{"id":1859186,"date":"2026-03-30T09:08:30","date_gmt":"2026-03-30T06:08:30","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1859186"},"modified":"2026-03-30T09:08:30","modified_gmt":"2026-03-30T06:08:30","slug":"mostenirea-vie-a-marelui-imparat-roman-iustinian-i-de-dr-adrian-botezatu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1859186","title":{"rendered":"MO\u0218TENIREA VIE A\u00a0 MARELUI \u00ceMP\u0102RAT ROMAN IUSTINIAN I, de dr. Adrian Botezatu"},"content":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/www.newsbucovina.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/WhatsApp-Image-2026-03-30-at-11.36.50.jpeghttps:\/\/cdn.newsbucovina.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/WhatsApp-Image-2026-03-30-at-11.36.50.jpeg&#8221;]<\/p>\n<div class=\"td-post-content tagdiv-type\">\n<div class=\"td-a-rec td-a-rec-id-content_top  tdi_3 td_block_template_1\"><strong>Intr\u0103 acum \u0219i \u00een grupul de <\/p>\n<div class=\"wp-block-button\"><a class=\"wp-block-button__link wp-element-button\" href=\"https:\/\/t.me\/+TH8wcfnp8fw5NWI0\">Telegram News Bucovina<\/a><\/div>\n<p><\/strong><\/div>\n<p>Marele \u00eemp\u0103rat roman Iustinian I s-a n\u0103scut \u00een 482 \u00een provincia cea mai romanizat\u0103 Illyricum \u00a0(\u00een Serbia actual\u0103) la fel ca \u0219i \u00eemp\u0103ratul Constantin cel Mare. Domnia sa se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00eentre 527 \u0219i 565, aproape patru decenii marc\u00e2nd decisiv destinul Ortodoxiei , dar \u0219i destinul vlahilor romanici.<\/p>\n<figure class=\"wp-block-image size-large\"><a href=\"https:\/\/cdn.newsbucovina.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/WhatsApp-Image-2026-03-30-at-11.36.50.jpeg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"1024\" height=\"683\" src=\"https:\/\/cdn.newsbucovina.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/WhatsApp-Image-2026-03-30-at-11.36.50-1024x683.jpeg\" alt class=\"wp-image-435155\"><\/a><\/figure>\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li>A construit Catedrala Sf. Sofia din Constantinopol care a fost p\u00e2n\u0103 \u00een prezent principalul reper arhitectural \u0219i iconografic al Cre\u0219tinismului Ortodox . A fost construit\u0103 \u00eentre 532 \u0219i 537\u00a0 de arhitec\u021bii Anthemius din Tralles \u0219i Isidor din Milet, dup\u0103 ce o biseric\u0103 mai veche a fost distrus\u0103 \u00een timpul r\u0103scoalei Nika<\/li>\n<li>A cucerit cu ajutorul generalilor Belisarie \u0219i Narses nordul Africii \u0219i peninsula Italic\u0103. Stap\u00e2nirea bizantin\u0103 \u00een Italia timp de dou\u0103 secole prin Exarhatul de Ravenna a facilitat schimburile lingvistice \u00eentre popula\u021bia romanizat\u0103 din nordul \u0219i centrul Italiei cu popula\u021bia romanizat\u0103 din Iliria (coloana vertebral\u0103 a romaniz\u0103rii \u00een Balcani a fost Via Egnatia care lega actualul port Durres din Albania de Constantinopol). Dup\u0103 anul 600, la conducerea Imperiului Roman de R\u0103s\u0103rit ajung \u00eemp\u0103ra\u021bi greci din Orient, \u00eemperiul se grecizeaz\u0103 rapid, iar romanicii sunt marginaliza\u021bi gradual. Apare un paradox: grecii devin <em>romanoi <\/em>adic\u0103 romani,\u00a0 pe c\u00e2nd romanicii marginaliza\u021bi politic \u0219i social sunt redenumi\u021bi <em>vlahi<\/em> adic\u0103 cel\u021bi romaniza\u021bi \u0219i <em>arom\u00e2ni <\/em>(<em>a \u2013<\/em>ul ini\u021bial grecesc este o nega\u021bie<em>: a-rom\u00e2ni<\/em>=ne-romani)<\/li>\n<li>Dup\u0103 \u0219ocul tr\u0103it \u00een Constantinopol \u00een timpul R\u0103scoalei Nika, c\u00e2nd era s\u0103 \u00ee\u0219i piard\u0103 \u0219i tronul \u0219i via\u021ba, \u00eenfiin\u021beaz\u0103 \u00een 535 \u00een zona natal\u0103 o Arhiepiscopie autocefal\u0103 la Justiniana Prima , ce nu se afla nici sub autoritatea Papei din Roma , nici a Patriarhului din Constantinopol. Autoritatea Arhiepiscopiei se exercita asupra provinciei Illyricum cu popula\u021bie romanizat\u0103 care ulterior au fost cunoscu\u021bi sub numele de vlahi \u0219i rom\u00e2ni.<\/li>\n<li>Activitatea episcopiei \u00eenceteaz\u0103 oficial \u00een 731, dar tradi\u021bia ei este preluat\u0103 de Arhiepiscopia bulgar\u0103 a Ohridei. \u00cen prima jum\u0103tate a secolului IX, hanii bulgari p\u0103g\u00e2ni Krum \u0219i Omurtag organizeaz\u0103 coloniz\u0103ri de vlahi la nordul Dun\u0103rii \u0219i le destructureaz\u0103 organizarea bisericeasc\u0103 cre\u0219tin\u0103. \u021aarul bulgar Boris \u00eei cre\u0219tineaz\u0103 pe bulgari \u00een jurul anului 864 \u0219i invit\u0103 pe discipolii lui Chiril \u0219i Metodiu la cre\u0219tinarea p\u0103g\u00e2nilor. Cel mai puternic centru de formare a preo\u021bilor pentru apostolat a fost creat de sfin\u021bii Naum \u0219i Clement la Ohrida, unde s-a cristalizat limba \u0219i cultura slavon\u0103 bulgar\u0103. Ace\u0219ti preo\u021bi forma\u021bi la Ohrida i-au recre\u0219tinat pe vlahii nord dun\u0103reni sub protec\u021bia statului bulgar<\/li>\n<li>\u00cen 1018, \u00eemp\u0103ratul bizantin Vasile al II lea distruge statul bulgar , dar printr-un decret imperial \u00eei a\u0219eaz\u0103 pe to\u021bi vlahii sub autoritatea bisericeasc\u0103 a arhiepiscopiei Ohridei<\/li>\n<li>\u00cen momentul \u00eenfiin\u021b\u0103rii statului medieval Moldova , via\u021ba bisericeasc\u0103 cre\u0219tin\u0103 era desf\u0103\u0219urat\u0103 sub influen\u021ba ierarhilor bulgari din Ohrida \u0219i Veliko T\u00e2rnovo.<\/li>\n<li>\u00cen 1393 capitala bulgar\u0103 Veliko T\u00e2rnovo este cucerit\u0103 de turci, Patriarhia bulgar\u0103 este desfiin\u021bat\u0103, dar nepotul ultimului Patriarh bulgar Eftimie, Grigore \u021aamblac se refugiaz\u0103 \u00een Moldova \u0219i mediaz\u0103 stingerea conflictului canonic de subordonare \u00eentre Mitropolia Moldovei \u0219i Patriarhia de Constantinopol. \u00cen 1453 \u0219i Constantinopolul este cucerit de turci , iar \u0219eful politic al Patriarhiei de Constantinopol devine Sultanul<\/li>\n<li>Autocefalia Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne a fost proclamat\u0103 unilateral \u00een 1865 \u0219i 1872, dar recunoa\u0219terea oficial\u0103 a venit prin\u00a0 Tomusul sinodal din 25 aprilie 1885<\/li>\n<li>Ca reac\u021bie a tendin\u021belor popoarelor ortodoxe din Balcani de a-\u0219i organiza\/reorganiza Biserici ortodoxe na\u021bionale \u0219i \u00een special ca reac\u021bie a proclam\u0103rii Exarhatului bulgar \u00een 1870 , Patriarhia Ecumenic\u0103 din Istanbul a organizat un Sinod \u00een 1872 de condamnare a tendin\u021belor de apari\u021bie a Bisericilor ortodoxe pe criterii na\u021bionale, subliniind c\u0103 Biserica este universal\u0103 \u0219i nu poate fi \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 pe na\u021biuni (grecii au \u00eencercat sute de ani \u0219i \u00eencearc\u0103 \u0219i \u00een prezent s\u0103 instituie un monopol pe Ortodoxie; \u00een Evul Mediu , \u0219i bulgarii \u0219i s\u00e2rbii au avut Patriarhii independente de Constantinopol)<\/li>\n<li>\u00cen prezent, Patriarhia Ecumenic\u0103 din Istanbul , prin Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I desf\u0103\u0219oar\u0103 o larg\u0103 activitate diplomatic\u0103 de rec\u00e2\u0219tigare a influen\u021bei pierdute \u00een \u021b\u0103rile ortodoxe, urm\u0103rind stabilirea unei autorit\u0103\u021bi directe<\/li>\n<\/ul>\n<p>(Politolog, doctor \u00een Geografie politic\u0103 Adrian Botezatu)<\/p>\n<figure class=\"wp-block-embed is-type-video is-provider-youtube wp-block-embed-youtube wp-embed-aspect-16-9 wp-has-aspect-ratio\">\n<div class=\"wp-block-embed__wrapper\">\n<div class=\"youtube-embed\" data-video_id=\"oz0P7_a77ec\"><iframe loading=\"lazy\" title=\"Podul Groazei de la M\u0103lini face zilnic victime - las\u0103 filmatul!...adu-i aici \u0219i bag\u0103-i \u00een p.... width=\"696\" height=\"392\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/oz0P7_a77ec?start=26&amp;feature=oembed\" frameborder allow=\"accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share\" referrerpolicy=\"strict-origin-when-cross-origin\" allowfullscreen><\/iframe><\/div>\n<\/div>\n<\/figure>\n<div class=\"td-a-rec td-a-rec-id-content_bottom  tdi_4 td_block_template_1\"><strong>Intr\u0103 acum \u0219i \u00een grupul de <\/p>\n<div class=\"wp-block-button\"><a class=\"wp-block-button__link wp-element-button\" href=\"https:\/\/t.me\/+TH8wcfnp8fw5NWI0\">Telegram News Bucovina<\/a><\/div>\n<p><\/strong><\/div>\n<\/div>\n<div class=\"td-post-content tagdiv-type\">\n<div class=\"td-a-rec td-a-rec-id-content_top  tdi_3 td_block_template_1\"><strong>Intr\u0103 acum \u0219i \u00een grupul de <\/p>\n<div class=\"wp-block-button\"><a class=\"wp-block-button__link wp-element-button\" href=\"https:\/\/t.me\/+TH8wcfnp8fw5NWI0\">Telegram News Bucovina<\/a><\/div>\n<p><\/strong><\/div>\n<p>Marele \u00eemp\u0103rat roman Iustinian I s-a n\u0103scut \u00een 482 \u00een provincia cea mai romanizat\u0103 Illyricum \u00a0(\u00een Serbia actual\u0103) la fel ca \u0219i \u00eemp\u0103ratul Constantin cel Mare. Domnia sa se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00eentre 527 \u0219i 565, aproape patru decenii marc\u00e2nd decisiv destinul Ortodoxiei , dar \u0219i destinul vlahilor romanici.<\/p>\n<figure class=\"wp-block-image size-large\"><a href=\"https:\/\/cdn.newsbucovina.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/WhatsApp-Image-2026-03-30-at-11.36.50.jpeg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"1024\" height=\"683\" src=\"https:\/\/cdn.newsbucovina.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/WhatsApp-Image-2026-03-30-at-11.36.50-1024x683.jpeg\" alt class=\"wp-image-435155\"><\/a><\/figure>\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li>A construit Catedrala Sf. Sofia din Constantinopol care a fost p\u00e2n\u0103 \u00een prezent principalul reper arhitectural \u0219i iconografic al Cre\u0219tinismului Ortodox . A fost construit\u0103 \u00eentre 532 \u0219i 537\u00a0 de arhitec\u021bii Anthemius din Tralles \u0219i Isidor din Milet, dup\u0103 ce o biseric\u0103 mai veche a fost distrus\u0103 \u00een timpul r\u0103scoalei Nika<\/li>\n<li>A cucerit cu ajutorul generalilor Belisarie \u0219i Narses nordul Africii \u0219i peninsula Italic\u0103. Stap\u00e2nirea bizantin\u0103 \u00een Italia timp de dou\u0103 secole prin Exarhatul de Ravenna a facilitat schimburile lingvistice \u00eentre popula\u021bia romanizat\u0103 din nordul \u0219i centrul Italiei cu popula\u021bia romanizat\u0103 din Iliria (coloana vertebral\u0103 a romaniz\u0103rii \u00een Balcani a fost Via Egnatia care lega actualul port Durres din Albania de Constantinopol). Dup\u0103 anul 600, la conducerea Imperiului Roman de R\u0103s\u0103rit ajung \u00eemp\u0103ra\u021bi greci din Orient, \u00eemperiul se grecizeaz\u0103 rapid, iar romanicii sunt marginaliza\u021bi gradual. Apare un paradox: grecii devin <em>romanoi <\/em>adic\u0103 romani,\u00a0 pe c\u00e2nd romanicii marginaliza\u021bi politic \u0219i social sunt redenumi\u021bi <em>vlahi<\/em> adic\u0103 cel\u021bi romaniza\u021bi \u0219i <em>arom\u00e2ni <\/em>(<em>a \u2013<\/em>ul ini\u021bial grecesc este o nega\u021bie<em>: a-rom\u00e2ni<\/em>=ne-romani)<\/li>\n<li>Dup\u0103 \u0219ocul tr\u0103it \u00een Constantinopol \u00een timpul R\u0103scoalei Nika, c\u00e2nd era s\u0103 \u00ee\u0219i piard\u0103 \u0219i tronul \u0219i via\u021ba, \u00eenfiin\u021beaz\u0103 \u00een 535 \u00een zona natal\u0103 o Arhiepiscopie autocefal\u0103 la Justiniana Prima , ce nu se afla nici sub autoritatea Papei din Roma , nici a Patriarhului din Constantinopol. Autoritatea Arhiepiscopiei se exercita asupra provinciei Illyricum cu popula\u021bie romanizat\u0103 care ulterior au fost cunoscu\u021bi sub numele de vlahi \u0219i rom\u00e2ni.<\/li>\n<li>Activitatea episcopiei \u00eenceteaz\u0103 oficial \u00een 731, dar tradi\u021bia ei este preluat\u0103 de Arhiepiscopia bulgar\u0103 a Ohridei. \u00cen prima jum\u0103tate a secolului IX, hanii bulgari p\u0103g\u00e2ni Krum \u0219i Omurtag organizeaz\u0103 coloniz\u0103ri de vlahi la nordul Dun\u0103rii \u0219i le destructureaz\u0103 organizarea bisericeasc\u0103 cre\u0219tin\u0103. \u021aarul bulgar Boris \u00eei cre\u0219tineaz\u0103 pe bulgari \u00een jurul anului 864 \u0219i invit\u0103 pe discipolii lui Chiril \u0219i Metodiu la cre\u0219tinarea p\u0103g\u00e2nilor. Cel mai puternic centru de formare a preo\u021bilor pentru apostolat a fost creat de sfin\u021bii Naum \u0219i Clement la Ohrida, unde s-a cristalizat limba \u0219i cultura slavon\u0103 bulgar\u0103. Ace\u0219ti preo\u021bi forma\u021bi la Ohrida i-au recre\u0219tinat pe vlahii nord dun\u0103reni sub protec\u021bia statului bulgar<\/li>\n<li>\u00cen 1018, \u00eemp\u0103ratul bizantin Vasile al II lea distruge statul bulgar , dar printr-un decret imperial \u00eei a\u0219eaz\u0103 pe to\u021bi vlahii sub autoritatea bisericeasc\u0103 a arhiepiscopiei Ohridei<\/li>\n<li>\u00cen momentul \u00eenfiin\u021b\u0103rii statului medieval Moldova , via\u021ba bisericeasc\u0103 cre\u0219tin\u0103 era desf\u0103\u0219urat\u0103 sub influen\u021ba ierarhilor bulgari din Ohrida \u0219i Veliko T\u00e2rnovo.<\/li>\n<li>\u00cen 1393 capitala bulgar\u0103 Veliko T\u00e2rnovo este cucerit\u0103 de turci, Patriarhia bulgar\u0103 este desfiin\u021bat\u0103, dar nepotul ultimului Patriarh bulgar Eftimie, Grigore \u021aamblac se refugiaz\u0103 \u00een Moldova \u0219i mediaz\u0103 stingerea conflictului canonic de subordonare \u00eentre Mitropolia Moldovei \u0219i Patriarhia de Constantinopol. \u00cen 1453 \u0219i Constantinopolul este cucerit de turci , iar \u0219eful politic al Patriarhiei de Constantinopol devine Sultanul<\/li>\n<li>Autocefalia Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne a fost proclamat\u0103 unilateral \u00een 1865 \u0219i 1872, dar recunoa\u0219terea oficial\u0103 a venit prin\u00a0 Tomusul sinodal din 25 aprilie 1885<\/li>\n<li>Ca reac\u021bie a tendin\u021belor popoarelor ortodoxe din Balcani de a-\u0219i organiza\/reorganiza Biserici ortodoxe na\u021bionale \u0219i \u00een special ca reac\u021bie a proclam\u0103rii Exarhatului bulgar \u00een 1870 , Patriarhia Ecumenic\u0103 din Istanbul a organizat un Sinod \u00een 1872 de condamnare a tendin\u021belor de apari\u021bie a Bisericilor ortodoxe pe criterii na\u021bionale, subliniind c\u0103 Biserica este universal\u0103 \u0219i nu poate fi \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 pe na\u021biuni (grecii au \u00eencercat sute de ani \u0219i \u00eencearc\u0103 \u0219i \u00een prezent s\u0103 instituie un monopol pe Ortodoxie; \u00een Evul Mediu , \u0219i bulgarii \u0219i s\u00e2rbii au avut Patriarhii independente de Constantinopol)<\/li>\n<li>\u00cen prezent, Patriarhia Ecumenic\u0103 din Istanbul , prin Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I desf\u0103\u0219oar\u0103 o larg\u0103 activitate diplomatic\u0103 de rec\u00e2\u0219tigare a influen\u021bei pierdute \u00een \u021b\u0103rile ortodoxe, urm\u0103rind stabilirea unei autorit\u0103\u021bi directe<\/li>\n<\/ul>\n<p>(Politolog, doctor \u00een Geografie politic\u0103 Adrian Botezatu)<\/p>\n<figure class=\"wp-block-embed is-type-video is-provider-youtube wp-block-embed-youtube wp-embed-aspect-16-9 wp-has-aspect-ratio\">\n<div class=\"wp-block-embed__wrapper\">\n<div class=\"youtube-embed\" data-video_id=\"oz0P7_a77ec\"><iframe loading=\"lazy\" title=\"Podul Groazei de la M\u0103lini face zilnic victime - las\u0103 filmatul!...adu-i aici \u0219i bag\u0103-i \u00een p.... width=\"696\" height=\"392\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/oz0P7_a77ec?start=26&amp;feature=oembed\" frameborder allow=\"accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share\" referrerpolicy=\"strict-origin-when-cross-origin\" allowfullscreen><\/iframe><\/div>\n<\/div>\n<\/figure>\n<div class=\"td-a-rec td-a-rec-id-content_bottom  tdi_4 td_block_template_1\"><strong>Intr\u0103 acum \u0219i \u00een grupul de <\/p>\n<div class=\"wp-block-button\"><a class=\"wp-block-button__link wp-element-button\" href=\"https:\/\/t.me\/+TH8wcfnp8fw5NWI0\">Telegram News Bucovina<\/a><\/div>\n<p><\/strong><\/div>\n<\/div>\n<p>[analyse_source url=&#8221;https:\/\/www.newsbucovina.ro\/opinii\/435154\/mostenirea-vie-a-marelui-imparat-roman-iustinian-i-de-dr-adrian-botezatu&#8221;]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/www.newsbucovina.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/WhatsApp-Image-2026-03-30-at-11.36.50.jpeghttps:\/\/cdn.newsbucovina.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/WhatsApp-Image-2026-03-30-at-11.36.50.jpeg&#8221;] Intr\u0103 acum \u0219i \u00een grupul de Telegram News Bucovina Marele \u00eemp\u0103rat roman Iustinian I s-a n\u0103scut \u00een 482 \u00een provincia cea mai romanizat\u0103 Illyricum \u00a0(\u00een Serbia actual\u0103) la fel ca \u0219i \u00eemp\u0103ratul Constantin cel Mare. Domnia sa se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00eentre 527 \u0219i 565, aproape patru decenii marc\u00e2nd decisiv destinul Ortodoxiei , dar [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,165],"class_list":["post-1859186","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-newsbucovina-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1859186","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1859186"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1859186\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1859186"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1859186"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1859186"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}