{"id":1863861,"date":"2026-04-03T15:00:16","date_gmt":"2026-04-03T12:00:16","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1863861"},"modified":"2026-04-03T15:00:16","modified_gmt":"2026-04-03T12:00:16","slug":"romania-printre-tarile-ue-cu-cei-mai-multi-tineri-care-nu-muncesc-si-nu-sunt-in-educatie-sau-formare-vestul-tarii-se-apropie-de-media-europeana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1863861","title":{"rendered":"Rom\u00e2nia, printre \u021b\u0103rile UE cu cei mai mul\u021bi tineri care nu muncesc \u0219i nu sunt \u00een educa\u021bie sau formare. Vestul \u021b\u0103rii se apropie de media european\u0103"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.tion.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/06\/+otf\/1200×630\/HmvZFzmCo0Bxy+eySIxp1U5PVF9WRVJZX1NFQ6tTa0DWMBXJJf__IvrfhuvXAiCV6+mRMeLfs__atiKBHjw9ZwNrhf2O84W1OkRb4D__S2oLMQhj+UxiBkLqCOfSqc=\/9723570pexelsleahnewhouse50725325521.jpg”]<\/p>\n

\n
\n
\n

Conform analizei, Rom\u00e2nia \u00eenregistreaz\u0103 cea mai ridicat\u0103 rat\u0103 NEET din Uniunea European\u0103, adic\u0103 a tinerilor cu v\u00e2rste \u00eentre 15 \u0219i 29 de ani care nu sunt nici angaja\u021bi, nici implica\u021bi \u00een educa\u021bie sau formare. Valoarea este de 19,4%, aproape dubl\u0103 fa\u021b\u0103 de media UE de aproximativ 11%.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, participarea tinerilor care combin\u0103 studiile cu munca este extrem de redus\u0103. Doar 1,2% dintre studen\u021bi muncesc \u00een paralel cu educa\u021bia, nivel care plaseaz\u0103 Rom\u00e2nia pe ultimul loc \u00een Uniunea European\u0103 \u0219i mult sub media european\u0103 de 11,6%. \u00cen compara\u021bie, \u021b\u0103ri precum Olanda, Danemarca sau Finlanda \u00eenregistreaz\u0103 procente semnificativ mai mari.<\/p>\n

Analiza mai arat\u0103 c\u0103 97% dintre tinerii \u00eenscri\u0219i \u00een programe formale de educa\u021bie nu au niciun fel de participare la pia\u021ba muncii, media european\u0103 fiind de 71,4%.<\/p>\n

\n

\u201eAnaliza relev\u0103 o separare clar\u0103, \u00een Rom\u00e2nia, \u00eentre educa\u021bie \u0219i experien\u021ba \u00een c\u00e2mpul muncii\u201d, transmit autorii analizei de la Consilium Policy Advisors Group.<\/p>\n<\/blockquote>\n

Diferen\u021be semnificative \u00eentre genuri, categorii sociale, dar \u0219i \u00eentre regiunile din \u021bar\u0103<\/strong><\/h3>\n

Datele indic\u0103 faptul c\u0103 anumite grupuri sunt afectate \u00een mod dispropor\u021bionat. \u00cen Rom\u00e2nia, 25,2% dintre fete se \u00eencadreaz\u0103 \u00een categoria NEET, comparativ cu 14% \u00een cazul b\u0103ie\u021bilor, ceea ce indic\u0103 o inciden\u021b\u0103 mai ridicat\u0103 \u00een r\u00e2ndul fetelor. \u00cen acela\u0219i timp, femeile reprezint\u0103 aproximativ 63% din totalul tinerilor NEET, ceea ce arat\u0103 c\u0103, per ansamblu, aceast\u0103 categorie este mai afectat\u0103 de fenomen dec\u00e2t cea a b\u0103rba\u021bilor.<\/p>\n

Mediul rural accentueaz\u0103 aceste diferen\u021be. De exemplu, rata NEET \u00een r\u00e2ndul fetelor din zonele rurale ajunge la 34,8%, iar rata de angajare este semnificativ mai sc\u0103zut\u0103 dec\u00e2t media european\u0103, 44% pentru rom\u00e2nce, fa\u021b\u0103 de 65% media UE. \u00cen plus, aceste valori nu au \u00eenregistrat \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri semnificative \u00een ultimii ani.<\/p>\n

Nivelul de educa\u021bie influen\u021beaz\u0103 de asemenea puternic situa\u021bia tinerilor. Aproximativ 24% dintre tinerii NEET nu au finalizat studiile liceale, iar \u00een cazul fetelor cu educa\u021bie redus\u0103, rata NEET a crescut \u00een ultimii ani.<\/p>\n

Analiza eviden\u021biaz\u0103 disparit\u0103\u021bi semnificative \u00eentre regiuni, inclusiv \u00een ceea ce prive\u0219te vestul Rom\u00e2niei, unde valorile sunt mai apropiate de media european\u0103, dar r\u0103m\u00e2n diferen\u021be importante \u00eentre genuri. \u00cen aceast\u0103 regiune, rata NEET este de aproximativ 9,6% \u00een r\u00e2ndul b\u0103ie\u021bilor, \u00een timp ce \u00een cazul fetelor ajunge la 18,1%. Totu\u0219i, regiunile Sud-Est, Sud-Vest \u0219i Centru \u00eenregistreaz\u0103 unele dintre cele mai ridicate rate NEET \u00een r\u00e2ndul fetelor, cu valori care dep\u0103\u0219esc praguri de 30%.<\/p>\n

<\/p>\n

Mul\u021bi tineri NEET nu caut\u0103 activ un loc de munc\u0103. Principalul motiv: salariile mici<\/strong><\/h3>\n

Analiza mai arat\u0103 c\u0103 o parte semnificativ\u0103 a tinerilor NEET nu caut\u0103 activ un loc de munc\u0103. Doar o mic\u0103 propor\u021bie sunt \u0219omeri \u00een sens clasic, \u0219i anume 5,4%, restul fiind inactivi. De asemenea, \u201e44% invoc\u0103 salariul mic drept principal obstacol\u201d, iar percep\u021bia asupra veniturilor influen\u021beaz\u0103 decizia de a intra pe pia\u021ba muncii. \u00cen analiz\u0103 se mai precizeaz\u0103 c\u0103 doar 1 din 100 de tineri inactivi g\u0103sesc un loc de munc\u0103 \u00een fiecare trimestru.<\/p>\n

\u00cen plus, mul\u021bi tineri consider\u0103 oportunit\u0103\u021bile din str\u0103in\u0103tate mai atractive: \u201e66% dintre tineri consider\u0103 c\u0103 munca \u00een str\u0103in\u0103tate este o cale spre standarde de via\u021b\u0103 mai bune\u201d, iar peste un sfert declar\u0103 inten\u021bia de a p\u0103r\u0103si \u021bara \u00een perioada urm\u0103toare.<\/p>\n

Concluzii \u0219i direc\u021bii propuse<\/strong><\/h3>\n

Autorii analizei consider\u0103 c\u0103 fenomenul NEET nu este unul punctual, ci unul structural, determinat de factori precum educa\u021bia, mediul de reziden\u021b\u0103 \u0219i accesul la oportunit\u0103\u021bi. \u00cen acest context, este eviden\u021biat\u0103 necesitatea unor politici publice care s\u0103 conecteze mai bine educa\u021bia cu pia\u021ba muncii.<\/p>\n

Sunt propuse direc\u021bii precum dezvoltarea unor trasee educa\u021bionale flexibile care s\u0103 includ\u0103 experien\u021b\u0103 profesional\u0103 timpurie, stimularea stagiilor \u0219i a uceniciei, adaptarea cadrului legislativ pentru a permite munca \u00een paralel cu studiile, precum \u0219i introducerea unor programe structurate de orientare \u00een carier\u0103 \u00eenc\u0103 din etapele timpurii ale educa\u021biei.<\/p>\n

Analiza subliniaz\u0103 c\u0103, \u00een lipsa unor interven\u021bii coerente, tranzi\u021bia tinerilor de la educa\u021bie c\u0103tre pia\u021ba muncii r\u0103m\u00e2ne dificil\u0103, \u00een special pentru categoriile vulnerabile \u0219i pentru regiunile cu oportunit\u0103\u021bi limitate.<\/p>\n

\n
\n
\n
\n
\n

Trimite articolul<\/h4>\n

X<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
Taguri:<\/div>\n
\n
munca<\/span>,<\/span><\/a><\/div>\n
tineri<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
0<\/span>Comentarii<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Cancel reply<\/a><\/small><\/h3>\n

Your email address will not be published.<\/span>Required fields are marked *<\/span><\/span><\/p>\n


\n inca
\n 1000<\/span>
\n caractere ramase
\n <\/span><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n

\n Citi\u021bi principiile noastre de moderare aici<\/a>!\n <\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/article>\n

\n
\n

Conform analizei, Rom\u00e2nia \u00eenregistreaz\u0103 cea mai ridicat\u0103 rat\u0103 NEET din Uniunea European\u0103, adic\u0103 a tinerilor cu v\u00e2rste \u00eentre 15 \u0219i 29 de ani care nu sunt nici angaja\u021bi, nici implica\u021bi \u00een educa\u021bie sau formare. Valoarea este de 19,4%, aproape dubl\u0103 fa\u021b\u0103 de media UE de aproximativ 11%.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, participarea tinerilor care combin\u0103 studiile cu munca este extrem de redus\u0103. Doar 1,2% dintre studen\u021bi muncesc \u00een paralel cu educa\u021bia, nivel care plaseaz\u0103 Rom\u00e2nia pe ultimul loc \u00een Uniunea European\u0103 \u0219i mult sub media european\u0103 de 11,6%. \u00cen compara\u021bie, \u021b\u0103ri precum Olanda, Danemarca sau Finlanda \u00eenregistreaz\u0103 procente semnificativ mai mari.<\/p>\n

Analiza mai arat\u0103 c\u0103 97% dintre tinerii \u00eenscri\u0219i \u00een programe formale de educa\u021bie nu au niciun fel de participare la pia\u021ba muncii, media european\u0103 fiind de 71,4%.<\/p>\n

\n

\u201eAnaliza relev\u0103 o separare clar\u0103, \u00een Rom\u00e2nia, \u00eentre educa\u021bie \u0219i experien\u021ba \u00een c\u00e2mpul muncii\u201d, transmit autorii analizei de la Consilium Policy Advisors Group.<\/p>\n<\/blockquote>\n

Diferen\u021be semnificative \u00eentre genuri, categorii sociale, dar \u0219i \u00eentre regiunile din \u021bar\u0103<\/strong><\/h3>\n

Datele indic\u0103 faptul c\u0103 anumite grupuri sunt afectate \u00een mod dispropor\u021bionat. \u00cen Rom\u00e2nia, 25,2% dintre fete se \u00eencadreaz\u0103 \u00een categoria NEET, comparativ cu 14% \u00een cazul b\u0103ie\u021bilor, ceea ce indic\u0103 o inciden\u021b\u0103 mai ridicat\u0103 \u00een r\u00e2ndul fetelor. \u00cen acela\u0219i timp, femeile reprezint\u0103 aproximativ 63% din totalul tinerilor NEET, ceea ce arat\u0103 c\u0103, per ansamblu, aceast\u0103 categorie este mai afectat\u0103 de fenomen dec\u00e2t cea a b\u0103rba\u021bilor.<\/p>\n

Mediul rural accentueaz\u0103 aceste diferen\u021be. De exemplu, rata NEET \u00een r\u00e2ndul fetelor din zonele rurale ajunge la 34,8%, iar rata de angajare este semnificativ mai sc\u0103zut\u0103 dec\u00e2t media european\u0103, 44% pentru rom\u00e2nce, fa\u021b\u0103 de 65% media UE. \u00cen plus, aceste valori nu au \u00eenregistrat \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri semnificative \u00een ultimii ani.<\/p>\n

Nivelul de educa\u021bie influen\u021beaz\u0103 de asemenea puternic situa\u021bia tinerilor. Aproximativ 24% dintre tinerii NEET nu au finalizat studiile liceale, iar \u00een cazul fetelor cu educa\u021bie redus\u0103, rata NEET a crescut \u00een ultimii ani.<\/p>\n

Analiza eviden\u021biaz\u0103 disparit\u0103\u021bi semnificative \u00eentre regiuni, inclusiv \u00een ceea ce prive\u0219te vestul Rom\u00e2niei, unde valorile sunt mai apropiate de media european\u0103, dar r\u0103m\u00e2n diferen\u021be importante \u00eentre genuri. \u00cen aceast\u0103 regiune, rata NEET este de aproximativ 9,6% \u00een r\u00e2ndul b\u0103ie\u021bilor, \u00een timp ce \u00een cazul fetelor ajunge la 18,1%. Totu\u0219i, regiunile Sud-Est, Sud-Vest \u0219i Centru \u00eenregistreaz\u0103 unele dintre cele mai ridicate rate NEET \u00een r\u00e2ndul fetelor, cu valori care dep\u0103\u0219esc praguri de 30%.<\/p>\n

<\/p>\n

Mul\u021bi tineri NEET nu caut\u0103 activ un loc de munc\u0103. Principalul motiv: salariile mici<\/strong><\/h3>\n

Analiza mai arat\u0103 c\u0103 o parte semnificativ\u0103 a tinerilor NEET nu caut\u0103 activ un loc de munc\u0103. Doar o mic\u0103 propor\u021bie sunt \u0219omeri \u00een sens clasic, \u0219i anume 5,4%, restul fiind inactivi. De asemenea, \u201e44% invoc\u0103 salariul mic drept principal obstacol\u201d, iar percep\u021bia asupra veniturilor influen\u021beaz\u0103 decizia de a intra pe pia\u021ba muncii. \u00cen analiz\u0103 se mai precizeaz\u0103 c\u0103 doar 1 din 100 de tineri inactivi g\u0103sesc un loc de munc\u0103 \u00een fiecare trimestru.<\/p>\n

\u00cen plus, mul\u021bi tineri consider\u0103 oportunit\u0103\u021bile din str\u0103in\u0103tate mai atractive: \u201e66% dintre tineri consider\u0103 c\u0103 munca \u00een str\u0103in\u0103tate este o cale spre standarde de via\u021b\u0103 mai bune\u201d, iar peste un sfert declar\u0103 inten\u021bia de a p\u0103r\u0103si \u021bara \u00een perioada urm\u0103toare.<\/p>\n

Concluzii \u0219i direc\u021bii propuse<\/strong><\/h3>\n

Autorii analizei consider\u0103 c\u0103 fenomenul NEET nu este unul punctual, ci unul structural, determinat de factori precum educa\u021bia, mediul de reziden\u021b\u0103 \u0219i accesul la oportunit\u0103\u021bi. \u00cen acest context, este eviden\u021biat\u0103 necesitatea unor politici publice care s\u0103 conecteze mai bine educa\u021bia cu pia\u021ba muncii.<\/p>\n

Sunt propuse direc\u021bii precum dezvoltarea unor trasee educa\u021bionale flexibile care s\u0103 includ\u0103 experien\u021b\u0103 profesional\u0103 timpurie, stimularea stagiilor \u0219i a uceniciei, adaptarea cadrului legislativ pentru a permite munca \u00een paralel cu studiile, precum \u0219i introducerea unor programe structurate de orientare \u00een carier\u0103 \u00eenc\u0103 din etapele timpurii ale educa\u021biei.<\/p>\n

Analiza subliniaz\u0103 c\u0103, \u00een lipsa unor interven\u021bii coerente, tranzi\u021bia tinerilor de la educa\u021bie c\u0103tre pia\u021ba muncii r\u0103m\u00e2ne dificil\u0103, \u00een special pentru categoriile vulnerabile \u0219i pentru regiunile cu oportunit\u0103\u021bi limitate.<\/p>\n

\n
\n
\n
\n
\n

Trimite articolul<\/h4>\n

X<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
Taguri:<\/div>\n
\n
munca<\/span>,<\/span><\/a><\/div>\n
tineri<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
0<\/span>Comentarii<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Cancel reply<\/a><\/small><\/h3>\n

Your email address will not be published.<\/span>Required fields are marked *<\/span><\/span><\/p>\n


\n inca
\n 1000<\/span>
\n caractere ramase
\n <\/span><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n

\n Citi\u021bi principiile noastre de moderare aici<\/a>!\n <\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

[analyse_source url=”https:\/\/www.tion.ro\/stirile-judetului-timis\/romania-printre-tarile-ue-cu-cei-mai-multi-tineri-care-nu-muncesc-si-nu-sunt-in-educatie-sau-formare-vestul-tarii-se-apropie-de-media-europeana-2255692\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.tion.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/06\/+otf\/1200×630\/HmvZFzmCo0Bxy+eySIxp1U5PVF9WRVJZX1NFQ6tTa0DWMBXJJf__IvrfhuvXAiCV6+mRMeLfs__atiKBHjw9ZwNrhf2O84W1OkRb4D__S2oLMQhj+UxiBkLqCOfSqc=\/9723570pexelsleahnewhouse50725325521.jpg”] Conform analizei, Rom\u00e2nia \u00eenregistreaz\u0103 cea mai ridicat\u0103 rat\u0103 NEET din Uniunea European\u0103, adic\u0103 a tinerilor cu v\u00e2rste \u00eentre 15 \u0219i 29 de ani care nu sunt nici angaja\u021bi, nici implica\u021bi \u00een educa\u021bie sau formare. Valoarea este de 19,4%, aproape dubl\u0103 fa\u021b\u0103 de media UE de aproximativ 11%. \u00cen acela\u0219i timp, participarea tinerilor […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,191],"class_list":["post-1863861","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-tion-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1863861","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1863861"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1863861\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1863861"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1863861"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1863861"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}