{"id":1859215,"date":"2026-03-31T10:25:49","date_gmt":"2026-03-31T07:25:49","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1859215"},"modified":"2026-03-31T10:25:49","modified_gmt":"2026-03-31T07:25:49","slug":"tezaurul-de-la-dobrotesti-exponatul-lunii-aprilie-la-muzeul-judetean","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1859215","title":{"rendered":"\u201cTezaurul de la Dobrote\u0219ti\u201d, exponatul lunii aprilie la Muzeul Jude\u021bean"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/ziarulteleormanul.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/Afis-exponat-aprilie-2026.jpg”]<\/p>\n

\n
Social<\/a><\/span><\/p>\n

\u201cTezaurul de la Dobrote\u0219ti\u201d, exponatul lunii aprilie la Muzeul Jude\u021bean<\/h1>\n
\n

<\/a>Muzeul Jude\u021bean Teleorman, institu\u021bie de cultur\u0103 aflat\u0103 sub autoritatea Consiliului Jude\u021bean Teleorman, prezint\u0103 \u00een luna aprilie 2026 un nou exponat \u00een cadrul ciclului expozi\u021bional \u201cExponatul Lunii\u201d. Astfel, este propus vizitatorilor \u201cTezaurul de la Dobrote\u0219ti\u201d (jude\u021bul Teleorman), un tezaur medieval datat \u00een sec. XVI, compus din obiecte de podoab\u0103 \u0219i port \u0219i monede de argint.<\/p>\n

Acesta este \u201cExponatul cu num\u0103rul 200\u201d din cadrul ciclului care a debutat cu 19 ani \u00een urm\u0103, exponat care va marca, totodat\u0103, \u0219i finalizarea proiectului expozi\u021bional.<\/p>\n

Potrivit reprezentan\u021bilor institu\u021biei jude\u021bene de cultur\u0103, Tezaurul de la Dobrote\u0219ti a fost descoperit la \u00eenceputul anului 2025 \u00een punctul \u201cP\u0103durea Lunc\u0103 \u2013 Berindei\u201d, cu ajutorul unui detector de metale, de c\u0103tre un de\u021bin\u0103tor autorizat. Ulterior, a fost predat \u00een condi\u021biile legii \u0219i a intrat \u00een patrimoniul Muzeului Jude\u021bean Teleorman. Locul de descoperire se afl\u0103 \u00een partea de est a teritoriului comunei Dobrote\u0219ti, \u00een vecin\u0103tatea comunei Beuca.<\/p>\n

Tezaurul este compus din obiecte de podoab\u0103, accesorii vestimentare (15 piese \u0219i trei fragmente) \u0219i opt monede, greutatea total\u0103 fiind de aproape 73 grame. \u00cen urma constat\u0103rii f\u0103cute la locul descoperirii de c\u0103tre speciali\u0219ti de la Muzeul Jude\u021bean Teleorman \u0219i de la Direc\u021bia Jude\u021bean\u0103 pentru Cultur\u0103 Teleorman a mai fost recuperat\u0103, de la suprafa\u021ba solului, o a 19-a pies\u0103, o m\u0103rgic\u0103 de sticl\u0103.<\/p>\n

Piesele de podoab\u0103 \u0219i port, confec\u021bionate \u00een cea mai mare parte din argint, unele aurite, dar \u0219i din past\u0103 vitroas\u0103, sunt pentru cap (ace de p\u0103r sau v\u0103l \u0219i cercei), m\u00e2ini (un inel), g\u00e2t (m\u0103rgele) \u0219i hain\u0103 (o copc\u0103 tip \u201cmo\u0219 \u0219i bab\u0103\u201d).<\/p>\n

Acele de p\u0103r (sau v\u0103l), mai precis pl\u0103cu\u021bele ornamentale ale acestora, \u00een num\u0103r de dou\u0103, sunt \u00een form\u0103 de calot\u0103 sferic\u0103, cu baza plat\u0103, pe care se fixa acul. Ambele sunt decorate cu cercuri simple sau dispuse \u00een motive florale realizate din s\u00e2rm\u0103 de argint r\u0103sucit\u0103 \u0219i cadre de s\u00e2rm\u0103 spiralat\u0103, cu monturi de sticl\u0103 sau piatr\u0103 colorat\u0103.<\/p>\n

Cerceii sunt cele mai numeroase piese de podoab\u0103 din tezaur, \u0219ase la num\u0103r, apar\u021bin\u00e2nd unor tipuri diferite: un cercel poliedric, un cercel cubic \u0219i patru cercei \u00een form\u0103 de lunul\u0103 (de tipul kolt). Sunt lucra\u021bi din pl\u0103cu\u021be de argint pe care au fost lipite elementele de decor realizate \u00een tehnicile filigranului \u0219i granula\u021biei: cadre \u0219i tuburi de s\u00e2rm\u0103 simpl\u0103 sau filigranat\u0103, \u0219iruri de granule de argint, cercule\u021be de s\u00e2rm\u0103 dispuse tangent sau constituind motive florale, triunghiuri \u0219i piramide din granule de argint, cupole din s\u00e2rm\u0103 simpl\u0103, \u00eendoit\u0103 \u00een form\u0103 de petale.<\/p>\n

Inelul are veriga semicircular\u0103 \u00een sec\u021biune \u0219i este suprapus\u0103 par\u021bial de o pies\u0103 intermediar\u0103 pe care se afl\u0103 o pl\u0103cu\u021b\u0103 relativ oval\u0103 \u2013 chatonul, cu un decupaj rotund \u00een centru, unde a fost montat\u0103 o bucat\u0103 plat\u0103 de sticl\u0103 colorat\u0103. Decorul este realizat prin incizare \u0219i elemente reliefate de tip pseudo-filigran.<\/p>\n

Cele patru m\u0103rgele sunt confec\u021bionate din past\u0103 vitroas\u0103 \u0219i au\u00a0 forma sferic\u0103, u\u0219or aplatizat\u0103. Una este de culoare albastru-deschis, alta turcoaz, o a treia de culoare maro-\u00eenchis spre negru, cu aspect opac, iar ultima de culoare c\u0103r\u0103miziu-vi\u0219inie, decorat\u0103 cu cinci linii albe, verticale, paralele, dispuse echidistant.<\/p>\n

Dou\u0103 elemente componente ale unei perechi de copci de tip \u201cmo\u0219 \u0219i bab\u0103\u201d au fost realizate prin turnare din argint, ajurate \u0219i aurite. Decorul, identic pentru ambele piese, const\u0103 dintr-o crengu\u021b\u0103 cu dou\u0103 ghinde centrale, \u00een jurul c\u0103rora se afl\u0103 dispuse radial altele cinci ghinde ce alterneaz\u0103 cu frunze de stejar. Una dintre piese are lipit pe spate un c\u00e2rlig din s\u00e2rm\u0103 simpl\u0103, constituind partea de \u201cmo\u0219\u201d a copcilor, \u00een timp ce elementul de tip \u201cbab\u0103\u201d nu se mai p\u0103streaz\u0103, fiind rupt din vechime.<\/p>\n

Monedele sunt reprezentate de trei denari de argint pu\u0219i \u00een circula\u021bie de Regatul Ungariei \u00een sec. XV \u0219i de cinci ak\u00e7ele (aspri) de argint emi\u0219i \u00een Imperiul Otoman \u00een sec. XVI. To\u021bi denarii ungure\u0219ti au fost b\u0103tu\u021bi \u00een timpul regelui Matei Corvin (1458-1490). Monedele otomane poart\u0103 numele sultanilor S\u00fcleyman I (1), Selim II (1) \u0219i Murad III (2) la care se adaug\u0103 o pies\u0103 puternic uzat\u0103 pentru care nu s-a reu\u0219it identificarea precis\u0103 a emitentului. Cea mai recent\u0103 moned\u0103 identificat\u0103, un aspru de la Murad III, b\u0103tut \u00een atelierul de la Canca \u00een anii 1574-1595, sugereaz\u0103 ascunderea tezaurului, cel mai devreme la sf\u00e2r\u0219itul ultimul deceniu al sec. XVI sau \u00een primii ani ai sec. XVII, foarte probabil \u00een jurul anilor 1600-1601, \u00een contextul vremurilor tulburi \u0219i al luptei pentru putere de la sf\u00e2r\u0219itul domniei lui Mihai Viteazul.<\/p>\n

\n

Related<\/em><\/h3>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/article>\n
\n

<\/a>Muzeul Jude\u021bean Teleorman, institu\u021bie de cultur\u0103 aflat\u0103 sub autoritatea Consiliului Jude\u021bean Teleorman, prezint\u0103 \u00een luna aprilie 2026 un nou exponat \u00een cadrul ciclului expozi\u021bional \u201cExponatul Lunii\u201d. Astfel, este propus vizitatorilor \u201cTezaurul de la Dobrote\u0219ti\u201d (jude\u021bul Teleorman), un tezaur medieval datat \u00een sec. XVI, compus din obiecte de podoab\u0103 \u0219i port \u0219i monede de argint.<\/p>\n

Acesta este \u201cExponatul cu num\u0103rul 200\u201d din cadrul ciclului care a debutat cu 19 ani \u00een urm\u0103, exponat care va marca, totodat\u0103, \u0219i finalizarea proiectului expozi\u021bional.<\/p>\n

Potrivit reprezentan\u021bilor institu\u021biei jude\u021bene de cultur\u0103, Tezaurul de la Dobrote\u0219ti a fost descoperit la \u00eenceputul anului 2025 \u00een punctul \u201cP\u0103durea Lunc\u0103 \u2013 Berindei\u201d, cu ajutorul unui detector de metale, de c\u0103tre un de\u021bin\u0103tor autorizat. Ulterior, a fost predat \u00een condi\u021biile legii \u0219i a intrat \u00een patrimoniul Muzeului Jude\u021bean Teleorman. Locul de descoperire se afl\u0103 \u00een partea de est a teritoriului comunei Dobrote\u0219ti, \u00een vecin\u0103tatea comunei Beuca.<\/p>\n

Tezaurul este compus din obiecte de podoab\u0103, accesorii vestimentare (15 piese \u0219i trei fragmente) \u0219i opt monede, greutatea total\u0103 fiind de aproape 73 grame. \u00cen urma constat\u0103rii f\u0103cute la locul descoperirii de c\u0103tre speciali\u0219ti de la Muzeul Jude\u021bean Teleorman \u0219i de la Direc\u021bia Jude\u021bean\u0103 pentru Cultur\u0103 Teleorman a mai fost recuperat\u0103, de la suprafa\u021ba solului, o a 19-a pies\u0103, o m\u0103rgic\u0103 de sticl\u0103.<\/p>\n

Piesele de podoab\u0103 \u0219i port, confec\u021bionate \u00een cea mai mare parte din argint, unele aurite, dar \u0219i din past\u0103 vitroas\u0103, sunt pentru cap (ace de p\u0103r sau v\u0103l \u0219i cercei), m\u00e2ini (un inel), g\u00e2t (m\u0103rgele) \u0219i hain\u0103 (o copc\u0103 tip \u201cmo\u0219 \u0219i bab\u0103\u201d).<\/p>\n

Acele de p\u0103r (sau v\u0103l), mai precis pl\u0103cu\u021bele ornamentale ale acestora, \u00een num\u0103r de dou\u0103, sunt \u00een form\u0103 de calot\u0103 sferic\u0103, cu baza plat\u0103, pe care se fixa acul. Ambele sunt decorate cu cercuri simple sau dispuse \u00een motive florale realizate din s\u00e2rm\u0103 de argint r\u0103sucit\u0103 \u0219i cadre de s\u00e2rm\u0103 spiralat\u0103, cu monturi de sticl\u0103 sau piatr\u0103 colorat\u0103.<\/p>\n

Cerceii sunt cele mai numeroase piese de podoab\u0103 din tezaur, \u0219ase la num\u0103r, apar\u021bin\u00e2nd unor tipuri diferite: un cercel poliedric, un cercel cubic \u0219i patru cercei \u00een form\u0103 de lunul\u0103 (de tipul kolt). Sunt lucra\u021bi din pl\u0103cu\u021be de argint pe care au fost lipite elementele de decor realizate \u00een tehnicile filigranului \u0219i granula\u021biei: cadre \u0219i tuburi de s\u00e2rm\u0103 simpl\u0103 sau filigranat\u0103, \u0219iruri de granule de argint, cercule\u021be de s\u00e2rm\u0103 dispuse tangent sau constituind motive florale, triunghiuri \u0219i piramide din granule de argint, cupole din s\u00e2rm\u0103 simpl\u0103, \u00eendoit\u0103 \u00een form\u0103 de petale.<\/p>\n

Inelul are veriga semicircular\u0103 \u00een sec\u021biune \u0219i este suprapus\u0103 par\u021bial de o pies\u0103 intermediar\u0103 pe care se afl\u0103 o pl\u0103cu\u021b\u0103 relativ oval\u0103 \u2013 chatonul, cu un decupaj rotund \u00een centru, unde a fost montat\u0103 o bucat\u0103 plat\u0103 de sticl\u0103 colorat\u0103. Decorul este realizat prin incizare \u0219i elemente reliefate de tip pseudo-filigran.<\/p>\n

Cele patru m\u0103rgele sunt confec\u021bionate din past\u0103 vitroas\u0103 \u0219i au\u00a0 forma sferic\u0103, u\u0219or aplatizat\u0103. Una este de culoare albastru-deschis, alta turcoaz, o a treia de culoare maro-\u00eenchis spre negru, cu aspect opac, iar ultima de culoare c\u0103r\u0103miziu-vi\u0219inie, decorat\u0103 cu cinci linii albe, verticale, paralele, dispuse echidistant.<\/p>\n

Dou\u0103 elemente componente ale unei perechi de copci de tip \u201cmo\u0219 \u0219i bab\u0103\u201d au fost realizate prin turnare din argint, ajurate \u0219i aurite. Decorul, identic pentru ambele piese, const\u0103 dintr-o crengu\u021b\u0103 cu dou\u0103 ghinde centrale, \u00een jurul c\u0103rora se afl\u0103 dispuse radial altele cinci ghinde ce alterneaz\u0103 cu frunze de stejar. Una dintre piese are lipit pe spate un c\u00e2rlig din s\u00e2rm\u0103 simpl\u0103, constituind partea de \u201cmo\u0219\u201d a copcilor, \u00een timp ce elementul de tip \u201cbab\u0103\u201d nu se mai p\u0103streaz\u0103, fiind rupt din vechime.<\/p>\n

Monedele sunt reprezentate de trei denari de argint pu\u0219i \u00een circula\u021bie de Regatul Ungariei \u00een sec. XV \u0219i de cinci ak\u00e7ele (aspri) de argint emi\u0219i \u00een Imperiul Otoman \u00een sec. XVI. To\u021bi denarii ungure\u0219ti au fost b\u0103tu\u021bi \u00een timpul regelui Matei Corvin (1458-1490). Monedele otomane poart\u0103 numele sultanilor S\u00fcleyman I (1), Selim II (1) \u0219i Murad III (2) la care se adaug\u0103 o pies\u0103 puternic uzat\u0103 pentru care nu s-a reu\u0219it identificarea precis\u0103 a emitentului. Cea mai recent\u0103 moned\u0103 identificat\u0103, un aspru de la Murad III, b\u0103tut \u00een atelierul de la Canca \u00een anii 1574-1595, sugereaz\u0103 ascunderea tezaurului, cel mai devreme la sf\u00e2r\u0219itul ultimul deceniu al sec. XVI sau \u00een primii ani ai sec. XVII, foarte probabil \u00een jurul anilor 1600-1601, \u00een contextul vremurilor tulburi \u0219i al luptei pentru putere de la sf\u00e2r\u0219itul domniei lui Mihai Viteazul.<\/p>\n

\n

Related<\/em><\/h3>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n

<\/a>Muzeul Jude\u021bean Teleorman, institu\u021bie de cultur\u0103 aflat\u0103 sub autoritatea Consiliului Jude\u021bean Teleorman, prezint\u0103 \u00een luna aprilie 2026 un nou exponat \u00een cadrul ciclului expozi\u021bional \u201cExponatul Lunii\u201d. Astfel, este propus vizitatorilor \u201cTezaurul de la Dobrote\u0219ti\u201d (jude\u021bul Teleorman), un tezaur medieval datat \u00een sec. XVI, compus din obiecte de podoab\u0103 \u0219i port \u0219i monede de argint.<\/p>\n

Acesta este \u201cExponatul cu num\u0103rul 200\u201d din cadrul ciclului care a debutat cu 19 ani \u00een urm\u0103, exponat care va marca, totodat\u0103, \u0219i finalizarea proiectului expozi\u021bional.<\/p>\n

Potrivit reprezentan\u021bilor institu\u021biei jude\u021bene de cultur\u0103, Tezaurul de la Dobrote\u0219ti a fost descoperit la \u00eenceputul anului 2025 \u00een punctul \u201cP\u0103durea Lunc\u0103 \u2013 Berindei\u201d, cu ajutorul unui detector de metale, de c\u0103tre un de\u021bin\u0103tor autorizat. Ulterior, a fost predat \u00een condi\u021biile legii \u0219i a intrat \u00een patrimoniul Muzeului Jude\u021bean Teleorman. Locul de descoperire se afl\u0103 \u00een partea de est a teritoriului comunei Dobrote\u0219ti, \u00een vecin\u0103tatea comunei Beuca.<\/p>\n

Tezaurul este compus din obiecte de podoab\u0103, accesorii vestimentare (15 piese \u0219i trei fragmente) \u0219i opt monede, greutatea total\u0103 fiind de aproape 73 grame. \u00cen urma constat\u0103rii f\u0103cute la locul descoperirii de c\u0103tre speciali\u0219ti de la Muzeul Jude\u021bean Teleorman \u0219i de la Direc\u021bia Jude\u021bean\u0103 pentru Cultur\u0103 Teleorman a mai fost recuperat\u0103, de la suprafa\u021ba solului, o a 19-a pies\u0103, o m\u0103rgic\u0103 de sticl\u0103.<\/p>\n

Piesele de podoab\u0103 \u0219i port, confec\u021bionate \u00een cea mai mare parte din argint, unele aurite, dar \u0219i din past\u0103 vitroas\u0103, sunt pentru cap (ace de p\u0103r sau v\u0103l \u0219i cercei), m\u00e2ini (un inel), g\u00e2t (m\u0103rgele) \u0219i hain\u0103 (o copc\u0103 tip \u201cmo\u0219 \u0219i bab\u0103\u201d).<\/p>\n

Acele de p\u0103r (sau v\u0103l), mai precis pl\u0103cu\u021bele ornamentale ale acestora, \u00een num\u0103r de dou\u0103, sunt \u00een form\u0103 de calot\u0103 sferic\u0103, cu baza plat\u0103, pe care se fixa acul. Ambele sunt decorate cu cercuri simple sau dispuse \u00een motive florale realizate din s\u00e2rm\u0103 de argint r\u0103sucit\u0103 \u0219i cadre de s\u00e2rm\u0103 spiralat\u0103, cu monturi de sticl\u0103 sau piatr\u0103 colorat\u0103.<\/p>\n

Cerceii sunt cele mai numeroase piese de podoab\u0103 din tezaur, \u0219ase la num\u0103r, apar\u021bin\u00e2nd unor tipuri diferite: un cercel poliedric, un cercel cubic \u0219i patru cercei \u00een form\u0103 de lunul\u0103 (de tipul kolt). Sunt lucra\u021bi din pl\u0103cu\u021be de argint pe care au fost lipite elementele de decor realizate \u00een tehnicile filigranului \u0219i granula\u021biei: cadre \u0219i tuburi de s\u00e2rm\u0103 simpl\u0103 sau filigranat\u0103, \u0219iruri de granule de argint, cercule\u021be de s\u00e2rm\u0103 dispuse tangent sau constituind motive florale, triunghiuri \u0219i piramide din granule de argint, cupole din s\u00e2rm\u0103 simpl\u0103, \u00eendoit\u0103 \u00een form\u0103 de petale.<\/p>\n

Inelul are veriga semicircular\u0103 \u00een sec\u021biune \u0219i este suprapus\u0103 par\u021bial de o pies\u0103 intermediar\u0103 pe care se afl\u0103 o pl\u0103cu\u021b\u0103 relativ oval\u0103 \u2013 chatonul, cu un decupaj rotund \u00een centru, unde a fost montat\u0103 o bucat\u0103 plat\u0103 de sticl\u0103 colorat\u0103. Decorul este realizat prin incizare \u0219i elemente reliefate de tip pseudo-filigran.<\/p>\n

Cele patru m\u0103rgele sunt confec\u021bionate din past\u0103 vitroas\u0103 \u0219i au\u00a0 forma sferic\u0103, u\u0219or aplatizat\u0103. Una este de culoare albastru-deschis, alta turcoaz, o a treia de culoare maro-\u00eenchis spre negru, cu aspect opac, iar ultima de culoare c\u0103r\u0103miziu-vi\u0219inie, decorat\u0103 cu cinci linii albe, verticale, paralele, dispuse echidistant.<\/p>\n

Dou\u0103 elemente componente ale unei perechi de copci de tip \u201cmo\u0219 \u0219i bab\u0103\u201d au fost realizate prin turnare din argint, ajurate \u0219i aurite. Decorul, identic pentru ambele piese, const\u0103 dintr-o crengu\u021b\u0103 cu dou\u0103 ghinde centrale, \u00een jurul c\u0103rora se afl\u0103 dispuse radial altele cinci ghinde ce alterneaz\u0103 cu frunze de stejar. Una dintre piese are lipit pe spate un c\u00e2rlig din s\u00e2rm\u0103 simpl\u0103, constituind partea de \u201cmo\u0219\u201d a copcilor, \u00een timp ce elementul de tip \u201cbab\u0103\u201d nu se mai p\u0103streaz\u0103, fiind rupt din vechime.<\/p>\n

Monedele sunt reprezentate de trei denari de argint pu\u0219i \u00een circula\u021bie de Regatul Ungariei \u00een sec. XV \u0219i de cinci ak\u00e7ele (aspri) de argint emi\u0219i \u00een Imperiul Otoman \u00een sec. XVI. To\u021bi denarii ungure\u0219ti au fost b\u0103tu\u021bi \u00een timpul regelui Matei Corvin (1458-1490). Monedele otomane poart\u0103 numele sultanilor S\u00fcleyman I (1), Selim II (1) \u0219i Murad III (2) la care se adaug\u0103 o pies\u0103 puternic uzat\u0103 pentru care nu s-a reu\u0219it identificarea precis\u0103 a emitentului. Cea mai recent\u0103 moned\u0103 identificat\u0103, un aspru de la Murad III, b\u0103tut \u00een atelierul de la Canca \u00een anii 1574-1595, sugereaz\u0103 ascunderea tezaurului, cel mai devreme la sf\u00e2r\u0219itul ultimul deceniu al sec. XVI sau \u00een primii ani ai sec. XVII, foarte probabil \u00een jurul anilor 1600-1601, \u00een contextul vremurilor tulburi \u0219i al luptei pentru putere de la sf\u00e2r\u0219itul domniei lui Mihai Viteazul.<\/p>\n

\n

Related<\/em><\/h3>\n<\/div>\n<\/div>\n

[analyse_source url=”https:\/\/ziarulteleormanul.ro\/tezaurul-de-la-dobrotesti-exponatul-lunii-aprilie-la-muzeul-judetean\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/ziarulteleormanul.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/Afis-exponat-aprilie-2026.jpg”] Social \u201cTezaurul de la Dobrote\u0219ti\u201d, exponatul lunii aprilie la Muzeul Jude\u021bean martie 31, 2026 12:25 Muzeul Jude\u021bean Teleorman, institu\u021bie de cultur\u0103 aflat\u0103 sub autoritatea Consiliului Jude\u021bean Teleorman, prezint\u0103 \u00een luna aprilie 2026 un nou exponat \u00een cadrul ciclului expozi\u021bional \u201cExponatul Lunii\u201d. Astfel, este propus vizitatorilor \u201cTezaurul de la Dobrote\u0219ti\u201d (jude\u021bul Teleorman), un […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,178],"class_list":["post-1859215","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-ziarulteleormanul-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1859215","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1859215"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1859215\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1859215"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1859215"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1859215"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}