AUR ini\u021biaz\u0103 un proiect de lege \u00een parlament privind reglementarea parteneriatelor comunitare pentru sus\u021binerea agriculturii \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti, ASC, Agricultur\u0103 Sus\u021binut\u0103 de Comunitate – prevede \u00eencheierea unor contracte direct \u00eentre consumatori \u0219i micii fermieri, pentru produse locale, lactate \u0219i legume.<\/p>\n
Demersul pune produc\u0103torul \u00een centrul economiei, elimin\u0103 intermediarii \u0219i readuce pe masa oamenilor produse autentice \u00een condi\u021bii corecte \u0219i transparente, arat\u0103 ini\u021biatoarea proiectului, deputata AUR Laura Gherasim, \u00een comunicatul emis presei.<\/p>\n
Agricultura \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103 din Rom\u00e2nia reprezint\u0103, \u00een cifre, unul dintre cele mai mari poten\u021biale agricole ale Uniunii Europene, dar \u0219i unul dintre cele mai vulnerabile sectoare. Conform datelor Eurostat (Farm Structure Survey, 2023):<\/p>\n
Rom\u00e2nia de\u021bine 33% din totalul exploata\u021biilor agricole ale UE, \u00eens\u0103 peste 90% dintre acestea sunt gospod\u0103rii sub 5 hectare;<\/p>\n
Peste 2,9 milioane de persoane lucreaz\u0103 \u00een agricultur\u0103 la nivel na\u021bional, \u00eens\u0103 venitul mediu pe exploata\u021bie este de peste 5 ori mai mic dec\u00e2t media UE;<\/p>\n
Mai pu\u021bin de 1% din produc\u021bia fermelor mici ajunge direct la consumatori, restul fiind v\u00e2ndut prin pie\u021be angro, intermediari sau procesatori.<\/p>\n
\u00cen paralel, sondajele INS \u0219i Eurobarometru arat\u0103 c\u0103:<\/p>\n
64% dintre rom\u00e2nii din mediul urban declar\u0103 c\u0103 ar cump\u0103ra regulat produse locale dac\u0103 ar avea acces facil \u0219i predictibil;<\/p>\n
7 din 10 consumatori nu au \u00eencredere deplin\u0103 \u00een etichetele din supermarket, prefer\u00e2nd contactul direct cu produc\u0103torul.<\/p>\n
Acest decalaj \u00eentre poten\u021bial \u0219i realitate este amplificat de:<\/p>\n
lipsa unor lan\u021buri scurte de aprovizionare bine reglementate;<\/p>\n
birocra\u021bia fiscal\u0103 dispropor\u021bionat\u0103 fa\u021b\u0103 de volumul de activitate al micilor fermieri;<\/p>\n
dependen\u021ba de intermediari, care pot reduce venitul net al produc\u0103torului cu 30\u201350%;<\/p>\n
migra\u021bia for\u021bei de munc\u0103 din mediul rural, cauzat\u0103 de lipsa stabilit\u0103\u021bii financiare.<\/p>\n
Rom\u00e2nia de\u021bine 14,6 milioane hectare teren agricol, dintre care peste 3,4 milioane hectare sunt exploatate de gospod\u0103rii individuale \u0219i ferme mici (sub 15 hectare). Conform datelor Eurostat (2024), 91% din exploata\u021biile agricole din Rom\u00e2nia se \u00eencadreaz\u0103 \u00een categoria \u201eferme familiale mici\u201d, dar acestea genereaz\u0103 doar aproximativ 25% din valoarea produc\u021biei agricole v\u00e2ndute, din cauza accesului limitat la pie\u021be, pre\u021burilor volatile \u0219i dependen\u021bei de intermediari.<\/p>\n
De asemenea, 57% din micii produc\u0103tori nu au acces constant la pie\u021be urbane, iar peste 40% \u00ee\u0219i v\u00e2nd produsele \u00een mod ocazional, prin canale informale sau la pre\u021buri impuse de intermediari. Acest lucru conduce la:<\/p>\n
instabilitate economic\u0103\u00a0pentru gospod\u0103rii;<\/p>\n
migrarea for\u021bei de munc\u0103 rurale;<\/p>\n
abandonul terenurilor\u00a0(aprox. 400.000 ha neutilizate anual);<\/p>\n
pierderea biodiversit\u0103\u021bii \u0219i a soiurilor tradi\u021bionale.<\/p>\n
Pe de alt\u0103 parte, consumatorii urbani reclam\u0103 lipsa accesului la produse locale proaspete, sigure \u0219i trasabile, \u00eentr-un context \u00een care peste 65% din fructele \u0219i legumele din comer\u021b provin din import (INS, 2023).<\/p>\n
II. Modelul propus \u0219i experien\u021ba european\u0103<\/p>\n
Modelul de Agricultura Sus\u021binut\u0103 de Comunitate este inspirat din concepte func\u021bionale \u00een alte state membre UE:<\/p>\n
Fran\u021ba: \u201eAssociation pour le maintien d\u2019une agriculture paysanne\u201d este reglementat\u0103 prin Codul rural \u0219i pesc\u0103resc, articolele L.1\u2013L.600-1, cu recunoa\u0219tere juridic\u0103 \u0219i fiscal\u0103 clar\u0103;<\/p>\n
Germania: \u201eSolidarische Landwirtschaft\u201d este sprijinit\u0103 prin scheme de dezvoltare rural\u0103 \u0219i beneficiaz\u0103 de scutiri fiscale pentru activit\u0103\u021bi non-comerciale directe;<\/p>\n
Italia: cooperativele agricole de proximitate sunt sus\u021binute prin art. 1 alin. (4) din Legea 244\/2007, fiind \u00eencurajat\u0103 livrarea direct\u0103 pe baza abonamentelor sezoniere.<\/p>\n
\u00cen toate aceste cazuri, legiuitorul a recunoscut explicit:<\/p>\n
caracterul necomercial clasic al rela\u021biei, bazat\u0103 pe solidaritate, nu pe specula comercial\u0103;<\/p>\n
necesitatea unui contract simplificat, adaptat produc\u0103torului mic;<\/p>\n
importan\u021ba predictibilit\u0103\u021bii veniturilor pentru fermieri \u0219i a siguran\u021bei alimentare pentru consumatori.<\/p>\n
Avantajele modelului:<\/p>\n
Predictibilitate financiar\u0103\u00a0pentru fermier (venit stabil, f\u0103r\u0103 presiunea intermediarilor);<\/p>\n
Planificare eficient\u0103 a culturilor;<\/p>\n
Reducerea risipei alimentare\u00a0(cantit\u0103\u021bile sunt stabilite \u00een avans);<\/p>\n
Rela\u021bie direct\u0103 produc\u0103tor\u2013consumator, bazat\u0103 pe \u00eencredere \u0219i transparen\u021b\u0103.<\/p>\n
\u00cen Fran\u021ba, conform Codului rural \u0219i pesc\u0103resc, parteneriatele agricole de tip AMAP (echivalent ASC) sunt recunoscute juridic \u0219i sprijinite<\/p>\n
III. Compatibilitate cu dreptul Uniunii Europene<\/p>\n
Propunerea legislativ\u0103 se aliniaz\u0103 integral cadrului normativ european:<\/p>\n
Regulamentul (UE) nr. 1305\/2013 \u2013 recunoa\u0219te lan\u021burile scurte \u0219i pie\u021bele locale drept instrumente-cheie pentru coeziunea teritorial\u0103 \u0219i competitivitatea durabil\u0103;<\/p>\n
Regulamentul (UE) nr. 2021\/2115 \u2013 stabile\u0219te c\u0103 sprijinul PAC poate include finan\u021barea pentru formarea de parteneriate directe produc\u0103tor\u2013consumator;<\/p>\n
Strategia \u201eDe la ferm\u0103 la consumator\u201d (Farm to Fork) \u2013 \u00eencurajeaz\u0103 reducerea intermedierii, cre\u0219terea consumului de produse locale \u0219i diminuarea risipei alimentare;<\/p>\n
Pactul Verde European \u2013 sus\u021bine practicile agricole cu impact redus asupra mediului \u0219i cu valoare social\u0103 ridicat\u0103;<\/p>\n
Jurispruden\u021ba CJUE (cauza C-171\/11 Fra.bo) \u2013 permite statelor membre s\u0103 reglementeze forme specifice de comer\u021b local f\u0103r\u0103 a \u00eenc\u0103lca libert\u0103\u021bile fundamentale, dac\u0103 scopul este protejarea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice, mediului \u0219i coeziunii sociale.<\/p>\n
IV. Probleme identificate \u00een lipsa unei reglement\u0103ri<\/p>\n
F\u0103r\u0103 un cadru legislativ clar:<\/p>\n
Produc\u0103torii nu au siguran\u021ba livr\u0103rilor \u0219i a pl\u0103\u021bilor anticipate;<\/p>\n
Consumatorii nu au garan\u021bia originii \u0219i a calit\u0103\u021bii produselor;<\/p>\n
Se pot infiltra distribuitori sau rev\u00e2nz\u0103tori care nu produc efectiv, dar profit\u0103 de lacunele legale;<\/p>\n
Nu exist\u0103 standarde minime de siguran\u021b\u0103 alimentar\u0103 aplicabile \u00een mod uniform;<\/p>\n
Autorit\u0103\u021bile nu pot monitoriza fenomenul \u0219i nu pot include aceste parteneriate \u00een strategii locale.<\/p>\n
Risc de sanc\u021biuni pentru \u201ecomercializare informal\u0103\u201d \u00een contextul intensific\u0103rii controalelor fiscale, mai ales \u00eentr-un climat bugetar tensionat (deficit bugetar peste 5,9% din PIB \u00een 2024 conform Eurostat).<\/p>\n
V. Obiectivele propunerii<\/p>\n
Legea urm\u0103re\u0219te:<\/p>\n
Definirea \u0219i recunoa\u0219terea legal\u0103\u00a0a parteneriatelor comunitare pentru sus\u021binerea agriculturii \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti;<\/p>\n
Stabilirea unui contract-cadru\u00a0adaptat legisla\u021biei na\u021bionale \u0219i compatibil cu dreptul Uniunii Europene;<\/p>\n
Asigurarea trasabilit\u0103\u021bii \u0219i siguran\u021bei alimentare\u00a0f\u0103r\u0103 \u00eempov\u0103rarea fermelor mici cu formalit\u0103\u021bi dispropor\u021bionate;<\/p>\n
Protec\u021bia p\u0103r\u021bilor\u00a0implicate \u00eempotriva abuzurilor \u0219i a rezilierilor intempestive;<\/p>\n
Stimularea consumului de produse locale\u00a0\u0219i reducerea dependen\u021bei de importuri;<\/p>\n
Sus\u021binerea mediului rural\u00a0prin men\u021binerea locurilor de munc\u0103 \u0219i reducerea migra\u021biei.<\/p>\n
VI. Impact<\/p>\n
Impact agricol:<\/p>\n
Cre\u0219terea venitului net al micilor fermieri cu 20\u201335% prin eliminarea intermediarilor;<\/p>\n
Planificarea produc\u021biei pe termen mediu, reduc\u00e2nd abandonul culturilor.<\/p>\n
Impact economic \u0219i social<\/p>\n
Potrivit unui studiu FAO (2022), fermierii implica\u021bi \u00een parteneriate CSA\/ASAT ob\u021bin, \u00een medie, o cre\u0219tere cu 25-40% a veniturilor nete comparativ cu v\u00e2nz\u0103rile pe pia\u021ba angro. \u00cen acela\u0219i timp, consumatorii raporteaz\u0103 economii de 10-15% fa\u021b\u0103 de pre\u021burile din comer\u021b pentru produse similare, \u00een condi\u021biile unei calit\u0103\u021bi superioare \u0219i a trasabilit\u0103\u021bii garantate.<\/p>\n
Dac\u0103 doar 1% dintre gospod\u0103riile individuale \u0219i fermele mici din Rom\u00e2nia ar intra \u00eentr-un sistem ASC formalizat, estim\u0103m:<\/p>\n
venit suplimentar de 150-200 milioane lei anual\u00a0pentru produc\u0103tori;<\/p>\n
cre\u0219terea consumului de produse locale cu peste 20.000 tone\/an;<\/p>\n
reducerea risipei alimentare cu aproximativ 8.000 tone\/an;<\/p>\n
p\u0103strarea activ\u0103 a peste 5.000 locuri de munc\u0103 \u00een mediul rural.<\/p>\n
Dac\u0103 25\u201350% din gospod\u0103riile din Rom\u00e2nia (~6,75 mil. gospod\u0103rii \u2013 INS 2025) ar intra \u00eentr-un sistem ASC, pe baza unui co\u0219 mediu de 90 lei pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 pe durata a 40 de s\u0103pt\u0103m\u00e2ni pe an, ar rezulta \u020bntre 6,1 \u015fi 12,2 mld. lei\/an direct c\u0103tre produc\u0103tori.<\/p>\n
Prin eliminarea intermediarilor, venitul net al fermierilor cre\u0219te cu ~4,6\u20139,1 mld. lei\/an fa\u021b\u0103 de lan\u021bul lung.<\/p>\n
Impact asupra bugetului de stat<\/p>\n
Aplicarea prezentei reglement\u0103ri nu genereaz\u0103 impact bugetar negativ, \u00eentruc\u00e2t nu instituie cheltuieli publice \u0219i nu creeaz\u0103 obliga\u021bii financiare \u00een sarcina bugetului de stat, ci exclusiv mecanisme prin care veniturile realizate de produc\u0103tori devin declarabile \u0219i impozabile potrivit normelor de venit stabilite anual prin ordin al ANAF, publicat \u00een Monitorul Oficial. \u00cen consecin\u021b\u0103, baza de impunere r\u0103m\u00e2ne una fix\u0103 \u0219i predictibil\u0103 pentru administra\u021bia fiscal\u0103, independent de fluctua\u021bia volumului comercial, ceea ce confer\u0103 statului certitudine fiscal\u0103 \u0219i stabilitate de colectare.<\/p>\n
Pe baza valorilor medii na\u021bionale reg\u0103site \u00een tabelele ANAF pentru activit\u0103\u021bi agricole (de exemplu, pentru produc\u021bia de cereale \u2013 200 lei\/ha, respectiv pentru ovine \u2013 20 lei\/cap), aplicate unui scenariu conservator al dimensiunii exploata\u021biilor participante (3 hectare \u00een cazul vegetal \u0219i 50 capete \u00een cazul mixt vegetal-zootehnic), obliga\u021bia fiscal\u0103 rezultat\u0103 este de aproximativ 60 lei\/an per produc\u0103tor \u00een cazul exclusiv vegetal, respectiv de aproximativ 160 lei\/an per produc\u0103tor \u00een cazul mixt.<\/p>\n
Chiar raportat la un num\u0103r redus de participan\u021bi, \u00eencas\u0103rile bugetare rezultate dep\u0103\u0219esc un nivel minim verificabil: la 10.000 de produc\u0103tori, \u00eentre 0,6 milioane \u0219i 1,6 milioane lei\/an; la 25.000 de produc\u0103tori, \u00eentre 1,5 milioane \u0219i 4 milioane lei\/an; la 50.000 de produc\u0103tori, \u00eentre 3 milioane \u0219i 8 milioane lei\/an; iar la 100.000 de produc\u0103tori, \u00eentre 6 milioane \u0219i 16 milioane lei\/an. Aceste valori sunt ob\u021binute f\u0103r\u0103 a lua \u00een calcul alte surse fiscale suplimentare (TVA, impozit micro\/CIT, contribu\u021bii sociale) care ar putea rezulta \u00een func\u021bie de op\u021biunile de \u00eenregistrare ale produc\u0103torilor \u0219i ale operatorilor de re\u021bele.<\/p>\n
Este esen\u021bial de men\u021bionat c\u0103 cifrele de mai sus reprezint\u0103 un scenariu de intrare foarte conservator, utilizat exclusiv pentru demonstrarea caracterului favorabil \u0219i predictibil al prezentei interven\u021bii pentru bugetul de stat. \u00cen ipotezele unei adop\u021bii extinse, propor\u021bional cu arhitectura legii \u0219i cu poten\u021bialul de scalare al parteneriatelor locale, \u00eencas\u0103rile fiscale cresc corespunz\u0103tor, men\u021bin\u00e2nd acela\u0219i mecanism de determinare pe baza normelor de venit aprobate anual de ANAF.<\/p>\n
Mediu:<\/p>\n
Reducerea transportului \u0219i a emisiilor de CO\u2082 cu 10\u201320% fa\u021b\u0103 de lan\u021burile lungi de aprovizionare;<\/p>\n
Diminuarea utiliz\u0103rii ambalajelor de unic\u0103 folosin\u021b\u0103 prin livr\u0103ri \u00een ambalaje reutilizabile.<\/p>\n
VII. Concluzie<\/p>\n
Aceast\u0103 lege nu creeaz\u0103 privilegii, ci stabile\u0219te un cadru de \u00eencredere reciproc\u0103 \u00eentre produc\u0103tori \u0219i consumatori. Este o reglementare conform\u0103 cu dreptul european, fundamentat\u0103 pe experien\u021ba altor state, adaptat\u0103 realit\u0103\u021bilor din Rom\u00e2nia.<\/p>\n
Adoptarea sa va \u00eensemna:<\/p>\n
Venit stabil pentru fermier;<\/p>\n
Acces garantat la hran\u0103 local\u0103 \u0219i curat\u0103 pentru consumator;<\/p>\n
Protec\u021bia patrimoniului agricol \u0219i culinar rom\u00e2nesc;<\/p>\n
Cre\u0219terea rezilien\u021bei alimentare a comunit\u0103\u021bilor.<\/p>\n<\/div>\n
[analyse_source url=”https:\/\/60m.ro\/laura-gherasim-initiaza-un-proiect-de-lege-pentru-sustinerea-agriculturii-taranesti\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/60m.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/Laura-Gherasim-AUR.jpeg”] Proiectul prevede posibilitatea \u00eencheierii unor contracte direct \u00eentre consumatori \u0219i micii fermieri, pentru produse locale, lactate \u0219i legume. AUR ini\u021biaz\u0103 un proiect de lege \u00een parlament privind reglementarea parteneriatelor comunitare pentru sus\u021binerea agriculturii \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti, ASC, Agricultur\u0103 Sus\u021binut\u0103 de Comunitate – prevede \u00eencheierea unor contracte direct \u00eentre consumatori \u0219i micii fermieri, pentru produse […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[100,226],"class_list":["post-1863816","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-60m-ro","tag-crawlmanager"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1863816","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1863816"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1863816\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1863816"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1863816"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1863816"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}