{"id":1855547,"date":"2026-03-30T15:00:06","date_gmt":"2026-03-30T12:00:06","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1855547"},"modified":"2026-03-30T15:00:06","modified_gmt":"2026-03-30T12:00:06","slug":"raport-unesco-romania-pe-primul-loc-in-ue-la-abandon-scolar-progrese-minime-dupa-doua-decenii-de-reforme","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1855547","title":{"rendered":"Raport UNESCO: Rom\u00e2nia, pe primul loc \u00een UE la abandon \u0219colar. Progrese minime dup\u0103 dou\u0103 decenii de reforme"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.tion.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/+otf\/1200×630\/U6EZmqaRGX3ORramUMWNlk5PVF9WRVJZX1NFQ0hSCGJqvhQN+7ZsjdnXDRoNOUXbCJtcbpQ3hVAFu7UApIGQ4h2qh5xPVximmdvaz05gY7gS5jUM6kvZj5OqCN0=\/5971422pexelsmartproduction7252217-scaled.jpg”]<\/p>\n

\n
\n
\n

Rom\u00e2nia, \u201elider\u201d \u00een UE la abandon \u0219colar<\/strong><\/h3>\n

De\u0219i problema persist\u0103 de aproape dou\u0103 decenii, Rom\u00e2nia nu a reu\u0219it s\u0103 recupereze decalajul fa\u021b\u0103 de alte state europene, care au f\u0103cut progrese semnificative \u00een aceea\u0219i perioad\u0103. Analiza eviden\u021biaz\u0103 c\u0103, la \u00eenceputul anilor 2000, mai multe \u021b\u0103ri europene aveau situa\u021bii comparabile sau chiar mai dificile dec\u00e2t Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\u00centre timp \u00eens\u0103, state precum Malta, Portugalia, Spania sau Italia au reu\u0219it s\u0103 reduc\u0103 semnificativ abandonul \u0219colar. \u00cen contrast, Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat o sc\u0103dere ini\u021bial\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2008, urmat\u0103 de stagnare.<\/p>\n

\n

\u201eRom\u00e2nia \u0219i-a redus rata de p\u0103r\u0103sire timpurie a \u0219colii cu 23% \u00eentre 2002 \u0219i 2008, dar de atunci a stagnat. \u00cen 2024, avea cea mai ridicat\u0103 rat\u0103 din UE (16%), mult peste media UE de 9%\u201d, se arat\u0103 \u00een documentul UNESCO.<\/p>\n<\/blockquote>\n

<\/p>\n

Discrepan\u021be regionale majore. Vestul \u021b\u0103rii, printre cele mai bune rezultate<\/strong><\/h3>\n

Diferen\u021bele regionale din Rom\u00e2nia sunt, de asemenea, foarte mari. Datele Eurostat arat\u0103 c\u0103 regiunile Sud-Est \u0219i Centru se afl\u0103 printre cele mai afectate din Uniunea European\u0103, cu rate de 26,2%, respectiv 21,6%, de dou\u0103 p\u00e2n\u0103 la trei ori peste media UE. La polul opus, Bucure\u0219ti-Ilfov \u00eenregistreaz\u0103 doar 6,6%, iar regiunea Vest se apropie de acest nivel, cu aproximativ 8%, fiind printre zonele cu cele mai bune rezultate din \u021bar\u0103.<\/p>\n

Raportul subliniaz\u0103 c\u0103, \u00een unele zone, situa\u021bia s-a deteriorat \u00een timp. De exemplu, regiunea Sud-Est a crescut de la 24% \u00een 2002 la peste 26% \u00een 2024, \u00een timp ce alte regiuni au r\u0103mas la niveluri ridicate.<\/p>\n

\n

\u201eDar chiar \u0219i a\u0219a, imaginea general\u0103 este clar\u0103: Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat doar un progres limitat \u00een reducerea excluziunii tinerilor din educa\u021bie, chiar dac\u0103 exist\u0103 o varia\u021bie mare \u00eentre regiuni\u201d, se mai men\u021bioneaz\u0103 \u00een document.<\/p>\n<\/blockquote>\n

<\/p>\n

Care sunt cauzele<\/strong><\/h3>\n

Speciali\u0219tii identific\u0103 mai multe cauze majore ale acestei situa\u021bii. Printre acestea se num\u0103r\u0103 subfinan\u021barea sistemului de educa\u021bie, problemele din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul profesional \u0219i dificult\u0103\u021bile de acces la educa\u021bie pentru copiii din comunit\u0103\u021bi vulnerabile, inclusiv pentru cei de etnie rom\u0103.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te finan\u021barea, raportul arat\u0103 c\u0103 investi\u021biile \u00een educa\u021bie au fost constant sub nivelurile recomandate la nivel interna\u021bional, ceea ce a afectat implementarea politicilor publice.<\/p>\n

\n

\u201eRom\u00e2nia a dezvoltat o strategie na\u021bional\u0103 cu privire la p\u0103r\u0103sirea timpurie a \u0219colii \u00een 2015, aliniat\u0103 la cadrul Educa\u021biei \u0219i Form\u0103rii 2020. \u0218i a cheltuit peste 2 miliarde de lei (500 de milioane de dolari) pe m\u0103suri relevante p\u00e2n\u0103 \u00een 2021. \u00cen pofida unui design cuprinz\u0103tor ce a acoperit m\u0103suri de preven\u021bie, interven\u021bie \u0219i compensa\u021bie, implementarea a fost fragmentat\u0103. (\u2026)<\/p>\n

Unele dintre aceste limit\u0103ri sunt legate de subfinan\u021bare, \u00een condi\u021biile \u00een care cheltuielile publice pentru educa\u021bie au fost \u00een mod consistent sub pragurile interna\u021bionale (4% din PIB \u0219i 15% din cheltuielile publice totale), cu excep\u021bia unei scurte perioade \u00eentre 2006-2009, c\u00e2nd a fost atins doar pragul de 4% din PIB\u201d, mai arat\u0103 analiza UNESCO.<\/p>\n<\/blockquote>\n

De asemenea, schimb\u0103rile din sistemul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt profesional au avut efecte negative. Desfiin\u021barea \u0218colilor de Arte \u0219i Meserii \u00een 2009 a \u00eengreunat accesul elevilor din mediul rural la educa\u021bie, contribuind la cre\u0219terea abandonului \u0219colar \u00een anii urm\u0103tori.<\/p>\n

\u00cen cazul copiilor romi, raportul indic\u0103 unele progrese \u00een ultimii ani, \u00eens\u0103 persist\u0103 probleme majore legate de acces \u0219i segregare. De\u0219i mai mul\u021bi elevi finalizeaz\u0103 gimnaziul \u0219i liceul fa\u021b\u0103 de genera\u021biile anterioare, ace\u0219tia sunt \u00een continuare suprareprezenta\u021bi \u00een \u0219coli cu resurse limitate.<\/p>\n

Totodat\u0103, procentul de copii romi cu v\u00e2rste \u00eentre 6 \u0219i 15 ani, din Rom\u00e2nia, care mergeau la o \u0219coal\u0103 unde cei mai mul\u021bi copii erau tot romi a crescut, de la 28% \u00een 2016 la 43% \u00een 2024.<\/p>\n

Concluzia raportului este c\u0103, \u00een ciuda strategiilor \u0219i a investi\u021biilor realizate \u00een ultimii ani, inclusiv prin fonduri europene, Rom\u00e2nia nu a reu\u0219it \u00eenc\u0103 s\u0103 reduc\u0103 semnificativ abandonul \u0219colar.<\/p>\n

\n
\n
\n
\n
\n

Trimite articolul<\/h4>\n

X<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
Taguri:<\/div>\n
\n
abandon scolar<\/span>,<\/span><\/a><\/div>\n
unesco<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
0<\/span>Comentarii<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Cancel reply<\/a><\/small><\/h3>\n

Your email address will not be published.<\/span>Required fields are marked *<\/span><\/span><\/p>\n


\n inca
\n 1000<\/span>
\n caractere ramase
\n <\/span><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n

\n Citi\u021bi principiile noastre de moderare aici<\/a>!\n <\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/article>\n

\n
\n

Rom\u00e2nia, \u201elider\u201d \u00een UE la abandon \u0219colar<\/strong><\/h3>\n

De\u0219i problema persist\u0103 de aproape dou\u0103 decenii, Rom\u00e2nia nu a reu\u0219it s\u0103 recupereze decalajul fa\u021b\u0103 de alte state europene, care au f\u0103cut progrese semnificative \u00een aceea\u0219i perioad\u0103. Analiza eviden\u021biaz\u0103 c\u0103, la \u00eenceputul anilor 2000, mai multe \u021b\u0103ri europene aveau situa\u021bii comparabile sau chiar mai dificile dec\u00e2t Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\u00centre timp \u00eens\u0103, state precum Malta, Portugalia, Spania sau Italia au reu\u0219it s\u0103 reduc\u0103 semnificativ abandonul \u0219colar. \u00cen contrast, Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat o sc\u0103dere ini\u021bial\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2008, urmat\u0103 de stagnare.<\/p>\n

\n

\u201eRom\u00e2nia \u0219i-a redus rata de p\u0103r\u0103sire timpurie a \u0219colii cu 23% \u00eentre 2002 \u0219i 2008, dar de atunci a stagnat. \u00cen 2024, avea cea mai ridicat\u0103 rat\u0103 din UE (16%), mult peste media UE de 9%\u201d, se arat\u0103 \u00een documentul UNESCO.<\/p>\n<\/blockquote>\n

<\/p>\n

Discrepan\u021be regionale majore. Vestul \u021b\u0103rii, printre cele mai bune rezultate<\/strong><\/h3>\n

Diferen\u021bele regionale din Rom\u00e2nia sunt, de asemenea, foarte mari. Datele Eurostat arat\u0103 c\u0103 regiunile Sud-Est \u0219i Centru se afl\u0103 printre cele mai afectate din Uniunea European\u0103, cu rate de 26,2%, respectiv 21,6%, de dou\u0103 p\u00e2n\u0103 la trei ori peste media UE. La polul opus, Bucure\u0219ti-Ilfov \u00eenregistreaz\u0103 doar 6,6%, iar regiunea Vest se apropie de acest nivel, cu aproximativ 8%, fiind printre zonele cu cele mai bune rezultate din \u021bar\u0103.<\/p>\n

Raportul subliniaz\u0103 c\u0103, \u00een unele zone, situa\u021bia s-a deteriorat \u00een timp. De exemplu, regiunea Sud-Est a crescut de la 24% \u00een 2002 la peste 26% \u00een 2024, \u00een timp ce alte regiuni au r\u0103mas la niveluri ridicate.<\/p>\n

\n

\u201eDar chiar \u0219i a\u0219a, imaginea general\u0103 este clar\u0103: Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat doar un progres limitat \u00een reducerea excluziunii tinerilor din educa\u021bie, chiar dac\u0103 exist\u0103 o varia\u021bie mare \u00eentre regiuni\u201d, se mai men\u021bioneaz\u0103 \u00een document.<\/p>\n<\/blockquote>\n

<\/p>\n

Care sunt cauzele<\/strong><\/h3>\n

Speciali\u0219tii identific\u0103 mai multe cauze majore ale acestei situa\u021bii. Printre acestea se num\u0103r\u0103 subfinan\u021barea sistemului de educa\u021bie, problemele din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul profesional \u0219i dificult\u0103\u021bile de acces la educa\u021bie pentru copiii din comunit\u0103\u021bi vulnerabile, inclusiv pentru cei de etnie rom\u0103.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te finan\u021barea, raportul arat\u0103 c\u0103 investi\u021biile \u00een educa\u021bie au fost constant sub nivelurile recomandate la nivel interna\u021bional, ceea ce a afectat implementarea politicilor publice.<\/p>\n

\n

\u201eRom\u00e2nia a dezvoltat o strategie na\u021bional\u0103 cu privire la p\u0103r\u0103sirea timpurie a \u0219colii \u00een 2015, aliniat\u0103 la cadrul Educa\u021biei \u0219i Form\u0103rii 2020. \u0218i a cheltuit peste 2 miliarde de lei (500 de milioane de dolari) pe m\u0103suri relevante p\u00e2n\u0103 \u00een 2021. \u00cen pofida unui design cuprinz\u0103tor ce a acoperit m\u0103suri de preven\u021bie, interven\u021bie \u0219i compensa\u021bie, implementarea a fost fragmentat\u0103. (\u2026)<\/p>\n

Unele dintre aceste limit\u0103ri sunt legate de subfinan\u021bare, \u00een condi\u021biile \u00een care cheltuielile publice pentru educa\u021bie au fost \u00een mod consistent sub pragurile interna\u021bionale (4% din PIB \u0219i 15% din cheltuielile publice totale), cu excep\u021bia unei scurte perioade \u00eentre 2006-2009, c\u00e2nd a fost atins doar pragul de 4% din PIB\u201d, mai arat\u0103 analiza UNESCO.<\/p>\n<\/blockquote>\n

De asemenea, schimb\u0103rile din sistemul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt profesional au avut efecte negative. Desfiin\u021barea \u0218colilor de Arte \u0219i Meserii \u00een 2009 a \u00eengreunat accesul elevilor din mediul rural la educa\u021bie, contribuind la cre\u0219terea abandonului \u0219colar \u00een anii urm\u0103tori.<\/p>\n

\u00cen cazul copiilor romi, raportul indic\u0103 unele progrese \u00een ultimii ani, \u00eens\u0103 persist\u0103 probleme majore legate de acces \u0219i segregare. De\u0219i mai mul\u021bi elevi finalizeaz\u0103 gimnaziul \u0219i liceul fa\u021b\u0103 de genera\u021biile anterioare, ace\u0219tia sunt \u00een continuare suprareprezenta\u021bi \u00een \u0219coli cu resurse limitate.<\/p>\n

Totodat\u0103, procentul de copii romi cu v\u00e2rste \u00eentre 6 \u0219i 15 ani, din Rom\u00e2nia, care mergeau la o \u0219coal\u0103 unde cei mai mul\u021bi copii erau tot romi a crescut, de la 28% \u00een 2016 la 43% \u00een 2024.<\/p>\n

Concluzia raportului este c\u0103, \u00een ciuda strategiilor \u0219i a investi\u021biilor realizate \u00een ultimii ani, inclusiv prin fonduri europene, Rom\u00e2nia nu a reu\u0219it \u00eenc\u0103 s\u0103 reduc\u0103 semnificativ abandonul \u0219colar.<\/p>\n

\n
\n
\n
\n
\n

Trimite articolul<\/h4>\n

X<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
Taguri:<\/div>\n
\n
abandon scolar<\/span>,<\/span><\/a><\/div>\n
unesco<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
0<\/span>Comentarii<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Cancel reply<\/a><\/small><\/h3>\n

Your email address will not be published.<\/span>Required fields are marked *<\/span><\/span><\/p>\n


\n inca
\n 1000<\/span>
\n caractere ramase
\n <\/span><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n

\n Citi\u021bi principiile noastre de moderare aici<\/a>!\n <\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

[analyse_source url=”https:\/\/www.tion.ro\/romania\/raport-unesco-romania-pe-primul-loc-in-ue-la-abandon-scolar-progrese-minime-dupa-doua-decenii-de-reforme-2252725\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.tion.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/+otf\/1200×630\/U6EZmqaRGX3ORramUMWNlk5PVF9WRVJZX1NFQ0hSCGJqvhQN+7ZsjdnXDRoNOUXbCJtcbpQ3hVAFu7UApIGQ4h2qh5xPVximmdvaz05gY7gS5jUM6kvZj5OqCN0=\/5971422pexelsmartproduction7252217-scaled.jpg”] Rom\u00e2nia, \u201elider\u201d \u00een UE la abandon \u0219colar De\u0219i problema persist\u0103 de aproape dou\u0103 decenii, Rom\u00e2nia nu a reu\u0219it s\u0103 recupereze decalajul fa\u021b\u0103 de alte state europene, care au f\u0103cut progrese semnificative \u00een aceea\u0219i perioad\u0103. Analiza eviden\u021biaz\u0103 c\u0103, la \u00eenceputul anilor 2000, mai multe \u021b\u0103ri europene aveau situa\u021bii comparabile sau chiar mai dificile […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,191],"class_list":["post-1855547","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-tion-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1855547","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1855547"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1855547\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1855547"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1855547"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1855547"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}