Ast\u0103zi despre: Al treilea rege al Rom\u00e2niei: Carol al II-lea. Atras de ideea de a fi rege, dar nedispus s\u0103 fac\u0103 sacrificiile cerute de pozi\u021bia unui rege. Pasionat de cultur\u0103. Domnia sa, caracterizat\u0103 prin dezvoltare economic\u0103, dar \u0219i instabilitate politic\u0103<\/h1>\n\n\n Distribuie: \u00a0
\n |<\/em><\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/50_50\/articleAuthor\/rodica-condurache\/articleAuthor\/uy6Kz5r.jpg\")
<\/a><\/p>\nRodica Condurache<\/a><\/h5>\n 4 apr 2026<\/span>4077 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/850_530\/astazi-despre-carol-al-ii-lea.-al-treilea-rege-al-romaniei\/article\/mediaPool\/uDF7BS3.jpg\")
<\/a><\/div>\nCarol al II-lea al Rom\u00e2niei (n. 15 octombrie 1893, Sinaia, Prahova, Rom\u00e2nia \u2013 d. 4 aprilie 1953 Estoril, Districtul Lisabona, Portugalia) a fost regele Rom\u00e2niei \u00eentre 8 iunie 1930 \u0219i 6 septembrie 1940. Carol a fost primul n\u0103scut al regelui Ferdinand I al Rom\u00e2niei \u0219i al so\u021biei sale, regina Maria, dob\u00e2ndind prin na\u0219tere titlul de Principe de Hohenzollern-Sigmaringen (transformat mai t\u00e2rziu de Ferdinand \u00een Principe al Rom\u00e2niei)<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Dup\u0103 accederea la tron a p\u0103rin\u021bilor s\u0103i a devenit Principele mo\u0219tenitor Carol al Rom\u00e2niei. S-a remarcat, \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial, prin dezertarea din armat\u0103 \u0219i c\u0103s\u0103toria ilegal\u0103 cu Ioana Lambrino, ceea ce a avut drept urmare dou\u0103 renun\u021b\u0103ri la tron, neacceptate de tat\u0103l s\u0103u. Dup\u0103 dizolvarea acestui mariaj, a f\u0103cut o lung\u0103 c\u0103l\u0103torie \u00een jurul lumii, la cap\u0103tul c\u0103reia a cunoscut-o pe principesa Elena a Greciei, cu care s-a c\u0103s\u0103torit \u00een martie 1921, cuplul av\u00e2nd un copil, pe principele Mihai. Carol \u0219i-a p\u0103r\u0103sit familia \u0219i a r\u0103mas \u00een str\u0103in\u0103tate \u00een decembrie 1925, renun\u021b\u00e2nd din nou la tron \u0219i tr\u0103ind \u00een Fran\u021ba cu Elena Lupescu, sub numele de Carol Caraiman. Mihai a mo\u0219tenit tronul, \u00een urma decesului Regelui Ferdinand I, \u00een 1927.<\/p>\n
\u00cen contextul politic creat de moartea regelui Ferdinand \u0219i cea a lui Ion I.C. Br\u0103tianu, c\u00e2t \u0219i de lipsa de fermitate a regen\u021bei conduse de principele Nicolae, Carol s-a \u00eentors, \u00een 1930, \u00een Rom\u00e2nia, detron\u00e2ndu-\u0219i propriul fiu. Domnia lui a fost marcat\u0103 la \u00eenceput de efectele marii crize economice \u0219i financiare. Carol a fragilizat sistemul de partide, numind adesea la guvernare fac\u021biuni minoritare ale partidelor istorice \u0219i cochet\u00e2nd cu idea unor guverne de concentra\u021bie na\u021bional\u0103, precum guvernul Iorga-Argetoianu. De asemenea, a permis formarea unei camarile corupte \u00een jurul s\u0103u, sub patronajul Elenei Lupescu. C\u0103tre sf\u00e2r\u0219itul anilor ’30, situa\u021bia politic\u0103 intern\u0103 s-a deteriorat sub influen\u021ba situa\u021biei interna\u021bionale \u0219i a ac\u021biunilor regelui, \u00een 1938 fiind instaurat\u0103 dictatura regal\u0103 (prin \u00eenl\u0103turarea constitu\u021biei din 1923 \u0219i desfiin\u021barea partidelor politice, \u00eenlocuite cu un partid unic, Frontul Rena\u0219terii Na\u021bionale, patronat de rege).<\/p>\n
Anul 1940 a consemnat f\u0103r\u00e2mi\u021barea Rom\u00e2niei Mari ca urmare a pactului dintre Germania \u0219i URSS, situa\u021bie care a avut efecte dezastruoase asupra reputa\u021biei monarhului rom\u00e2n. Reorientarea politicii externe a Rom\u00e2niei c\u0103tre Germania nazist\u0103 nu a putut salva regimul lui Carol, care a fost obligat s\u0103 abdice de c\u0103tre generalul Ion Antonescu, proasp\u0103t numit de el prim-ministru. I-a fost permis\u0103 p\u0103r\u0103sirea \u021b\u0103rii cu un tren special \u00eenc\u0103rcat cu averi, nelipsind mult s\u0103 fie asasinat de c\u0103tre legionari, care au tras asupra trenului. Dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, fostul rege a dorit s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la c\u00e2rma \u021b\u0103rii \u0219i s\u0103-\u0219i detroneze din nou fiul, \u00eens\u0103 a fost oprit de Alia\u021bii vestici. S-a c\u0103s\u0103torit, \u00een cele din urm\u0103, cu Elena Lupescu \u0219i a murit \u00een exil.<\/p>\n
Dotat cu o inteligen\u021b\u0103 extraordinar\u0103 \u0219i pasionat de cultur\u0103, al c\u0103rei patronaj r\u0103m\u00e2ne una din realiz\u0103rile sale majore, reputa\u021bia lui Carol este p\u0103tat\u0103 de via\u021ba sa privat\u0103, care a interferat cu administrarea treburilor de stat, \u0219i de m\u0103surile brutale luate \u00eempotriva G\u0103rzii de Fier. Carol r\u0103m\u00e2ne o personalitate controversat\u0103. De altfel, regele Mihai nu a mai reluat vreodat\u0103 leg\u0103tura cu el. Nici la ceremonia de \u00eenhumare a r\u0103m\u0103\u0219i\u021belor lui Carol al II-lea, la M\u0103n\u0103stirea Curtea de Arge\u0219 din 2003, regele Mihai nu s-a prezentat.<\/p>\n
Carol al II-lea a fost primul fiu al regelui Ferdinand \u0219i regina Maria, acesta s-a n\u0103scut pe 15 octombrie 1893, la Sinaia. Na\u0219terea lui a \u00eensemnat pentru popor o mare bucurie, fiind primul prin\u021b n\u0103scut \u00een \u021bar\u0103, precum \u0219i un semn al stabilit\u0103\u021bii \u0219i de continuitate a monarhiei. “Eu, mic\u0103 \u0219i str\u0103in\u0103, avusesem tactul de a face lucrul acesta pentru \u021bara \u0219i poporul meu: le-am dat mo\u0219tenitorul de mult dorit, l-am adus pe lume \u00een cel mai scurt timp cu putin\u021b\u0103.\u201d Carol a venit pe lume la nici m\u0103car un an distan\u021b\u0103 de c\u00e2nd mama lui a p\u0103\u0219it pentru prima dat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n
Copil\u0103ria acestuia a fost dominat\u0103 de educa\u021bia dictat\u0103 de c\u0103tre “der Onkel” – tradus ca unchiul (apelativ pentru regele Carol I al Rom\u00e2niei), dup\u0103 care, nu \u00een mod \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, a fost \u0219i numit. \u00cens\u0103 acest lucru nu \u00eenmuiase inima de ghea\u021b\u0103 a regelui,\u0219i nici nu l-a \u00eempiedicat s\u0103 \u00ee\u0219i impun\u0103 principiile \u0219i autoritatea asupra nepotului \u0219i a modului \u00een care, ca viitor rege al Rom\u00e2niei, avea s\u0103 fie crescut. Educa\u021bia pe care a primit-o a fost de la guvernante \u0219i tutori, \u00eempreun\u0103 cu regina poet\u0103 Carmen Sylva (Elisabeta a Rom\u00e2niei) \u0219i regele auster, care, f\u0103r\u0103 a l\u0103sa pe cei doi p\u0103rin\u021bi s\u0103 ai aib\u0103 un cuv\u00e2nt de spus, au reu\u0219it s\u0103 modeleze ceea ce Carol urma s\u0103 devin\u0103.<\/p>\n
Regina Maria, f\u0103c\u00e2nd o analiz\u0103 a fiului s\u0103u, a reu\u0219it s\u0103 traseze, \u00eenc\u0103 de c\u00e2nd era doar un copil, tr\u0103s\u0103turile cele mai importante din caracterul lui Carol:<\/p>\n
\u00a0“Ca \u0219i copil mic, Carol era destul de gr\u0103su\u021b, fericit \u0219i foarte ascult\u0103tor. Fiind primul n\u0103scut, evident c\u0103 era alintat de c\u0103tre toat\u0103 lumea, b\u0103tr\u00e2ni \u0219i tineri, \u0219i tot ce \u00ee\u0219i dorea \u00eei era pus la picioare. Era mult doritul mo\u0219tenitor, a\u0219adar copilul favorit al tuturor. C\u00e2nd a mai crescut un pic a devenit calm \u0219i foarte serios. (…) Micul b\u0103iat \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ea pasiunile tat\u0103lui s\u0103u \u0219i ale unchiului pentru lucrurile militare. Iubea tot ce era legat de armat\u0103, adora uniformele \u0219i ideea de disciplin\u0103 \u0219i comand\u0103. (…) \u00cen orice caz, acest copil preocupat de armat\u0103, era un chin pentru surorile lui; \u00een\u0103untrul lui dormea bine ascuns un viitor autocrat. Jocule\u021bele cu care venea, urm\u0103reau regulile \u0219i tiparele institu\u021biilor politice \u0219i militare, \u0219i asta sup\u0103ra foarte tare fetele. Carol voia ordine \u0219i precizie \u0219i avea o enorm\u0103 \u0219i impetuoas\u0103 dorin\u021b\u0103 s\u0103 domine, s\u0103 subjuge \u0219i s\u0103 impun\u0103 restric\u021bii.”<\/p>\n
Odat\u0103 cu ascensiunea la tron a tat\u0103lui s\u0103u, regele Ferdinand, \u00een anul 1914, dup\u0103 moartea unchiului, Carol devine principe mo\u0219tenitor la v\u00e2rsta de 21 de ani; toate acestea \u00eent\u00e2mpl\u00e2ndu-se pe muchia Primului R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n
Carol, \u00een timpul r\u0103zboiului, s-a preocupat de Regimentul 2 V\u00e2n\u0103tori “Regina Elisabeta” \u0219i Cerceta\u0219i, una dintre cele mai reu\u0219ite institu\u021bii din toat\u0103 \u021bara la acea vreme, creat de el \u00eensu\u0219i. \u00cen ciuda a ce urma s\u0103 se \u00eent\u00e2mple cu principele \u00een viitor, deocamdat\u0103, era descris ca fiind st\u0103ruitor, practic, logic \u0219i cinstit. Regina era, ca orice mam\u0103 m\u00e2ndr\u0103 de fiul ei “niciodat\u0103 nu ne-a nec\u0103jit pe noi, p\u0103rin\u021bii lui, e ascult\u0103tor \u0219i maleabil. E harnic \u0219i \u0219tie s\u0103 se organizeze, dar are o anumit\u0103 \u00eencredere naiv\u0103 \u00een propriile puteri, prive\u0219te solemn \u0219i pompos tot ce face, \u00eens\u0103 c\u00e2nd se apuc\u0103 de un lucru \u00eel face temeinic, sistematic, chiar dac\u0103 nu e important…”<\/p>\n
La data de 17 ianuarie 1917 Carol a plecat din \u021bar\u0103 cu politicianul Ion I.C Br\u0103tianu \u00eentr-o misiune politic\u0103 \u00een Rusia, la Petrograd, decizie ini\u021biat\u0103 de Regina Maria, care voia ea \u00eens\u0103\u0219i s\u0103 vorbeasc\u0103 cu \u021aarul despre situa\u021bia trupelor haotice ruse\u0219ti \u0219i dac\u0103 poate primi o certitudine \u00een privin\u021ba lor. Grija cea mai mare fiind ap\u0103rarea “un picului” din \u021bar\u0103 care mai r\u0103m\u0103sese, iar ru\u0219ii nu f\u0103ceau dec\u00e2t s\u0103 \u00eenr\u0103ut\u0103\u021beasc\u0103 situa\u021bia.<\/p>\n
Carol era ata\u0219at de armat\u0103 \u0219i mereu i-a tratat pe to\u021bi militarii ca fiind egalii s\u0103i: “Totul a fost foarte frumos, dar, fiind un pr\u00e2nz militar a durat mult. Carol n-a vrut s\u0103 accepte un loc de onoare, ci a stat printre ofi\u021berii foarte tineri de la cap\u0103tul mesei.” Petrecea foarte mult timp al\u0103turi de trupe, chiar \u0219i pe front. \u00cens\u0103, cu timpul, toate acestea au fost distruse c\u00e2nd Carol a pus \u00een prim-plan rela\u021bia cu Zizi Lambrino \u0219i \u00een plan secund \u00eendatoririle sale.<\/p>\n
C\u0103s\u0103toria cu Zizi Lambrino<\/strong><\/p>\nZizi era o t\u00e2n\u0103r\u0103 din anturajul reginei Maria, cu care fusese v\u0103zut uneori \u00een \u00eemprejurimile Ia\u0219ilor sau \u00een saloanele mondene. Tat\u0103l ei era general \u00een armata rom\u00e2n\u0103. Cei doi se cuno\u0219teau din copil\u0103rie. \u00cen septembrie 1918, prin\u021bul dispare de la Regimentul de v\u00e2n\u0103tori de munte. \u00censo\u021bit de un prieten de \u00eencredere, a ajuns \u00een Ucraina trec\u00e2nd Nistrul. Aici s-a pus sub protec\u021bia unor ofi\u021beri austrieci \u0219i \u0219i-a continuat drumul p\u00e2n\u0103 la Odesa, unde s-a c\u0103s\u0103torit cu Zizi Lambrino. Politicianul I.Gh.Duca \u00ee\u0219i aminte\u0219te: “Ofi\u021berii Puterilor Centrale sunt prezen\u021bi. Autorit\u0103\u021bile inamice sunt \u00eenc\u00e2ntate c\u0103 Dinastia care le-a declarat r\u0103zboi prime\u0219te o astfel de lovitur\u0103.” Ce agrava situa\u021bia era faptul c\u0103 Odesa se afla pe teritoriul inamic, sub ocupa\u021bia Puterilor Centrale. Carol se f\u0103cea astfel vinovat de dezertare \u0219i tr\u0103dare, cu circumstan\u021be agravante, \u021bara afl\u00e2ndu-se \u00een r\u0103zboi.<\/p>\n
Pentru regele Ferdinand \u0219i regina Maria, gestul fiului lor a venit ca o lovitur\u0103 puternic\u0103, date fiind condi\u021biile politice, militare \u0219i economice \u00een care se afla \u021bara.<\/p>\n
Constantin Argetoianu nota \u00een Memorii: “V\u00e2lva a fost enorm\u0103, c\u0103ci Prin\u021bul, \u00een care to\u021bi ne pusesem \u00eencrederea pentru viitor, intrase pentru prima dat\u0103 \u00een gura lumii, d\u00e2ndu-ne o mare decep\u021bie.” Unii sunt pentru o pedeaps\u0103 aspr\u0103, dezmo\u0219tenirea lui Carol \u0219i trimiterea lui \u00een fa\u021ba tribunalului militar pentru dezertare. Al\u021bii \u00eens\u0103 propun o solu\u021bie bl\u00e2nd\u0103. Regina Maria, mai ales, \u00ee\u0219i ap\u0103r\u0103 copilul cu energie: “Opinia public\u0103 s-a \u00eentors \u00eempotriva lui Carol. Barbu a confirmat c\u0103 Marghiloman este ostil, se hot\u0103r\u00e2se s\u0103 cear\u0103 Regelui s\u0103-\u0219i declare fiul scos din toate drepturile f\u0103r\u0103 s\u0103 i se dea ocazia de a-\u0219i repara gre\u0219eala. Nu mai e nevoie s\u0103 spun c\u0103 vestea m-a pus pe foc \u0219i m-am ridicat furtunos declar\u00e2nd c\u0103 Marghiloman \u0219i-a v\u00e2ndut sufletul germanilor.”<\/p>\n
La insisten\u021bele trimi\u0219ilor lui Ferdinand, prin\u021bul Carol se \u00eentoarce la Ia\u0219i. Este a\u0219teptat la grani\u021b\u0103 de Regina Maria cu care are discu\u021bii \u00eencordate, pline de repro\u0219uri, lacrimi \u0219i promisiuni. Va fi trimis la m\u00e2n\u0103stirea Secu-Horai\u021ba, \u00een Carpa\u021bii Orientali, l\u00e2ng\u0103 Bicaz. \u00cen 8 ianuarie 1919 c\u0103s\u0103toria este anulat\u0103. \u00cens\u0103 Carol \u00eei scrie \u00een continuare scrisori de dragoste lui Zizi \u0219i amenin\u021b\u0103 cu evadarea \u0219i cu sinuciderea. Carol vrea s\u0103 se \u00eempace cu Zizi \u0219i pentru c\u0103 ea a\u0219tepta un copil. La 1 august 1919 Carol \u00eei scrie o scrisoare prin care recunoa\u0219te c\u0103 este tat\u0103l copilului. La un moment dat, Carol va simula \u0219i o tentativ\u0103 de sinucidere, \u00eempu\u0219c\u00e2ndu-se \u00een picior la Cotroceni. Numele copilului a fost Mircea Lambrino \u0219i nu a fost niciodat\u0103 recunoscut de c\u0103tre Casa Regal\u0103 a Rom\u00e2niei.<\/p>\n
Regele Ferdinand \u0219i regina Maria hot\u0103r\u0103sc s\u0103 \u00eel trimit\u0103 \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie \u00een jurul lumii. Astfel, la 20 februarie 1920, prin\u021bul Carol, \u00eenso\u021bit de Nicolae Condiescu, aghiotantul s\u0103u, pleac\u0103 din portul Constan\u021ba pe traseul Constantinopol, Atena, Alexandria, Canalul de Suez, Colombo, Bombay, Calcutta, Rangoon, Hong Kong, Shanghai, Kyoto, Hawaii, San Francisco, Chicago, New York, Londra, Paris. La sf\u00e2r\u0219itul c\u0103l\u0103toriei, Carol o \u00eent\u00e2lne\u0219te pe Elena a Greciei la Lucerna. Se pare c\u0103 este dragoste la prima vedere \u0219i principele o uit\u0103 pe Zizi Lambrino.<\/p>\n
“\u00cenapoiat \u00een \u021bar\u0103, vindecat, l’Enfant prodigue a fost primit cu bra\u021bele deschise de c\u0103tre poporul s\u0103u \u0219i de guvern. La final de octombrie 1920 \u0219i-a f\u0103cut intrarea triumfal\u0103 \u00een Bucure\u0219ti. Prigonitul de p\u00e2n\u0103 atunci, prizonierul de la P\u00e2ng\u0103ra\u021bi, de la M\u00e2n\u0103stirea de la Bistri\u021ba, sinuciga\u0219ul din amor, expediat cu un an \u00eenainte s\u0103 fac\u0103 ocolul lumii, a fost primit cu un alai deosebit, ca \u0219i cum s-ar fi \u00eenapoiat de la o mare b\u0103t\u0103lie pe care o c\u00e2\u0219tigase, de\u0219i o victorie nu o purtase dec\u00e2t la Lucerna, pe o canapea.”<\/p>\n
C\u0103s\u0103toria cu principesa Elena<\/strong><\/p>\nCarol se mai c\u0103s\u0103tore\u0219te \u00eenc\u0103 o dat\u0103 la Atena, Grecia (10 martie 1921), cu principesa Elena a Greciei \u0219i Danemarcei, iar dup\u0103 dou\u0103 luni am\u00e2ndoi s-au \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia \u0219i \u00een cele din urm\u0103, s-au stabilit la Bucure\u0219ti. \u00cen perioada logodnei, Carol expediaz\u0103 scrisori c\u0103tre Zizi Lambrino \u00een care \u00eei confirm\u0103 faptul c\u0103 a trecut mai departe “\u00centorc o pagin\u0103 nou\u0103 \u00een cartea vie\u021bii mele” \u0219i “N-am cedat f\u0103r\u0103 s\u0103 lupt. Am rezistat p\u00e2n\u0103 \u00een ultima clip\u0103 \u0219i numai c\u00e2nd m-am v\u0103zut singur m-am declarat \u00eenvins.”\u00a0 Tot a\u0219a expediaz\u0103 \u0219i \u0219armantei actri\u021be Mirella Marcovici, ultima sa iubire pasager\u0103, care p\u0103rea s\u0103 triumfe pe ecranele pariziene de atunci, o scrisoare prin care o \u00een\u0219tiin\u021beaz\u0103 despre logodna cu principesa Elena. Aceasta pare surprins\u0103 \u0219i, revoltat\u0103, \u00eel acuz\u0103 pe principe c\u0103 se c\u0103s\u0103tore\u0219te “din plictiseal\u0103”. \u00cen cadrul acestei c\u0103s\u0103torii s-a n\u0103scut, pe 25 octombrie 1921, prin\u021bul Mihai. Acest mariaj s-a deteriorat la scurt timp prin aventura lui Carol, atunci principe mo\u0219tenitor, cu Elena Lupescu (cunoscut\u0103 ca \u201eMagda Lupescu\u201d, 1895-1977), fiic\u0103 a lui Nicolas Gr\u00fcnberg, un farmacist evreu, botezat cre\u0219tin-ortodox, care a adoptat numele de Nicolae Lupescu. Elena Lupescu a fost, ini\u021bial, so\u021bia ofi\u021berului de armat\u0103 Ion T\u00e2mpeanu. Principele o \u00eent\u00e2lnea \u00een timpul absen\u021belor principesei Elena din \u021bar\u0103.<\/p>\n
Criza dinastic\u0103<\/strong><\/p>\nAstfel, principele mo\u0219tenitor a cauzat un alt scandal \u00een 1925. A aruncat \u021bara \u00eentr-o criz\u0103 dinastic\u0103, c\u00e2nd a renun\u021bat la succesiunea la tron, printr-o scrisoare trimis\u0103 de la Vene\u021bia, \u0219i apoi, o alta de la Milano. A profitat de o \u00eendatorire dinastic\u0103, reprezentarea Familiei Regale la \u00eenmorm\u00e2ntarea Reginei Alexandra, m\u0103tu\u0219a Reginei Maria \u0219i so\u021bia Regelui Eduard al VII-lea, \u00een Marea Britanie, de unde nu se mai \u00eentoarce \u0219i pleac\u0103 la Paris \u00eempreun\u0103 cu Elena Lupescu. Dup\u0103 c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, Carol se afl\u0103 \u00een Vene\u021bia \u0219i trimite, la data de 5 decembrie, o scrisoare de abdicare. Nu era prima dat\u0103 c\u00e2nd acesta invoca o asemenea cerere, ini\u021bial \u00eent\u00e2mpl\u00e2ndu-se cu Zizi Lambrino \u00een plin r\u0103zboi. \u00cens\u0103, \u00een cazul Elena Lupescu, lucrurile stau altfel. Carol este de departe de a dori s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la Bucure\u0219ti, afirm\u0103 c\u0103 vrea tr\u0103iasc\u0103 departe de \u021bar\u0103, ca un simplu civil. Reac\u021bia lui dup\u0103 discu\u021biile cu emisarii este s\u0103 trimit\u0103 o a doua scrisoare, de data asta de la Milano.<\/p>\n
\u201eDeclar prin aceasta c\u0103 renun\u021b irevocabil la toate drepturile, titlurile \u0219i prerogativele de care, \u00een virtutea Constitu\u021biei \u0219i a Statutului Familiei Regale, m-am bucurat p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Ca principe al Rom\u00e2niei \u0219i ca membru al Familiei Regale. Renun\u021b, totodat\u0103, la drepturile ce mi-ar reveni prin legile \u021b\u0103rii asupra fiului meu \u0219i averii sale. Mai declar c\u0103 nu voi avea nicio preten\u021bie asupra drepturilor la care am renun\u021bat de bun\u0103voie \u0219i din proprie ini\u021biativ\u0103 \u0219i m\u0103 angajez, pentru binele tuturor, s\u0103 nu m\u0103 \u00eentorc \u00een \u021bar\u0103 timp de zece ani, iar dup\u0103 expirarea acestui termen s\u0103 nu m\u0103 mai \u00eentorc f\u0103r\u0103 autoriza\u021bia Suveranului. Milano 28 decembrie 1925<\/p>\n
Principesa Elena \u0219i principele mo\u0219tenitor Carol<\/strong><\/p>\n\u00centruc\u00e2t principele a refuzat s\u0103 se \u00eentoarc\u0103, Regele Ferdinand, fiind bolnav, a con\u0219tientizat c\u0103 era momentul s\u0103 ia o hot\u0103r\u00e2re. A convocat la sf\u00e2r\u0219itul anului 1925, la Sinaia, Consiliul de Coroan\u0103 pentru a cere dec\u0103derea din drepturile de mo\u0219tenitor a prin\u021bului \u0219i declararea lui Mihai, fiul lui Carol \u0219i nepotul lui Ferdinand, ca viitor Rege al Rom\u00e2niei, iar p\u00e2n\u0103 la majoratul acestuia s\u0103 existe o Regen\u021b\u0103 format\u0103 din trei persoane.<\/p>\n
Pentru dezmo\u0219tenirea lui Carol s-au pronun\u021bat Br\u0103tianu, \u0218tibey, Averescu. Iorga \u0219i Argetoianu au fost pentru continuarea negocierilor cu Carol, iar Maniu \u0219i Mihalache au cerut modera\u021bie. Consiliul de Coroan\u0103 accept\u0103 dorin\u021ba Regelui Ferdinand, care renun\u021b\u0103 la sentimentele sale paterne fa\u021b\u0103 de Carol, spre binele t\u0103rii \u0219i aprob\u0103 renun\u021barea la tron a propriului fiu. Dezam\u0103girea resim\u021bit\u0103 de Rege a fost puternic\u0103 \u0219i \u00eei va accelera evolu\u021bia bolii.<\/p>\n
Prin\u021bul Carol, sub numele de Carol Caraiman, a tr\u0103it o vreme \u00een Italia, apoi \u00een Anglia. Cel mai mult \u00eei pl\u0103cea s\u0103 viziteze Parisul \u00eempreun\u0103 cu amanta sa. \u00cen exilul din Fran\u021ba, prin\u021bul Carol s-a instalat din iulie 1927 la castelul din Co\u00ebsme \u00e0 Bell\u00eame (localitate apropiat\u0103 de Nogent-le-Rotrou, departamentul Orne), \u00eempreun\u0103 cu Elena Lupescu.<\/p>\n
Regina Maria va scrie \u00een jurnal:<\/strong><\/p>\n\u00a0\u00a0\u00a0 “Ei, doamne! Cum pot relata \u00een cuvinte simple? Sitta (apelativul principesei Elena) a venit la mine \u0219i…Carol a repetat prima lui dezertare. Carol nu se mai \u00eentoarce! Cu s\u00e2nge rece \u0219i f\u0103r\u0103 sentimente, el scrie mamei lui \u0219i so\u021biei sale c\u0103 abandoneaz\u0103 totul, c\u0103 este ne\u00een\u021beles, judecat gre\u0219it, desconsiderat \u0219i, ca atare, s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 renun\u021be la tot \u0219i s\u0103 dispar\u0103.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Sitta \u0219i cu mine am fost \u00eengrozitor de nelini\u0219tite \u00een ultimul timp. Noi \u0219tiam c\u0103 este \u00een m\u00e2inile unei femei rele, pe care noi to\u021bi o cuno\u0219team. Marea noastr\u0103 nelini\u0219te nu era \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 de nimeni. Nimeni nu \u0219i-ar fi putut imagina c\u0103 el putea ac\u021biona at\u00e2t de abominabil – nu era de crezut, dar la \u00eenapoierea mea \u00een aceast\u0103 toamn\u0103, eu l-am g\u0103sit pe Carol un om schimbat, un om bolnav, un om obsedat. N-am scris niciodat\u0103 ce s-a \u00eent\u00e2mplat. El \u0219i-a distrus c\u0103minul – asta s-a \u00eent\u00e2mplat, nimicind totul pentru o mic\u0103 evreic\u0103 cu p\u0103rul ro\u0219u cu o reputa\u021bie groaznic\u0103.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Am stat, Sitta \u0219i cu mine, \u0219i am privit groz\u0103via \u00een fa\u021b\u0103. (…) Noi l-am chemat pe Majestatea sa. To\u021bi trei am stat ca \u0219i cum am fi fost lovi\u021bi de tr\u0103snet. (…) Dar Sitta, copilul, noi, p\u0103rin\u021bii lui \u021bara sa, armata \u00een care a servit! Ru\u0219ine! Ru\u0219ine! Ru\u0219ine!” Luni 21 decembrie 1925, Cotroceni [21]<\/p>\n
De\u0219i principesa Elena a \u00eencercat \u00een nenum\u0103rate ocazii s\u0103 \u00eendrepte lucrurile \u0219i s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 cu el, Carol a r\u0103mas \u00een continuare rece \u0219i neclintit \u00een hot\u0103r\u00e2rea sa.<\/p>\n
Regina Maria a \u00eencercat acela\u0219i lucru \u00een octombrie 1926, c\u00e2nd s-a oprit la Paris \u00een drumul ei spre Statele Unite ale Americii, \u00eens\u0103 lucrurile r\u0103m\u00e2n la fel.<\/p>\n
Tot \u00een cursul aceluia\u0219i an, Carol s-a \u00eent\u00e2lnit cu Regele Ferdinand \u00een august, pentru ultima dat\u0103, la Paris. O \u00eent\u00e2lnire emo\u021bionant\u0103, \u00een urm\u0103 c\u0103reia de data asta Ferdinand era cel care nu-i putea promite nimic cu referire la inten\u021biile acestuia de a se mai \u00eentoarce \u00een \u021bar\u0103.<\/p>\n
Urm\u0103torul an este dominat de moartea Regelui Ferdinand la data de 18 iulie 1927, la Peli\u0219or, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 o \u021bar\u0103 divizat\u0103 \u00eentre simpatizan\u021bii \u0219i opozan\u021bii lui Carol. Argetoianu men\u021biona imediat dup\u0103 moartea regelui “Principesa Elena \u0219i micul Rege au sosit la Cotroceni. I-am ie\u0219it \u00eentru \u00eent\u00e2mpinare cu Br\u0103tianu, era s\u0103rmana femeie foarte emo\u021bionat\u0103, se \u00eentreba ce soart\u0103 \u00eel a\u0219teapt\u0103 pe copilul ei chemat a se urca pe tron at\u00e2t de t\u00e2n\u0103r \u0219i av\u00e2nd peste hotare un tat\u0103 pe care deocamdat\u0103 \u021bara nu-l dorea….” Lui Carol i s-a refuzat autoriza\u021bia de a reveni \u00een \u021bar\u0103 pentru \u00eenmorm\u00e2ntarea tat\u0103lui s\u0103u.<\/p>\n
Regen\u021ba se formeaz\u0103 din Principele Nicolae (fratele lui Carol), patriarhul Miron Cristea \u0219i pre\u0219edintele \u00cenaltei Cur\u021bi de Casa\u021bie, Gheorghe Buzdugan. La patru luni distan\u021b\u0103 moare \u0219i Ion I.C Br\u0103tianu, marc\u00e2nd \u00eenceputul \u00eencerc\u0103rilor lui Carol de a se \u00eentoarce. At\u00e2ta vreme c\u00e2t Regele \u0219i Br\u0103tianu erau \u00een via\u021b\u0103, iar partidul liberal continua s\u0103 domine politica rom\u00e2neasc\u0103, Carol nu avea nicio \u0219ans\u0103 s\u0103 revin\u0103 pe tron. Formula Regen\u021bei fiind nesigur\u0103 \u00eei ofereau lui Carol \u0219ansele potrivite. Carol nu ducea lips\u0103 nici de simpatizan\u021bi, cum ar fi persoane \u00een zona armatei, partidul \u021b\u0103r\u0103nesc, intelectuali ca Nicolae Iorga, Octavian Goga, Nae Ionescu, chiar \u0219i fratele s\u0103u, principele Nicolae, pe care \u00eel dezgusta politica \u0219i care opta mai mult pentru via\u021ba particular\u0103<\/p>\n
Divor\u021bul de principesa Elena<\/strong><\/p>\n\u00cen anul 1928 Carol dore\u0219te cu orice pre\u021b divor\u021bul de principesa-mam\u0103 Elena, \u00eens\u0103 aceasta refuz\u0103. \u00cen urma acestui refuz, Carol \u00eencepe s\u0103 orchestreze un \u0219antaj prin care principesa s\u0103 doreasc\u0103 de fapt divor\u021bul, un fel de antagonizare a ei \u0219i sp\u0103lare a p\u0103catelor lui, publicul trebuia s\u0103 cread\u0103 c\u0103 el a fost p\u0103r\u0103sit \u0219i alungat, de\u0219i presa str\u0103in\u0103 \u00eel prezenta mereu al\u0103turi de amant\u0103. Astfel principesa a cedat presiunilor lui \u0219i \u00eentregului s\u0103u joc de manipulare stil du-te-vino (\u021binta lui fiind, de fapt, u\u0219oara ei \u00eenl\u0103turare din \u021bar\u0103 c\u00e2nd el avea s\u0103 se re\u00eentoarc\u0103).<\/p>\n
Tot a\u0219a a pretins c\u0103 a fost alungat de pe tron, nu c\u0103 ar fi renun\u021bat la tron, \u0219i c\u0103 ar fi fost victima unei cabale organizate de mama sa, Regina Maria, Ion I.C Br\u0103tianu \u0219i Barbu Stirbey. Evident totul era o minciun\u0103 menit\u0103 s\u0103 acopere aventura sa cu Elena Lupescu.<\/p>\n
Rege al Rom\u00e2niei (1930\u20131940) Restaurarea regelui Carol al II-lea pe tron (1930)<\/strong><\/p>\nPartizanii re\u00eentoarcerii lui Carol pe tron a\u0219teptau momentul oportun. Iar acesta a r\u0103s\u0103rit la \u00eenceputul verii anului 1930. Carol, f\u0103r\u0103 niciun plan clar, pleac\u0103 spre Rom\u00e2nia de la Paris cu un automobil (Matthieu Boisdron, op. cit. p. 38), cu destina\u021bia M\u00fcnchen, de unde ia avionul, aterizeaz\u0103 la Cluj, de unde ia alt avion, iar mai apoi ajunge la aeroportul B\u0103neasa, pe 6 iunie. \u00centr-o ma\u0219in\u0103 Carol sose\u0219te la Palatul Cotroceni, unde este \u00eent\u00e2mpinat de Principele Nicolae.<\/p>\n
Regina Maria relateaz\u0103 \u00een jurnalul s\u0103u din tren, afl\u00e2ndu-se \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie:<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 “O veste incredibil\u0103 mi-a fost transmis\u0103 la Viena. O telegram\u0103 de la Nicky (apelativul Principelui Nicolae) \u0219i c\u00e2teva cuvinte: “Carol se \u00eentoarce la noi, formidabil entuziasm, totul bine,cu dragoste, Nicky!” Deci asta este ceea ce pl\u0103nuiau ei! Pe la spatele meu \u0219i al lui Barbu, de care se temeau, cei doi fra\u021bi ajuta\u021bi de armat\u0103 au pl\u0103nuit asta. Nici nu \u0219tiu cum s\u0103 m\u0103 simt! Care ar putea fi consecin\u021bele acestui act? “Formidabil entuziasm”- fire\u0219te, poporul \u0219i armata care l-au dorit \u00eenapoi, dar care o s\u0103 fie reac\u021bia Partidului Liberal? \u0218i ce o s\u0103 spun\u0103 Sitta? Ce o s\u0103 fac\u0103 ea?…”<\/p>\n
Vestea c\u0103 s-a \u00eentors a bulversat mediile politice. La Cotroceni se fac negocieri toat\u0103 noaptea dintre 6-7 iunie, \u00eentre Iuliu Maniu, prim-ministru \u00een aceea perioad\u0103, \u0219i Carol. Maniu \u00eei aminte\u0219te condi\u021biile venirii sale, care nu includeau, pe de alt\u0103 parte, re\u00eentoarcerea sa pe tron. El trebuia s\u0103 fie membru al Regen\u021bei \u0219i, mai ales, s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o reconciliere cu principesa-mam\u0103 Elena \u0219i, de asemenea, s\u0103 nu o aduc\u0103 \u00een \u021bar\u0103 pe Elena Lupescu. Carol accept\u0103. \u00cens\u0103 urm\u0103toarea zi cere s\u0103 fie \u00eencoronat, dovedind adev\u0103ratele sale inten\u021bii. Regen\u021ba \u0219i Iuliu Maniu nu sunt de acord, declar\u0103 c\u0103 au jurat credin\u021b\u0103 regelui Mihai.<\/p>\n
Carol, sus\u021binut de armat\u0103, face propriul lui joc. Iar printre politicieni, ca \u0219i \u00een Regen\u021b\u0103, e dezbinare. \u021a\u0103r\u0103ni\u0219tii cred c\u0103 vor avea un sprijin politic de la rege \u0219i c\u0103 \u00eei vor \u00eenlocui pe liberali din gra\u021biile Cur\u021bii Regale. Carol a promis, a dat asigur\u0103ri, s-a angajat. Liberalii ajung s\u0103 se scindeze din cauza opiniilor contradictorii dintre membri. Iuliu Maniu \u00ee\u0219i d\u0103 demisia la 7 iunie. Gheorghe Mironescu devine prim-ministru \u0219i anuleaz\u0103 decizia din 4 ianuarie 1926 \u0219i a punctelor 6 \u0219i 7 din statutul Casei Regale, prin care Carol \u00ee\u0219i pierduse drepturile la tron. Regen\u021ba se auto-dizolv\u0103. Astfel Carol \u00ee\u0219i detroneaz\u0103 propriul fiu \u0219i devine rege pe 8 iunie 1930.<\/p>\n
Regele Mihai \u00ee\u0219i va aminti momentul re\u00eent\u00e2lnirii cu tat\u0103l s\u0103u:<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 “Mama ceruse \u00een mod imperios ca s\u0103 nu fiu eu acela care s\u0103 mearg\u0103 \u00eenaintea lui, ci el s\u0103 vin\u0103 la Rege. A venit deci el \u00een calea noastr\u0103. \u00cemi amintesc, ca \u0219i cum s-ar fi \u00eent\u00e2mplat ieri. Se aflau acolo unchiul meu- prin\u021bul regent Nicolae, m\u0103tu\u0219a mea-principesa Elisabeta, \u0219i mama mea, aduna\u021bi cu to\u021bii \u00een salon. Mama privea pe fereastr\u0103, \u00eentr-o stare de agita\u021bie extrem\u0103. De\u0219i st\u0103tea cu spatele la mine, \u0219tiam c\u0103 pl\u00e2nge. Iar acolo a\u0219ezat c\u0103lare pe un scaun, se afla b\u0103rbatul pe care nu-l cuno\u0219team. \u00cenalt, ar\u0103tos, cu o musta\u021b\u0103 scurt\u0103. Era tat\u0103l meu. M-a privit \u00eendelung, apoi s-a ridicat \u00een picioare \u0219i m-a luat \u00een bra\u021be, eu \u00eentorceam capul spre mama, care pl\u00e2ngea pe t\u0103cute. \u0218tiam ce reprezenta tat\u0103l meu pentru ea \u0219i acest\u0103 scena \u00eemi era teribil de nepl\u0103cut\u0103. Nu-mi era fric\u0103 de el, la drept vorbind, \u00eens\u0103 ceva m\u0103 deranja, \u00een fond nu sim\u021beam niciun fel de bucurie. Nu \u0219tiam c\u0103 avea s\u0103 urmeze cea mai rapid\u0103 lovitur\u0103 de stat din istorie.”<\/p>\n
C\u00e2teva zile mai t\u00e2rziu, fosta so\u021bie prime\u0219te o vizit\u0103 de la Principele Nicolae, juc\u00e2nd rolul de intermediar, pentru a o ruga s\u0103 scrie o scrisoare oficial\u0103 lui Carol, prin care s\u0103-i cear\u0103 s\u0103 nu anuleze divor\u021bul. Carol se opunea anul\u0103rii divor\u021bului mult mai \u00eenver\u0219unat dec\u00e2t se opusese ea, dar cererea continu\u0103 a poporului de \u00eemp\u0103care \u00eel pusese \u00eentr-o situa\u021bie penibil\u0103. I se cerea, practic, Elenei s\u0103 se incrimineze pentru a acoperi gre\u0219elile lui Carol. Principesei \u00eei vine ideea s\u0103 anuleze con\u021binutul scrisori printr-o formulare care ar dovedi c\u0103 nu fusese scris\u0103 din proprie ini\u021biativ\u0103, spre marea furie a lui Carol, care a\u0219a nu se mai putea folosi de scrisoare.<\/p>\n
Se spune, totu\u0219i, c\u0103, la \u00eenceput, Carol \u0219i fosta sa so\u021bie au fost v\u0103zu\u021bi \u00eempreun\u0103 cu diferite ocazii. Ba, mai mult, Carol venea des la dejun la principes\u0103, \u00een Casa de la \u0218osea, \u0219i p\u0103rea dispus s\u0103 vorbeasc\u0103 deschis despre trecutul lor comun, despre erorile \u0219i momentele care ar fi putut fi evitate sau aplanate. \u00cen iulie se mai joac\u0103 un ultim act al dramei lor. Carol pleac\u0103 la Sinaia, unde locuie\u0219te la Foi\u0219or. Elena \u0219i Mihai locuiau la Pele\u0219, \u00eens\u0103 Carol \u00eei poftea zilnic la ceai. Tot ce a stricat o probabil\u0103 \u00eemp\u0103care \u00eentre cei doi a fost apari\u021bia mai t\u00e2rzie a amantei lui \u00een \u021bar\u0103.<\/p>\n
De la \u00eenceputul domniei sale, Carol al II-lea \u0219i-a luat foarte \u00een serios rolul de \u0219ef al Casei Regale. A anihilat-o din punct de vedere politic pe Regina Maria, l-a \u00eenl\u0103turat de la curte pe Barbu \u0218tribey \u0219i a \u00eencercat toate metodele de expediere a fostei so\u021bii, Elena, peste grani\u021be. I-a interzis \u00een mod special mamei sale s\u0103 desf\u0103\u0219oare vreo activitate politic\u0103 \u0219i i-a impus s\u0103 se stabileasc\u0103 la celelalte castele din \u021bar\u0103 (Castelul Bran \u0219i Castelul Balcic). Interesul lui era s\u0103 o \u021bin\u0103 la distan\u021b\u0103 de via\u021ba public\u0103 de la Bucure\u0219ti, trimi\u021b\u00e2nd-o, practic, \u00eentr-un exil. \u0218tirbey, diplomat \u0219i abil, evit\u0103 \u00eens\u0103 orice situa\u021bie nepl\u0103cut\u0103 \u0219i pleac\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, stabilindu-se \u00een Elve\u021bia.<\/p>\n
Societatea rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i-a pus mari speran\u021be \u00een Carol. Se spera c\u0103 odat\u0103 ce regele se \u00eentorsese, lucrurile se vor \u00eendrepta. Economia rom\u00e2neasc\u0103 era \u00een plin\u0103 criz\u0103. Lumea a\u0219tepta s\u0103 se termine confuzia de la v\u00e2rf, unde Regen\u021ba era departe de a st\u0103p\u00e2ni situa\u021bia. \u00cens\u0103 el \u0219i-a \u00eenc\u0103lcat, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, angajamentele pe care le avea.<\/p>\n
De exemplu, Elena Lupescu sose\u0219te pe nea\u0219teptate \u00een august 1930, de\u0219i Carol promisese c\u0103 acest lucru nu se va \u00eent\u00e2mpla. Amanta regal\u0103 se \u00eentoarce dup\u0103 ce urm\u0103rise de la Paris evenimentele din \u021bar\u0103, tem\u00e2ndu-se c\u0103, \u00eentr-un moment de sl\u0103biciune, Carol s-ar fi putut \u00eentoarce la principes\u0103. \u00centr-o scrisoare Lupeasca \u00eei repro\u0219a:<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 “Dup\u0103 ziare \u00eennebunesc. Matin de azi spune c\u0103 la dineul dat la Cotroceni \u0219i la care trebuia s\u0103 vin\u0103 \u0219i of (principesa-mam\u0103 Elena) pentru a celebra reunirea voastr\u0103, a avut loc. Maic\u0103, Maic\u0103, Maic\u0103, Maic\u0103 v\u0103d c\u0103 divor\u021bul religios a fost anulat, ce s\u0103 mai pricep?(…) At\u00e2t Mama, c\u00e2t \u0219i celelalte au pus m\u00e2na pe tine \u0219i te joac\u0103 dup\u0103 cum c\u00e2nt\u0103.”<\/p>\n
Carol a ascuns-o c\u00e2teva luni la Sinaia, dar secretul va fi dezv\u0103luit \u00een noiembrie, c\u00e2nd a adus-o la Palatul Regal din Bucure\u0219ti. Iuliu Maniu afl\u0103 \u0219i demisioneaz\u0103 din nou. Astfel, Carol \u00ee\u0219i pierde credibilitatea \u00een fa\u021ba singurului partid care avea \u00eencredere \u00een el. De atunci Partidul Na\u021bional \u021a\u0103r\u0103nesc a fost principalul s\u0103u critic. Practic, Carol i-a manipulat \u0219i pe adversarii \u0219i pe sus\u021bin\u0103torii lui. Era dornic s\u0103 conduc\u0103 Rom\u00e2nia, atras de ideea de a fi rege, dar nedispus s\u0103 fac\u0103 sacrificiile cerute de pozi\u021bia unui rege. Va domni zece ani, p\u00e2n\u0103 \u00een septembrie 1940. Au fost zece ani de succese economice, de prosperitate, \u00eens\u0103 \u0219i de e\u0219ecuri. S-a vorbit mult despre corup\u021bia regimului s\u0103u \u0219i a sa proprie. S-a speculat mult pe marginea pove\u0219tii cu Elena Lupescu.<\/p>\n
Regimul carlist \u0219i camarila regal\u0103<\/strong><\/p>\nCarol,fire autoritar\u0103, nu se bazeaz\u0103 pe partide, a\u0219a cum procedaser\u0103 Carol I \u0219i Ferdinand. Dorea ca mini\u0219trii s\u0103 asculte de el, nu de \u0219efii de partid. Carol se vede superior partidelor, de aceea a dus o politic\u0103 de sl\u0103bire a puterii partidelor \u00een care nu avea \u00eencredere. A \u00eencurajat disiden\u021bele \u0219i sciziunile, s-a amestecat \u00een treburile guvernelor, a dorit s\u0103-i fie acceptate solu\u021biile. \u0218i-a impus favori\u021bii ca mini\u0219tri. A cerut tuturor subordonare fa\u021b\u0103 de voin\u021ba sa.<\/p>\n
Regele urm\u0103rea ceea ce \u00ee\u0219i propusese: un regim carlist. Impun\u00e2nd un guvern deasupra partidelor, alc\u0103tuit din oameni care \u00eei erau fideli.<\/p>\n
\u00cen anul 1932, Nicolae Iorga demisioneaz\u0103, \u00eel urmeaz\u0103 alte trei guverne de durat\u0103 scurt\u0103, conduse de Iuliu Maniu \u0219i Alexandru Vaida-Voevod. Ultimul se retrage \u00een anul 1933. Acelea\u0219i cauze, acelea\u0219i efecte: amestecul regelui. Circumstan\u021bele: criza economic\u0103 \u0219i ascensiunea extremei drepte. Clasa politic\u0103 este acuzat\u0103 de corup\u021bie \u0219i neputin\u021b\u0103 \u00een a rezolva problemele economice \u0219i sociale grave de la \u00eenceputul anilor ’30.<\/p>\n
\u00cen jurul lui Carol se formeaz\u0103 un grup de favori\u021bi, numit “camarila regal\u0103”, \u00een centrul c\u0103ruia se afla nimeni alta dec\u00e2t Elena Lupescu. Din camaril\u0103 f\u0103ceau parte: Nicolae Malaxa, Max Auschnitt – industria\u0219i, Aristide Blank – bancher, Mihail Manoilescu, Richard Franasovici- politicieni, Gabriel Marinescu – prefectul poli\u021biei, Puiu Dumitrescu- secretar particular \u0219i mul\u021bi al\u021bii.<\/p>\n
Camarila juca un rol important din ce \u00een ce mai semnificativ \u00een via\u021ba politic\u0103 \u0219i economic\u0103. O m\u00e2n\u0103 de profitori formeaz\u0103 o Curte neoficial\u0103, unde se distribuie favoruri \u0219i se \u021bes intrigi.<\/p>\n
Odat\u0103 cu ascensiunea lui Hitler \u00een Germania, grupurile de extrem\u0103-dreapta din Rom\u00e2nia devin mai active. Ele ap\u0103ruser\u0103 la \u00eenceputul anilor ’20, \u00een mediile studen\u021be\u0219ti. Se distinge cel mai mult Garda de Fier prin violen\u021bele politice pe care le declan\u0219eaz\u0103, dar \u0219i prin influen\u021ba ei cresc\u00e2nd\u0103. Ideile antiparlamentare, antisemite, na\u021bionaliste caracterizeaz\u0103 \u00eentrutotul acest grup. Din anul 1933, atentatele, amenin\u021b\u0103rile, agita\u021bia \u0219i violen\u021bele devin un fapt cotidian.<\/p>\n
Regele caut\u0103 pe cineva capabil \u0219i hot\u0103r\u00e2t \u00een a combate Garda de Fier. \u00cel invit\u0103 pe I.Gh. Duca, liberal, s\u0103 formeze un guvern. \u00cei evitase sistematic pe liberali pentru mult\u0103 vreme, dar, \u00een acel moment, nu vedea alt\u0103 solu\u021bie. Acesta organizeaz\u0103 alegeri \u0219i printr-un decret dizolv\u0103 Garda de Fier, chiar \u00een timpul campaniei electorale. Liberali c\u00e2\u0219tig\u0103 \u0219i Duca este numit prim-ministru. \u00cencercarea de oprimare a G\u0103rzii de Fier le-a adus legionarilor ipostaza de victime ale regimului \u0219i, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103, multe simpatii. Atacurile \u00eencepeau cu tema amantei regale de origine evreiasc\u0103, Elena Lupescu, continuau cu acuza\u021bia de corup\u021bie adus\u0103 camarilei \u0219i se terminau cu tronul \u0219i via\u021ba regelui. \u00cens\u0103, la 30 decembrie 1933, I Gh. Duca va fi asasinat \u00een gara din Sinaia de trei legionari care alc\u0103tuiau o “echip\u0103 a mor\u021bii”. Atunci opinia popula\u021biei se schimb\u0103. Garda de Fier nu ezitase s\u0103 ucid\u0103 \u0219eful guvernului. Oricine trebuia s\u0103 se simt\u0103 \u00een pericol, chiar \u0219i regele.<\/p>\n
\u00cen luna aprilie \u00een 1933, fratele mai mic al regelui, Principele Nicolae, ad\u0103ug\u0103 la tensiunea deja existent\u0103 \u00een familia regal\u0103, se c\u0103s\u0103tore\u0219te \u00een secret cu Ioana Dolletti-S\u0103veanu, la fel cum f\u0103cuse Carol \u00een 1918 cu Zizi Lambrino. Acesta ac\u021bioneaz\u0103 ferm \u0219i \u00eel oblig\u0103 pe Nicolae s\u0103 divor\u021beze, el refuz\u0103 \u0219i este nevoit s\u0103 plece \u00een Occident. \u00cen anul 1935 se \u00eempac\u0103, dar ajung repede la conflict din cauza simpatiilor \u0219i sprijinul acordat de principele Nicolae legionarilor. Cum regele era \u00een r\u0103zboi declarat cu legionarii, reac\u021bia sa nu a \u00eent\u00e2rziat. Carol \u00eel \u0219terge, \u00een 1937, pe principe din registrele Casei Regale Hohenzollern-Sigmaringen pe baz\u0103 de tr\u0103dare.<\/p>\n
Regele Carol al II-lea d\u00e2nd m\u00e2na cu Joel Teitelbaum, rabinul \u0219ef al dinastiei hasidice Satmar<\/p>\n
\u00cen Rom\u00e2nia nu existau, practic, comuni\u0219ti, dar la extrema-dreapt\u0103 lucrurile deveneu tot mai amenin\u021b\u0103toare (sus\u021binu\u021bi de Berlin, legionarii c\u00e2\u0219tigau teren). Carol a \u00eencercat, la un moment dat, s\u0103-i aduc\u0103 sub controlul s\u0103u, dar f\u0103r\u0103 succes. Regele era considerat de legionari un du\u0219man \u0219i un “jidovit”, datorit\u0103 toleran\u021bei sale fa\u021b\u0103 de evrei.<\/p>\n
\u00cen timpul unei vizite de a lui Carol \u00een Occident, \u00een anul 1938, legionari s-au dedat unor noi acte de violen\u021be. Regele i-a ordonat telefonic lui Armand C\u0103linescu, prim-ministru \u00een aceea perioad\u0103, s\u0103 fie uci\u0219i liderii legionari. C\u00e2nd a auzit ce i s-a cerut, acesta a spus: “Sire, mi-a\u021bi semnat actul de condamnare la moarte.” [28] De la \u00eenchisoarea din R\u00e2mnicu-S\u0103rat au fost ridica\u021bi, \u00een noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1938, 14 de\u021binu\u021bi \u00een frunte cu Zelea Codreanu, \u00eempreun\u0103 cu asasinii lui I.Gh. Duca \u0219i cei ai lui Mihai Stelescu, ucis \u00een 1936 de o alt\u0103 echip\u0103 a mor\u021bii. To\u021bi ace\u0219ti de\u021binu\u021bi au fost uci\u0219i, prin strangulare, \u00een Tinc\u0103be\u0219ti, sub pretextul unei tentative de evadare.<\/p>\n
Armand C\u0103linescu va fi asasinat \u0219i el la data de 21 septembrie 1939 \u00een mijlocul Bucure\u0219tiului de c\u0103tre un grup condus de Horia Sima, refugiat la Berlin. Odat\u0103 cu aceasta, generalul Gheorghe Arge\u0219eanu a primit ordinul de a pedepsi pe cei responsabili. Astfel, liderii legionarilor din fiecare jude\u021b au fost aresta\u021bi \u0219i executa\u021bi, apoi expu\u0219i \u00een pia\u021ba public\u0103 \u00eempreun\u0103 cu “echipa mor\u021bii”. Nu a existat niciun proces iar cadavrele au fost l\u0103sate c\u00e2teva zile \u00eentregi pentru a fi v\u0103zute de popula\u021bia Bucure\u0219tiului.<\/p>\n
Europa, \u0219i \u00eempreun\u0103 cu ea Rom\u00e2nia, intra \u00een zodia Satanei, cum avea s-o denumeasc\u0103 regele Carol al II-lea. Temerile lui se legau, \u00een special, de jocurile politice europene, care puneau \u00een mare pericol \u021bara. El r\u0103m\u00e2ne loial Fran\u021bei \u0219i Angliei \u0219i nu era deloc de acord cu ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een Germania. \u00cen jurnalul s\u0103u va scrie: “Totul se joac\u0103 \u00eentre Germania, Rusia \u0219i Societatea Na\u021biunilor.<\/p>\n
Dictatura regal\u0103 (1938-1940)<\/strong><\/p>\nSuccesul electoral al extremei drepte din decembrie 1937 \u00eel \u00eengrijorase pe rege. Era momentul s\u0103 pun\u0103 piciorul \u00een prag \u0219i s\u0103 treac\u0103 la ofensiv\u0103.<\/p>\n
Profit\u00e2nd de sl\u0103biciunea guvernului condus de Goga, (prim-ministru de la 28 decembrie 1937 p\u00e2n\u0103 la 11 februarie 1938), Carol trece la o ac\u021biune care a lichidat total regimul democratic. \u00cen noaptea de 10-11 februarie 1938, Carol a \u00eenlocuit guvernul Goga cu un guvern consultativ condus de Patriarhul Miron Cristea. Aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 era o grav\u0103 \u00eenc\u0103lcare a regimului democratic, pe care regele a motivat-o prin \u00eencercarea de a restabili ordinea public\u0103. De fapt, a fost o lovitur\u0103 de stat. Pe 20 februarie 1938 Carol a abolit Constitu\u021bia de la 1923, \u00eenlocuind-o cu alta (Constitu\u021bia de la 1938) care \u00eei d\u0103dea mari puteri regelui iar din 30 martie 1938 a dat decretul de dizolvare a partidelor politice care a lichidat total regimul parlamentar. La scurt timp, la 15 decembrie 1938, a creat un partid al s\u0103u, numit Frontul Rena\u0219terii Na\u021bionale (F.R.N). Cu toate acestea, partidele tradi\u021bionale au continuat s\u0103 func\u021bioneze, dar \u00een afara regimului parlamentar. F.R.N nu a reu\u0219it s\u0103 se impun\u0103 \u00een via\u021ba politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, neav\u00e2nd nici ideologie \u0219i nici un program clar de guvernare.<\/p>\n
Fondatorii respectivului partid unic au fost: politicienii Armand C\u0103linescu, Grigore Gafencu, Petre Andrei, Mihai Ralea, M. Ghelmegeanu (exclu\u0219i din PN\u021a), C. Angelescu, M. Cancicov, Miti\u021b\u0103 Constantinescu, Victor Iamandi, Victor Sl\u0103vescu, D. Alim\u0103ni\u0219teanu, C.C. Giurescu (dintre liberali), \u0218tefan Ghi\u021bescu, N. Miclescu, Alex. Hodo\u0219, Anibal Teodorescu, Ionescu-Sise\u0219ti, Vasilescu-Karpen, D.V. Toni (iorghi\u0219ti), I. Gr. Perie\u021beanu, V. V. Tilea (vaidi\u0219ti); Industria\u0219ii C. Garoflid, I. Gigurtu, I. Bujoiu; generalii N. Samsonovici, Gh. Rusescu, N. Rujinski, I. Sichitiu, Gh. Manu; oamenii de cultur\u0103 C. R\u0103dulescu-Motru, I. Petrovici, D. Gusti, Iuliu Ha\u021bieganu, V. V\u00e2lcovici, Lucian Blaga; consilierii regali: Miron Cristea (patriarhul), mare\u0219alul Prezan, generalul V\u0103itoianu, G. G. Mironescu, N. Iorga, Gh. T\u0103t\u0103rescu, C. Argetoianu, E. Balint. Nu au aderat: Iuliu Maniu, Virgil Madgearu, Mihai Popovici, Gr. Iunian, Lupu, Dinu Br\u0103tianu, Gh. Br\u0103tianu.\u201d<\/p>\n
Astfel, regele Carol, pentru a ie\u0219i din situa\u021bia intern\u0103 complicat\u0103 \u0219i pentru a da o replic\u0103 amenin\u021b\u0103rilor externe tot mai puternice, instaureaz\u0103 dictatura sa personal\u0103 \u0219i \u021bine s\u0103 guverneze, nu doar s\u0103 domneasc\u0103. Dar acum regele este izolat politic. Acest lucru se va vedea \u00een perioada urm\u0103toare, care \u00eel g\u0103se\u0219te slab preg\u0103tit \u00een fa\u021ba unor primejdii imense pentru el \u0219i pentru \u021bar\u0103. \u00cen plus, la Est, Stalin p\u00e2nde\u0219te. Regele Carol \u00eencerca s\u0103 salveze ce nu se poate, de fapt, salva. Rom\u00e2nia este prins\u0103 \u00eentr-un angrenaj fatal.<\/p>\n
Decide s\u0103 fac\u0103 o vizit\u0103 oficial\u0103 \u00een Marea Britanie \u0219i Fran\u021ba pentru a cere sprijin. La Londra, britanicii se arat\u0103 rezerva\u021bi. La Paris, acela\u0219i rezultat. Practic, regele nu a ob\u021binut nimic nici la Londra, nici la Paris. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u00ee\u0219i calc\u0103 pe inim\u0103 \u0219i merge \u00een Germania, pe data de 24 noiembrie 1938, \u00een Alpii bavarezi pentru a-l \u00eent\u00e2lni pe Hitler, chiar dac\u0103 \u00eel detesta. Germania avea cu totul alte interese. Carol era \u00eengrijorat de grani\u021bele Rom\u00e2niei, amenin\u021bate de Bulgaria, Ungaria \u0219i URSS. \u00cen schimb, Hitler \u00eei \u021bine un discurs despre for\u021ba militar\u0103 care este Germania \u0219i c\u0103reia nim\u0103nui nu i se poate opune. Carol \u00een\u021belege amenin\u021barea. Se \u00eentoarce la Bucure\u0219ti f\u0103r\u0103 s\u0103 fi ob\u021binut nimic din tot acest turneu al \u021b\u0103rilor europene.<\/p>\n
La 14 martie 1939, Cehoslovacia cade victim\u0103 atacurilor germane, reprezent\u00e2nd o lovitur\u0103 puternic\u0103 chiar \u0219i pentru Rom\u00e2nia. Cehoslovacia era una dintre aliatele Rom\u00e2niei \u00een Mica \u00cen\u021belegere. Sistemul de alian\u021be de dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, practic, s-a pr\u0103bu\u0219it. Grani\u021bele \u021b\u0103rii nu mai erau sigure.<\/p>\n
Spre sf\u00e2r\u0219itul lunii martie se semneaz\u0103 un acord comercial cu Germania \u0219i, astfel, din punct de vedere economic, Rom\u00e2nia intr\u0103 \u00een zona de interese germane.<\/p>\n
\u00cen 23 august 1939, Germania \u0219i URSS au \u00eencheiat a\u0219a numitul pact de neagresiune sovieto-german, Ribbentrop-Molotov, prin care cele dou\u0103 state \u00ee\u0219i \u00eempart de comun acord \u00eentre ele Europa de est. \u00cen acest context, URSS \u00ee\u0219i manifest\u0103 interesul pentru Basarabia.<\/p>\n
La 1 septembrie, Polonia este atacat\u0103 de Germania. Al Doilea R\u0103zboi Mondial \u00eencepuse.<\/p>\n
La 6 septembrie Rom\u00e2nia se declar\u0103 neutr\u0103, de\u0219i guvernul este de acord s\u0103 primeasc\u0103 refugia\u021bi polonezi. Mai mul\u021bi politicieni cereau reorientarea politicii externe c\u0103tre Germania, care triumfa peste tot.<\/p>\n
\u00cen 1940 Fran\u021ba a fost \u00eenvins\u0103, a fost un \u0219oc pentru popula\u021bia rom\u00e2n\u0103. \u00cen acest context, Rom\u00e2nia Mare este complet izolat\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i a\u0219teapt\u0103 sf\u00e2r\u0219itul.<\/p>\n
\u00cen urma presiunilor interne \u0219i externe, Carol transform\u0103 Frontul Rena\u0219terii Na\u021bionale \u00een Partidul Na\u021biunii, o viariant\u0103 mult mai autoritar\u0103, fascist\u0103, antisemit\u0103, pro-legionar\u0103 \u0219i pro-nazist\u0103 a Frontului.<\/p>\n
Pierderi teritoriale (1940)<\/strong><\/p>\nLa data de 26 iunie 1940, URSS a cerut Rom\u00e2niei, printr-un ultimatum, s\u0103 cedeze Basarabia \u0219i nordul Bucovinei \u00een 48 de ore. Carol, la Bucure\u0219ti convoac\u0103 urgent Consiliul de Coroan\u0103, pozi\u021bia sa este c\u0103 trebuie refuzat ultimatumul \u0219i opus\u0103 rezisten\u021b\u0103 armat\u0103 la grani\u021b\u0103. Dar punctul s\u0103u de vedere nu este sus\u021binut dec\u00e2t de 11 membri din cei 27 ai Consiliului. O a doua \u00eent\u00e2lnire \u00een seara aceleia\u0219i zile d\u0103 un rezultat \u0219i mai prost. Numai \u0219ase se pronun\u021b\u0103 pentru respingerea ultimatumului sovietic. Restul sunt convin\u0219i c\u0103 armata nu poate s\u0103 reziste atacului, mai ales ca existau semnale din Bulgaria \u0219i Ungaria c\u0103 Rom\u00e2nia va fi atacat\u0103. Dac\u0103 armata se mobilizeaz\u0103 \u00een est, ar expune \u021bara unei catastrofe. De altfel, Rom\u00e2nia ar fi putut rezista unei ofensive a Armatei Ro\u0219ii maximum dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Carol se \u00eenclin\u0103.<\/p>\n
Kremlinul d\u0103 doar patru zile pentru evacuarea teritoriilor cerute (este vorba despre o suprafa\u021b\u0103 de 45.000 km\u00b2 cu peste 3 milioane de locuitori \u00een Basarabia \u0219i, \u00een plus, 5.396 km\u00b2 \u0219i jum\u0103tate de milion de locuitori din nordul Bucovinei. Carol va nota \u00een jurnal: “Mi-e ru\u0219ine de mine \u00eensumi.” Este o tragedie. Armata rom\u00e2n\u0103 se retrage f\u0103r\u0103 a trage un foc de arm\u0103.<\/p>\n
Bulgaria \u0219i Ungaria au formulat \u0219i ele cereri ultimative, sus\u021binute de Hitler. Germania \u0219i Italia au propus un arbitraj \u00eentre Rom\u00e2nia \u0219i Ungaria. Aici s-a semnat un act numit, apoi, de istorici Al Doilea Arbitraj (Dictatul) de la Viena din 30 august 1940, prin care Rom\u00e2nia a fost nevoit\u0103 s\u0103 cedeze Ungariei nord-vestul \u0219i estul Transilvaniei cuprinz\u00e2nd un teritoriu de cca 43.492 km\u00b2, cu o popula\u021bie de peste 2,6 milioane de locuitori. La r\u00e2ndul ei, Bulgaria a cerut \u0219i a ob\u021binut, \u00een urma tratativelor dictate de Hitler \u0219i finalizate prin Tratatul de la Craiova din 7 septembrie 1940, Cadrilaterul (jude\u021bele Caliacra \u0219i Durostor, situate \u00een sudul Dobrogei). Rom\u00e2nia a pierdut \u00een vara acelui an peste 33% din teritoriu (o suprafa\u021b\u0103 de 99.738 km\u00b2) \u0219i tot at\u00e2t din popula\u021bie (aproape 7 milioane de locuitori).<\/p>\n
\u00cen urma acestor ced\u0103ri, revolta \u0219i furia au cuprins \u00eentreaga \u021bar\u0103 iar popularitatea lui Carol s-a pr\u0103bu\u0219it, acesta fiind considerat vinovat pentru tot ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een acea var\u0103 tragic\u0103, devenind, astfel, \u021bapul isp\u0103\u0219itor al situa\u021biei f\u0103r\u0103 ie\u0219ire \u00een care se afla Rom\u00e2nia. Carol a r\u0103mas de unul singur \u00een acest v\u00e2rtej (Armata l-a p\u0103r\u0103sit, liderii politici s-au dezis de el, iar opinia public\u0103 s-a \u00eentors \u00eempotriva lui). Este rezultatul firesc al celor 10 ani de domnie, \u00een care a dus, programat, o politic\u0103 de subminare \u0219i decredibilzare a autorit\u0103\u021bii partidelor \u0219i a celorlalte institu\u021bii democratice ale Rom\u00e2niei Mari.<\/p>\n
Abdicarea regelui Carol al II-lea<\/strong><\/p>\nObligat de \u00eemprejur\u0103ri, Carol \u00eel cheam\u0103 pe generalul Ion Antonescu s\u0103 formeze un guvern de uniune na\u021bional\u0103. Acesta avea rela\u021bii proaste \u00eenc\u0103 din 1934, c\u00e2nd demisionase din pozi\u021bia de \u0219ef al Statului Major al Armatei, \u00een semn de protest fa\u021b\u0103 de regimul corupt al lui Carol II. Antonescu era dorit de armat\u0103, dar \u0219i de liderii partidelor istorice. Legionarii doreau plecarea lui Carol \u0219i liderii lor erau, deja, \u00een\u021bele\u0219i cu generalul, acesta av\u00e2nd reputa\u021bia de om capabil \u0219i greu de corupt. Astfel, a acceptat, \u00een 4 septembrie 1940, oferta de a forma guvernul, \u00eens\u0103 cu condi\u021bia de a primi puteri depline. Regele, \u00een urm\u0103toarea zi, semneaz\u0103 un decret prin care \u00eei da generalului puteri excep\u021bionale.<\/p>\n
La 5 septembrie 1940, \u00een urma e\u0219ecului de a forma un guvern, din cauza faptului ca partidele refuzau vehement alt\u0103 solu\u021bie dec\u00e2t abdicarea, Antonescu \u00eei cere regelui s\u0103 abdice \u00een 24 de ore. Carol se vede complet izolat, mul\u021bi din apropia\u021bi lui sunt, de asemenea, favorabili abdic\u0103rii. La ora 6 diminea\u021ba, pe 6 septembrie 1940, semneaz\u0103 actul de trecere a coroanei c\u0103tre fiul s\u0103u, Mihai. Nu este propriu-zis un act de abdicare, ci un act de delegare a puterii \u00een favoarea fiului s\u0103u, Mihai. Carol pl\u0103nuie\u0219te g\u00e2ndul secret c\u0103 odat\u0103 se va re\u00eentoarce pe tron.<\/p>\n
Mul\u021bimea de oameni, ne\u00eencrez\u0103toare \u00een anun\u021bul abdic\u0103rii, r\u0103m\u00e2ne \u00een Pia\u021ba Palatului, \u00een a\u0219teptare. Generalul \u00eei cere lui Carol al II-lea s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u021bara \u0219i \u00eei ofer\u0103 protec\u021bie<\/p>\n
Carol, \u00eenso\u021bit de Elena Lupescu, de Mare\u0219alul Cur\u021bii Ernest Urd\u0103reanu \u0219i c\u00e2\u021biva apropia\u021bi, p\u0103r\u0103sesc Bucure\u0219tiul. \u00cen gara din Timi\u0219oara un comando de legionari trage asupra trenului. Solda\u021bii care asigurau paza trenului riposteaz\u0103 cu foc. Carol \u0219i Elena vor trece grani\u021ba pe pardoseala vagonului, ajung\u00e2nd cu bine, \u00een 7 septembrie, \u00een Iugoslavia. (Matthieu Boisdron, op. cit. p. 161).<\/p>\n
Exilul<\/strong><\/p>\nCarol a r\u0103mas \u00een exil, at\u00e2t \u00een timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, c\u00e2t \u0219i \u00een perioada postbelic\u0103.<\/p>\n
C\u0103l\u0103toria lui de dup\u0103 6 septembrie arat\u0103 a\u0219a: Au o mic\u0103 oprire \u00een Iugoslavia, de acolo vagoanele lor sunt ata\u0219ate la trenul Orient Express \u0219i trec \u00een Italia, apoi Fran\u021ba \u0219i se opresc c\u00e2teva luni \u00een Spania, dup\u0103 aceea Portugalia. \u00cen dou\u0103 luni pleac\u0103 spre Cuba, de unde dorea apoi s\u0103 se stabileasc\u0103 \u00een SUA, dar a fost refuzat de autorit\u0103\u021bile americane \u0219i,astfel, ultima sa oprire este Mexic.<\/p>\n
Carol a f\u0103cut anumite \u00eencerc\u0103ri de a-\u0219i recupera tronul, dar nu a avut niciun sprijin politic intern sau extern. \u00cen 1944 se mut\u0103 din Mexic \u00een Brazilia. Carol \u0219i Elena Lupescu s-au c\u0103s\u0103torit la Rio de Janeiro, pe 3 iulie 1947.<\/p>\n
Va \u00eencerca s\u0103 revin\u0103 \u00een Europa, specific Fran\u021ba, dar \u00eei este refuzat\u0103 viza \u0219i opteaz\u0103, \u00een schimb, pentru Portugalia. Acolo \u00ee\u0219i cump\u0103r\u0103 o cas\u0103 numit\u0103 Vila de Sol la Estoril. \u00ce\u0219i va petrece timpul particip\u00e2nd la micile evenimente mondene locale, va c\u0103l\u0103tori \u0219i \u00ee\u0219i va m\u0103ri colec\u021bia de timbre. De acum este rar vizitat \u0219i cu timpul devine uitat<\/p>\n
Moartea<\/strong><\/p>\nMoare la 4 aprilie 1953, \u00een urma unui atac de cord. La 15 octombrie ar fi \u00eemplinit 60 de ani. O lun\u0103 mai devreme, la Paris, se stinsese din via\u021b\u0103 prima lui so\u021bie, Zizi Lambrino. Funeraliile au avut loc pe 7 aprilie, unde au participat mai multe foste capete \u00eencoronate ale Europei, prin\u021bi \u0219i mai mul\u021bi oameni importan\u021bi din toat\u0103 Europa \u0219i America, chiar dac\u0103 Guvernul Rom\u00e2niei, condus la vremea aceea de Gheorghe Gheorghiu Dej, nu a trimis niciun reprezentant. Regele Mihai nu a participat la funeralii, doar unchiul s\u0103u, Principele Nicolae, din familia regal\u0103. Carol a fost depus l\u00e2ng\u0103 Panteonul regilor Portugaliei din m\u0103n\u0103stirea S\u00e3o Vicente din Lisabona. Mai t\u00e2rziu, l\u00e2ng\u0103 el, a fost depus \u0219i sicriul Elenei Lupescu.<\/p>\n
Posteritate<\/strong><\/p>\nLa 13 februarie 2003 r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele sale au fost aduse \u00een Rom\u00e2nia, fiind depuse la M\u0103n\u0103stirea Curtea de Arge\u0219 (\u00eentr-o cript\u0103 special amenajat\u0103 \u00een paraclisul m\u0103n\u0103stirii), \u00een afara bisericii \u00een care se odihnesc ceilal\u021bi regi ai Rom\u00e2niei. Fiul s\u0103u Mihai nu a participat la ceremonie, fiind reprezentat de principesa mo\u0219tenitoare Margareta \u0219i so\u021bul acesteia, iar la ceremonie a participat \u0219i Paul Lambrino, fiul lui Mircea Lambrino. R\u0103m\u0103\u0219i\u021bele Elenei Lupescu au fost separate de cele ale lui Carol, fiind \u00eengropate \u00een cimitirul unei bisericu\u021be de lemn.<\/p>\n
Osemintele regelui Carol al II-lea, au fost scoase vineri, 8 martie 2019, din cripta aflat\u0103 \u00een paraclisul din curtea M\u0103n\u0103stirii Curtea de Arge\u0219, au fost depuse s\u00e2mb\u0103t\u0103, 9 martie 2019, \u00eentr-o cript\u0103 amenajat\u0103 \u00een Necropola Noii Catedrale Arhiepiscopale \u0219i Regale de la Curtea de Arge\u0219, acolo unde se odihnesc Regele Mihai \u0219i Regina Ana.<\/p>\n
Citi\u021bi \u0219i:<\/p>\n
Ast\u0103zi despre: fiica \u021aarului Nicolae al II-lea al Rusiei: Marea <\/a><\/p>\nDuces\u0103 Olga Nikolaevna – a refuzat c\u0103s\u0103toria cu Carol al II-lea – dorea<\/p>\n
s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 cu un rus \u0219i s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een \u021bara ei, dar a fost <\/p>\n
asasinat\u0103 de bol\u0219evici, \u00eempreun\u0103 cu \u00eentreaga familie<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nV\u00e2nz\u0103ri terenuri<\/strong>V\u00e2nd teren parcelat 500\u20135000 mp,…<\/span>27.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri terenuri<\/strong>V\u00e2nd intravilan intabulat 1200 mp, sat…<\/span>21.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri terenuri<\/strong>V\u00e2nd teren arabil 2 ha, extravilan,…<\/span>22.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Na\u021bional<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/actualitatea\/national\/mozaic-stiri-nationale-vlad-voiculescu-octombrie-2021-a-fost-cea-mai-neagra-luna-din-istoria-postbelica-cu-10.532-decese-din-cauza-covid-19\/mediaPool\/uPW6YFa.jpg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI NA\u021aIONALE: Vlad Voiculescu: Octombrie 2021 a fost cea mai neagr\u0103 lun\u0103 din istoria postbelic\u0103, cu 10.532 decese din cauza COVID-19<\/a><\/h2>\nCorneliu Condurache<\/a>, 1 apr 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/actualitatea\/national\/mozaic-Stiri-naTionale-nicusor-dan-aceasta-coalitie-pare-ca-se-rupe-de-7-8-luni\/mediaPool\/uU93s7A.jpg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI NA\u021aIONALE: Nicu\u015for Dan: Aceast\u0103 coali\u0163ie pare c\u0103 se rupe de 7-8 luni<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 31 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/actualitatea\/national\/mozaic-Stiri-naTionale-omul-lui-grindeanu-seful-autoritatii-rutiere-romane-retinut-pentru-coruptie\/mediaPool\/unXQb8v.jpg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI NA\u021aIONALE: \u201eOmul\u201d lui Grindeanu, \u0219eful Autorit\u0103\u021bii Rutiere Rom\u00e2ne, re\u021binut pentru corup\u021bie<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 31 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/actualitatea\/stiri-locale\/calendarul-zilei-de-4-aprilie-repere-istorice-si-personalitati-marcante\/mediaPool\/utQ4cW7.png\")
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 4 aprilie: Repere istorice \u0219i personalit\u0103\u021bi marcante<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 4 apr 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/calendarul-zilei-3-aprilie---repere-istorice-personalitati-si-evenimente-relevante\/mediaPool\/uYBMNcU.jpg\")
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei: 3 aprilie \u2013 repere istorice, personalit\u0103\u021bi \u0219i evenimente relevante<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 3 apr 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/actualitatea\/stiri-locale\/prima-pagina-a-editiei-tiparite-a-ziarului-de-vrancea-de-vineri-duminica-3-5-aprilie-zi-decisiva-pentru-vrancea---schimbari-in-sanatate-mesaje-de-credinta-si-ecouri-ale-istoriei-romaniei\/mediaPool\/uWsEY7t.jpg\")
<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de vineri-duminic\u0103 3-5 aprilie: Zi decisiv\u0103 pentru Vrancea \u2013 schimb\u0103ri \u00een s\u0103n\u0103tate, mesaje de credin\u021b\u0103 \u0219i ecouri ale istoriei Rom\u00e2niei<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 2 apr 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nV\u00e2nz\u0103ri ap 3 camere<\/strong>Apartament 3 camere Foc\u0219ani, CAS\u0102 \u00een…<\/span>25.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri case<\/strong>V\u00e2nd cas\u0103 neterminat\u0103, \u00een Soveja -…<\/span>27.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nCondolean\u021be<\/strong>Ne exprim\u0103m profunda durere \u0219i regretul fa\u021b\u0103…<\/span>31.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
\n |<\/em><\/div>\n
<\/a><\/p>\nRodica Condurache<\/a><\/h5>\n 4 apr 2026<\/span>4077 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/a><\/div>\nCarol al II-lea al Rom\u00e2niei (n. 15 octombrie 1893, Sinaia, Prahova, Rom\u00e2nia \u2013 d. 4 aprilie 1953 Estoril, Districtul Lisabona, Portugalia) a fost regele Rom\u00e2niei \u00eentre 8 iunie 1930 \u0219i 6 septembrie 1940. Carol a fost primul n\u0103scut al regelui Ferdinand I al Rom\u00e2niei \u0219i al so\u021biei sale, regina Maria, dob\u00e2ndind prin na\u0219tere titlul de Principe de Hohenzollern-Sigmaringen (transformat mai t\u00e2rziu de Ferdinand \u00een Principe al Rom\u00e2niei)<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Dup\u0103 accederea la tron a p\u0103rin\u021bilor s\u0103i a devenit Principele mo\u0219tenitor Carol al Rom\u00e2niei. S-a remarcat, \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial, prin dezertarea din armat\u0103 \u0219i c\u0103s\u0103toria ilegal\u0103 cu Ioana Lambrino, ceea ce a avut drept urmare dou\u0103 renun\u021b\u0103ri la tron, neacceptate de tat\u0103l s\u0103u. Dup\u0103 dizolvarea acestui mariaj, a f\u0103cut o lung\u0103 c\u0103l\u0103torie \u00een jurul lumii, la cap\u0103tul c\u0103reia a cunoscut-o pe principesa Elena a Greciei, cu care s-a c\u0103s\u0103torit \u00een martie 1921, cuplul av\u00e2nd un copil, pe principele Mihai. Carol \u0219i-a p\u0103r\u0103sit familia \u0219i a r\u0103mas \u00een str\u0103in\u0103tate \u00een decembrie 1925, renun\u021b\u00e2nd din nou la tron \u0219i tr\u0103ind \u00een Fran\u021ba cu Elena Lupescu, sub numele de Carol Caraiman. Mihai a mo\u0219tenit tronul, \u00een urma decesului Regelui Ferdinand I, \u00een 1927.<\/p>\n
\u00cen contextul politic creat de moartea regelui Ferdinand \u0219i cea a lui Ion I.C. Br\u0103tianu, c\u00e2t \u0219i de lipsa de fermitate a regen\u021bei conduse de principele Nicolae, Carol s-a \u00eentors, \u00een 1930, \u00een Rom\u00e2nia, detron\u00e2ndu-\u0219i propriul fiu. Domnia lui a fost marcat\u0103 la \u00eenceput de efectele marii crize economice \u0219i financiare. Carol a fragilizat sistemul de partide, numind adesea la guvernare fac\u021biuni minoritare ale partidelor istorice \u0219i cochet\u00e2nd cu idea unor guverne de concentra\u021bie na\u021bional\u0103, precum guvernul Iorga-Argetoianu. De asemenea, a permis formarea unei camarile corupte \u00een jurul s\u0103u, sub patronajul Elenei Lupescu. C\u0103tre sf\u00e2r\u0219itul anilor ’30, situa\u021bia politic\u0103 intern\u0103 s-a deteriorat sub influen\u021ba situa\u021biei interna\u021bionale \u0219i a ac\u021biunilor regelui, \u00een 1938 fiind instaurat\u0103 dictatura regal\u0103 (prin \u00eenl\u0103turarea constitu\u021biei din 1923 \u0219i desfiin\u021barea partidelor politice, \u00eenlocuite cu un partid unic, Frontul Rena\u0219terii Na\u021bionale, patronat de rege).<\/p>\n
Anul 1940 a consemnat f\u0103r\u00e2mi\u021barea Rom\u00e2niei Mari ca urmare a pactului dintre Germania \u0219i URSS, situa\u021bie care a avut efecte dezastruoase asupra reputa\u021biei monarhului rom\u00e2n. Reorientarea politicii externe a Rom\u00e2niei c\u0103tre Germania nazist\u0103 nu a putut salva regimul lui Carol, care a fost obligat s\u0103 abdice de c\u0103tre generalul Ion Antonescu, proasp\u0103t numit de el prim-ministru. I-a fost permis\u0103 p\u0103r\u0103sirea \u021b\u0103rii cu un tren special \u00eenc\u0103rcat cu averi, nelipsind mult s\u0103 fie asasinat de c\u0103tre legionari, care au tras asupra trenului. Dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, fostul rege a dorit s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la c\u00e2rma \u021b\u0103rii \u0219i s\u0103-\u0219i detroneze din nou fiul, \u00eens\u0103 a fost oprit de Alia\u021bii vestici. S-a c\u0103s\u0103torit, \u00een cele din urm\u0103, cu Elena Lupescu \u0219i a murit \u00een exil.<\/p>\n
Dotat cu o inteligen\u021b\u0103 extraordinar\u0103 \u0219i pasionat de cultur\u0103, al c\u0103rei patronaj r\u0103m\u00e2ne una din realiz\u0103rile sale majore, reputa\u021bia lui Carol este p\u0103tat\u0103 de via\u021ba sa privat\u0103, care a interferat cu administrarea treburilor de stat, \u0219i de m\u0103surile brutale luate \u00eempotriva G\u0103rzii de Fier. Carol r\u0103m\u00e2ne o personalitate controversat\u0103. De altfel, regele Mihai nu a mai reluat vreodat\u0103 leg\u0103tura cu el. Nici la ceremonia de \u00eenhumare a r\u0103m\u0103\u0219i\u021belor lui Carol al II-lea, la M\u0103n\u0103stirea Curtea de Arge\u0219 din 2003, regele Mihai nu s-a prezentat.<\/p>\n
Carol al II-lea a fost primul fiu al regelui Ferdinand \u0219i regina Maria, acesta s-a n\u0103scut pe 15 octombrie 1893, la Sinaia. Na\u0219terea lui a \u00eensemnat pentru popor o mare bucurie, fiind primul prin\u021b n\u0103scut \u00een \u021bar\u0103, precum \u0219i un semn al stabilit\u0103\u021bii \u0219i de continuitate a monarhiei. “Eu, mic\u0103 \u0219i str\u0103in\u0103, avusesem tactul de a face lucrul acesta pentru \u021bara \u0219i poporul meu: le-am dat mo\u0219tenitorul de mult dorit, l-am adus pe lume \u00een cel mai scurt timp cu putin\u021b\u0103.\u201d Carol a venit pe lume la nici m\u0103car un an distan\u021b\u0103 de c\u00e2nd mama lui a p\u0103\u0219it pentru prima dat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n
Copil\u0103ria acestuia a fost dominat\u0103 de educa\u021bia dictat\u0103 de c\u0103tre “der Onkel” – tradus ca unchiul (apelativ pentru regele Carol I al Rom\u00e2niei), dup\u0103 care, nu \u00een mod \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, a fost \u0219i numit. \u00cens\u0103 acest lucru nu \u00eenmuiase inima de ghea\u021b\u0103 a regelui,\u0219i nici nu l-a \u00eempiedicat s\u0103 \u00ee\u0219i impun\u0103 principiile \u0219i autoritatea asupra nepotului \u0219i a modului \u00een care, ca viitor rege al Rom\u00e2niei, avea s\u0103 fie crescut. Educa\u021bia pe care a primit-o a fost de la guvernante \u0219i tutori, \u00eempreun\u0103 cu regina poet\u0103 Carmen Sylva (Elisabeta a Rom\u00e2niei) \u0219i regele auster, care, f\u0103r\u0103 a l\u0103sa pe cei doi p\u0103rin\u021bi s\u0103 ai aib\u0103 un cuv\u00e2nt de spus, au reu\u0219it s\u0103 modeleze ceea ce Carol urma s\u0103 devin\u0103.<\/p>\n
Regina Maria, f\u0103c\u00e2nd o analiz\u0103 a fiului s\u0103u, a reu\u0219it s\u0103 traseze, \u00eenc\u0103 de c\u00e2nd era doar un copil, tr\u0103s\u0103turile cele mai importante din caracterul lui Carol:<\/p>\n
\u00a0“Ca \u0219i copil mic, Carol era destul de gr\u0103su\u021b, fericit \u0219i foarte ascult\u0103tor. Fiind primul n\u0103scut, evident c\u0103 era alintat de c\u0103tre toat\u0103 lumea, b\u0103tr\u00e2ni \u0219i tineri, \u0219i tot ce \u00ee\u0219i dorea \u00eei era pus la picioare. Era mult doritul mo\u0219tenitor, a\u0219adar copilul favorit al tuturor. C\u00e2nd a mai crescut un pic a devenit calm \u0219i foarte serios. (…) Micul b\u0103iat \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ea pasiunile tat\u0103lui s\u0103u \u0219i ale unchiului pentru lucrurile militare. Iubea tot ce era legat de armat\u0103, adora uniformele \u0219i ideea de disciplin\u0103 \u0219i comand\u0103. (…) \u00cen orice caz, acest copil preocupat de armat\u0103, era un chin pentru surorile lui; \u00een\u0103untrul lui dormea bine ascuns un viitor autocrat. Jocule\u021bele cu care venea, urm\u0103reau regulile \u0219i tiparele institu\u021biilor politice \u0219i militare, \u0219i asta sup\u0103ra foarte tare fetele. Carol voia ordine \u0219i precizie \u0219i avea o enorm\u0103 \u0219i impetuoas\u0103 dorin\u021b\u0103 s\u0103 domine, s\u0103 subjuge \u0219i s\u0103 impun\u0103 restric\u021bii.”<\/p>\n
Odat\u0103 cu ascensiunea la tron a tat\u0103lui s\u0103u, regele Ferdinand, \u00een anul 1914, dup\u0103 moartea unchiului, Carol devine principe mo\u0219tenitor la v\u00e2rsta de 21 de ani; toate acestea \u00eent\u00e2mpl\u00e2ndu-se pe muchia Primului R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n
Carol, \u00een timpul r\u0103zboiului, s-a preocupat de Regimentul 2 V\u00e2n\u0103tori “Regina Elisabeta” \u0219i Cerceta\u0219i, una dintre cele mai reu\u0219ite institu\u021bii din toat\u0103 \u021bara la acea vreme, creat de el \u00eensu\u0219i. \u00cen ciuda a ce urma s\u0103 se \u00eent\u00e2mple cu principele \u00een viitor, deocamdat\u0103, era descris ca fiind st\u0103ruitor, practic, logic \u0219i cinstit. Regina era, ca orice mam\u0103 m\u00e2ndr\u0103 de fiul ei “niciodat\u0103 nu ne-a nec\u0103jit pe noi, p\u0103rin\u021bii lui, e ascult\u0103tor \u0219i maleabil. E harnic \u0219i \u0219tie s\u0103 se organizeze, dar are o anumit\u0103 \u00eencredere naiv\u0103 \u00een propriile puteri, prive\u0219te solemn \u0219i pompos tot ce face, \u00eens\u0103 c\u00e2nd se apuc\u0103 de un lucru \u00eel face temeinic, sistematic, chiar dac\u0103 nu e important…”<\/p>\n
La data de 17 ianuarie 1917 Carol a plecat din \u021bar\u0103 cu politicianul Ion I.C Br\u0103tianu \u00eentr-o misiune politic\u0103 \u00een Rusia, la Petrograd, decizie ini\u021biat\u0103 de Regina Maria, care voia ea \u00eens\u0103\u0219i s\u0103 vorbeasc\u0103 cu \u021aarul despre situa\u021bia trupelor haotice ruse\u0219ti \u0219i dac\u0103 poate primi o certitudine \u00een privin\u021ba lor. Grija cea mai mare fiind ap\u0103rarea “un picului” din \u021bar\u0103 care mai r\u0103m\u0103sese, iar ru\u0219ii nu f\u0103ceau dec\u00e2t s\u0103 \u00eenr\u0103ut\u0103\u021beasc\u0103 situa\u021bia.<\/p>\n
Carol era ata\u0219at de armat\u0103 \u0219i mereu i-a tratat pe to\u021bi militarii ca fiind egalii s\u0103i: “Totul a fost foarte frumos, dar, fiind un pr\u00e2nz militar a durat mult. Carol n-a vrut s\u0103 accepte un loc de onoare, ci a stat printre ofi\u021berii foarte tineri de la cap\u0103tul mesei.” Petrecea foarte mult timp al\u0103turi de trupe, chiar \u0219i pe front. \u00cens\u0103, cu timpul, toate acestea au fost distruse c\u00e2nd Carol a pus \u00een prim-plan rela\u021bia cu Zizi Lambrino \u0219i \u00een plan secund \u00eendatoririle sale.<\/p>\n
C\u0103s\u0103toria cu Zizi Lambrino<\/strong><\/p>\nZizi era o t\u00e2n\u0103r\u0103 din anturajul reginei Maria, cu care fusese v\u0103zut uneori \u00een \u00eemprejurimile Ia\u0219ilor sau \u00een saloanele mondene. Tat\u0103l ei era general \u00een armata rom\u00e2n\u0103. Cei doi se cuno\u0219teau din copil\u0103rie. \u00cen septembrie 1918, prin\u021bul dispare de la Regimentul de v\u00e2n\u0103tori de munte. \u00censo\u021bit de un prieten de \u00eencredere, a ajuns \u00een Ucraina trec\u00e2nd Nistrul. Aici s-a pus sub protec\u021bia unor ofi\u021beri austrieci \u0219i \u0219i-a continuat drumul p\u00e2n\u0103 la Odesa, unde s-a c\u0103s\u0103torit cu Zizi Lambrino. Politicianul I.Gh.Duca \u00ee\u0219i aminte\u0219te: “Ofi\u021berii Puterilor Centrale sunt prezen\u021bi. Autorit\u0103\u021bile inamice sunt \u00eenc\u00e2ntate c\u0103 Dinastia care le-a declarat r\u0103zboi prime\u0219te o astfel de lovitur\u0103.” Ce agrava situa\u021bia era faptul c\u0103 Odesa se afla pe teritoriul inamic, sub ocupa\u021bia Puterilor Centrale. Carol se f\u0103cea astfel vinovat de dezertare \u0219i tr\u0103dare, cu circumstan\u021be agravante, \u021bara afl\u00e2ndu-se \u00een r\u0103zboi.<\/p>\n
Pentru regele Ferdinand \u0219i regina Maria, gestul fiului lor a venit ca o lovitur\u0103 puternic\u0103, date fiind condi\u021biile politice, militare \u0219i economice \u00een care se afla \u021bara.<\/p>\n
Constantin Argetoianu nota \u00een Memorii: “V\u00e2lva a fost enorm\u0103, c\u0103ci Prin\u021bul, \u00een care to\u021bi ne pusesem \u00eencrederea pentru viitor, intrase pentru prima dat\u0103 \u00een gura lumii, d\u00e2ndu-ne o mare decep\u021bie.” Unii sunt pentru o pedeaps\u0103 aspr\u0103, dezmo\u0219tenirea lui Carol \u0219i trimiterea lui \u00een fa\u021ba tribunalului militar pentru dezertare. Al\u021bii \u00eens\u0103 propun o solu\u021bie bl\u00e2nd\u0103. Regina Maria, mai ales, \u00ee\u0219i ap\u0103r\u0103 copilul cu energie: “Opinia public\u0103 s-a \u00eentors \u00eempotriva lui Carol. Barbu a confirmat c\u0103 Marghiloman este ostil, se hot\u0103r\u00e2se s\u0103 cear\u0103 Regelui s\u0103-\u0219i declare fiul scos din toate drepturile f\u0103r\u0103 s\u0103 i se dea ocazia de a-\u0219i repara gre\u0219eala. Nu mai e nevoie s\u0103 spun c\u0103 vestea m-a pus pe foc \u0219i m-am ridicat furtunos declar\u00e2nd c\u0103 Marghiloman \u0219i-a v\u00e2ndut sufletul germanilor.”<\/p>\n
La insisten\u021bele trimi\u0219ilor lui Ferdinand, prin\u021bul Carol se \u00eentoarce la Ia\u0219i. Este a\u0219teptat la grani\u021b\u0103 de Regina Maria cu care are discu\u021bii \u00eencordate, pline de repro\u0219uri, lacrimi \u0219i promisiuni. Va fi trimis la m\u00e2n\u0103stirea Secu-Horai\u021ba, \u00een Carpa\u021bii Orientali, l\u00e2ng\u0103 Bicaz. \u00cen 8 ianuarie 1919 c\u0103s\u0103toria este anulat\u0103. \u00cens\u0103 Carol \u00eei scrie \u00een continuare scrisori de dragoste lui Zizi \u0219i amenin\u021b\u0103 cu evadarea \u0219i cu sinuciderea. Carol vrea s\u0103 se \u00eempace cu Zizi \u0219i pentru c\u0103 ea a\u0219tepta un copil. La 1 august 1919 Carol \u00eei scrie o scrisoare prin care recunoa\u0219te c\u0103 este tat\u0103l copilului. La un moment dat, Carol va simula \u0219i o tentativ\u0103 de sinucidere, \u00eempu\u0219c\u00e2ndu-se \u00een picior la Cotroceni. Numele copilului a fost Mircea Lambrino \u0219i nu a fost niciodat\u0103 recunoscut de c\u0103tre Casa Regal\u0103 a Rom\u00e2niei.<\/p>\n
Regele Ferdinand \u0219i regina Maria hot\u0103r\u0103sc s\u0103 \u00eel trimit\u0103 \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie \u00een jurul lumii. Astfel, la 20 februarie 1920, prin\u021bul Carol, \u00eenso\u021bit de Nicolae Condiescu, aghiotantul s\u0103u, pleac\u0103 din portul Constan\u021ba pe traseul Constantinopol, Atena, Alexandria, Canalul de Suez, Colombo, Bombay, Calcutta, Rangoon, Hong Kong, Shanghai, Kyoto, Hawaii, San Francisco, Chicago, New York, Londra, Paris. La sf\u00e2r\u0219itul c\u0103l\u0103toriei, Carol o \u00eent\u00e2lne\u0219te pe Elena a Greciei la Lucerna. Se pare c\u0103 este dragoste la prima vedere \u0219i principele o uit\u0103 pe Zizi Lambrino.<\/p>\n
“\u00cenapoiat \u00een \u021bar\u0103, vindecat, l’Enfant prodigue a fost primit cu bra\u021bele deschise de c\u0103tre poporul s\u0103u \u0219i de guvern. La final de octombrie 1920 \u0219i-a f\u0103cut intrarea triumfal\u0103 \u00een Bucure\u0219ti. Prigonitul de p\u00e2n\u0103 atunci, prizonierul de la P\u00e2ng\u0103ra\u021bi, de la M\u00e2n\u0103stirea de la Bistri\u021ba, sinuciga\u0219ul din amor, expediat cu un an \u00eenainte s\u0103 fac\u0103 ocolul lumii, a fost primit cu un alai deosebit, ca \u0219i cum s-ar fi \u00eenapoiat de la o mare b\u0103t\u0103lie pe care o c\u00e2\u0219tigase, de\u0219i o victorie nu o purtase dec\u00e2t la Lucerna, pe o canapea.”<\/p>\n
C\u0103s\u0103toria cu principesa Elena<\/strong><\/p>\nCarol se mai c\u0103s\u0103tore\u0219te \u00eenc\u0103 o dat\u0103 la Atena, Grecia (10 martie 1921), cu principesa Elena a Greciei \u0219i Danemarcei, iar dup\u0103 dou\u0103 luni am\u00e2ndoi s-au \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia \u0219i \u00een cele din urm\u0103, s-au stabilit la Bucure\u0219ti. \u00cen perioada logodnei, Carol expediaz\u0103 scrisori c\u0103tre Zizi Lambrino \u00een care \u00eei confirm\u0103 faptul c\u0103 a trecut mai departe “\u00centorc o pagin\u0103 nou\u0103 \u00een cartea vie\u021bii mele” \u0219i “N-am cedat f\u0103r\u0103 s\u0103 lupt. Am rezistat p\u00e2n\u0103 \u00een ultima clip\u0103 \u0219i numai c\u00e2nd m-am v\u0103zut singur m-am declarat \u00eenvins.”\u00a0 Tot a\u0219a expediaz\u0103 \u0219i \u0219armantei actri\u021be Mirella Marcovici, ultima sa iubire pasager\u0103, care p\u0103rea s\u0103 triumfe pe ecranele pariziene de atunci, o scrisoare prin care o \u00een\u0219tiin\u021beaz\u0103 despre logodna cu principesa Elena. Aceasta pare surprins\u0103 \u0219i, revoltat\u0103, \u00eel acuz\u0103 pe principe c\u0103 se c\u0103s\u0103tore\u0219te “din plictiseal\u0103”. \u00cen cadrul acestei c\u0103s\u0103torii s-a n\u0103scut, pe 25 octombrie 1921, prin\u021bul Mihai. Acest mariaj s-a deteriorat la scurt timp prin aventura lui Carol, atunci principe mo\u0219tenitor, cu Elena Lupescu (cunoscut\u0103 ca \u201eMagda Lupescu\u201d, 1895-1977), fiic\u0103 a lui Nicolas Gr\u00fcnberg, un farmacist evreu, botezat cre\u0219tin-ortodox, care a adoptat numele de Nicolae Lupescu. Elena Lupescu a fost, ini\u021bial, so\u021bia ofi\u021berului de armat\u0103 Ion T\u00e2mpeanu. Principele o \u00eent\u00e2lnea \u00een timpul absen\u021belor principesei Elena din \u021bar\u0103.<\/p>\n
Criza dinastic\u0103<\/strong><\/p>\nAstfel, principele mo\u0219tenitor a cauzat un alt scandal \u00een 1925. A aruncat \u021bara \u00eentr-o criz\u0103 dinastic\u0103, c\u00e2nd a renun\u021bat la succesiunea la tron, printr-o scrisoare trimis\u0103 de la Vene\u021bia, \u0219i apoi, o alta de la Milano. A profitat de o \u00eendatorire dinastic\u0103, reprezentarea Familiei Regale la \u00eenmorm\u00e2ntarea Reginei Alexandra, m\u0103tu\u0219a Reginei Maria \u0219i so\u021bia Regelui Eduard al VII-lea, \u00een Marea Britanie, de unde nu se mai \u00eentoarce \u0219i pleac\u0103 la Paris \u00eempreun\u0103 cu Elena Lupescu. Dup\u0103 c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, Carol se afl\u0103 \u00een Vene\u021bia \u0219i trimite, la data de 5 decembrie, o scrisoare de abdicare. Nu era prima dat\u0103 c\u00e2nd acesta invoca o asemenea cerere, ini\u021bial \u00eent\u00e2mpl\u00e2ndu-se cu Zizi Lambrino \u00een plin r\u0103zboi. \u00cens\u0103, \u00een cazul Elena Lupescu, lucrurile stau altfel. Carol este de departe de a dori s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la Bucure\u0219ti, afirm\u0103 c\u0103 vrea tr\u0103iasc\u0103 departe de \u021bar\u0103, ca un simplu civil. Reac\u021bia lui dup\u0103 discu\u021biile cu emisarii este s\u0103 trimit\u0103 o a doua scrisoare, de data asta de la Milano.<\/p>\n
\u201eDeclar prin aceasta c\u0103 renun\u021b irevocabil la toate drepturile, titlurile \u0219i prerogativele de care, \u00een virtutea Constitu\u021biei \u0219i a Statutului Familiei Regale, m-am bucurat p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Ca principe al Rom\u00e2niei \u0219i ca membru al Familiei Regale. Renun\u021b, totodat\u0103, la drepturile ce mi-ar reveni prin legile \u021b\u0103rii asupra fiului meu \u0219i averii sale. Mai declar c\u0103 nu voi avea nicio preten\u021bie asupra drepturilor la care am renun\u021bat de bun\u0103voie \u0219i din proprie ini\u021biativ\u0103 \u0219i m\u0103 angajez, pentru binele tuturor, s\u0103 nu m\u0103 \u00eentorc \u00een \u021bar\u0103 timp de zece ani, iar dup\u0103 expirarea acestui termen s\u0103 nu m\u0103 mai \u00eentorc f\u0103r\u0103 autoriza\u021bia Suveranului. Milano 28 decembrie 1925<\/p>\n
Principesa Elena \u0219i principele mo\u0219tenitor Carol<\/strong><\/p>\n\u00centruc\u00e2t principele a refuzat s\u0103 se \u00eentoarc\u0103, Regele Ferdinand, fiind bolnav, a con\u0219tientizat c\u0103 era momentul s\u0103 ia o hot\u0103r\u00e2re. A convocat la sf\u00e2r\u0219itul anului 1925, la Sinaia, Consiliul de Coroan\u0103 pentru a cere dec\u0103derea din drepturile de mo\u0219tenitor a prin\u021bului \u0219i declararea lui Mihai, fiul lui Carol \u0219i nepotul lui Ferdinand, ca viitor Rege al Rom\u00e2niei, iar p\u00e2n\u0103 la majoratul acestuia s\u0103 existe o Regen\u021b\u0103 format\u0103 din trei persoane.<\/p>\n
Pentru dezmo\u0219tenirea lui Carol s-au pronun\u021bat Br\u0103tianu, \u0218tibey, Averescu. Iorga \u0219i Argetoianu au fost pentru continuarea negocierilor cu Carol, iar Maniu \u0219i Mihalache au cerut modera\u021bie. Consiliul de Coroan\u0103 accept\u0103 dorin\u021ba Regelui Ferdinand, care renun\u021b\u0103 la sentimentele sale paterne fa\u021b\u0103 de Carol, spre binele t\u0103rii \u0219i aprob\u0103 renun\u021barea la tron a propriului fiu. Dezam\u0103girea resim\u021bit\u0103 de Rege a fost puternic\u0103 \u0219i \u00eei va accelera evolu\u021bia bolii.<\/p>\n
Prin\u021bul Carol, sub numele de Carol Caraiman, a tr\u0103it o vreme \u00een Italia, apoi \u00een Anglia. Cel mai mult \u00eei pl\u0103cea s\u0103 viziteze Parisul \u00eempreun\u0103 cu amanta sa. \u00cen exilul din Fran\u021ba, prin\u021bul Carol s-a instalat din iulie 1927 la castelul din Co\u00ebsme \u00e0 Bell\u00eame (localitate apropiat\u0103 de Nogent-le-Rotrou, departamentul Orne), \u00eempreun\u0103 cu Elena Lupescu.<\/p>\n
Regina Maria va scrie \u00een jurnal:<\/strong><\/p>\n\u00a0\u00a0\u00a0 “Ei, doamne! Cum pot relata \u00een cuvinte simple? Sitta (apelativul principesei Elena) a venit la mine \u0219i…Carol a repetat prima lui dezertare. Carol nu se mai \u00eentoarce! Cu s\u00e2nge rece \u0219i f\u0103r\u0103 sentimente, el scrie mamei lui \u0219i so\u021biei sale c\u0103 abandoneaz\u0103 totul, c\u0103 este ne\u00een\u021beles, judecat gre\u0219it, desconsiderat \u0219i, ca atare, s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 renun\u021be la tot \u0219i s\u0103 dispar\u0103.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Sitta \u0219i cu mine am fost \u00eengrozitor de nelini\u0219tite \u00een ultimul timp. Noi \u0219tiam c\u0103 este \u00een m\u00e2inile unei femei rele, pe care noi to\u021bi o cuno\u0219team. Marea noastr\u0103 nelini\u0219te nu era \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 de nimeni. Nimeni nu \u0219i-ar fi putut imagina c\u0103 el putea ac\u021biona at\u00e2t de abominabil – nu era de crezut, dar la \u00eenapoierea mea \u00een aceast\u0103 toamn\u0103, eu l-am g\u0103sit pe Carol un om schimbat, un om bolnav, un om obsedat. N-am scris niciodat\u0103 ce s-a \u00eent\u00e2mplat. El \u0219i-a distrus c\u0103minul – asta s-a \u00eent\u00e2mplat, nimicind totul pentru o mic\u0103 evreic\u0103 cu p\u0103rul ro\u0219u cu o reputa\u021bie groaznic\u0103.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Am stat, Sitta \u0219i cu mine, \u0219i am privit groz\u0103via \u00een fa\u021b\u0103. (…) Noi l-am chemat pe Majestatea sa. To\u021bi trei am stat ca \u0219i cum am fi fost lovi\u021bi de tr\u0103snet. (…) Dar Sitta, copilul, noi, p\u0103rin\u021bii lui \u021bara sa, armata \u00een care a servit! Ru\u0219ine! Ru\u0219ine! Ru\u0219ine!” Luni 21 decembrie 1925, Cotroceni [21]<\/p>\n
De\u0219i principesa Elena a \u00eencercat \u00een nenum\u0103rate ocazii s\u0103 \u00eendrepte lucrurile \u0219i s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 cu el, Carol a r\u0103mas \u00een continuare rece \u0219i neclintit \u00een hot\u0103r\u00e2rea sa.<\/p>\n
Regina Maria a \u00eencercat acela\u0219i lucru \u00een octombrie 1926, c\u00e2nd s-a oprit la Paris \u00een drumul ei spre Statele Unite ale Americii, \u00eens\u0103 lucrurile r\u0103m\u00e2n la fel.<\/p>\n
Tot \u00een cursul aceluia\u0219i an, Carol s-a \u00eent\u00e2lnit cu Regele Ferdinand \u00een august, pentru ultima dat\u0103, la Paris. O \u00eent\u00e2lnire emo\u021bionant\u0103, \u00een urm\u0103 c\u0103reia de data asta Ferdinand era cel care nu-i putea promite nimic cu referire la inten\u021biile acestuia de a se mai \u00eentoarce \u00een \u021bar\u0103.<\/p>\n
Urm\u0103torul an este dominat de moartea Regelui Ferdinand la data de 18 iulie 1927, la Peli\u0219or, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 o \u021bar\u0103 divizat\u0103 \u00eentre simpatizan\u021bii \u0219i opozan\u021bii lui Carol. Argetoianu men\u021biona imediat dup\u0103 moartea regelui “Principesa Elena \u0219i micul Rege au sosit la Cotroceni. I-am ie\u0219it \u00eentru \u00eent\u00e2mpinare cu Br\u0103tianu, era s\u0103rmana femeie foarte emo\u021bionat\u0103, se \u00eentreba ce soart\u0103 \u00eel a\u0219teapt\u0103 pe copilul ei chemat a se urca pe tron at\u00e2t de t\u00e2n\u0103r \u0219i av\u00e2nd peste hotare un tat\u0103 pe care deocamdat\u0103 \u021bara nu-l dorea….” Lui Carol i s-a refuzat autoriza\u021bia de a reveni \u00een \u021bar\u0103 pentru \u00eenmorm\u00e2ntarea tat\u0103lui s\u0103u.<\/p>\n
Regen\u021ba se formeaz\u0103 din Principele Nicolae (fratele lui Carol), patriarhul Miron Cristea \u0219i pre\u0219edintele \u00cenaltei Cur\u021bi de Casa\u021bie, Gheorghe Buzdugan. La patru luni distan\u021b\u0103 moare \u0219i Ion I.C Br\u0103tianu, marc\u00e2nd \u00eenceputul \u00eencerc\u0103rilor lui Carol de a se \u00eentoarce. At\u00e2ta vreme c\u00e2t Regele \u0219i Br\u0103tianu erau \u00een via\u021b\u0103, iar partidul liberal continua s\u0103 domine politica rom\u00e2neasc\u0103, Carol nu avea nicio \u0219ans\u0103 s\u0103 revin\u0103 pe tron. Formula Regen\u021bei fiind nesigur\u0103 \u00eei ofereau lui Carol \u0219ansele potrivite. Carol nu ducea lips\u0103 nici de simpatizan\u021bi, cum ar fi persoane \u00een zona armatei, partidul \u021b\u0103r\u0103nesc, intelectuali ca Nicolae Iorga, Octavian Goga, Nae Ionescu, chiar \u0219i fratele s\u0103u, principele Nicolae, pe care \u00eel dezgusta politica \u0219i care opta mai mult pentru via\u021ba particular\u0103<\/p>\n
Divor\u021bul de principesa Elena<\/strong><\/p>\n\u00cen anul 1928 Carol dore\u0219te cu orice pre\u021b divor\u021bul de principesa-mam\u0103 Elena, \u00eens\u0103 aceasta refuz\u0103. \u00cen urma acestui refuz, Carol \u00eencepe s\u0103 orchestreze un \u0219antaj prin care principesa s\u0103 doreasc\u0103 de fapt divor\u021bul, un fel de antagonizare a ei \u0219i sp\u0103lare a p\u0103catelor lui, publicul trebuia s\u0103 cread\u0103 c\u0103 el a fost p\u0103r\u0103sit \u0219i alungat, de\u0219i presa str\u0103in\u0103 \u00eel prezenta mereu al\u0103turi de amant\u0103. Astfel principesa a cedat presiunilor lui \u0219i \u00eentregului s\u0103u joc de manipulare stil du-te-vino (\u021binta lui fiind, de fapt, u\u0219oara ei \u00eenl\u0103turare din \u021bar\u0103 c\u00e2nd el avea s\u0103 se re\u00eentoarc\u0103).<\/p>\n
Tot a\u0219a a pretins c\u0103 a fost alungat de pe tron, nu c\u0103 ar fi renun\u021bat la tron, \u0219i c\u0103 ar fi fost victima unei cabale organizate de mama sa, Regina Maria, Ion I.C Br\u0103tianu \u0219i Barbu Stirbey. Evident totul era o minciun\u0103 menit\u0103 s\u0103 acopere aventura sa cu Elena Lupescu.<\/p>\n
Rege al Rom\u00e2niei (1930\u20131940) Restaurarea regelui Carol al II-lea pe tron (1930)<\/strong><\/p>\nPartizanii re\u00eentoarcerii lui Carol pe tron a\u0219teptau momentul oportun. Iar acesta a r\u0103s\u0103rit la \u00eenceputul verii anului 1930. Carol, f\u0103r\u0103 niciun plan clar, pleac\u0103 spre Rom\u00e2nia de la Paris cu un automobil (Matthieu Boisdron, op. cit. p. 38), cu destina\u021bia M\u00fcnchen, de unde ia avionul, aterizeaz\u0103 la Cluj, de unde ia alt avion, iar mai apoi ajunge la aeroportul B\u0103neasa, pe 6 iunie. \u00centr-o ma\u0219in\u0103 Carol sose\u0219te la Palatul Cotroceni, unde este \u00eent\u00e2mpinat de Principele Nicolae.<\/p>\n
Regina Maria relateaz\u0103 \u00een jurnalul s\u0103u din tren, afl\u00e2ndu-se \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie:<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 “O veste incredibil\u0103 mi-a fost transmis\u0103 la Viena. O telegram\u0103 de la Nicky (apelativul Principelui Nicolae) \u0219i c\u00e2teva cuvinte: “Carol se \u00eentoarce la noi, formidabil entuziasm, totul bine,cu dragoste, Nicky!” Deci asta este ceea ce pl\u0103nuiau ei! Pe la spatele meu \u0219i al lui Barbu, de care se temeau, cei doi fra\u021bi ajuta\u021bi de armat\u0103 au pl\u0103nuit asta. Nici nu \u0219tiu cum s\u0103 m\u0103 simt! Care ar putea fi consecin\u021bele acestui act? “Formidabil entuziasm”- fire\u0219te, poporul \u0219i armata care l-au dorit \u00eenapoi, dar care o s\u0103 fie reac\u021bia Partidului Liberal? \u0218i ce o s\u0103 spun\u0103 Sitta? Ce o s\u0103 fac\u0103 ea?…”<\/p>\n
Vestea c\u0103 s-a \u00eentors a bulversat mediile politice. La Cotroceni se fac negocieri toat\u0103 noaptea dintre 6-7 iunie, \u00eentre Iuliu Maniu, prim-ministru \u00een aceea perioad\u0103, \u0219i Carol. Maniu \u00eei aminte\u0219te condi\u021biile venirii sale, care nu includeau, pe de alt\u0103 parte, re\u00eentoarcerea sa pe tron. El trebuia s\u0103 fie membru al Regen\u021bei \u0219i, mai ales, s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o reconciliere cu principesa-mam\u0103 Elena \u0219i, de asemenea, s\u0103 nu o aduc\u0103 \u00een \u021bar\u0103 pe Elena Lupescu. Carol accept\u0103. \u00cens\u0103 urm\u0103toarea zi cere s\u0103 fie \u00eencoronat, dovedind adev\u0103ratele sale inten\u021bii. Regen\u021ba \u0219i Iuliu Maniu nu sunt de acord, declar\u0103 c\u0103 au jurat credin\u021b\u0103 regelui Mihai.<\/p>\n
Carol, sus\u021binut de armat\u0103, face propriul lui joc. Iar printre politicieni, ca \u0219i \u00een Regen\u021b\u0103, e dezbinare. \u021a\u0103r\u0103ni\u0219tii cred c\u0103 vor avea un sprijin politic de la rege \u0219i c\u0103 \u00eei vor \u00eenlocui pe liberali din gra\u021biile Cur\u021bii Regale. Carol a promis, a dat asigur\u0103ri, s-a angajat. Liberalii ajung s\u0103 se scindeze din cauza opiniilor contradictorii dintre membri. Iuliu Maniu \u00ee\u0219i d\u0103 demisia la 7 iunie. Gheorghe Mironescu devine prim-ministru \u0219i anuleaz\u0103 decizia din 4 ianuarie 1926 \u0219i a punctelor 6 \u0219i 7 din statutul Casei Regale, prin care Carol \u00ee\u0219i pierduse drepturile la tron. Regen\u021ba se auto-dizolv\u0103. Astfel Carol \u00ee\u0219i detroneaz\u0103 propriul fiu \u0219i devine rege pe 8 iunie 1930.<\/p>\n
Regele Mihai \u00ee\u0219i va aminti momentul re\u00eent\u00e2lnirii cu tat\u0103l s\u0103u:<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 “Mama ceruse \u00een mod imperios ca s\u0103 nu fiu eu acela care s\u0103 mearg\u0103 \u00eenaintea lui, ci el s\u0103 vin\u0103 la Rege. A venit deci el \u00een calea noastr\u0103. \u00cemi amintesc, ca \u0219i cum s-ar fi \u00eent\u00e2mplat ieri. Se aflau acolo unchiul meu- prin\u021bul regent Nicolae, m\u0103tu\u0219a mea-principesa Elisabeta, \u0219i mama mea, aduna\u021bi cu to\u021bii \u00een salon. Mama privea pe fereastr\u0103, \u00eentr-o stare de agita\u021bie extrem\u0103. De\u0219i st\u0103tea cu spatele la mine, \u0219tiam c\u0103 pl\u00e2nge. Iar acolo a\u0219ezat c\u0103lare pe un scaun, se afla b\u0103rbatul pe care nu-l cuno\u0219team. \u00cenalt, ar\u0103tos, cu o musta\u021b\u0103 scurt\u0103. Era tat\u0103l meu. M-a privit \u00eendelung, apoi s-a ridicat \u00een picioare \u0219i m-a luat \u00een bra\u021be, eu \u00eentorceam capul spre mama, care pl\u00e2ngea pe t\u0103cute. \u0218tiam ce reprezenta tat\u0103l meu pentru ea \u0219i acest\u0103 scena \u00eemi era teribil de nepl\u0103cut\u0103. Nu-mi era fric\u0103 de el, la drept vorbind, \u00eens\u0103 ceva m\u0103 deranja, \u00een fond nu sim\u021beam niciun fel de bucurie. Nu \u0219tiam c\u0103 avea s\u0103 urmeze cea mai rapid\u0103 lovitur\u0103 de stat din istorie.”<\/p>\n
C\u00e2teva zile mai t\u00e2rziu, fosta so\u021bie prime\u0219te o vizit\u0103 de la Principele Nicolae, juc\u00e2nd rolul de intermediar, pentru a o ruga s\u0103 scrie o scrisoare oficial\u0103 lui Carol, prin care s\u0103-i cear\u0103 s\u0103 nu anuleze divor\u021bul. Carol se opunea anul\u0103rii divor\u021bului mult mai \u00eenver\u0219unat dec\u00e2t se opusese ea, dar cererea continu\u0103 a poporului de \u00eemp\u0103care \u00eel pusese \u00eentr-o situa\u021bie penibil\u0103. I se cerea, practic, Elenei s\u0103 se incrimineze pentru a acoperi gre\u0219elile lui Carol. Principesei \u00eei vine ideea s\u0103 anuleze con\u021binutul scrisori printr-o formulare care ar dovedi c\u0103 nu fusese scris\u0103 din proprie ini\u021biativ\u0103, spre marea furie a lui Carol, care a\u0219a nu se mai putea folosi de scrisoare.<\/p>\n
Se spune, totu\u0219i, c\u0103, la \u00eenceput, Carol \u0219i fosta sa so\u021bie au fost v\u0103zu\u021bi \u00eempreun\u0103 cu diferite ocazii. Ba, mai mult, Carol venea des la dejun la principes\u0103, \u00een Casa de la \u0218osea, \u0219i p\u0103rea dispus s\u0103 vorbeasc\u0103 deschis despre trecutul lor comun, despre erorile \u0219i momentele care ar fi putut fi evitate sau aplanate. \u00cen iulie se mai joac\u0103 un ultim act al dramei lor. Carol pleac\u0103 la Sinaia, unde locuie\u0219te la Foi\u0219or. Elena \u0219i Mihai locuiau la Pele\u0219, \u00eens\u0103 Carol \u00eei poftea zilnic la ceai. Tot ce a stricat o probabil\u0103 \u00eemp\u0103care \u00eentre cei doi a fost apari\u021bia mai t\u00e2rzie a amantei lui \u00een \u021bar\u0103.<\/p>\n
De la \u00eenceputul domniei sale, Carol al II-lea \u0219i-a luat foarte \u00een serios rolul de \u0219ef al Casei Regale. A anihilat-o din punct de vedere politic pe Regina Maria, l-a \u00eenl\u0103turat de la curte pe Barbu \u0218tribey \u0219i a \u00eencercat toate metodele de expediere a fostei so\u021bii, Elena, peste grani\u021be. I-a interzis \u00een mod special mamei sale s\u0103 desf\u0103\u0219oare vreo activitate politic\u0103 \u0219i i-a impus s\u0103 se stabileasc\u0103 la celelalte castele din \u021bar\u0103 (Castelul Bran \u0219i Castelul Balcic). Interesul lui era s\u0103 o \u021bin\u0103 la distan\u021b\u0103 de via\u021ba public\u0103 de la Bucure\u0219ti, trimi\u021b\u00e2nd-o, practic, \u00eentr-un exil. \u0218tirbey, diplomat \u0219i abil, evit\u0103 \u00eens\u0103 orice situa\u021bie nepl\u0103cut\u0103 \u0219i pleac\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, stabilindu-se \u00een Elve\u021bia.<\/p>\n
Societatea rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i-a pus mari speran\u021be \u00een Carol. Se spera c\u0103 odat\u0103 ce regele se \u00eentorsese, lucrurile se vor \u00eendrepta. Economia rom\u00e2neasc\u0103 era \u00een plin\u0103 criz\u0103. Lumea a\u0219tepta s\u0103 se termine confuzia de la v\u00e2rf, unde Regen\u021ba era departe de a st\u0103p\u00e2ni situa\u021bia. \u00cens\u0103 el \u0219i-a \u00eenc\u0103lcat, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, angajamentele pe care le avea.<\/p>\n
De exemplu, Elena Lupescu sose\u0219te pe nea\u0219teptate \u00een august 1930, de\u0219i Carol promisese c\u0103 acest lucru nu se va \u00eent\u00e2mpla. Amanta regal\u0103 se \u00eentoarce dup\u0103 ce urm\u0103rise de la Paris evenimentele din \u021bar\u0103, tem\u00e2ndu-se c\u0103, \u00eentr-un moment de sl\u0103biciune, Carol s-ar fi putut \u00eentoarce la principes\u0103. \u00centr-o scrisoare Lupeasca \u00eei repro\u0219a:<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 “Dup\u0103 ziare \u00eennebunesc. Matin de azi spune c\u0103 la dineul dat la Cotroceni \u0219i la care trebuia s\u0103 vin\u0103 \u0219i of (principesa-mam\u0103 Elena) pentru a celebra reunirea voastr\u0103, a avut loc. Maic\u0103, Maic\u0103, Maic\u0103, Maic\u0103 v\u0103d c\u0103 divor\u021bul religios a fost anulat, ce s\u0103 mai pricep?(…) At\u00e2t Mama, c\u00e2t \u0219i celelalte au pus m\u00e2na pe tine \u0219i te joac\u0103 dup\u0103 cum c\u00e2nt\u0103.”<\/p>\n
Carol a ascuns-o c\u00e2teva luni la Sinaia, dar secretul va fi dezv\u0103luit \u00een noiembrie, c\u00e2nd a adus-o la Palatul Regal din Bucure\u0219ti. Iuliu Maniu afl\u0103 \u0219i demisioneaz\u0103 din nou. Astfel, Carol \u00ee\u0219i pierde credibilitatea \u00een fa\u021ba singurului partid care avea \u00eencredere \u00een el. De atunci Partidul Na\u021bional \u021a\u0103r\u0103nesc a fost principalul s\u0103u critic. Practic, Carol i-a manipulat \u0219i pe adversarii \u0219i pe sus\u021bin\u0103torii lui. Era dornic s\u0103 conduc\u0103 Rom\u00e2nia, atras de ideea de a fi rege, dar nedispus s\u0103 fac\u0103 sacrificiile cerute de pozi\u021bia unui rege. Va domni zece ani, p\u00e2n\u0103 \u00een septembrie 1940. Au fost zece ani de succese economice, de prosperitate, \u00eens\u0103 \u0219i de e\u0219ecuri. S-a vorbit mult despre corup\u021bia regimului s\u0103u \u0219i a sa proprie. S-a speculat mult pe marginea pove\u0219tii cu Elena Lupescu.<\/p>\n
Regimul carlist \u0219i camarila regal\u0103<\/strong><\/p>\nCarol,fire autoritar\u0103, nu se bazeaz\u0103 pe partide, a\u0219a cum procedaser\u0103 Carol I \u0219i Ferdinand. Dorea ca mini\u0219trii s\u0103 asculte de el, nu de \u0219efii de partid. Carol se vede superior partidelor, de aceea a dus o politic\u0103 de sl\u0103bire a puterii partidelor \u00een care nu avea \u00eencredere. A \u00eencurajat disiden\u021bele \u0219i sciziunile, s-a amestecat \u00een treburile guvernelor, a dorit s\u0103-i fie acceptate solu\u021biile. \u0218i-a impus favori\u021bii ca mini\u0219tri. A cerut tuturor subordonare fa\u021b\u0103 de voin\u021ba sa.<\/p>\n
Regele urm\u0103rea ceea ce \u00ee\u0219i propusese: un regim carlist. Impun\u00e2nd un guvern deasupra partidelor, alc\u0103tuit din oameni care \u00eei erau fideli.<\/p>\n
\u00cen anul 1932, Nicolae Iorga demisioneaz\u0103, \u00eel urmeaz\u0103 alte trei guverne de durat\u0103 scurt\u0103, conduse de Iuliu Maniu \u0219i Alexandru Vaida-Voevod. Ultimul se retrage \u00een anul 1933. Acelea\u0219i cauze, acelea\u0219i efecte: amestecul regelui. Circumstan\u021bele: criza economic\u0103 \u0219i ascensiunea extremei drepte. Clasa politic\u0103 este acuzat\u0103 de corup\u021bie \u0219i neputin\u021b\u0103 \u00een a rezolva problemele economice \u0219i sociale grave de la \u00eenceputul anilor ’30.<\/p>\n
\u00cen jurul lui Carol se formeaz\u0103 un grup de favori\u021bi, numit “camarila regal\u0103”, \u00een centrul c\u0103ruia se afla nimeni alta dec\u00e2t Elena Lupescu. Din camaril\u0103 f\u0103ceau parte: Nicolae Malaxa, Max Auschnitt – industria\u0219i, Aristide Blank – bancher, Mihail Manoilescu, Richard Franasovici- politicieni, Gabriel Marinescu – prefectul poli\u021biei, Puiu Dumitrescu- secretar particular \u0219i mul\u021bi al\u021bii.<\/p>\n
Camarila juca un rol important din ce \u00een ce mai semnificativ \u00een via\u021ba politic\u0103 \u0219i economic\u0103. O m\u00e2n\u0103 de profitori formeaz\u0103 o Curte neoficial\u0103, unde se distribuie favoruri \u0219i se \u021bes intrigi.<\/p>\n
Odat\u0103 cu ascensiunea lui Hitler \u00een Germania, grupurile de extrem\u0103-dreapta din Rom\u00e2nia devin mai active. Ele ap\u0103ruser\u0103 la \u00eenceputul anilor ’20, \u00een mediile studen\u021be\u0219ti. Se distinge cel mai mult Garda de Fier prin violen\u021bele politice pe care le declan\u0219eaz\u0103, dar \u0219i prin influen\u021ba ei cresc\u00e2nd\u0103. Ideile antiparlamentare, antisemite, na\u021bionaliste caracterizeaz\u0103 \u00eentrutotul acest grup. Din anul 1933, atentatele, amenin\u021b\u0103rile, agita\u021bia \u0219i violen\u021bele devin un fapt cotidian.<\/p>\n
Regele caut\u0103 pe cineva capabil \u0219i hot\u0103r\u00e2t \u00een a combate Garda de Fier. \u00cel invit\u0103 pe I.Gh. Duca, liberal, s\u0103 formeze un guvern. \u00cei evitase sistematic pe liberali pentru mult\u0103 vreme, dar, \u00een acel moment, nu vedea alt\u0103 solu\u021bie. Acesta organizeaz\u0103 alegeri \u0219i printr-un decret dizolv\u0103 Garda de Fier, chiar \u00een timpul campaniei electorale. Liberali c\u00e2\u0219tig\u0103 \u0219i Duca este numit prim-ministru. \u00cencercarea de oprimare a G\u0103rzii de Fier le-a adus legionarilor ipostaza de victime ale regimului \u0219i, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103, multe simpatii. Atacurile \u00eencepeau cu tema amantei regale de origine evreiasc\u0103, Elena Lupescu, continuau cu acuza\u021bia de corup\u021bie adus\u0103 camarilei \u0219i se terminau cu tronul \u0219i via\u021ba regelui. \u00cens\u0103, la 30 decembrie 1933, I Gh. Duca va fi asasinat \u00een gara din Sinaia de trei legionari care alc\u0103tuiau o “echip\u0103 a mor\u021bii”. Atunci opinia popula\u021biei se schimb\u0103. Garda de Fier nu ezitase s\u0103 ucid\u0103 \u0219eful guvernului. Oricine trebuia s\u0103 se simt\u0103 \u00een pericol, chiar \u0219i regele.<\/p>\n
\u00cen luna aprilie \u00een 1933, fratele mai mic al regelui, Principele Nicolae, ad\u0103ug\u0103 la tensiunea deja existent\u0103 \u00een familia regal\u0103, se c\u0103s\u0103tore\u0219te \u00een secret cu Ioana Dolletti-S\u0103veanu, la fel cum f\u0103cuse Carol \u00een 1918 cu Zizi Lambrino. Acesta ac\u021bioneaz\u0103 ferm \u0219i \u00eel oblig\u0103 pe Nicolae s\u0103 divor\u021beze, el refuz\u0103 \u0219i este nevoit s\u0103 plece \u00een Occident. \u00cen anul 1935 se \u00eempac\u0103, dar ajung repede la conflict din cauza simpatiilor \u0219i sprijinul acordat de principele Nicolae legionarilor. Cum regele era \u00een r\u0103zboi declarat cu legionarii, reac\u021bia sa nu a \u00eent\u00e2rziat. Carol \u00eel \u0219terge, \u00een 1937, pe principe din registrele Casei Regale Hohenzollern-Sigmaringen pe baz\u0103 de tr\u0103dare.<\/p>\n
Regele Carol al II-lea d\u00e2nd m\u00e2na cu Joel Teitelbaum, rabinul \u0219ef al dinastiei hasidice Satmar<\/p>\n
\u00cen Rom\u00e2nia nu existau, practic, comuni\u0219ti, dar la extrema-dreapt\u0103 lucrurile deveneu tot mai amenin\u021b\u0103toare (sus\u021binu\u021bi de Berlin, legionarii c\u00e2\u0219tigau teren). Carol a \u00eencercat, la un moment dat, s\u0103-i aduc\u0103 sub controlul s\u0103u, dar f\u0103r\u0103 succes. Regele era considerat de legionari un du\u0219man \u0219i un “jidovit”, datorit\u0103 toleran\u021bei sale fa\u021b\u0103 de evrei.<\/p>\n
\u00cen timpul unei vizite de a lui Carol \u00een Occident, \u00een anul 1938, legionari s-au dedat unor noi acte de violen\u021be. Regele i-a ordonat telefonic lui Armand C\u0103linescu, prim-ministru \u00een aceea perioad\u0103, s\u0103 fie uci\u0219i liderii legionari. C\u00e2nd a auzit ce i s-a cerut, acesta a spus: “Sire, mi-a\u021bi semnat actul de condamnare la moarte.” [28] De la \u00eenchisoarea din R\u00e2mnicu-S\u0103rat au fost ridica\u021bi, \u00een noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1938, 14 de\u021binu\u021bi \u00een frunte cu Zelea Codreanu, \u00eempreun\u0103 cu asasinii lui I.Gh. Duca \u0219i cei ai lui Mihai Stelescu, ucis \u00een 1936 de o alt\u0103 echip\u0103 a mor\u021bii. To\u021bi ace\u0219ti de\u021binu\u021bi au fost uci\u0219i, prin strangulare, \u00een Tinc\u0103be\u0219ti, sub pretextul unei tentative de evadare.<\/p>\n
Armand C\u0103linescu va fi asasinat \u0219i el la data de 21 septembrie 1939 \u00een mijlocul Bucure\u0219tiului de c\u0103tre un grup condus de Horia Sima, refugiat la Berlin. Odat\u0103 cu aceasta, generalul Gheorghe Arge\u0219eanu a primit ordinul de a pedepsi pe cei responsabili. Astfel, liderii legionarilor din fiecare jude\u021b au fost aresta\u021bi \u0219i executa\u021bi, apoi expu\u0219i \u00een pia\u021ba public\u0103 \u00eempreun\u0103 cu “echipa mor\u021bii”. Nu a existat niciun proces iar cadavrele au fost l\u0103sate c\u00e2teva zile \u00eentregi pentru a fi v\u0103zute de popula\u021bia Bucure\u0219tiului.<\/p>\n
Europa, \u0219i \u00eempreun\u0103 cu ea Rom\u00e2nia, intra \u00een zodia Satanei, cum avea s-o denumeasc\u0103 regele Carol al II-lea. Temerile lui se legau, \u00een special, de jocurile politice europene, care puneau \u00een mare pericol \u021bara. El r\u0103m\u00e2ne loial Fran\u021bei \u0219i Angliei \u0219i nu era deloc de acord cu ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een Germania. \u00cen jurnalul s\u0103u va scrie: “Totul se joac\u0103 \u00eentre Germania, Rusia \u0219i Societatea Na\u021biunilor.<\/p>\n
Dictatura regal\u0103 (1938-1940)<\/strong><\/p>\nSuccesul electoral al extremei drepte din decembrie 1937 \u00eel \u00eengrijorase pe rege. Era momentul s\u0103 pun\u0103 piciorul \u00een prag \u0219i s\u0103 treac\u0103 la ofensiv\u0103.<\/p>\n
Profit\u00e2nd de sl\u0103biciunea guvernului condus de Goga, (prim-ministru de la 28 decembrie 1937 p\u00e2n\u0103 la 11 februarie 1938), Carol trece la o ac\u021biune care a lichidat total regimul democratic. \u00cen noaptea de 10-11 februarie 1938, Carol a \u00eenlocuit guvernul Goga cu un guvern consultativ condus de Patriarhul Miron Cristea. Aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 era o grav\u0103 \u00eenc\u0103lcare a regimului democratic, pe care regele a motivat-o prin \u00eencercarea de a restabili ordinea public\u0103. De fapt, a fost o lovitur\u0103 de stat. Pe 20 februarie 1938 Carol a abolit Constitu\u021bia de la 1923, \u00eenlocuind-o cu alta (Constitu\u021bia de la 1938) care \u00eei d\u0103dea mari puteri regelui iar din 30 martie 1938 a dat decretul de dizolvare a partidelor politice care a lichidat total regimul parlamentar. La scurt timp, la 15 decembrie 1938, a creat un partid al s\u0103u, numit Frontul Rena\u0219terii Na\u021bionale (F.R.N). Cu toate acestea, partidele tradi\u021bionale au continuat s\u0103 func\u021bioneze, dar \u00een afara regimului parlamentar. F.R.N nu a reu\u0219it s\u0103 se impun\u0103 \u00een via\u021ba politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, neav\u00e2nd nici ideologie \u0219i nici un program clar de guvernare.<\/p>\n
Fondatorii respectivului partid unic au fost: politicienii Armand C\u0103linescu, Grigore Gafencu, Petre Andrei, Mihai Ralea, M. Ghelmegeanu (exclu\u0219i din PN\u021a), C. Angelescu, M. Cancicov, Miti\u021b\u0103 Constantinescu, Victor Iamandi, Victor Sl\u0103vescu, D. Alim\u0103ni\u0219teanu, C.C. Giurescu (dintre liberali), \u0218tefan Ghi\u021bescu, N. Miclescu, Alex. Hodo\u0219, Anibal Teodorescu, Ionescu-Sise\u0219ti, Vasilescu-Karpen, D.V. Toni (iorghi\u0219ti), I. Gr. Perie\u021beanu, V. V. Tilea (vaidi\u0219ti); Industria\u0219ii C. Garoflid, I. Gigurtu, I. Bujoiu; generalii N. Samsonovici, Gh. Rusescu, N. Rujinski, I. Sichitiu, Gh. Manu; oamenii de cultur\u0103 C. R\u0103dulescu-Motru, I. Petrovici, D. Gusti, Iuliu Ha\u021bieganu, V. V\u00e2lcovici, Lucian Blaga; consilierii regali: Miron Cristea (patriarhul), mare\u0219alul Prezan, generalul V\u0103itoianu, G. G. Mironescu, N. Iorga, Gh. T\u0103t\u0103rescu, C. Argetoianu, E. Balint. Nu au aderat: Iuliu Maniu, Virgil Madgearu, Mihai Popovici, Gr. Iunian, Lupu, Dinu Br\u0103tianu, Gh. Br\u0103tianu.\u201d<\/p>\n
Astfel, regele Carol, pentru a ie\u0219i din situa\u021bia intern\u0103 complicat\u0103 \u0219i pentru a da o replic\u0103 amenin\u021b\u0103rilor externe tot mai puternice, instaureaz\u0103 dictatura sa personal\u0103 \u0219i \u021bine s\u0103 guverneze, nu doar s\u0103 domneasc\u0103. Dar acum regele este izolat politic. Acest lucru se va vedea \u00een perioada urm\u0103toare, care \u00eel g\u0103se\u0219te slab preg\u0103tit \u00een fa\u021ba unor primejdii imense pentru el \u0219i pentru \u021bar\u0103. \u00cen plus, la Est, Stalin p\u00e2nde\u0219te. Regele Carol \u00eencerca s\u0103 salveze ce nu se poate, de fapt, salva. Rom\u00e2nia este prins\u0103 \u00eentr-un angrenaj fatal.<\/p>\n
Decide s\u0103 fac\u0103 o vizit\u0103 oficial\u0103 \u00een Marea Britanie \u0219i Fran\u021ba pentru a cere sprijin. La Londra, britanicii se arat\u0103 rezerva\u021bi. La Paris, acela\u0219i rezultat. Practic, regele nu a ob\u021binut nimic nici la Londra, nici la Paris. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u00ee\u0219i calc\u0103 pe inim\u0103 \u0219i merge \u00een Germania, pe data de 24 noiembrie 1938, \u00een Alpii bavarezi pentru a-l \u00eent\u00e2lni pe Hitler, chiar dac\u0103 \u00eel detesta. Germania avea cu totul alte interese. Carol era \u00eengrijorat de grani\u021bele Rom\u00e2niei, amenin\u021bate de Bulgaria, Ungaria \u0219i URSS. \u00cen schimb, Hitler \u00eei \u021bine un discurs despre for\u021ba militar\u0103 care este Germania \u0219i c\u0103reia nim\u0103nui nu i se poate opune. Carol \u00een\u021belege amenin\u021barea. Se \u00eentoarce la Bucure\u0219ti f\u0103r\u0103 s\u0103 fi ob\u021binut nimic din tot acest turneu al \u021b\u0103rilor europene.<\/p>\n
La 14 martie 1939, Cehoslovacia cade victim\u0103 atacurilor germane, reprezent\u00e2nd o lovitur\u0103 puternic\u0103 chiar \u0219i pentru Rom\u00e2nia. Cehoslovacia era una dintre aliatele Rom\u00e2niei \u00een Mica \u00cen\u021belegere. Sistemul de alian\u021be de dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, practic, s-a pr\u0103bu\u0219it. Grani\u021bele \u021b\u0103rii nu mai erau sigure.<\/p>\n
Spre sf\u00e2r\u0219itul lunii martie se semneaz\u0103 un acord comercial cu Germania \u0219i, astfel, din punct de vedere economic, Rom\u00e2nia intr\u0103 \u00een zona de interese germane.<\/p>\n
\u00cen 23 august 1939, Germania \u0219i URSS au \u00eencheiat a\u0219a numitul pact de neagresiune sovieto-german, Ribbentrop-Molotov, prin care cele dou\u0103 state \u00ee\u0219i \u00eempart de comun acord \u00eentre ele Europa de est. \u00cen acest context, URSS \u00ee\u0219i manifest\u0103 interesul pentru Basarabia.<\/p>\n
La 1 septembrie, Polonia este atacat\u0103 de Germania. Al Doilea R\u0103zboi Mondial \u00eencepuse.<\/p>\n
La 6 septembrie Rom\u00e2nia se declar\u0103 neutr\u0103, de\u0219i guvernul este de acord s\u0103 primeasc\u0103 refugia\u021bi polonezi. Mai mul\u021bi politicieni cereau reorientarea politicii externe c\u0103tre Germania, care triumfa peste tot.<\/p>\n
\u00cen 1940 Fran\u021ba a fost \u00eenvins\u0103, a fost un \u0219oc pentru popula\u021bia rom\u00e2n\u0103. \u00cen acest context, Rom\u00e2nia Mare este complet izolat\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i a\u0219teapt\u0103 sf\u00e2r\u0219itul.<\/p>\n
\u00cen urma presiunilor interne \u0219i externe, Carol transform\u0103 Frontul Rena\u0219terii Na\u021bionale \u00een Partidul Na\u021biunii, o viariant\u0103 mult mai autoritar\u0103, fascist\u0103, antisemit\u0103, pro-legionar\u0103 \u0219i pro-nazist\u0103 a Frontului.<\/p>\n
Pierderi teritoriale (1940)<\/strong><\/p>\nLa data de 26 iunie 1940, URSS a cerut Rom\u00e2niei, printr-un ultimatum, s\u0103 cedeze Basarabia \u0219i nordul Bucovinei \u00een 48 de ore. Carol, la Bucure\u0219ti convoac\u0103 urgent Consiliul de Coroan\u0103, pozi\u021bia sa este c\u0103 trebuie refuzat ultimatumul \u0219i opus\u0103 rezisten\u021b\u0103 armat\u0103 la grani\u021b\u0103. Dar punctul s\u0103u de vedere nu este sus\u021binut dec\u00e2t de 11 membri din cei 27 ai Consiliului. O a doua \u00eent\u00e2lnire \u00een seara aceleia\u0219i zile d\u0103 un rezultat \u0219i mai prost. Numai \u0219ase se pronun\u021b\u0103 pentru respingerea ultimatumului sovietic. Restul sunt convin\u0219i c\u0103 armata nu poate s\u0103 reziste atacului, mai ales ca existau semnale din Bulgaria \u0219i Ungaria c\u0103 Rom\u00e2nia va fi atacat\u0103. Dac\u0103 armata se mobilizeaz\u0103 \u00een est, ar expune \u021bara unei catastrofe. De altfel, Rom\u00e2nia ar fi putut rezista unei ofensive a Armatei Ro\u0219ii maximum dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Carol se \u00eenclin\u0103.<\/p>\n
Kremlinul d\u0103 doar patru zile pentru evacuarea teritoriilor cerute (este vorba despre o suprafa\u021b\u0103 de 45.000 km\u00b2 cu peste 3 milioane de locuitori \u00een Basarabia \u0219i, \u00een plus, 5.396 km\u00b2 \u0219i jum\u0103tate de milion de locuitori din nordul Bucovinei. Carol va nota \u00een jurnal: “Mi-e ru\u0219ine de mine \u00eensumi.” Este o tragedie. Armata rom\u00e2n\u0103 se retrage f\u0103r\u0103 a trage un foc de arm\u0103.<\/p>\n
Bulgaria \u0219i Ungaria au formulat \u0219i ele cereri ultimative, sus\u021binute de Hitler. Germania \u0219i Italia au propus un arbitraj \u00eentre Rom\u00e2nia \u0219i Ungaria. Aici s-a semnat un act numit, apoi, de istorici Al Doilea Arbitraj (Dictatul) de la Viena din 30 august 1940, prin care Rom\u00e2nia a fost nevoit\u0103 s\u0103 cedeze Ungariei nord-vestul \u0219i estul Transilvaniei cuprinz\u00e2nd un teritoriu de cca 43.492 km\u00b2, cu o popula\u021bie de peste 2,6 milioane de locuitori. La r\u00e2ndul ei, Bulgaria a cerut \u0219i a ob\u021binut, \u00een urma tratativelor dictate de Hitler \u0219i finalizate prin Tratatul de la Craiova din 7 septembrie 1940, Cadrilaterul (jude\u021bele Caliacra \u0219i Durostor, situate \u00een sudul Dobrogei). Rom\u00e2nia a pierdut \u00een vara acelui an peste 33% din teritoriu (o suprafa\u021b\u0103 de 99.738 km\u00b2) \u0219i tot at\u00e2t din popula\u021bie (aproape 7 milioane de locuitori).<\/p>\n
\u00cen urma acestor ced\u0103ri, revolta \u0219i furia au cuprins \u00eentreaga \u021bar\u0103 iar popularitatea lui Carol s-a pr\u0103bu\u0219it, acesta fiind considerat vinovat pentru tot ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een acea var\u0103 tragic\u0103, devenind, astfel, \u021bapul isp\u0103\u0219itor al situa\u021biei f\u0103r\u0103 ie\u0219ire \u00een care se afla Rom\u00e2nia. Carol a r\u0103mas de unul singur \u00een acest v\u00e2rtej (Armata l-a p\u0103r\u0103sit, liderii politici s-au dezis de el, iar opinia public\u0103 s-a \u00eentors \u00eempotriva lui). Este rezultatul firesc al celor 10 ani de domnie, \u00een care a dus, programat, o politic\u0103 de subminare \u0219i decredibilzare a autorit\u0103\u021bii partidelor \u0219i a celorlalte institu\u021bii democratice ale Rom\u00e2niei Mari.<\/p>\n
Abdicarea regelui Carol al II-lea<\/strong><\/p>\nObligat de \u00eemprejur\u0103ri, Carol \u00eel cheam\u0103 pe generalul Ion Antonescu s\u0103 formeze un guvern de uniune na\u021bional\u0103. Acesta avea rela\u021bii proaste \u00eenc\u0103 din 1934, c\u00e2nd demisionase din pozi\u021bia de \u0219ef al Statului Major al Armatei, \u00een semn de protest fa\u021b\u0103 de regimul corupt al lui Carol II. Antonescu era dorit de armat\u0103, dar \u0219i de liderii partidelor istorice. Legionarii doreau plecarea lui Carol \u0219i liderii lor erau, deja, \u00een\u021bele\u0219i cu generalul, acesta av\u00e2nd reputa\u021bia de om capabil \u0219i greu de corupt. Astfel, a acceptat, \u00een 4 septembrie 1940, oferta de a forma guvernul, \u00eens\u0103 cu condi\u021bia de a primi puteri depline. Regele, \u00een urm\u0103toarea zi, semneaz\u0103 un decret prin care \u00eei da generalului puteri excep\u021bionale.<\/p>\n
La 5 septembrie 1940, \u00een urma e\u0219ecului de a forma un guvern, din cauza faptului ca partidele refuzau vehement alt\u0103 solu\u021bie dec\u00e2t abdicarea, Antonescu \u00eei cere regelui s\u0103 abdice \u00een 24 de ore. Carol se vede complet izolat, mul\u021bi din apropia\u021bi lui sunt, de asemenea, favorabili abdic\u0103rii. La ora 6 diminea\u021ba, pe 6 septembrie 1940, semneaz\u0103 actul de trecere a coroanei c\u0103tre fiul s\u0103u, Mihai. Nu este propriu-zis un act de abdicare, ci un act de delegare a puterii \u00een favoarea fiului s\u0103u, Mihai. Carol pl\u0103nuie\u0219te g\u00e2ndul secret c\u0103 odat\u0103 se va re\u00eentoarce pe tron.<\/p>\n
Mul\u021bimea de oameni, ne\u00eencrez\u0103toare \u00een anun\u021bul abdic\u0103rii, r\u0103m\u00e2ne \u00een Pia\u021ba Palatului, \u00een a\u0219teptare. Generalul \u00eei cere lui Carol al II-lea s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u021bara \u0219i \u00eei ofer\u0103 protec\u021bie<\/p>\n
Carol, \u00eenso\u021bit de Elena Lupescu, de Mare\u0219alul Cur\u021bii Ernest Urd\u0103reanu \u0219i c\u00e2\u021biva apropia\u021bi, p\u0103r\u0103sesc Bucure\u0219tiul. \u00cen gara din Timi\u0219oara un comando de legionari trage asupra trenului. Solda\u021bii care asigurau paza trenului riposteaz\u0103 cu foc. Carol \u0219i Elena vor trece grani\u021ba pe pardoseala vagonului, ajung\u00e2nd cu bine, \u00een 7 septembrie, \u00een Iugoslavia. (Matthieu Boisdron, op. cit. p. 161).<\/p>\n
Exilul<\/strong><\/p>\nCarol a r\u0103mas \u00een exil, at\u00e2t \u00een timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, c\u00e2t \u0219i \u00een perioada postbelic\u0103.<\/p>\n
C\u0103l\u0103toria lui de dup\u0103 6 septembrie arat\u0103 a\u0219a: Au o mic\u0103 oprire \u00een Iugoslavia, de acolo vagoanele lor sunt ata\u0219ate la trenul Orient Express \u0219i trec \u00een Italia, apoi Fran\u021ba \u0219i se opresc c\u00e2teva luni \u00een Spania, dup\u0103 aceea Portugalia. \u00cen dou\u0103 luni pleac\u0103 spre Cuba, de unde dorea apoi s\u0103 se stabileasc\u0103 \u00een SUA, dar a fost refuzat de autorit\u0103\u021bile americane \u0219i,astfel, ultima sa oprire este Mexic.<\/p>\n
Carol a f\u0103cut anumite \u00eencerc\u0103ri de a-\u0219i recupera tronul, dar nu a avut niciun sprijin politic intern sau extern. \u00cen 1944 se mut\u0103 din Mexic \u00een Brazilia. Carol \u0219i Elena Lupescu s-au c\u0103s\u0103torit la Rio de Janeiro, pe 3 iulie 1947.<\/p>\n
Va \u00eencerca s\u0103 revin\u0103 \u00een Europa, specific Fran\u021ba, dar \u00eei este refuzat\u0103 viza \u0219i opteaz\u0103, \u00een schimb, pentru Portugalia. Acolo \u00ee\u0219i cump\u0103r\u0103 o cas\u0103 numit\u0103 Vila de Sol la Estoril. \u00ce\u0219i va petrece timpul particip\u00e2nd la micile evenimente mondene locale, va c\u0103l\u0103tori \u0219i \u00ee\u0219i va m\u0103ri colec\u021bia de timbre. De acum este rar vizitat \u0219i cu timpul devine uitat<\/p>\n
Moartea<\/strong><\/p>\nMoare la 4 aprilie 1953, \u00een urma unui atac de cord. La 15 octombrie ar fi \u00eemplinit 60 de ani. O lun\u0103 mai devreme, la Paris, se stinsese din via\u021b\u0103 prima lui so\u021bie, Zizi Lambrino. Funeraliile au avut loc pe 7 aprilie, unde au participat mai multe foste capete \u00eencoronate ale Europei, prin\u021bi \u0219i mai mul\u021bi oameni importan\u021bi din toat\u0103 Europa \u0219i America, chiar dac\u0103 Guvernul Rom\u00e2niei, condus la vremea aceea de Gheorghe Gheorghiu Dej, nu a trimis niciun reprezentant. Regele Mihai nu a participat la funeralii, doar unchiul s\u0103u, Principele Nicolae, din familia regal\u0103. Carol a fost depus l\u00e2ng\u0103 Panteonul regilor Portugaliei din m\u0103n\u0103stirea S\u00e3o Vicente din Lisabona. Mai t\u00e2rziu, l\u00e2ng\u0103 el, a fost depus \u0219i sicriul Elenei Lupescu.<\/p>\n
Posteritate<\/strong><\/p>\nLa 13 februarie 2003 r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele sale au fost aduse \u00een Rom\u00e2nia, fiind depuse la M\u0103n\u0103stirea Curtea de Arge\u0219 (\u00eentr-o cript\u0103 special amenajat\u0103 \u00een paraclisul m\u0103n\u0103stirii), \u00een afara bisericii \u00een care se odihnesc ceilal\u021bi regi ai Rom\u00e2niei. Fiul s\u0103u Mihai nu a participat la ceremonie, fiind reprezentat de principesa mo\u0219tenitoare Margareta \u0219i so\u021bul acesteia, iar la ceremonie a participat \u0219i Paul Lambrino, fiul lui Mircea Lambrino. R\u0103m\u0103\u0219i\u021bele Elenei Lupescu au fost separate de cele ale lui Carol, fiind \u00eengropate \u00een cimitirul unei bisericu\u021be de lemn.<\/p>\n
Osemintele regelui Carol al II-lea, au fost scoase vineri, 8 martie 2019, din cripta aflat\u0103 \u00een paraclisul din curtea M\u0103n\u0103stirii Curtea de Arge\u0219, au fost depuse s\u00e2mb\u0103t\u0103, 9 martie 2019, \u00eentr-o cript\u0103 amenajat\u0103 \u00een Necropola Noii Catedrale Arhiepiscopale \u0219i Regale de la Curtea de Arge\u0219, acolo unde se odihnesc Regele Mihai \u0219i Regina Ana.<\/p>\n
Citi\u021bi \u0219i:<\/p>\n
Ast\u0103zi despre: fiica \u021aarului Nicolae al II-lea al Rusiei: Marea <\/a><\/p>\nDuces\u0103 Olga Nikolaevna – a refuzat c\u0103s\u0103toria cu Carol al II-lea – dorea<\/p>\n
s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 cu un rus \u0219i s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een \u021bara ei, dar a fost <\/p>\n
asasinat\u0103 de bol\u0219evici, \u00eempreun\u0103 cu \u00eentreaga familie<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nV\u00e2nz\u0103ri terenuri<\/strong>V\u00e2nd teren parcelat 500\u20135000 mp,…<\/span>27.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri terenuri<\/strong>V\u00e2nd intravilan intabulat 1200 mp, sat…<\/span>21.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri terenuri<\/strong>V\u00e2nd teren arabil 2 ha, extravilan,…<\/span>22.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Na\u021bional<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI NA\u021aIONALE: Vlad Voiculescu: Octombrie 2021 a fost cea mai neagr\u0103 lun\u0103 din istoria postbelic\u0103, cu 10.532 decese din cauza COVID-19<\/a><\/h2>\nCorneliu Condurache<\/a>, 1 apr 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI NA\u021aIONALE: Nicu\u015for Dan: Aceast\u0103 coali\u0163ie pare c\u0103 se rupe de 7-8 luni<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 31 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI NA\u021aIONALE: \u201eOmul\u201d lui Grindeanu, \u0219eful Autorit\u0103\u021bii Rutiere Rom\u00e2ne, re\u021binut pentru corup\u021bie<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 31 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 4 aprilie: Repere istorice \u0219i personalit\u0103\u021bi marcante<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 4 apr 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nCalendarul zilei: 3 aprilie \u2013 repere istorice, personalit\u0103\u021bi \u0219i evenimente relevante<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 3 apr 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de vineri-duminic\u0103 3-5 aprilie: Zi decisiv\u0103 pentru Vrancea \u2013 schimb\u0103ri \u00een s\u0103n\u0103tate, mesaje de credin\u021b\u0103 \u0219i ecouri ale istoriei Rom\u00e2niei<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 2 apr 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nV\u00e2nz\u0103ri ap 3 camere<\/strong>Apartament 3 camere Foc\u0219ani, CAS\u0102 \u00een…<\/span>25.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri case<\/strong>V\u00e2nd cas\u0103 neterminat\u0103, \u00een Soveja -…<\/span>27.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nCondolean\u021be<\/strong>Ne exprim\u0103m profunda durere \u0219i regretul fa\u021b\u0103…<\/span>31.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
<\/a><\/div>\nCarol al II-lea al Rom\u00e2niei (n. 15 octombrie 1893, Sinaia, Prahova, Rom\u00e2nia \u2013 d. 4 aprilie 1953 Estoril, Districtul Lisabona, Portugalia) a fost regele Rom\u00e2niei \u00eentre 8 iunie 1930 \u0219i 6 septembrie 1940. Carol a fost primul n\u0103scut al regelui Ferdinand I al Rom\u00e2niei \u0219i al so\u021biei sale, regina Maria, dob\u00e2ndind prin na\u0219tere titlul de Principe de Hohenzollern-Sigmaringen (transformat mai t\u00e2rziu de Ferdinand \u00een Principe al Rom\u00e2niei)<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Dup\u0103 accederea la tron a p\u0103rin\u021bilor s\u0103i a devenit Principele mo\u0219tenitor Carol al Rom\u00e2niei. S-a remarcat, \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial, prin dezertarea din armat\u0103 \u0219i c\u0103s\u0103toria ilegal\u0103 cu Ioana Lambrino, ceea ce a avut drept urmare dou\u0103 renun\u021b\u0103ri la tron, neacceptate de tat\u0103l s\u0103u. Dup\u0103 dizolvarea acestui mariaj, a f\u0103cut o lung\u0103 c\u0103l\u0103torie \u00een jurul lumii, la cap\u0103tul c\u0103reia a cunoscut-o pe principesa Elena a Greciei, cu care s-a c\u0103s\u0103torit \u00een martie 1921, cuplul av\u00e2nd un copil, pe principele Mihai. Carol \u0219i-a p\u0103r\u0103sit familia \u0219i a r\u0103mas \u00een str\u0103in\u0103tate \u00een decembrie 1925, renun\u021b\u00e2nd din nou la tron \u0219i tr\u0103ind \u00een Fran\u021ba cu Elena Lupescu, sub numele de Carol Caraiman. Mihai a mo\u0219tenit tronul, \u00een urma decesului Regelui Ferdinand I, \u00een 1927.<\/p>\n
\u00cen contextul politic creat de moartea regelui Ferdinand \u0219i cea a lui Ion I.C. Br\u0103tianu, c\u00e2t \u0219i de lipsa de fermitate a regen\u021bei conduse de principele Nicolae, Carol s-a \u00eentors, \u00een 1930, \u00een Rom\u00e2nia, detron\u00e2ndu-\u0219i propriul fiu. Domnia lui a fost marcat\u0103 la \u00eenceput de efectele marii crize economice \u0219i financiare. Carol a fragilizat sistemul de partide, numind adesea la guvernare fac\u021biuni minoritare ale partidelor istorice \u0219i cochet\u00e2nd cu idea unor guverne de concentra\u021bie na\u021bional\u0103, precum guvernul Iorga-Argetoianu. De asemenea, a permis formarea unei camarile corupte \u00een jurul s\u0103u, sub patronajul Elenei Lupescu. C\u0103tre sf\u00e2r\u0219itul anilor ’30, situa\u021bia politic\u0103 intern\u0103 s-a deteriorat sub influen\u021ba situa\u021biei interna\u021bionale \u0219i a ac\u021biunilor regelui, \u00een 1938 fiind instaurat\u0103 dictatura regal\u0103 (prin \u00eenl\u0103turarea constitu\u021biei din 1923 \u0219i desfiin\u021barea partidelor politice, \u00eenlocuite cu un partid unic, Frontul Rena\u0219terii Na\u021bionale, patronat de rege).<\/p>\n
Anul 1940 a consemnat f\u0103r\u00e2mi\u021barea Rom\u00e2niei Mari ca urmare a pactului dintre Germania \u0219i URSS, situa\u021bie care a avut efecte dezastruoase asupra reputa\u021biei monarhului rom\u00e2n. Reorientarea politicii externe a Rom\u00e2niei c\u0103tre Germania nazist\u0103 nu a putut salva regimul lui Carol, care a fost obligat s\u0103 abdice de c\u0103tre generalul Ion Antonescu, proasp\u0103t numit de el prim-ministru. I-a fost permis\u0103 p\u0103r\u0103sirea \u021b\u0103rii cu un tren special \u00eenc\u0103rcat cu averi, nelipsind mult s\u0103 fie asasinat de c\u0103tre legionari, care au tras asupra trenului. Dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, fostul rege a dorit s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la c\u00e2rma \u021b\u0103rii \u0219i s\u0103-\u0219i detroneze din nou fiul, \u00eens\u0103 a fost oprit de Alia\u021bii vestici. S-a c\u0103s\u0103torit, \u00een cele din urm\u0103, cu Elena Lupescu \u0219i a murit \u00een exil.<\/p>\n
Dotat cu o inteligen\u021b\u0103 extraordinar\u0103 \u0219i pasionat de cultur\u0103, al c\u0103rei patronaj r\u0103m\u00e2ne una din realiz\u0103rile sale majore, reputa\u021bia lui Carol este p\u0103tat\u0103 de via\u021ba sa privat\u0103, care a interferat cu administrarea treburilor de stat, \u0219i de m\u0103surile brutale luate \u00eempotriva G\u0103rzii de Fier. Carol r\u0103m\u00e2ne o personalitate controversat\u0103. De altfel, regele Mihai nu a mai reluat vreodat\u0103 leg\u0103tura cu el. Nici la ceremonia de \u00eenhumare a r\u0103m\u0103\u0219i\u021belor lui Carol al II-lea, la M\u0103n\u0103stirea Curtea de Arge\u0219 din 2003, regele Mihai nu s-a prezentat.<\/p>\n
Carol al II-lea a fost primul fiu al regelui Ferdinand \u0219i regina Maria, acesta s-a n\u0103scut pe 15 octombrie 1893, la Sinaia. Na\u0219terea lui a \u00eensemnat pentru popor o mare bucurie, fiind primul prin\u021b n\u0103scut \u00een \u021bar\u0103, precum \u0219i un semn al stabilit\u0103\u021bii \u0219i de continuitate a monarhiei. “Eu, mic\u0103 \u0219i str\u0103in\u0103, avusesem tactul de a face lucrul acesta pentru \u021bara \u0219i poporul meu: le-am dat mo\u0219tenitorul de mult dorit, l-am adus pe lume \u00een cel mai scurt timp cu putin\u021b\u0103.\u201d Carol a venit pe lume la nici m\u0103car un an distan\u021b\u0103 de c\u00e2nd mama lui a p\u0103\u0219it pentru prima dat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n
Copil\u0103ria acestuia a fost dominat\u0103 de educa\u021bia dictat\u0103 de c\u0103tre “der Onkel” – tradus ca unchiul (apelativ pentru regele Carol I al Rom\u00e2niei), dup\u0103 care, nu \u00een mod \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, a fost \u0219i numit. \u00cens\u0103 acest lucru nu \u00eenmuiase inima de ghea\u021b\u0103 a regelui,\u0219i nici nu l-a \u00eempiedicat s\u0103 \u00ee\u0219i impun\u0103 principiile \u0219i autoritatea asupra nepotului \u0219i a modului \u00een care, ca viitor rege al Rom\u00e2niei, avea s\u0103 fie crescut. Educa\u021bia pe care a primit-o a fost de la guvernante \u0219i tutori, \u00eempreun\u0103 cu regina poet\u0103 Carmen Sylva (Elisabeta a Rom\u00e2niei) \u0219i regele auster, care, f\u0103r\u0103 a l\u0103sa pe cei doi p\u0103rin\u021bi s\u0103 ai aib\u0103 un cuv\u00e2nt de spus, au reu\u0219it s\u0103 modeleze ceea ce Carol urma s\u0103 devin\u0103.<\/p>\n
Regina Maria, f\u0103c\u00e2nd o analiz\u0103 a fiului s\u0103u, a reu\u0219it s\u0103 traseze, \u00eenc\u0103 de c\u00e2nd era doar un copil, tr\u0103s\u0103turile cele mai importante din caracterul lui Carol:<\/p>\n
\u00a0“Ca \u0219i copil mic, Carol era destul de gr\u0103su\u021b, fericit \u0219i foarte ascult\u0103tor. Fiind primul n\u0103scut, evident c\u0103 era alintat de c\u0103tre toat\u0103 lumea, b\u0103tr\u00e2ni \u0219i tineri, \u0219i tot ce \u00ee\u0219i dorea \u00eei era pus la picioare. Era mult doritul mo\u0219tenitor, a\u0219adar copilul favorit al tuturor. C\u00e2nd a mai crescut un pic a devenit calm \u0219i foarte serios. (…) Micul b\u0103iat \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ea pasiunile tat\u0103lui s\u0103u \u0219i ale unchiului pentru lucrurile militare. Iubea tot ce era legat de armat\u0103, adora uniformele \u0219i ideea de disciplin\u0103 \u0219i comand\u0103. (…) \u00cen orice caz, acest copil preocupat de armat\u0103, era un chin pentru surorile lui; \u00een\u0103untrul lui dormea bine ascuns un viitor autocrat. Jocule\u021bele cu care venea, urm\u0103reau regulile \u0219i tiparele institu\u021biilor politice \u0219i militare, \u0219i asta sup\u0103ra foarte tare fetele. Carol voia ordine \u0219i precizie \u0219i avea o enorm\u0103 \u0219i impetuoas\u0103 dorin\u021b\u0103 s\u0103 domine, s\u0103 subjuge \u0219i s\u0103 impun\u0103 restric\u021bii.”<\/p>\n
Odat\u0103 cu ascensiunea la tron a tat\u0103lui s\u0103u, regele Ferdinand, \u00een anul 1914, dup\u0103 moartea unchiului, Carol devine principe mo\u0219tenitor la v\u00e2rsta de 21 de ani; toate acestea \u00eent\u00e2mpl\u00e2ndu-se pe muchia Primului R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n
Carol, \u00een timpul r\u0103zboiului, s-a preocupat de Regimentul 2 V\u00e2n\u0103tori “Regina Elisabeta” \u0219i Cerceta\u0219i, una dintre cele mai reu\u0219ite institu\u021bii din toat\u0103 \u021bara la acea vreme, creat de el \u00eensu\u0219i. \u00cen ciuda a ce urma s\u0103 se \u00eent\u00e2mple cu principele \u00een viitor, deocamdat\u0103, era descris ca fiind st\u0103ruitor, practic, logic \u0219i cinstit. Regina era, ca orice mam\u0103 m\u00e2ndr\u0103 de fiul ei “niciodat\u0103 nu ne-a nec\u0103jit pe noi, p\u0103rin\u021bii lui, e ascult\u0103tor \u0219i maleabil. E harnic \u0219i \u0219tie s\u0103 se organizeze, dar are o anumit\u0103 \u00eencredere naiv\u0103 \u00een propriile puteri, prive\u0219te solemn \u0219i pompos tot ce face, \u00eens\u0103 c\u00e2nd se apuc\u0103 de un lucru \u00eel face temeinic, sistematic, chiar dac\u0103 nu e important…”<\/p>\n
La data de 17 ianuarie 1917 Carol a plecat din \u021bar\u0103 cu politicianul Ion I.C Br\u0103tianu \u00eentr-o misiune politic\u0103 \u00een Rusia, la Petrograd, decizie ini\u021biat\u0103 de Regina Maria, care voia ea \u00eens\u0103\u0219i s\u0103 vorbeasc\u0103 cu \u021aarul despre situa\u021bia trupelor haotice ruse\u0219ti \u0219i dac\u0103 poate primi o certitudine \u00een privin\u021ba lor. Grija cea mai mare fiind ap\u0103rarea “un picului” din \u021bar\u0103 care mai r\u0103m\u0103sese, iar ru\u0219ii nu f\u0103ceau dec\u00e2t s\u0103 \u00eenr\u0103ut\u0103\u021beasc\u0103 situa\u021bia.<\/p>\n
Carol era ata\u0219at de armat\u0103 \u0219i mereu i-a tratat pe to\u021bi militarii ca fiind egalii s\u0103i: “Totul a fost foarte frumos, dar, fiind un pr\u00e2nz militar a durat mult. Carol n-a vrut s\u0103 accepte un loc de onoare, ci a stat printre ofi\u021berii foarte tineri de la cap\u0103tul mesei.” Petrecea foarte mult timp al\u0103turi de trupe, chiar \u0219i pe front. \u00cens\u0103, cu timpul, toate acestea au fost distruse c\u00e2nd Carol a pus \u00een prim-plan rela\u021bia cu Zizi Lambrino \u0219i \u00een plan secund \u00eendatoririle sale.<\/p>\n
C\u0103s\u0103toria cu Zizi Lambrino<\/strong><\/p>\n Zizi era o t\u00e2n\u0103r\u0103 din anturajul reginei Maria, cu care fusese v\u0103zut uneori \u00een \u00eemprejurimile Ia\u0219ilor sau \u00een saloanele mondene. Tat\u0103l ei era general \u00een armata rom\u00e2n\u0103. Cei doi se cuno\u0219teau din copil\u0103rie. \u00cen septembrie 1918, prin\u021bul dispare de la Regimentul de v\u00e2n\u0103tori de munte. \u00censo\u021bit de un prieten de \u00eencredere, a ajuns \u00een Ucraina trec\u00e2nd Nistrul. Aici s-a pus sub protec\u021bia unor ofi\u021beri austrieci \u0219i \u0219i-a continuat drumul p\u00e2n\u0103 la Odesa, unde s-a c\u0103s\u0103torit cu Zizi Lambrino. Politicianul I.Gh.Duca \u00ee\u0219i aminte\u0219te: “Ofi\u021berii Puterilor Centrale sunt prezen\u021bi. Autorit\u0103\u021bile inamice sunt \u00eenc\u00e2ntate c\u0103 Dinastia care le-a declarat r\u0103zboi prime\u0219te o astfel de lovitur\u0103.” Ce agrava situa\u021bia era faptul c\u0103 Odesa se afla pe teritoriul inamic, sub ocupa\u021bia Puterilor Centrale. Carol se f\u0103cea astfel vinovat de dezertare \u0219i tr\u0103dare, cu circumstan\u021be agravante, \u021bara afl\u00e2ndu-se \u00een r\u0103zboi.<\/p>\n Pentru regele Ferdinand \u0219i regina Maria, gestul fiului lor a venit ca o lovitur\u0103 puternic\u0103, date fiind condi\u021biile politice, militare \u0219i economice \u00een care se afla \u021bara.<\/p>\n Constantin Argetoianu nota \u00een Memorii: “V\u00e2lva a fost enorm\u0103, c\u0103ci Prin\u021bul, \u00een care to\u021bi ne pusesem \u00eencrederea pentru viitor, intrase pentru prima dat\u0103 \u00een gura lumii, d\u00e2ndu-ne o mare decep\u021bie.” Unii sunt pentru o pedeaps\u0103 aspr\u0103, dezmo\u0219tenirea lui Carol \u0219i trimiterea lui \u00een fa\u021ba tribunalului militar pentru dezertare. Al\u021bii \u00eens\u0103 propun o solu\u021bie bl\u00e2nd\u0103. Regina Maria, mai ales, \u00ee\u0219i ap\u0103r\u0103 copilul cu energie: “Opinia public\u0103 s-a \u00eentors \u00eempotriva lui Carol. Barbu a confirmat c\u0103 Marghiloman este ostil, se hot\u0103r\u00e2se s\u0103 cear\u0103 Regelui s\u0103-\u0219i declare fiul scos din toate drepturile f\u0103r\u0103 s\u0103 i se dea ocazia de a-\u0219i repara gre\u0219eala. Nu mai e nevoie s\u0103 spun c\u0103 vestea m-a pus pe foc \u0219i m-am ridicat furtunos declar\u00e2nd c\u0103 Marghiloman \u0219i-a v\u00e2ndut sufletul germanilor.”<\/p>\n La insisten\u021bele trimi\u0219ilor lui Ferdinand, prin\u021bul Carol se \u00eentoarce la Ia\u0219i. Este a\u0219teptat la grani\u021b\u0103 de Regina Maria cu care are discu\u021bii \u00eencordate, pline de repro\u0219uri, lacrimi \u0219i promisiuni. Va fi trimis la m\u00e2n\u0103stirea Secu-Horai\u021ba, \u00een Carpa\u021bii Orientali, l\u00e2ng\u0103 Bicaz. \u00cen 8 ianuarie 1919 c\u0103s\u0103toria este anulat\u0103. \u00cens\u0103 Carol \u00eei scrie \u00een continuare scrisori de dragoste lui Zizi \u0219i amenin\u021b\u0103 cu evadarea \u0219i cu sinuciderea. Carol vrea s\u0103 se \u00eempace cu Zizi \u0219i pentru c\u0103 ea a\u0219tepta un copil. La 1 august 1919 Carol \u00eei scrie o scrisoare prin care recunoa\u0219te c\u0103 este tat\u0103l copilului. La un moment dat, Carol va simula \u0219i o tentativ\u0103 de sinucidere, \u00eempu\u0219c\u00e2ndu-se \u00een picior la Cotroceni. Numele copilului a fost Mircea Lambrino \u0219i nu a fost niciodat\u0103 recunoscut de c\u0103tre Casa Regal\u0103 a Rom\u00e2niei.<\/p>\n Regele Ferdinand \u0219i regina Maria hot\u0103r\u0103sc s\u0103 \u00eel trimit\u0103 \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie \u00een jurul lumii. Astfel, la 20 februarie 1920, prin\u021bul Carol, \u00eenso\u021bit de Nicolae Condiescu, aghiotantul s\u0103u, pleac\u0103 din portul Constan\u021ba pe traseul Constantinopol, Atena, Alexandria, Canalul de Suez, Colombo, Bombay, Calcutta, Rangoon, Hong Kong, Shanghai, Kyoto, Hawaii, San Francisco, Chicago, New York, Londra, Paris. La sf\u00e2r\u0219itul c\u0103l\u0103toriei, Carol o \u00eent\u00e2lne\u0219te pe Elena a Greciei la Lucerna. Se pare c\u0103 este dragoste la prima vedere \u0219i principele o uit\u0103 pe Zizi Lambrino.<\/p>\n “\u00cenapoiat \u00een \u021bar\u0103, vindecat, l’Enfant prodigue a fost primit cu bra\u021bele deschise de c\u0103tre poporul s\u0103u \u0219i de guvern. La final de octombrie 1920 \u0219i-a f\u0103cut intrarea triumfal\u0103 \u00een Bucure\u0219ti. Prigonitul de p\u00e2n\u0103 atunci, prizonierul de la P\u00e2ng\u0103ra\u021bi, de la M\u00e2n\u0103stirea de la Bistri\u021ba, sinuciga\u0219ul din amor, expediat cu un an \u00eenainte s\u0103 fac\u0103 ocolul lumii, a fost primit cu un alai deosebit, ca \u0219i cum s-ar fi \u00eenapoiat de la o mare b\u0103t\u0103lie pe care o c\u00e2\u0219tigase, de\u0219i o victorie nu o purtase dec\u00e2t la Lucerna, pe o canapea.”<\/p>\n C\u0103s\u0103toria cu principesa Elena<\/strong><\/p>\n Carol se mai c\u0103s\u0103tore\u0219te \u00eenc\u0103 o dat\u0103 la Atena, Grecia (10 martie 1921), cu principesa Elena a Greciei \u0219i Danemarcei, iar dup\u0103 dou\u0103 luni am\u00e2ndoi s-au \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia \u0219i \u00een cele din urm\u0103, s-au stabilit la Bucure\u0219ti. \u00cen perioada logodnei, Carol expediaz\u0103 scrisori c\u0103tre Zizi Lambrino \u00een care \u00eei confirm\u0103 faptul c\u0103 a trecut mai departe “\u00centorc o pagin\u0103 nou\u0103 \u00een cartea vie\u021bii mele” \u0219i “N-am cedat f\u0103r\u0103 s\u0103 lupt. Am rezistat p\u00e2n\u0103 \u00een ultima clip\u0103 \u0219i numai c\u00e2nd m-am v\u0103zut singur m-am declarat \u00eenvins.”\u00a0 Tot a\u0219a expediaz\u0103 \u0219i \u0219armantei actri\u021be Mirella Marcovici, ultima sa iubire pasager\u0103, care p\u0103rea s\u0103 triumfe pe ecranele pariziene de atunci, o scrisoare prin care o \u00een\u0219tiin\u021beaz\u0103 despre logodna cu principesa Elena. Aceasta pare surprins\u0103 \u0219i, revoltat\u0103, \u00eel acuz\u0103 pe principe c\u0103 se c\u0103s\u0103tore\u0219te “din plictiseal\u0103”. \u00cen cadrul acestei c\u0103s\u0103torii s-a n\u0103scut, pe 25 octombrie 1921, prin\u021bul Mihai. Acest mariaj s-a deteriorat la scurt timp prin aventura lui Carol, atunci principe mo\u0219tenitor, cu Elena Lupescu (cunoscut\u0103 ca \u201eMagda Lupescu\u201d, 1895-1977), fiic\u0103 a lui Nicolas Gr\u00fcnberg, un farmacist evreu, botezat cre\u0219tin-ortodox, care a adoptat numele de Nicolae Lupescu. Elena Lupescu a fost, ini\u021bial, so\u021bia ofi\u021berului de armat\u0103 Ion T\u00e2mpeanu. Principele o \u00eent\u00e2lnea \u00een timpul absen\u021belor principesei Elena din \u021bar\u0103.<\/p>\n Criza dinastic\u0103<\/strong><\/p>\n Astfel, principele mo\u0219tenitor a cauzat un alt scandal \u00een 1925. A aruncat \u021bara \u00eentr-o criz\u0103 dinastic\u0103, c\u00e2nd a renun\u021bat la succesiunea la tron, printr-o scrisoare trimis\u0103 de la Vene\u021bia, \u0219i apoi, o alta de la Milano. A profitat de o \u00eendatorire dinastic\u0103, reprezentarea Familiei Regale la \u00eenmorm\u00e2ntarea Reginei Alexandra, m\u0103tu\u0219a Reginei Maria \u0219i so\u021bia Regelui Eduard al VII-lea, \u00een Marea Britanie, de unde nu se mai \u00eentoarce \u0219i pleac\u0103 la Paris \u00eempreun\u0103 cu Elena Lupescu. Dup\u0103 c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, Carol se afl\u0103 \u00een Vene\u021bia \u0219i trimite, la data de 5 decembrie, o scrisoare de abdicare. Nu era prima dat\u0103 c\u00e2nd acesta invoca o asemenea cerere, ini\u021bial \u00eent\u00e2mpl\u00e2ndu-se cu Zizi Lambrino \u00een plin r\u0103zboi. \u00cens\u0103, \u00een cazul Elena Lupescu, lucrurile stau altfel. Carol este de departe de a dori s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la Bucure\u0219ti, afirm\u0103 c\u0103 vrea tr\u0103iasc\u0103 departe de \u021bar\u0103, ca un simplu civil. Reac\u021bia lui dup\u0103 discu\u021biile cu emisarii este s\u0103 trimit\u0103 o a doua scrisoare, de data asta de la Milano.<\/p>\n \u201eDeclar prin aceasta c\u0103 renun\u021b irevocabil la toate drepturile, titlurile \u0219i prerogativele de care, \u00een virtutea Constitu\u021biei \u0219i a Statutului Familiei Regale, m-am bucurat p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Ca principe al Rom\u00e2niei \u0219i ca membru al Familiei Regale. Renun\u021b, totodat\u0103, la drepturile ce mi-ar reveni prin legile \u021b\u0103rii asupra fiului meu \u0219i averii sale. Mai declar c\u0103 nu voi avea nicio preten\u021bie asupra drepturilor la care am renun\u021bat de bun\u0103voie \u0219i din proprie ini\u021biativ\u0103 \u0219i m\u0103 angajez, pentru binele tuturor, s\u0103 nu m\u0103 \u00eentorc \u00een \u021bar\u0103 timp de zece ani, iar dup\u0103 expirarea acestui termen s\u0103 nu m\u0103 mai \u00eentorc f\u0103r\u0103 autoriza\u021bia Suveranului. Milano 28 decembrie 1925<\/p>\n Principesa Elena \u0219i principele mo\u0219tenitor Carol<\/strong><\/p>\n \u00centruc\u00e2t principele a refuzat s\u0103 se \u00eentoarc\u0103, Regele Ferdinand, fiind bolnav, a con\u0219tientizat c\u0103 era momentul s\u0103 ia o hot\u0103r\u00e2re. A convocat la sf\u00e2r\u0219itul anului 1925, la Sinaia, Consiliul de Coroan\u0103 pentru a cere dec\u0103derea din drepturile de mo\u0219tenitor a prin\u021bului \u0219i declararea lui Mihai, fiul lui Carol \u0219i nepotul lui Ferdinand, ca viitor Rege al Rom\u00e2niei, iar p\u00e2n\u0103 la majoratul acestuia s\u0103 existe o Regen\u021b\u0103 format\u0103 din trei persoane.<\/p>\n Pentru dezmo\u0219tenirea lui Carol s-au pronun\u021bat Br\u0103tianu, \u0218tibey, Averescu. Iorga \u0219i Argetoianu au fost pentru continuarea negocierilor cu Carol, iar Maniu \u0219i Mihalache au cerut modera\u021bie. Consiliul de Coroan\u0103 accept\u0103 dorin\u021ba Regelui Ferdinand, care renun\u021b\u0103 la sentimentele sale paterne fa\u021b\u0103 de Carol, spre binele t\u0103rii \u0219i aprob\u0103 renun\u021barea la tron a propriului fiu. Dezam\u0103girea resim\u021bit\u0103 de Rege a fost puternic\u0103 \u0219i \u00eei va accelera evolu\u021bia bolii.<\/p>\n Prin\u021bul Carol, sub numele de Carol Caraiman, a tr\u0103it o vreme \u00een Italia, apoi \u00een Anglia. Cel mai mult \u00eei pl\u0103cea s\u0103 viziteze Parisul \u00eempreun\u0103 cu amanta sa. \u00cen exilul din Fran\u021ba, prin\u021bul Carol s-a instalat din iulie 1927 la castelul din Co\u00ebsme \u00e0 Bell\u00eame (localitate apropiat\u0103 de Nogent-le-Rotrou, departamentul Orne), \u00eempreun\u0103 cu Elena Lupescu.<\/p>\n Regina Maria va scrie \u00een jurnal:<\/strong><\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 “Ei, doamne! Cum pot relata \u00een cuvinte simple? Sitta (apelativul principesei Elena) a venit la mine \u0219i…Carol a repetat prima lui dezertare. Carol nu se mai \u00eentoarce! Cu s\u00e2nge rece \u0219i f\u0103r\u0103 sentimente, el scrie mamei lui \u0219i so\u021biei sale c\u0103 abandoneaz\u0103 totul, c\u0103 este ne\u00een\u021beles, judecat gre\u0219it, desconsiderat \u0219i, ca atare, s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 renun\u021be la tot \u0219i s\u0103 dispar\u0103.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Sitta \u0219i cu mine am fost \u00eengrozitor de nelini\u0219tite \u00een ultimul timp. Noi \u0219tiam c\u0103 este \u00een m\u00e2inile unei femei rele, pe care noi to\u021bi o cuno\u0219team. Marea noastr\u0103 nelini\u0219te nu era \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 de nimeni. Nimeni nu \u0219i-ar fi putut imagina c\u0103 el putea ac\u021biona at\u00e2t de abominabil – nu era de crezut, dar la \u00eenapoierea mea \u00een aceast\u0103 toamn\u0103, eu l-am g\u0103sit pe Carol un om schimbat, un om bolnav, un om obsedat. N-am scris niciodat\u0103 ce s-a \u00eent\u00e2mplat. El \u0219i-a distrus c\u0103minul – asta s-a \u00eent\u00e2mplat, nimicind totul pentru o mic\u0103 evreic\u0103 cu p\u0103rul ro\u0219u cu o reputa\u021bie groaznic\u0103.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Am stat, Sitta \u0219i cu mine, \u0219i am privit groz\u0103via \u00een fa\u021b\u0103. (…) Noi l-am chemat pe Majestatea sa. To\u021bi trei am stat ca \u0219i cum am fi fost lovi\u021bi de tr\u0103snet. (…) Dar Sitta, copilul, noi, p\u0103rin\u021bii lui \u021bara sa, armata \u00een care a servit! Ru\u0219ine! Ru\u0219ine! Ru\u0219ine!” Luni 21 decembrie 1925, Cotroceni [21]<\/p>\n De\u0219i principesa Elena a \u00eencercat \u00een nenum\u0103rate ocazii s\u0103 \u00eendrepte lucrurile \u0219i s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 cu el, Carol a r\u0103mas \u00een continuare rece \u0219i neclintit \u00een hot\u0103r\u00e2rea sa.<\/p>\n Regina Maria a \u00eencercat acela\u0219i lucru \u00een octombrie 1926, c\u00e2nd s-a oprit la Paris \u00een drumul ei spre Statele Unite ale Americii, \u00eens\u0103 lucrurile r\u0103m\u00e2n la fel.<\/p>\n Tot \u00een cursul aceluia\u0219i an, Carol s-a \u00eent\u00e2lnit cu Regele Ferdinand \u00een august, pentru ultima dat\u0103, la Paris. O \u00eent\u00e2lnire emo\u021bionant\u0103, \u00een urm\u0103 c\u0103reia de data asta Ferdinand era cel care nu-i putea promite nimic cu referire la inten\u021biile acestuia de a se mai \u00eentoarce \u00een \u021bar\u0103.<\/p>\n Urm\u0103torul an este dominat de moartea Regelui Ferdinand la data de 18 iulie 1927, la Peli\u0219or, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 o \u021bar\u0103 divizat\u0103 \u00eentre simpatizan\u021bii \u0219i opozan\u021bii lui Carol. Argetoianu men\u021biona imediat dup\u0103 moartea regelui “Principesa Elena \u0219i micul Rege au sosit la Cotroceni. I-am ie\u0219it \u00eentru \u00eent\u00e2mpinare cu Br\u0103tianu, era s\u0103rmana femeie foarte emo\u021bionat\u0103, se \u00eentreba ce soart\u0103 \u00eel a\u0219teapt\u0103 pe copilul ei chemat a se urca pe tron at\u00e2t de t\u00e2n\u0103r \u0219i av\u00e2nd peste hotare un tat\u0103 pe care deocamdat\u0103 \u021bara nu-l dorea….” Lui Carol i s-a refuzat autoriza\u021bia de a reveni \u00een \u021bar\u0103 pentru \u00eenmorm\u00e2ntarea tat\u0103lui s\u0103u.<\/p>\n Regen\u021ba se formeaz\u0103 din Principele Nicolae (fratele lui Carol), patriarhul Miron Cristea \u0219i pre\u0219edintele \u00cenaltei Cur\u021bi de Casa\u021bie, Gheorghe Buzdugan. La patru luni distan\u021b\u0103 moare \u0219i Ion I.C Br\u0103tianu, marc\u00e2nd \u00eenceputul \u00eencerc\u0103rilor lui Carol de a se \u00eentoarce. At\u00e2ta vreme c\u00e2t Regele \u0219i Br\u0103tianu erau \u00een via\u021b\u0103, iar partidul liberal continua s\u0103 domine politica rom\u00e2neasc\u0103, Carol nu avea nicio \u0219ans\u0103 s\u0103 revin\u0103 pe tron. Formula Regen\u021bei fiind nesigur\u0103 \u00eei ofereau lui Carol \u0219ansele potrivite. Carol nu ducea lips\u0103 nici de simpatizan\u021bi, cum ar fi persoane \u00een zona armatei, partidul \u021b\u0103r\u0103nesc, intelectuali ca Nicolae Iorga, Octavian Goga, Nae Ionescu, chiar \u0219i fratele s\u0103u, principele Nicolae, pe care \u00eel dezgusta politica \u0219i care opta mai mult pentru via\u021ba particular\u0103<\/p>\n Divor\u021bul de principesa Elena<\/strong><\/p>\n \u00cen anul 1928 Carol dore\u0219te cu orice pre\u021b divor\u021bul de principesa-mam\u0103 Elena, \u00eens\u0103 aceasta refuz\u0103. \u00cen urma acestui refuz, Carol \u00eencepe s\u0103 orchestreze un \u0219antaj prin care principesa s\u0103 doreasc\u0103 de fapt divor\u021bul, un fel de antagonizare a ei \u0219i sp\u0103lare a p\u0103catelor lui, publicul trebuia s\u0103 cread\u0103 c\u0103 el a fost p\u0103r\u0103sit \u0219i alungat, de\u0219i presa str\u0103in\u0103 \u00eel prezenta mereu al\u0103turi de amant\u0103. Astfel principesa a cedat presiunilor lui \u0219i \u00eentregului s\u0103u joc de manipulare stil du-te-vino (\u021binta lui fiind, de fapt, u\u0219oara ei \u00eenl\u0103turare din \u021bar\u0103 c\u00e2nd el avea s\u0103 se re\u00eentoarc\u0103).<\/p>\n Tot a\u0219a a pretins c\u0103 a fost alungat de pe tron, nu c\u0103 ar fi renun\u021bat la tron, \u0219i c\u0103 ar fi fost victima unei cabale organizate de mama sa, Regina Maria, Ion I.C Br\u0103tianu \u0219i Barbu Stirbey. Evident totul era o minciun\u0103 menit\u0103 s\u0103 acopere aventura sa cu Elena Lupescu.<\/p>\n Rege al Rom\u00e2niei (1930\u20131940) Restaurarea regelui Carol al II-lea pe tron (1930)<\/strong><\/p>\n Partizanii re\u00eentoarcerii lui Carol pe tron a\u0219teptau momentul oportun. Iar acesta a r\u0103s\u0103rit la \u00eenceputul verii anului 1930. Carol, f\u0103r\u0103 niciun plan clar, pleac\u0103 spre Rom\u00e2nia de la Paris cu un automobil (Matthieu Boisdron, op. cit. p. 38), cu destina\u021bia M\u00fcnchen, de unde ia avionul, aterizeaz\u0103 la Cluj, de unde ia alt avion, iar mai apoi ajunge la aeroportul B\u0103neasa, pe 6 iunie. \u00centr-o ma\u0219in\u0103 Carol sose\u0219te la Palatul Cotroceni, unde este \u00eent\u00e2mpinat de Principele Nicolae.<\/p>\n Regina Maria relateaz\u0103 \u00een jurnalul s\u0103u din tren, afl\u00e2ndu-se \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie:<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 “O veste incredibil\u0103 mi-a fost transmis\u0103 la Viena. O telegram\u0103 de la Nicky (apelativul Principelui Nicolae) \u0219i c\u00e2teva cuvinte: “Carol se \u00eentoarce la noi, formidabil entuziasm, totul bine,cu dragoste, Nicky!” Deci asta este ceea ce pl\u0103nuiau ei! Pe la spatele meu \u0219i al lui Barbu, de care se temeau, cei doi fra\u021bi ajuta\u021bi de armat\u0103 au pl\u0103nuit asta. Nici nu \u0219tiu cum s\u0103 m\u0103 simt! Care ar putea fi consecin\u021bele acestui act? “Formidabil entuziasm”- fire\u0219te, poporul \u0219i armata care l-au dorit \u00eenapoi, dar care o s\u0103 fie reac\u021bia Partidului Liberal? \u0218i ce o s\u0103 spun\u0103 Sitta? Ce o s\u0103 fac\u0103 ea?…”<\/p>\n Vestea c\u0103 s-a \u00eentors a bulversat mediile politice. La Cotroceni se fac negocieri toat\u0103 noaptea dintre 6-7 iunie, \u00eentre Iuliu Maniu, prim-ministru \u00een aceea perioad\u0103, \u0219i Carol. Maniu \u00eei aminte\u0219te condi\u021biile venirii sale, care nu includeau, pe de alt\u0103 parte, re\u00eentoarcerea sa pe tron. El trebuia s\u0103 fie membru al Regen\u021bei \u0219i, mai ales, s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o reconciliere cu principesa-mam\u0103 Elena \u0219i, de asemenea, s\u0103 nu o aduc\u0103 \u00een \u021bar\u0103 pe Elena Lupescu. Carol accept\u0103. \u00cens\u0103 urm\u0103toarea zi cere s\u0103 fie \u00eencoronat, dovedind adev\u0103ratele sale inten\u021bii. Regen\u021ba \u0219i Iuliu Maniu nu sunt de acord, declar\u0103 c\u0103 au jurat credin\u021b\u0103 regelui Mihai.<\/p>\n Carol, sus\u021binut de armat\u0103, face propriul lui joc. Iar printre politicieni, ca \u0219i \u00een Regen\u021b\u0103, e dezbinare. \u021a\u0103r\u0103ni\u0219tii cred c\u0103 vor avea un sprijin politic de la rege \u0219i c\u0103 \u00eei vor \u00eenlocui pe liberali din gra\u021biile Cur\u021bii Regale. Carol a promis, a dat asigur\u0103ri, s-a angajat. Liberalii ajung s\u0103 se scindeze din cauza opiniilor contradictorii dintre membri. Iuliu Maniu \u00ee\u0219i d\u0103 demisia la 7 iunie. Gheorghe Mironescu devine prim-ministru \u0219i anuleaz\u0103 decizia din 4 ianuarie 1926 \u0219i a punctelor 6 \u0219i 7 din statutul Casei Regale, prin care Carol \u00ee\u0219i pierduse drepturile la tron. Regen\u021ba se auto-dizolv\u0103. Astfel Carol \u00ee\u0219i detroneaz\u0103 propriul fiu \u0219i devine rege pe 8 iunie 1930.<\/p>\n Regele Mihai \u00ee\u0219i va aminti momentul re\u00eent\u00e2lnirii cu tat\u0103l s\u0103u:<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 “Mama ceruse \u00een mod imperios ca s\u0103 nu fiu eu acela care s\u0103 mearg\u0103 \u00eenaintea lui, ci el s\u0103 vin\u0103 la Rege. A venit deci el \u00een calea noastr\u0103. \u00cemi amintesc, ca \u0219i cum s-ar fi \u00eent\u00e2mplat ieri. Se aflau acolo unchiul meu- prin\u021bul regent Nicolae, m\u0103tu\u0219a mea-principesa Elisabeta, \u0219i mama mea, aduna\u021bi cu to\u021bii \u00een salon. Mama privea pe fereastr\u0103, \u00eentr-o stare de agita\u021bie extrem\u0103. De\u0219i st\u0103tea cu spatele la mine, \u0219tiam c\u0103 pl\u00e2nge. Iar acolo a\u0219ezat c\u0103lare pe un scaun, se afla b\u0103rbatul pe care nu-l cuno\u0219team. \u00cenalt, ar\u0103tos, cu o musta\u021b\u0103 scurt\u0103. Era tat\u0103l meu. M-a privit \u00eendelung, apoi s-a ridicat \u00een picioare \u0219i m-a luat \u00een bra\u021be, eu \u00eentorceam capul spre mama, care pl\u00e2ngea pe t\u0103cute. \u0218tiam ce reprezenta tat\u0103l meu pentru ea \u0219i acest\u0103 scena \u00eemi era teribil de nepl\u0103cut\u0103. Nu-mi era fric\u0103 de el, la drept vorbind, \u00eens\u0103 ceva m\u0103 deranja, \u00een fond nu sim\u021beam niciun fel de bucurie. Nu \u0219tiam c\u0103 avea s\u0103 urmeze cea mai rapid\u0103 lovitur\u0103 de stat din istorie.”<\/p>\n C\u00e2teva zile mai t\u00e2rziu, fosta so\u021bie prime\u0219te o vizit\u0103 de la Principele Nicolae, juc\u00e2nd rolul de intermediar, pentru a o ruga s\u0103 scrie o scrisoare oficial\u0103 lui Carol, prin care s\u0103-i cear\u0103 s\u0103 nu anuleze divor\u021bul. Carol se opunea anul\u0103rii divor\u021bului mult mai \u00eenver\u0219unat dec\u00e2t se opusese ea, dar cererea continu\u0103 a poporului de \u00eemp\u0103care \u00eel pusese \u00eentr-o situa\u021bie penibil\u0103. I se cerea, practic, Elenei s\u0103 se incrimineze pentru a acoperi gre\u0219elile lui Carol. Principesei \u00eei vine ideea s\u0103 anuleze con\u021binutul scrisori printr-o formulare care ar dovedi c\u0103 nu fusese scris\u0103 din proprie ini\u021biativ\u0103, spre marea furie a lui Carol, care a\u0219a nu se mai putea folosi de scrisoare.<\/p>\n Se spune, totu\u0219i, c\u0103, la \u00eenceput, Carol \u0219i fosta sa so\u021bie au fost v\u0103zu\u021bi \u00eempreun\u0103 cu diferite ocazii. Ba, mai mult, Carol venea des la dejun la principes\u0103, \u00een Casa de la \u0218osea, \u0219i p\u0103rea dispus s\u0103 vorbeasc\u0103 deschis despre trecutul lor comun, despre erorile \u0219i momentele care ar fi putut fi evitate sau aplanate. \u00cen iulie se mai joac\u0103 un ultim act al dramei lor. Carol pleac\u0103 la Sinaia, unde locuie\u0219te la Foi\u0219or. Elena \u0219i Mihai locuiau la Pele\u0219, \u00eens\u0103 Carol \u00eei poftea zilnic la ceai. Tot ce a stricat o probabil\u0103 \u00eemp\u0103care \u00eentre cei doi a fost apari\u021bia mai t\u00e2rzie a amantei lui \u00een \u021bar\u0103.<\/p>\n De la \u00eenceputul domniei sale, Carol al II-lea \u0219i-a luat foarte \u00een serios rolul de \u0219ef al Casei Regale. A anihilat-o din punct de vedere politic pe Regina Maria, l-a \u00eenl\u0103turat de la curte pe Barbu \u0218tribey \u0219i a \u00eencercat toate metodele de expediere a fostei so\u021bii, Elena, peste grani\u021be. I-a interzis \u00een mod special mamei sale s\u0103 desf\u0103\u0219oare vreo activitate politic\u0103 \u0219i i-a impus s\u0103 se stabileasc\u0103 la celelalte castele din \u021bar\u0103 (Castelul Bran \u0219i Castelul Balcic). Interesul lui era s\u0103 o \u021bin\u0103 la distan\u021b\u0103 de via\u021ba public\u0103 de la Bucure\u0219ti, trimi\u021b\u00e2nd-o, practic, \u00eentr-un exil. \u0218tirbey, diplomat \u0219i abil, evit\u0103 \u00eens\u0103 orice situa\u021bie nepl\u0103cut\u0103 \u0219i pleac\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, stabilindu-se \u00een Elve\u021bia.<\/p>\n Societatea rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i-a pus mari speran\u021be \u00een Carol. Se spera c\u0103 odat\u0103 ce regele se \u00eentorsese, lucrurile se vor \u00eendrepta. Economia rom\u00e2neasc\u0103 era \u00een plin\u0103 criz\u0103. Lumea a\u0219tepta s\u0103 se termine confuzia de la v\u00e2rf, unde Regen\u021ba era departe de a st\u0103p\u00e2ni situa\u021bia. \u00cens\u0103 el \u0219i-a \u00eenc\u0103lcat, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, angajamentele pe care le avea.<\/p>\n De exemplu, Elena Lupescu sose\u0219te pe nea\u0219teptate \u00een august 1930, de\u0219i Carol promisese c\u0103 acest lucru nu se va \u00eent\u00e2mpla. Amanta regal\u0103 se \u00eentoarce dup\u0103 ce urm\u0103rise de la Paris evenimentele din \u021bar\u0103, tem\u00e2ndu-se c\u0103, \u00eentr-un moment de sl\u0103biciune, Carol s-ar fi putut \u00eentoarce la principes\u0103. \u00centr-o scrisoare Lupeasca \u00eei repro\u0219a:<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 “Dup\u0103 ziare \u00eennebunesc. Matin de azi spune c\u0103 la dineul dat la Cotroceni \u0219i la care trebuia s\u0103 vin\u0103 \u0219i of (principesa-mam\u0103 Elena) pentru a celebra reunirea voastr\u0103, a avut loc. Maic\u0103, Maic\u0103, Maic\u0103, Maic\u0103 v\u0103d c\u0103 divor\u021bul religios a fost anulat, ce s\u0103 mai pricep?(…) At\u00e2t Mama, c\u00e2t \u0219i celelalte au pus m\u00e2na pe tine \u0219i te joac\u0103 dup\u0103 cum c\u00e2nt\u0103.”<\/p>\n Carol a ascuns-o c\u00e2teva luni la Sinaia, dar secretul va fi dezv\u0103luit \u00een noiembrie, c\u00e2nd a adus-o la Palatul Regal din Bucure\u0219ti. Iuliu Maniu afl\u0103 \u0219i demisioneaz\u0103 din nou. Astfel, Carol \u00ee\u0219i pierde credibilitatea \u00een fa\u021ba singurului partid care avea \u00eencredere \u00een el. De atunci Partidul Na\u021bional \u021a\u0103r\u0103nesc a fost principalul s\u0103u critic. Practic, Carol i-a manipulat \u0219i pe adversarii \u0219i pe sus\u021bin\u0103torii lui. Era dornic s\u0103 conduc\u0103 Rom\u00e2nia, atras de ideea de a fi rege, dar nedispus s\u0103 fac\u0103 sacrificiile cerute de pozi\u021bia unui rege. Va domni zece ani, p\u00e2n\u0103 \u00een septembrie 1940. Au fost zece ani de succese economice, de prosperitate, \u00eens\u0103 \u0219i de e\u0219ecuri. S-a vorbit mult despre corup\u021bia regimului s\u0103u \u0219i a sa proprie. S-a speculat mult pe marginea pove\u0219tii cu Elena Lupescu.<\/p>\n Regimul carlist \u0219i camarila regal\u0103<\/strong><\/p>\n Carol,fire autoritar\u0103, nu se bazeaz\u0103 pe partide, a\u0219a cum procedaser\u0103 Carol I \u0219i Ferdinand. Dorea ca mini\u0219trii s\u0103 asculte de el, nu de \u0219efii de partid. Carol se vede superior partidelor, de aceea a dus o politic\u0103 de sl\u0103bire a puterii partidelor \u00een care nu avea \u00eencredere. A \u00eencurajat disiden\u021bele \u0219i sciziunile, s-a amestecat \u00een treburile guvernelor, a dorit s\u0103-i fie acceptate solu\u021biile. \u0218i-a impus favori\u021bii ca mini\u0219tri. A cerut tuturor subordonare fa\u021b\u0103 de voin\u021ba sa.<\/p>\n Regele urm\u0103rea ceea ce \u00ee\u0219i propusese: un regim carlist. Impun\u00e2nd un guvern deasupra partidelor, alc\u0103tuit din oameni care \u00eei erau fideli.<\/p>\n \u00cen anul 1932, Nicolae Iorga demisioneaz\u0103, \u00eel urmeaz\u0103 alte trei guverne de durat\u0103 scurt\u0103, conduse de Iuliu Maniu \u0219i Alexandru Vaida-Voevod. Ultimul se retrage \u00een anul 1933. Acelea\u0219i cauze, acelea\u0219i efecte: amestecul regelui. Circumstan\u021bele: criza economic\u0103 \u0219i ascensiunea extremei drepte. Clasa politic\u0103 este acuzat\u0103 de corup\u021bie \u0219i neputin\u021b\u0103 \u00een a rezolva problemele economice \u0219i sociale grave de la \u00eenceputul anilor ’30.<\/p>\n \u00cen jurul lui Carol se formeaz\u0103 un grup de favori\u021bi, numit “camarila regal\u0103”, \u00een centrul c\u0103ruia se afla nimeni alta dec\u00e2t Elena Lupescu. Din camaril\u0103 f\u0103ceau parte: Nicolae Malaxa, Max Auschnitt – industria\u0219i, Aristide Blank – bancher, Mihail Manoilescu, Richard Franasovici- politicieni, Gabriel Marinescu – prefectul poli\u021biei, Puiu Dumitrescu- secretar particular \u0219i mul\u021bi al\u021bii.<\/p>\n Camarila juca un rol important din ce \u00een ce mai semnificativ \u00een via\u021ba politic\u0103 \u0219i economic\u0103. O m\u00e2n\u0103 de profitori formeaz\u0103 o Curte neoficial\u0103, unde se distribuie favoruri \u0219i se \u021bes intrigi.<\/p>\n Odat\u0103 cu ascensiunea lui Hitler \u00een Germania, grupurile de extrem\u0103-dreapta din Rom\u00e2nia devin mai active. Ele ap\u0103ruser\u0103 la \u00eenceputul anilor ’20, \u00een mediile studen\u021be\u0219ti. Se distinge cel mai mult Garda de Fier prin violen\u021bele politice pe care le declan\u0219eaz\u0103, dar \u0219i prin influen\u021ba ei cresc\u00e2nd\u0103. Ideile antiparlamentare, antisemite, na\u021bionaliste caracterizeaz\u0103 \u00eentrutotul acest grup. Din anul 1933, atentatele, amenin\u021b\u0103rile, agita\u021bia \u0219i violen\u021bele devin un fapt cotidian.<\/p>\n Regele caut\u0103 pe cineva capabil \u0219i hot\u0103r\u00e2t \u00een a combate Garda de Fier. \u00cel invit\u0103 pe I.Gh. Duca, liberal, s\u0103 formeze un guvern. \u00cei evitase sistematic pe liberali pentru mult\u0103 vreme, dar, \u00een acel moment, nu vedea alt\u0103 solu\u021bie. Acesta organizeaz\u0103 alegeri \u0219i printr-un decret dizolv\u0103 Garda de Fier, chiar \u00een timpul campaniei electorale. Liberali c\u00e2\u0219tig\u0103 \u0219i Duca este numit prim-ministru. \u00cencercarea de oprimare a G\u0103rzii de Fier le-a adus legionarilor ipostaza de victime ale regimului \u0219i, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103, multe simpatii. Atacurile \u00eencepeau cu tema amantei regale de origine evreiasc\u0103, Elena Lupescu, continuau cu acuza\u021bia de corup\u021bie adus\u0103 camarilei \u0219i se terminau cu tronul \u0219i via\u021ba regelui. \u00cens\u0103, la 30 decembrie 1933, I Gh. Duca va fi asasinat \u00een gara din Sinaia de trei legionari care alc\u0103tuiau o “echip\u0103 a mor\u021bii”. Atunci opinia popula\u021biei se schimb\u0103. Garda de Fier nu ezitase s\u0103 ucid\u0103 \u0219eful guvernului. Oricine trebuia s\u0103 se simt\u0103 \u00een pericol, chiar \u0219i regele.<\/p>\n \u00cen luna aprilie \u00een 1933, fratele mai mic al regelui, Principele Nicolae, ad\u0103ug\u0103 la tensiunea deja existent\u0103 \u00een familia regal\u0103, se c\u0103s\u0103tore\u0219te \u00een secret cu Ioana Dolletti-S\u0103veanu, la fel cum f\u0103cuse Carol \u00een 1918 cu Zizi Lambrino. Acesta ac\u021bioneaz\u0103 ferm \u0219i \u00eel oblig\u0103 pe Nicolae s\u0103 divor\u021beze, el refuz\u0103 \u0219i este nevoit s\u0103 plece \u00een Occident. \u00cen anul 1935 se \u00eempac\u0103, dar ajung repede la conflict din cauza simpatiilor \u0219i sprijinul acordat de principele Nicolae legionarilor. Cum regele era \u00een r\u0103zboi declarat cu legionarii, reac\u021bia sa nu a \u00eent\u00e2rziat. Carol \u00eel \u0219terge, \u00een 1937, pe principe din registrele Casei Regale Hohenzollern-Sigmaringen pe baz\u0103 de tr\u0103dare.<\/p>\n Regele Carol al II-lea d\u00e2nd m\u00e2na cu Joel Teitelbaum, rabinul \u0219ef al dinastiei hasidice Satmar<\/p>\n \u00cen Rom\u00e2nia nu existau, practic, comuni\u0219ti, dar la extrema-dreapt\u0103 lucrurile deveneu tot mai amenin\u021b\u0103toare (sus\u021binu\u021bi de Berlin, legionarii c\u00e2\u0219tigau teren). Carol a \u00eencercat, la un moment dat, s\u0103-i aduc\u0103 sub controlul s\u0103u, dar f\u0103r\u0103 succes. Regele era considerat de legionari un du\u0219man \u0219i un “jidovit”, datorit\u0103 toleran\u021bei sale fa\u021b\u0103 de evrei.<\/p>\n \u00cen timpul unei vizite de a lui Carol \u00een Occident, \u00een anul 1938, legionari s-au dedat unor noi acte de violen\u021be. Regele i-a ordonat telefonic lui Armand C\u0103linescu, prim-ministru \u00een aceea perioad\u0103, s\u0103 fie uci\u0219i liderii legionari. C\u00e2nd a auzit ce i s-a cerut, acesta a spus: “Sire, mi-a\u021bi semnat actul de condamnare la moarte.” [28] De la \u00eenchisoarea din R\u00e2mnicu-S\u0103rat au fost ridica\u021bi, \u00een noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1938, 14 de\u021binu\u021bi \u00een frunte cu Zelea Codreanu, \u00eempreun\u0103 cu asasinii lui I.Gh. Duca \u0219i cei ai lui Mihai Stelescu, ucis \u00een 1936 de o alt\u0103 echip\u0103 a mor\u021bii. To\u021bi ace\u0219ti de\u021binu\u021bi au fost uci\u0219i, prin strangulare, \u00een Tinc\u0103be\u0219ti, sub pretextul unei tentative de evadare.<\/p>\n Armand C\u0103linescu va fi asasinat \u0219i el la data de 21 septembrie 1939 \u00een mijlocul Bucure\u0219tiului de c\u0103tre un grup condus de Horia Sima, refugiat la Berlin. Odat\u0103 cu aceasta, generalul Gheorghe Arge\u0219eanu a primit ordinul de a pedepsi pe cei responsabili. Astfel, liderii legionarilor din fiecare jude\u021b au fost aresta\u021bi \u0219i executa\u021bi, apoi expu\u0219i \u00een pia\u021ba public\u0103 \u00eempreun\u0103 cu “echipa mor\u021bii”. Nu a existat niciun proces iar cadavrele au fost l\u0103sate c\u00e2teva zile \u00eentregi pentru a fi v\u0103zute de popula\u021bia Bucure\u0219tiului.<\/p>\n Europa, \u0219i \u00eempreun\u0103 cu ea Rom\u00e2nia, intra \u00een zodia Satanei, cum avea s-o denumeasc\u0103 regele Carol al II-lea. Temerile lui se legau, \u00een special, de jocurile politice europene, care puneau \u00een mare pericol \u021bara. El r\u0103m\u00e2ne loial Fran\u021bei \u0219i Angliei \u0219i nu era deloc de acord cu ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een Germania. \u00cen jurnalul s\u0103u va scrie: “Totul se joac\u0103 \u00eentre Germania, Rusia \u0219i Societatea Na\u021biunilor.<\/p>\n Dictatura regal\u0103 (1938-1940)<\/strong><\/p>\n Succesul electoral al extremei drepte din decembrie 1937 \u00eel \u00eengrijorase pe rege. Era momentul s\u0103 pun\u0103 piciorul \u00een prag \u0219i s\u0103 treac\u0103 la ofensiv\u0103.<\/p>\n Profit\u00e2nd de sl\u0103biciunea guvernului condus de Goga, (prim-ministru de la 28 decembrie 1937 p\u00e2n\u0103 la 11 februarie 1938), Carol trece la o ac\u021biune care a lichidat total regimul democratic. \u00cen noaptea de 10-11 februarie 1938, Carol a \u00eenlocuit guvernul Goga cu un guvern consultativ condus de Patriarhul Miron Cristea. Aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 era o grav\u0103 \u00eenc\u0103lcare a regimului democratic, pe care regele a motivat-o prin \u00eencercarea de a restabili ordinea public\u0103. De fapt, a fost o lovitur\u0103 de stat. Pe 20 februarie 1938 Carol a abolit Constitu\u021bia de la 1923, \u00eenlocuind-o cu alta (Constitu\u021bia de la 1938) care \u00eei d\u0103dea mari puteri regelui iar din 30 martie 1938 a dat decretul de dizolvare a partidelor politice care a lichidat total regimul parlamentar. La scurt timp, la 15 decembrie 1938, a creat un partid al s\u0103u, numit Frontul Rena\u0219terii Na\u021bionale (F.R.N). Cu toate acestea, partidele tradi\u021bionale au continuat s\u0103 func\u021bioneze, dar \u00een afara regimului parlamentar. F.R.N nu a reu\u0219it s\u0103 se impun\u0103 \u00een via\u021ba politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, neav\u00e2nd nici ideologie \u0219i nici un program clar de guvernare.<\/p>\n Fondatorii respectivului partid unic au fost: politicienii Armand C\u0103linescu, Grigore Gafencu, Petre Andrei, Mihai Ralea, M. Ghelmegeanu (exclu\u0219i din PN\u021a), C. Angelescu, M. Cancicov, Miti\u021b\u0103 Constantinescu, Victor Iamandi, Victor Sl\u0103vescu, D. Alim\u0103ni\u0219teanu, C.C. Giurescu (dintre liberali), \u0218tefan Ghi\u021bescu, N. Miclescu, Alex. Hodo\u0219, Anibal Teodorescu, Ionescu-Sise\u0219ti, Vasilescu-Karpen, D.V. Toni (iorghi\u0219ti), I. Gr. Perie\u021beanu, V. V. Tilea (vaidi\u0219ti); Industria\u0219ii C. Garoflid, I. Gigurtu, I. Bujoiu; generalii N. Samsonovici, Gh. Rusescu, N. Rujinski, I. Sichitiu, Gh. Manu; oamenii de cultur\u0103 C. R\u0103dulescu-Motru, I. Petrovici, D. Gusti, Iuliu Ha\u021bieganu, V. V\u00e2lcovici, Lucian Blaga; consilierii regali: Miron Cristea (patriarhul), mare\u0219alul Prezan, generalul V\u0103itoianu, G. G. Mironescu, N. Iorga, Gh. T\u0103t\u0103rescu, C. Argetoianu, E. Balint. Nu au aderat: Iuliu Maniu, Virgil Madgearu, Mihai Popovici, Gr. Iunian, Lupu, Dinu Br\u0103tianu, Gh. Br\u0103tianu.\u201d<\/p>\n Astfel, regele Carol, pentru a ie\u0219i din situa\u021bia intern\u0103 complicat\u0103 \u0219i pentru a da o replic\u0103 amenin\u021b\u0103rilor externe tot mai puternice, instaureaz\u0103 dictatura sa personal\u0103 \u0219i \u021bine s\u0103 guverneze, nu doar s\u0103 domneasc\u0103. Dar acum regele este izolat politic. Acest lucru se va vedea \u00een perioada urm\u0103toare, care \u00eel g\u0103se\u0219te slab preg\u0103tit \u00een fa\u021ba unor primejdii imense pentru el \u0219i pentru \u021bar\u0103. \u00cen plus, la Est, Stalin p\u00e2nde\u0219te. Regele Carol \u00eencerca s\u0103 salveze ce nu se poate, de fapt, salva. Rom\u00e2nia este prins\u0103 \u00eentr-un angrenaj fatal.<\/p>\n Decide s\u0103 fac\u0103 o vizit\u0103 oficial\u0103 \u00een Marea Britanie \u0219i Fran\u021ba pentru a cere sprijin. La Londra, britanicii se arat\u0103 rezerva\u021bi. La Paris, acela\u0219i rezultat. Practic, regele nu a ob\u021binut nimic nici la Londra, nici la Paris. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u00ee\u0219i calc\u0103 pe inim\u0103 \u0219i merge \u00een Germania, pe data de 24 noiembrie 1938, \u00een Alpii bavarezi pentru a-l \u00eent\u00e2lni pe Hitler, chiar dac\u0103 \u00eel detesta. Germania avea cu totul alte interese. Carol era \u00eengrijorat de grani\u021bele Rom\u00e2niei, amenin\u021bate de Bulgaria, Ungaria \u0219i URSS. \u00cen schimb, Hitler \u00eei \u021bine un discurs despre for\u021ba militar\u0103 care este Germania \u0219i c\u0103reia nim\u0103nui nu i se poate opune. Carol \u00een\u021belege amenin\u021barea. Se \u00eentoarce la Bucure\u0219ti f\u0103r\u0103 s\u0103 fi ob\u021binut nimic din tot acest turneu al \u021b\u0103rilor europene.<\/p>\n La 14 martie 1939, Cehoslovacia cade victim\u0103 atacurilor germane, reprezent\u00e2nd o lovitur\u0103 puternic\u0103 chiar \u0219i pentru Rom\u00e2nia. Cehoslovacia era una dintre aliatele Rom\u00e2niei \u00een Mica \u00cen\u021belegere. Sistemul de alian\u021be de dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, practic, s-a pr\u0103bu\u0219it. Grani\u021bele \u021b\u0103rii nu mai erau sigure.<\/p>\n Spre sf\u00e2r\u0219itul lunii martie se semneaz\u0103 un acord comercial cu Germania \u0219i, astfel, din punct de vedere economic, Rom\u00e2nia intr\u0103 \u00een zona de interese germane.<\/p>\n \u00cen 23 august 1939, Germania \u0219i URSS au \u00eencheiat a\u0219a numitul pact de neagresiune sovieto-german, Ribbentrop-Molotov, prin care cele dou\u0103 state \u00ee\u0219i \u00eempart de comun acord \u00eentre ele Europa de est. \u00cen acest context, URSS \u00ee\u0219i manifest\u0103 interesul pentru Basarabia.<\/p>\n La 1 septembrie, Polonia este atacat\u0103 de Germania. Al Doilea R\u0103zboi Mondial \u00eencepuse.<\/p>\n La 6 septembrie Rom\u00e2nia se declar\u0103 neutr\u0103, de\u0219i guvernul este de acord s\u0103 primeasc\u0103 refugia\u021bi polonezi. Mai mul\u021bi politicieni cereau reorientarea politicii externe c\u0103tre Germania, care triumfa peste tot.<\/p>\n \u00cen 1940 Fran\u021ba a fost \u00eenvins\u0103, a fost un \u0219oc pentru popula\u021bia rom\u00e2n\u0103. \u00cen acest context, Rom\u00e2nia Mare este complet izolat\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i a\u0219teapt\u0103 sf\u00e2r\u0219itul.<\/p>\n \u00cen urma presiunilor interne \u0219i externe, Carol transform\u0103 Frontul Rena\u0219terii Na\u021bionale \u00een Partidul Na\u021biunii, o viariant\u0103 mult mai autoritar\u0103, fascist\u0103, antisemit\u0103, pro-legionar\u0103 \u0219i pro-nazist\u0103 a Frontului.<\/p>\n Pierderi teritoriale (1940)<\/strong><\/p>\n La data de 26 iunie 1940, URSS a cerut Rom\u00e2niei, printr-un ultimatum, s\u0103 cedeze Basarabia \u0219i nordul Bucovinei \u00een 48 de ore. Carol, la Bucure\u0219ti convoac\u0103 urgent Consiliul de Coroan\u0103, pozi\u021bia sa este c\u0103 trebuie refuzat ultimatumul \u0219i opus\u0103 rezisten\u021b\u0103 armat\u0103 la grani\u021b\u0103. Dar punctul s\u0103u de vedere nu este sus\u021binut dec\u00e2t de 11 membri din cei 27 ai Consiliului. O a doua \u00eent\u00e2lnire \u00een seara aceleia\u0219i zile d\u0103 un rezultat \u0219i mai prost. Numai \u0219ase se pronun\u021b\u0103 pentru respingerea ultimatumului sovietic. Restul sunt convin\u0219i c\u0103 armata nu poate s\u0103 reziste atacului, mai ales ca existau semnale din Bulgaria \u0219i Ungaria c\u0103 Rom\u00e2nia va fi atacat\u0103. Dac\u0103 armata se mobilizeaz\u0103 \u00een est, ar expune \u021bara unei catastrofe. De altfel, Rom\u00e2nia ar fi putut rezista unei ofensive a Armatei Ro\u0219ii maximum dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Carol se \u00eenclin\u0103.<\/p>\n Kremlinul d\u0103 doar patru zile pentru evacuarea teritoriilor cerute (este vorba despre o suprafa\u021b\u0103 de 45.000 km\u00b2 cu peste 3 milioane de locuitori \u00een Basarabia \u0219i, \u00een plus, 5.396 km\u00b2 \u0219i jum\u0103tate de milion de locuitori din nordul Bucovinei. Carol va nota \u00een jurnal: “Mi-e ru\u0219ine de mine \u00eensumi.” Este o tragedie. Armata rom\u00e2n\u0103 se retrage f\u0103r\u0103 a trage un foc de arm\u0103.<\/p>\n Bulgaria \u0219i Ungaria au formulat \u0219i ele cereri ultimative, sus\u021binute de Hitler. Germania \u0219i Italia au propus un arbitraj \u00eentre Rom\u00e2nia \u0219i Ungaria. Aici s-a semnat un act numit, apoi, de istorici Al Doilea Arbitraj (Dictatul) de la Viena din 30 august 1940, prin care Rom\u00e2nia a fost nevoit\u0103 s\u0103 cedeze Ungariei nord-vestul \u0219i estul Transilvaniei cuprinz\u00e2nd un teritoriu de cca 43.492 km\u00b2, cu o popula\u021bie de peste 2,6 milioane de locuitori. La r\u00e2ndul ei, Bulgaria a cerut \u0219i a ob\u021binut, \u00een urma tratativelor dictate de Hitler \u0219i finalizate prin Tratatul de la Craiova din 7 septembrie 1940, Cadrilaterul (jude\u021bele Caliacra \u0219i Durostor, situate \u00een sudul Dobrogei). Rom\u00e2nia a pierdut \u00een vara acelui an peste 33% din teritoriu (o suprafa\u021b\u0103 de 99.738 km\u00b2) \u0219i tot at\u00e2t din popula\u021bie (aproape 7 milioane de locuitori).<\/p>\n \u00cen urma acestor ced\u0103ri, revolta \u0219i furia au cuprins \u00eentreaga \u021bar\u0103 iar popularitatea lui Carol s-a pr\u0103bu\u0219it, acesta fiind considerat vinovat pentru tot ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een acea var\u0103 tragic\u0103, devenind, astfel, \u021bapul isp\u0103\u0219itor al situa\u021biei f\u0103r\u0103 ie\u0219ire \u00een care se afla Rom\u00e2nia. Carol a r\u0103mas de unul singur \u00een acest v\u00e2rtej (Armata l-a p\u0103r\u0103sit, liderii politici s-au dezis de el, iar opinia public\u0103 s-a \u00eentors \u00eempotriva lui). Este rezultatul firesc al celor 10 ani de domnie, \u00een care a dus, programat, o politic\u0103 de subminare \u0219i decredibilzare a autorit\u0103\u021bii partidelor \u0219i a celorlalte institu\u021bii democratice ale Rom\u00e2niei Mari.<\/p>\n Abdicarea regelui Carol al II-lea<\/strong><\/p>\n Obligat de \u00eemprejur\u0103ri, Carol \u00eel cheam\u0103 pe generalul Ion Antonescu s\u0103 formeze un guvern de uniune na\u021bional\u0103. Acesta avea rela\u021bii proaste \u00eenc\u0103 din 1934, c\u00e2nd demisionase din pozi\u021bia de \u0219ef al Statului Major al Armatei, \u00een semn de protest fa\u021b\u0103 de regimul corupt al lui Carol II. Antonescu era dorit de armat\u0103, dar \u0219i de liderii partidelor istorice. Legionarii doreau plecarea lui Carol \u0219i liderii lor erau, deja, \u00een\u021bele\u0219i cu generalul, acesta av\u00e2nd reputa\u021bia de om capabil \u0219i greu de corupt. Astfel, a acceptat, \u00een 4 septembrie 1940, oferta de a forma guvernul, \u00eens\u0103 cu condi\u021bia de a primi puteri depline. Regele, \u00een urm\u0103toarea zi, semneaz\u0103 un decret prin care \u00eei da generalului puteri excep\u021bionale.<\/p>\n La 5 septembrie 1940, \u00een urma e\u0219ecului de a forma un guvern, din cauza faptului ca partidele refuzau vehement alt\u0103 solu\u021bie dec\u00e2t abdicarea, Antonescu \u00eei cere regelui s\u0103 abdice \u00een 24 de ore. Carol se vede complet izolat, mul\u021bi din apropia\u021bi lui sunt, de asemenea, favorabili abdic\u0103rii. La ora 6 diminea\u021ba, pe 6 septembrie 1940, semneaz\u0103 actul de trecere a coroanei c\u0103tre fiul s\u0103u, Mihai. Nu este propriu-zis un act de abdicare, ci un act de delegare a puterii \u00een favoarea fiului s\u0103u, Mihai. Carol pl\u0103nuie\u0219te g\u00e2ndul secret c\u0103 odat\u0103 se va re\u00eentoarce pe tron.<\/p>\n Mul\u021bimea de oameni, ne\u00eencrez\u0103toare \u00een anun\u021bul abdic\u0103rii, r\u0103m\u00e2ne \u00een Pia\u021ba Palatului, \u00een a\u0219teptare. Generalul \u00eei cere lui Carol al II-lea s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u021bara \u0219i \u00eei ofer\u0103 protec\u021bie<\/p>\n Carol, \u00eenso\u021bit de Elena Lupescu, de Mare\u0219alul Cur\u021bii Ernest Urd\u0103reanu \u0219i c\u00e2\u021biva apropia\u021bi, p\u0103r\u0103sesc Bucure\u0219tiul. \u00cen gara din Timi\u0219oara un comando de legionari trage asupra trenului. Solda\u021bii care asigurau paza trenului riposteaz\u0103 cu foc. Carol \u0219i Elena vor trece grani\u021ba pe pardoseala vagonului, ajung\u00e2nd cu bine, \u00een 7 septembrie, \u00een Iugoslavia. (Matthieu Boisdron, op. cit. p. 161).<\/p>\n Exilul<\/strong><\/p>\n Carol a r\u0103mas \u00een exil, at\u00e2t \u00een timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, c\u00e2t \u0219i \u00een perioada postbelic\u0103.<\/p>\n C\u0103l\u0103toria lui de dup\u0103 6 septembrie arat\u0103 a\u0219a: Au o mic\u0103 oprire \u00een Iugoslavia, de acolo vagoanele lor sunt ata\u0219ate la trenul Orient Express \u0219i trec \u00een Italia, apoi Fran\u021ba \u0219i se opresc c\u00e2teva luni \u00een Spania, dup\u0103 aceea Portugalia. \u00cen dou\u0103 luni pleac\u0103 spre Cuba, de unde dorea apoi s\u0103 se stabileasc\u0103 \u00een SUA, dar a fost refuzat de autorit\u0103\u021bile americane \u0219i,astfel, ultima sa oprire este Mexic.<\/p>\n Carol a f\u0103cut anumite \u00eencerc\u0103ri de a-\u0219i recupera tronul, dar nu a avut niciun sprijin politic intern sau extern. \u00cen 1944 se mut\u0103 din Mexic \u00een Brazilia. Carol \u0219i Elena Lupescu s-au c\u0103s\u0103torit la Rio de Janeiro, pe 3 iulie 1947.<\/p>\n Va \u00eencerca s\u0103 revin\u0103 \u00een Europa, specific Fran\u021ba, dar \u00eei este refuzat\u0103 viza \u0219i opteaz\u0103, \u00een schimb, pentru Portugalia. Acolo \u00ee\u0219i cump\u0103r\u0103 o cas\u0103 numit\u0103 Vila de Sol la Estoril. \u00ce\u0219i va petrece timpul particip\u00e2nd la micile evenimente mondene locale, va c\u0103l\u0103tori \u0219i \u00ee\u0219i va m\u0103ri colec\u021bia de timbre. De acum este rar vizitat \u0219i cu timpul devine uitat<\/p>\n Moartea<\/strong><\/p>\n Moare la 4 aprilie 1953, \u00een urma unui atac de cord. La 15 octombrie ar fi \u00eemplinit 60 de ani. O lun\u0103 mai devreme, la Paris, se stinsese din via\u021b\u0103 prima lui so\u021bie, Zizi Lambrino. Funeraliile au avut loc pe 7 aprilie, unde au participat mai multe foste capete \u00eencoronate ale Europei, prin\u021bi \u0219i mai mul\u021bi oameni importan\u021bi din toat\u0103 Europa \u0219i America, chiar dac\u0103 Guvernul Rom\u00e2niei, condus la vremea aceea de Gheorghe Gheorghiu Dej, nu a trimis niciun reprezentant. Regele Mihai nu a participat la funeralii, doar unchiul s\u0103u, Principele Nicolae, din familia regal\u0103. Carol a fost depus l\u00e2ng\u0103 Panteonul regilor Portugaliei din m\u0103n\u0103stirea S\u00e3o Vicente din Lisabona. Mai t\u00e2rziu, l\u00e2ng\u0103 el, a fost depus \u0219i sicriul Elenei Lupescu.<\/p>\n Posteritate<\/strong><\/p>\n La 13 februarie 2003 r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele sale au fost aduse \u00een Rom\u00e2nia, fiind depuse la M\u0103n\u0103stirea Curtea de Arge\u0219 (\u00eentr-o cript\u0103 special amenajat\u0103 \u00een paraclisul m\u0103n\u0103stirii), \u00een afara bisericii \u00een care se odihnesc ceilal\u021bi regi ai Rom\u00e2niei. Fiul s\u0103u Mihai nu a participat la ceremonie, fiind reprezentat de principesa mo\u0219tenitoare Margareta \u0219i so\u021bul acesteia, iar la ceremonie a participat \u0219i Paul Lambrino, fiul lui Mircea Lambrino. R\u0103m\u0103\u0219i\u021bele Elenei Lupescu au fost separate de cele ale lui Carol, fiind \u00eengropate \u00een cimitirul unei bisericu\u021be de lemn.<\/p>\n Osemintele regelui Carol al II-lea, au fost scoase vineri, 8 martie 2019, din cripta aflat\u0103 \u00een paraclisul din curtea M\u0103n\u0103stirii Curtea de Arge\u0219, au fost depuse s\u00e2mb\u0103t\u0103, 9 martie 2019, \u00eentr-o cript\u0103 amenajat\u0103 \u00een Necropola Noii Catedrale Arhiepiscopale \u0219i Regale de la Curtea de Arge\u0219, acolo unde se odihnesc Regele Mihai \u0219i Regina Ana.<\/p>\n Citi\u021bi \u0219i:<\/p>\n Ast\u0103zi despre: fiica \u021aarului Nicolae al II-lea al Rusiei: Marea <\/a><\/p>\n Duces\u0103 Olga Nikolaevna – a refuzat c\u0103s\u0103toria cu Carol al II-lea – dorea<\/p>\n s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 cu un rus \u0219i s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een \u021bara ei, dar a fost <\/p>\n asasinat\u0103 de bol\u0219evici, \u00eempreun\u0103 cu \u00eentreaga familie<\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n
\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
\u00cen categoria Na\u021bional<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI NA\u021aIONALE: Vlad Voiculescu: Octombrie 2021 a fost cea mai neagr\u0103 lun\u0103 din istoria postbelic\u0103, cu 10.532 decese din cauza COVID-19<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI NA\u021aIONALE: Nicu\u015for Dan: Aceast\u0103 coali\u0163ie pare c\u0103 se rupe de 7-8 luni<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI NA\u021aIONALE: \u201eOmul\u201d lui Grindeanu, \u0219eful Autorit\u0103\u021bii Rutiere Rom\u00e2ne, re\u021binut pentru corup\u021bie<\/a><\/h2>\n
De acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 4 aprilie: Repere istorice \u0219i personalit\u0103\u021bi marcante<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei: 3 aprilie \u2013 repere istorice, personalit\u0103\u021bi \u0219i evenimente relevante<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de vineri-duminic\u0103 3-5 aprilie: Zi decisiv\u0103 pentru Vrancea \u2013 schimb\u0103ri \u00een s\u0103n\u0103tate, mesaje de credin\u021b\u0103 \u0219i ecouri ale istoriei Rom\u00e2niei<\/a><\/h2>\n
Anun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
Comentarii: 0<\/span><\/h3>\n
![](\"https:\/\/zdvs.cname.ro\/images\/loader_40.gif\")
<\/div>\n