub nivelul din anul precedent.<\/p>\n Controversa cu Pentagonul a ajutat AI-ul Claude s\u0103 creasc\u0103<\/strong><\/p>\n Anthropic se bucur\u0103 de o cre\u015ftere nea\u015fteptat\u0103 a num\u0103rului de abona\u0163i, conform unor estim\u0103ri independente, venit\u0103 \u015fi pe fondul opozi\u0163iei f\u0103cute de companie guvernului Trump. Conform Indagari, care a analizat 28 de milioane de tranzac\u0163ii anonimizate ale consumatorilor americani, AI-ul Claude c\u00e2\u015ftig\u0103 abona\u0163i \u00een num\u0103r record \u00een acest \u00eenceput de an. F\u0103r\u0103 s\u0103 poat\u0103 calcula num\u0103rul absolut de utilizatori, compania estimeaz\u0103, totu\u015fi, c\u0103 \u00een primele trei luni din 2026 num\u0103rul de abona\u0163i ai celor de la Anthropic s-a dublat. Pl\u0103\u0163ile analizate arat\u0103 c\u0103 oamenii aleg abonamentul Pro, de 20 de dolari pe lun\u0103. Anthropic vinde \u015fi abonamente mai scumpe, de 100 \u015fi chiar 200 de dolari pe lun\u0103. Vizibilitatea Anthropic \u015fi a AI-ului Claude a crescut \u00een acest \u00eenceput de an \u00een condi\u0163iile \u00een care compania s-a opus folosirii acestuia de armata american\u0103 pentru a dezvolta arme automate \u015fi analizarea datele colectate prin supravegherea \u00een mas\u0103 a oamenilor.<\/p>\n C\u0103r\u0163ile Pok\u00e9mon devin active alternative pentru investitori<\/strong><\/p>\n C\u0103r\u0163ile de colec\u0163ie Pok\u00e9mon nu mai sunt doar suveniruri din copil\u0103rie. Unele dintre cele mai rare exemplare au \u00eenceput s\u0103 fie tratate ca active alternative de investi\u0163ii, iar \u00een anumite perioade randamentele lor au dep\u0103\u015fit performan\u0163ele unor indicatori bursieri importan\u0163i, precum indicele S&P 500, relateaz\u0103 CNBC. Potrivit platformei de evaluare Card Ladder, indicii care urm\u0103resc v\u00e2nz\u0103rile de c\u0103r\u0163i Pok\u00e9mon au \u00eenregistrat \u00een timpul boomului din pandemie \u015fi \u00eentr-un nou val de cre\u015ftere din 2025 c\u00e2\u015ftiguri mult peste randamentul mediu anual de 10%\u201312% al pie\u0163ei bursiere americane pe termen lung. Compararea nu este perfect\u0103, deoarece datele despre pia\u0163a bursier\u0103 acoper\u0103 decenii, \u00een timp ce evolu\u0163iile din pia\u0163a c\u0103r\u0163ilor de colec\u0163ie sunt mai scurte \u015fi mai volatile, \u00eens\u0103 diferen\u0163ele din anumite intervale sunt semnificative. Cre\u015fterea pre\u0163urilor este determinat\u0103 \u00een principal de raritate, starea de conservare a c\u0103r\u0163ilor \u015fi de interesul unor cump\u0103r\u0103tori foarte boga\u0163i care concureaz\u0103 pentru un num\u0103r limitat de exemplare de top.<\/p>\n \u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n
\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Ponderea rom\u00e2nilor care sunt proprietari ai locuin\u021bei pe care o de\u021bin a sc\u0103zut la 70,5%<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Ministrul Muncii, anun\u021b de ultim\u0103 or\u0103 legat de legea salariz\u0103rii unice<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Conferin\u0163a The Economist – \u00d6mer Tetik (Banca Transilvania): M-am s\u0103turat s\u0103 aud ce nu a func\u0163ionat \/ \u00cen ciuda tuturor provoc\u0103rilor cu care Rom\u00e2nia s-a confruntat, ea va deveni independent\u0103 din punct de vedere energetic<\/a><\/h2>\n
De acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nAst\u0103zi despre: Petru Dumitriu. De la succes \u00een Rom\u00e2nia la exilul \u00een Occident Un exemplu complex, o invita\u021bie la reflec\u021bie asupra rela\u021biei dintre artist \u0219i contextul politic<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 6 aprilie: 6 aprilie \u00een istorie: Ziua care a schimbat lumea \u2013 de la Olimpiada modern\u0103 la reforme istorice <\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nVideo: Ast\u0103zi despre: Tony Bulandra, partenerul de via\u021b\u0103 \u0219i de scen\u0103 al Luciei Sturdza-Bulandra. Un adev\u0103rat \u201eprin\u021b al teatrului rom\u00e2nesc\u201d A jucat peste 300 de roluri, a fondat companii teatrale \u0219i a contribuit la \u00eenceputurile cinematografiei rom\u00e2ne\u0219ti<\/a><\/h2>\n
Anun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
Comentarii: 0<\/span><\/h3>\n
![](\"https:\/\/zdvs.cname.ro\/images\/loader_40.gif\")
<\/div>\n