\u00a0<\/p>\n Filmele vor fi proiectate \u00een perioada 17-19 aprilie, la Cinema Studio din Timi\u015foara.<\/p>\n Selec\u0163ia cuprinde dou\u0103 filme clasice r\u0103scolitoare de Francesco Rosi<\/strong>, Salvatore Giuliano<\/em> (1962) \u015fi Cu m\u00e2inile pe ora\u015f<\/em> \/ Le mani sulla citt\u00e0<\/em> (1963), precum \u015fi Anchet\u0103 asupra unui cet\u0103\u0163ean mai presus de orice b\u0103nuial\u0103 \/ Indagine su un cittadino al di sopra di ogni sospetto<\/em> (1970), capodopera terifiant\u0103 a lui Elio Petri<\/strong>, \u015fi Conformistul \/ Il conformista<\/em> (1970), tulbur\u0103torul lungmetraj care l-a consacrat pe Bernardo Bertolucci<\/strong>.<\/p>\n \u00cen Salvatore Giuliano<\/em>, r\u0103sturn\u0103rile de situa\u021bie complicate dintre puterile guvernamentale, partidul separatist \u0219i mafia din Sicilia anilor \u201940 culmineaz\u0103 cu moartea celebrului bandit al c\u0103rui nume d\u0103 titlul filmului. Salvatore Giuliano<\/em> i-a adus lui Francesco Rosi un Urs de Argint pentru regie, la Festivalul de la Berlin \u00een 1962, \u015fi a fost inclus de cineastul american Martin Scorsese \u00een topul celor mai bune zece filme ale tuturor timpurilor. Un an mai t\u00e2rziu, \u00een 1963, Francesco Rosi a c\u00e2\u015ftigat Leul de Aur la prestigiosul Festival de la Vene\u0163ia pentru filmul Cu m\u00e2inile pe ora\u015f<\/em>. \u00cenaintea alegerilor pentru consiliul local, pr\u0103bu\u0219irea unei cl\u0103diri \u00eei pune pe un dezvoltator imobiliar \u0219i pe sus\u021bin\u0103torii s\u0103i politici \u00een situa\u0163ia de a se ap\u0103ra de un scandal.<\/p>\n Realizat de Elio Petri, un alt nume esen\u0163ial al cinematografiei politice italiene, filmul Anchet\u0103 asupra unui cet\u0103\u0163ean mai presus de orice b\u0103nuial\u0103<\/em> are ca protagonist un poli\u021bist de rang \u00eenalt, jucat de Gian Maria Volont\u00e8<\/strong>, care \u00ee\u0219i ucide amanta sadomasochist\u0103 \u0219i planteaz\u0103 \u00een mod deliberat dovezi ce indic\u0103 responsabilitatea sa pentru crim\u0103, \u00eentr-un test sardonic pentru a vedea dac\u0103 este deasupra oric\u0103rei suspiciuni. Filmul a c\u00e2\u015ftigat Marele Premiu al Juriului \u015fi Premiul FIPRESCI la Festivalul de la Cannes, precum \u015fi Oscarul pentru film str\u0103in.<\/p>\n \u00cen Conformistul,<\/em> de Bernardo Bertolucci, Jean-Louis Trintignant<\/strong> interpreteaz\u0103 un b\u0103rbat italian lipsit de voin\u0163\u0103, care devine un lacheu fascist trimis \u00een str\u0103in\u0103tate pentru a aranja asasinarea fostului s\u0103u profesor, acum disident politic. Pelicula a f\u0103cut parte din Competi\u0163ia Festivalului de la Berlin \u015fi a primit Premiul David di Donatello pentru cel mai bun film italian.<\/p>\n \u201eCinematografia din Italia a avut multe perioade de glorie \u00een istoria sa. Dezvoltarea economic\u0103 de dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial a venit pe fondul unor mi\u015fc\u0103ri sociale \u015fi scandaluri politice r\u0103sun\u0103toare, multe dintre ele cu r\u0103d\u0103cini ad\u00e2nci \u00een perioada fascist\u0103 sau av\u00e2nd leg\u0103tur\u0103 cu mafia. \u00cen acest context ap\u0103rea \u00een anii `60 fascinanta mi\u015fcare a cinemaului politic, care a produs timp de dou\u0103 decenii o serie de filme memorabile, realizate de o nou\u0103 genera\u0163ie de cinea\u015fti ce \u00eendr\u0103zneau s\u0103 abordeze f\u0103r\u0103 menajamente cazuri \u015fi personalit\u0103\u0163i contemporane sau recente dintre cele mai scandaloase, \u00eentr-un limbaj cinematografic inovator. Retrospectiva pe care am preg\u0103tit-o \u00eempreun\u0103 cu partenerii de la Institutul Italian de Cultur\u0103 din Bucure\u015fti propune patru dintre filmele fundamentale ale acestui curent cinematografic unic. \u00centr-un prezent amenin\u0163\u0103tor \u015fi ale c\u0103rui probleme majore par s\u0103 fie ocolite \u00een mare m\u0103sur\u0103 de cinematografia de autor mainstream, operele politice ale unor regizori ca Francesco Rosi, Elio Petri sau Bernardo Bertolucci ne reamintesc de for\u0163a filmului de a trezi con\u015ftiin\u0163e\u201d, spune curatorul Ceau, Cineclub!, Ionu\u0163 Mare\u015f<\/strong>.<\/p>\n \u201eSuntem foarte \u00eenc\u00e2nta\u021bi s\u0103 aducem aceast\u0103 retrospectiv\u0103 dedicat\u0103 cinematografiei politice italiene din anii 1960 \u0219i 1970 \u00een cinematografe din \u00eentreaga \u021bar\u0103, datorit\u0103 muncii neobosite a curatorului s\u0103u, Ionu\u021b Mare\u0219. Acest program ofer\u0103 publicului rom\u00e2n \u0219ansa de a descoperi filme care exploreaz\u0103 puterea, dreptatea \u0219i tensiunile sociale cu claritate \u0219i perspicacitate \u0219i care r\u0103m\u00e2n extrem de relevante \u0219i ast\u0103zi. De\u0219i modelate de sensibilit\u0103\u021bi artistice distincte, filmele lui Rosi, Petri \u0219i Bertolucci au \u00een comun un accent asupra modului \u00een care puterea func\u0163ioneaz\u0103 \u0219i afecteaz\u0103 via\u021ba oamenilor. Filmele lor ofer\u0103 un portret puternic \u0219i critic al Italiei \u00eentr-o perioad\u0103 de schimb\u0103ri sociale \u0219i politice majore. \u00centr-un moment \u00een care chestiunile legate de memoria istoric\u0103 \u0219i \u00eencrederea \u00een institu\u021bii sunt din nou centrale, credem c\u0103 aceast\u0103 retrospectiv\u0103 poate rezona profund cu publicul rom\u00e2n. Ea invit\u0103 spectatorii s\u0103 reflecteze asupra cinematografiei nu doar ca form\u0103 de art\u0103, ci \u0219i ca spa\u021biu vital pentru meditare, dialog \u0219i con\u0219tientizare civic\u0103\u201d, afirm\u0103 Laura Napolitano<\/strong>, directoarea Institutului Italian de Cultur\u0103.<\/p>\n \u201eCinemaul politic italian (\u00abcinema d\u2019impegno\u00bb, \u00abcinema angajat\u00bb, \u00abcinema civic\u00bb) desemneaz\u0103 cel mai frecvent un set de filme realizate \u00eentre mijlocul anilor 1960 \u0219i \u00eenceputul anilor 1980, care sunt influen\u021bate de o agend\u0103 hot\u0103r\u00e2t progresist\u0103, de\u0219i rareori radical\u0103, \u0219i care trateaz\u0103 \u00een mod explicit evenimente sau probleme politice contemporane sau trecute, cum ar fi grevele din fabrici, terorismul politic, violen\u021ba de stat, conspira\u021biile mafiote \u0219i omniprezen\u021ba specula\u021biei capitaliste \u2013 dar \u0219i rezisten\u021ba antifascist\u0103 \u0219i, mai general, episoade din istoria st\u00e2ngismului \u00een secolul al XX-lea\u201d, scrie Mauro Resmini, \u00een Italian Political Cinema. Figures of the long `68<\/em>.<\/p>\n Proiec\u021biile fac parte din Ceau, Cineclub!, o serie de retrospective lunare propuse de Ceau, Cinema! \u00een afara festivalului. Programul \u015fi biletele sunt disponibile pe site-urile Ceau, Cinema! \u015fi Cinema Studio.<\/p>\n Retrospectiva va avea loc \u015fi la Cinema Arta din Cluj-Napoca (14 aprilie \u2013 5 mai), la Cinema Elvire Popesco din Bucure\u015fti (16-19 aprilie) \u015fi la Cinema Ateneu din Ia\u015fi (21 \u2013 29 aprilie).<\/p>\n La Timi\u015foara, evenimentul este finan\u021bat de Prim\u0103rie, prin Centrul de Proiecte.<\/p>\n![](\"https:\/\/timpolis.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/afis-Filme-politoce-din-Italia-la-Ceau-Cinema.png\" "\\"afis")
<\/a><\/strong><\/p>\nPatru filme multipremiate din anii \u201960-\u201970, realizate de trei mari regizori din perioada de glorie a cinematografiei politice italiene, vor putea fi v\u0103zute, \u00een versiuni restaurate, \u00eentr-o retrospectiv\u0103 organizat\u0103 de Ceau, Cineclub! \u015fi Institutul Italian de Cultur\u0103.<\/p>\n<\/a><\/div>\n<\/div>\n\u015etiri din aceea\u015fi categorie:<\/h3>\n
Filme de Oscar, proiectate la Timi\u015foara, \u00een aer liber<\/span><\/a>Filme premiate, proiectate la Timi\u015foara, \u00een aer liber<\/span><\/a>Filme clasice restaurate \u015fi documentare de impact, la Ceau, Cinema!<\/span><\/a>Il Cinema Ritrovato, festivalul de filme clasice restaurate, revine la Timi\u015foara<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n