{"id":1854575,"date":"2026-03-29T19:47:29","date_gmt":"2026-03-29T16:47:29","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1854575"},"modified":"2026-03-29T19:47:29","modified_gmt":"2026-03-29T16:47:29","slug":"calendarul-zilei-30-martie-37-de-ani-de-la-moartea-lui-nicolae-steinhardt-monahul-de-la-rohia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1854575","title":{"rendered":"Calendarul zilei 30 martie: 37 de ani de la moartea lui Nicolae Steinhardt, monahul de la Rohia"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/nicolae-steinhardt-1.jpghttps:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/nicolae-steinhardt-1.jpg”]<\/p>\n

\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
PRIM PLAN<\/a><\/span>Calendarul zilei 30 martie: 37 de ani de la moartea lui Nicolae…<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
PRIM PLAN<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Calendarul zilei 30 martie: 37 de ani de la moartea lui Nicolae Steinhardt, monahul de la Rohia<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Redac\u021bia<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
D\u0103 mai departe, nu \u021bine doar pentru tine<\/div>\n
Tweet<\/a><\/div>\n<\/div>\n

P\u0103rintele Nicolae Steinhardt (Nicu-Aurelian Steinhardt: numele la na\u015ftere) s-a n\u0103scut la 29 iulie 1912, \u00een comuna Pantelimon de l\u00e2ng\u0103 Bucure\u015fti, fiul lui Oscar Steinhardt, inginer, \u015fi al Antoanetei (n\u0103scut\u0103 Neuman). Clasele primare le-a urmat \u00een particular \u015fi la \u015fcoala \u201eClemen\u021ba\u201d din Bucure\u015fti (1918-1922), iar liceul la \u201dSpiru Haret\u201d (1922-1929).<\/strong><\/p>\n

Potrivit propriilor sale note, la liceu a fost singurul dintre elevii de confesiune mozaic\u0103 \u00eenscris la cursurile de religie cre\u015ftin\u0103, scrie Agerpres.<\/p>\n

Licen\u021biat al Facult\u0103\u021bii de Drept a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti (1934), tot aici \u015fi-a luat \u015fi doctoratul, \u00een 1936. Dup\u0103 aceea, p\u00e2n\u0103 la izbucnirea r\u0103zboiului a continuat studiile la Paris \u015fi \u00een Anglia.<\/p>\n

Cite\u0219ti \u0219i aju\u021bi!<\/strong><\/em>Cump\u0103r\u0103 cartea:\u00a0<\/em>Dac\u0103 Dumnezeu nu ar exista de G.K. Chesterton<\/em><\/a> vei contribui la sus\u021binerea libert\u0103\u021bii ideilor \u0219i implicit, a siteuluiR<\/span>3<\/span>media<\/strong>.<\/span><\/em><\/p>\n

A fost avocat \u00een Baroul Ilfov (1934-1948), func\u021bionar la diverse \u00eentreprinderi \u015fi institu\u021bii (1949-1959), muncitor necalificat (1964-1969). \u00cen ianuarie 1960 a fost arestat.<\/p>\n

Referindu-se la \u00eemprejur\u0103rile care au dus la arestare, Nicolae Steinhardt spunea \u00een notele sale c\u0103 s-a \u00eemp\u0103cat greu cu regimul introdus \u00een 1947. A suferit al\u0103turi de at\u00e2\u0163ia al\u0163ii, a fost dat afar\u0103 din cas\u0103 \u015fi barou \u015fi a dus-o foarte greu din punct de vedere material \u015fi sufletesc.<\/p>\n

\u00a0\u201eF\u0103r\u0103 el, toate celelalte se dilueaz\u0103, pier, nu fac doi bani. Purtarea lui \u0219i cuvintele pe care mi le-a spus \u00een momentul plec\u0103rii mele la Securitate spre a fi arestat (avea optzeci \u0219i doi de ani) m-au \u00eenso\u021bit (tonic) pe toat\u0103 durata deten\u021biei \u0219i le consider nu mai pu\u021bin vrednice de respect ori mai pu\u021bin frumoase dec\u00e2t faimosul \u00abMerde!\u00bb al lui Cambourne la Waterloo. Tata: \u00abVezi s\u0103 nu m\u0103 faci de r\u00e2s, s\u0103 nu fii jidan fricos, s\u0103 nu te caci \u00een pantaloni\u00bb. Pentru el orice om lipsit de curaj \u2013 fie acela rom\u00e2n, evreu sau de orice alt\u0103 na\u021bionalitate \u2013 se bucura de calificativul \u00abjidan fricos\u00bb. La pu\u021bini am v\u0103zut at\u00e2ta dispre\u021b pentru la\u0219itate\u201d,<\/em> \u2013 p\u0103rintele Nicolae, despre curaj.<\/em><\/p>\n

\u00cen anul 1959 grupul de prieteni pe care \u00eel avea de c\u00e2\u0163iva ani a \u00eenceput s\u0103 fie arestat, \u015fi Nicolae Steinhardt a fost chemat la Securitate, unde i s-a cerut s\u0103 fie martor al acuz\u0103rii \u015fi i s-a pus \u00een vedere c\u0103, dac\u0103 refuz\u0103, va fi arestat \u015fi implicat \u00een \u201elotul intelectualilor mistico-legionar\u201d, potrivit volumului \u201eDic\u021bionarul General al Literaturii Rom\u00e2ne\u201d, (Editura Univers Enciclopedic, Bucure\u0219ti, 2007).<\/p>\n

\u00cendemnat cu putere de tat\u0103l s\u0103u, chiar certat pentru a\u0219a zisa sa nehot\u0103r\u00e2re, a refuzat s\u0103 fie martor al acuz\u0103rii; a fost arestat \u015fi judecat \u00een cadrul \u201elotului mistico-legionar Constantin Noica \u2013 Constantin Pillat\u201d \u015fi condamnat la 12 ani munc\u0103 silnic\u0103 pentru crim\u0103 de uneltire \u00eempotriva or\u00e2nduirii sociale a statului.<\/p>\n

Despre momentul acestei cruciale decizii, Nicolae Steinhardt scria: \u201eSuprarealismul e de la Paris, delirul o fi bun la Zurich, la cafenea. Aici nu e acolo (\u2026) Aici e pe via\u0163\u0103 \u015fi pe moarte, aici nu e decor sofisticat \u015fi suprem de nebunatic, nu-s draperii \u015fi delicii, nu-i paradis ori iad artificial, aici e ca la dughean\u0103, ca la tejghea, ca la obor; ca la proces de clironomie; nu-i cu giuvaericale, e cu pietre, cu bolovani (\u015fi dintr-odat\u0103 g\u00e2ndul m\u0103 poart\u0103 spre Br\u00e2ncu\u015fi, \u0163\u0103ran hot\u0103r\u00e2t care-\u015fi ciople\u015fte materialul cu gesturi mari de cosa\u015f). Aici e sc\u0103ld\u0103toarea Vitezda: te arunci ori ba. Aici, acum, acum, acum. Aici te declari b\u0103iete, aici, pe loc, alegi\u201d (\u201cJurnalul fericirii\u201d).<\/p>\n

\u201eMii de draci m\u0103 furnic\u0103 v\u0103z\u00e2nd cum este confundat cre\u0219tinismul cu prostia, cu un fel de cucernicie t\u00e2mp\u0103 \u0219i la\u0219\u0103. O bondieuserie (e expresia lui tante Alice), ca \u0219i cum menirea cre\u0219tinismului n-ar fi dec\u00e2t s\u0103 lase lumea batjocorit\u0103 de for\u021bele r\u0103ului, iar el s\u0103 \u00eenlesneasc\u0103 f\u0103r\u0103delegile dat fiind ca e prin defini\u021bie os\u00e2ndit la cecitate \u0219i paraplegie. Denis de Rougemont: S\u0103 nu judec\u0103m pe al\u021bii, dar c\u00e2nd\u00a0arde casa vecinului nu stau s\u0103 m\u0103 rog \u0219i s\u0103 m\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021besc; chem pompierii, alerg la ci\u0219mea. De nu, se nume\u0219te c\u0103 sunt fudul \u0219i c\u0103 nu-mi iubesc aproapele. Macaulay: este drept c\u0103 nu avem voie s\u0103 ne r\u0103scul\u0103m \u00eempotriva lui Nero c\u0103ci orice putere de Sus este, dar nici nu trebuie s\u0103-i s\u0103rim lui Nero \u00een ajutor dac\u0103 se \u00eentampl\u0103 s\u0103 fie atacat. (Eisenhower \u0219i Foster Dulles \u00een toamna lui \u201956.) Una e s\u0103 te r\u0103scoli, alta e s\u0103 aprobi\u201d<\/em> \u2013 p\u0103rintele Nicolae Steinhardt<\/p>\n

A fost eliberat \u00een anul 1964, dup\u0103 peregrin\u0103ri prin \u00eenchisorile Jilava \u015fi Gherla. La 15 martie 1960 a fost botezat ortodox \u00een camera 18, de la Jilava, de c\u0103tre ieromonahul basarabean Mina Dobzeu.<\/p>\n

Dou\u0103 decenii mai t\u00e2rziu, \u00een 1980, a primit haina monahal\u0103, fiind c\u0103lug\u0103rit de arhiepiscopul Teofil Herineanu. \u00ce\u015fi va petrece ultimii nou\u0103 ani la M\u0103n\u0103stirea de la Rohia, din Maramure\u015f, unde a avut ascultarea de bibliotecar.<\/p>\n

P\u0103rintele Nicolae Steinhardt este autorul volumului \u201eJurnalul fericirii\u201d \u2013 \u201euna din primele zece c\u0103r\u021bi ale deceniului de dup\u0103 1989. Prin ea, Steinhardt a intrat \u00een programa \u015fcolar\u0103 \u015fi \u00een aten\u021bia facult\u0103\u021bilor de litere\u201d, noteaz\u0103 \u201eDic\u021bionarul scriitorilor rom\u00e2ni\u201d, 2002.<\/p>\n

Debutul s\u0103u a avut loc \u00een \u201cRevista burghez\u0103\u201d (1934). A colaborat cu articole \u015fi eseuri la \u201cRevista Funda\u0163iilor Regale\u201d, \u201cUniversul literar\u201d, \u201cVictoria\u201d, \u201cLibertatea\u201d, \u201cTribuna poporului\u201d, \u201cSecolul 20\u201d, \u201cConvorbiri literare\u201d, \u201cVia\u0163a Rom\u00e2neasc\u0103\u201d, \u201cRevista de istorie \u015fi teorie literar\u0103\u201d, \u201cEthos\u201d (Paris) etc. Debut editorial a avut loc \u00een 1934, cu volumul \u201cIn genul\u2026 tinerilor\u201d, semnat cu pseud. Anthistius. Este autor al mai multor volume de eseuri: \u201c\u00centre via\u0163\u0103 \u015fi c\u0103r\u0163i\u201d (1976), \u201cIncertitudini literare\u201d (1980), \u201cGeo Bogza, un poet al Efectelor, Exalt\u0103rii, Grandiosului, Solemnit\u0103\u0163ii, Exuberan\u0163ei \u015fi Patetismului\u201d (1982), \u201cCritic\u0103 la persoana \u00eent\u00eei\u201d (1983), \u201cEscale \u00een timp \u015fi spa\u0163iu sau Dincoace \u015fi dincolo de texte\u201d (1987), \u201cPrin al\u0163ii spre sine\u201d (1988). A tradus din Alain, Anderson, Barlow, Kipling \u015f.a. A primit Premiul de critic\u0103 al Asocia\u0163ie Scriitorilor din Bucure\u015fti pe 1980.<\/p>\n

\u201eA scris despre literatur\u0103, art\u0103, moral\u0103, istorie \u015fi religie; despre scriitorii vechi \u015fi noi, rom\u00e2ni sau str\u0103ini; era competent \u00een teologie, de\u015fi f\u0103r\u0103 studii speciale, ca \u015fi \u00een teatru \u015fi muzic\u0103. Informa\u021bia lui Steinhardt este uria\u0219\u0103. El pare a \u015fti totul despre toate. O memorie excep\u021bional\u0103 \u00eei furnizeaz\u0103, \u00een orice clip\u0103, ori de c\u00e2te ori are nevoie, datele necesare \u015fi \u00eei permite s\u0103 fac\u0103 orice conexiune dore\u0219te (\u2026) Stilistic, Steinhardt este volubil p\u00e2n\u0103 la contagiune, st\u0103p\u00e2n pe o limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 foarte personal\u0103, \u00een care arhaismele fac cas\u0103 bun\u0103 cu neologismele sau cuvintele cele mai recente, iar topica ml\u0103diaz\u0103 fraza dup\u0103 reguli numai de el \u0219tiute. O limb\u0103 \u2018\u00een\u021beleapt\u0103\u2019, \u00ee\u0163i vine s\u0103 spui, cu un eminescianism, chiar dac\u0103 nu numaidec\u00e2t \u015fi veche, dup\u0103 cum ar\u0103tam. Cultura acestei limbi este la fel de frapant\u0103 ca \u015fi cultura, \u00een general, a eseistului\u201d, arat\u0103 \u201cDic\u0163ionarul scriitorilor rom\u00e2ni\u201d, 2002.<\/p>\n

S-a stins din via\u0163\u0103 la 30 martie 1989. Dup\u0103 moartea sa, chilia \u00een care a vie\u0163uit ca monah a fost amenajat\u0103 ca un mic muzeu, \u00een care s\u0103 se p\u0103streze lucrurile sale personale: manuscrise, c\u0103r\u0163i, icoane, tablouri, precum \u015fi mobilierul.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n