[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/solidnews.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/economie-geopolitica-profimedia.webp”]<\/p>\n
Leonardo Badea este prim-viceguvernator BNR \u0219i contributor Libertatea.<\/p>\n
Tr\u0103im un moment de inflexiune \u00een care economia, dup\u0103 decenii de dominan\u021b\u0103 a eficien\u021bei \u0219i globaliz\u0103rii, redevine un instrument subordonat geopoliticii. Dac\u0103 \u00eenceputul mileniului a fost marcat de iluzia unei stabilit\u0103\u021bi perpetue, succesiunea rapid\u0103 a crizelor recente \u2013 de la \u0219ocul financiar din 2008 \u0219i pandemia din 2020, p\u00e2n\u0103 la revenirea r\u0103zboiului pe continentul european \u00een 2022 \u0219i instabilitatea cronic\u0103 din Orientul Mijlociu \u2013 confirm\u0103 faptul c\u0103 ne afl\u0103m \u00eentr-o nou\u0103 normalitate. \u00cen acest peisaj fragmentat, variabilele macroeconomice clasice nu mai pot fiu analizate izolat.<\/p>\n
Asist\u0103m la o schimbare de paradigm\u0103: securitatea militar\u0103, suveranitatea energetic\u0103 \u0219i avansul tehnologic (\u00een special Inteligen\u021ba Artificial\u0103) au \u00eencetat s\u0103 fie teme de ni\u0219\u0103, devenind pilonii centrali care dicteaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea fiscal\u0103 a unui stat. Pentru Rom\u00e2nia \u0219i Uniunea European\u0103, provocarea nu mai este doar gestionarea unui ciclu economic, ci adaptarea la un model de dezvoltare \u00een care rezilien\u021ba este mai pre\u021bioas\u0103 dec\u00e2t optimizarea costurilor.<\/p>\n
La nivel na\u021bional, securitatea de care am beneficiat p\u00e2n\u0103 \u00een 2022, momentul de \u00eenceput al r\u0103zboiului din Ucraina, este la timpul trecut. Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 la momentul men\u021bionat, bugetul ap\u0103r\u0103rii era o op\u021biune na\u021bional\u0103, cu aloc\u0103ri sistematice de sub 2% din PIB, noua configura\u021bie geopolitic\u0103 \u0219i de securitate impune un nivel minim de 2,5% din PIB. Acest nivel reprezint\u0103 un efort bugetar important, care nu va fi de tip one-off, ci pe baze permanente.<\/p>\n
Poate p\u0103rea mult, \u00eens\u0103 dac\u0103 privim la Polonia, spre exemplu, cu o situa\u021bie geostrategic\u0103 similar\u0103 cu a noastr\u0103, aceasta are o alocare bugetar\u0103 pentru ap\u0103rare de 4% din PIB \u0219i chiar mai mult. De asemenea, \u021b\u0103rile baltice sau unele \u021b\u0103ri scandinave \u00ee\u0219i propun s\u0103 aloce peste 3% din PIB. A\u0219adar, securitatea \u00een aceast\u0103 zon\u0103 a Europei a devenit scump\u0103 \u0219i chiar foarte scump\u0103, iar \u00een sensul acesta, g\u00e2ndi\u021bi-v\u0103 ce ar \u00eensemna s\u0103fim nevoi\u021bi s\u0103 cre\u0219tem bugetul ap\u0103r\u0103rii la peste 2,5% din PIB. Aceast\u0103 nou\u0103 configura\u021bie impune un efort bugetar permanent, aduc\u00e2nd \u00een prim-plan riscul unui \u201ecrowding-out\u201d geopolitic, iar provocarea fundamental\u0103 const\u0103 \u00een gestionarea acestei presiuni asupra resurselor publice, astfel \u00eenc\u00e2t aloc\u0103rile masive pentru ap\u0103rare s\u0103 nu sufoce investi\u021biile civile productive.<\/p>\n
\u00centr-o astfel de paradigm\u0103, eficien\u021ba cheltuielilor statului devine variabila critic\u0103 \u0219i doar printr-o selec\u021bieriguroas\u0103 a proiectelor \u0219i o orientare c\u0103tre investi\u021bii cu valoare ad\u0103ugat\u0103 ridicat\u0103 se poate acomoda imperativul securit\u0103\u021bii, f\u0103r\u0103 a compromite semnificativ poten\u021bialul de cre\u0219tere economic\u0103 pe termen lung.Voi parafraza o lucrare celebr\u0103 din domeniul politicii monetare \u2013 Some Unpleasant Monetarist Arithmetic, elaborat\u0103 \u00een 1981 de Thomas Sargent \u0219i Neil Wallace, unde este descris\u0103 situa\u021bia \u00een care politica monetar\u0103 este dominat\u0103 de cea fiscal\u0103. \u00cen contextul actual exist\u0103, \u00een opinia mea, o dezvoltare a acestui concept, \u00een sensul c\u0103 politica fiscal\u0103 este cea dominat\u0103, \u00een timp ce politica de ap\u0103rare a devenit noua politic\u0103 dominant\u0103.<\/p>\n
\u00cen contextul general al mixului de politici, \u00een acest moment asist\u0103m la apari\u021bia unei noi politici dominante \u00een raport at\u00e2t cu politica monetar\u0103, c\u00e2t \u0219i cu cea fiscal\u0103, \u0219i anume, politica energetic\u0103. Astfel, politica energetic\u0103 devine leg\u0103tura dintre decizia geopolitic\u0103 \u0219i cea macroeconomic\u0103.<\/p>\n
\u00centr-o modalitate sintetic\u0103, putem aprecia c\u0103 pre\u021bul energiei este determinat la nivel global de cinci factori importan\u021bi: i) cererea \u0219i oferta global\u0103, ii) huburile de tranzac\u021bionare, iii) structura pie\u021bei de electricitate, iv) geopolitica \u0219i deciziile OPEC, v) costul carbonului pe pie\u021bele financiare. Ca o scurt\u0103 parantez\u0103, \u00een majoritatea pie\u021belor energetice, pre\u021bul nu este stabilit de costul mediu al energiei, ci de costul ultimei unit\u0103\u021bi de energie necesare pentru a acoperi cererea, de aceea, poate \u00een mod contraintuitiv, o sc\u0103dere mic\u0103 a produc\u021biei sau o cre\u0219tere nesemnificativ\u0103 a cererii poate genera varia\u021bii mari de pre\u021b.<\/p>\n
Spre exemplu, \u00een Europa func\u021bioneaz\u0103 sistemul de tip merit order care prevede c\u0103 energia se produce \u00een ordinea costului. Astfel, pentru a satisface cererea, mai \u00eent\u00e2i produc centralele cu energia cea mai ieftin\u0103, respectiv hidro, eolian, solar,p nuclear, iar dac\u0103 acestea nu acoper\u0103 tot consumul, apoi se produce mai scump bazat pe centralele pe c\u0103rbune \u0219i gaz. Pre\u021bul final al energiei este dat de ultima unitate necesar\u0103 pentru a acoperi cererea, care, de altfel, este \u0219i cea mai scump\u0103.<\/p>\n
\u00cen acest mecanism de formare a pre\u021bului la cost marginal, distinc\u021bia dintre produc\u021bia \u00een band\u0103 (baseload) \u0219i cea intermitent\u0103 devine critic\u0103. Unit\u0103\u021bile regenerabile (eolian, solar) au un cost marginal apropiat de zero, \u00eens\u0103 natura lor volatil\u0103 nu le permite s\u0103 asigure singure stabilitatea sistemului. Astfel, paradoxul actual al pie\u021bei const\u0103 \u00een faptul c\u0103, de\u0219i capacit\u0103\u021bile instalate de energie \u201everde\u201d cresc, pre\u021bul final r\u0103m\u00e2ne captiv costului marginal al gazului sau c\u0103rbunelui, care sunt solicitate pentru a acoperi perioadele dev\u00e2rf sau de absen\u021b\u0103 a resursei regenerabile.<\/p>\n
\u00cen cazul Rom\u00e2niei, a devenit esen\u021bial s\u0103-\u0219i dezvolte capacit\u0103\u021bile energetice \u0219i s\u0103 \u00eencerce s\u0103 produc\u0103 nu doar mai mult \u0219i mai ieftin, ci \u0219i s\u0103 realizeze investi\u021bii \u00een stocare \u0219i flexibilizarea cererii care s\u0103 \u00eenl\u0103ture limit\u0103rile de infrastructur\u0103 care duc la cre\u0219terea pre\u021bului energiei, pentru a decupla pre\u021bul de consum de dictatul combustibililor fosili \u00een momentele de dezechilibru.<\/p>\n
Legat de geopolitic\u0103 \u0219i impactul asupra pre\u021bului energiei a\u0219 vrea s\u0103 subliniez faptul c\u0103 situa\u021bia dinOrientul Mijlociu este una cu un grad de incertitudine ridicat. Se anun\u021b\u0103 negocieri, apoi se continu\u0103 ostilit\u0103\u021bile militare, iar \u00een acest timp str\u00e2mtoarea Ormuz continu\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eenchis\u0103.<\/p>\n
Aceast\u0103 str\u00e2mtoare nu reprezint\u0103 doar o rut\u0103 de distribu\u021bie a petrolului, ci un factor vital pentrufunc\u021bionarea economiilor din Golf. Dup\u0103 cum am men\u021bionat \u00eentr-un articol recent, \u00eentrebarea careapare \u00een mod firesc este dac\u0103, \u00een circumstan\u021bele curente, statele din Orientul Mijlociu vor apela din nou la politici de tip cartel de tipul celor practicate \u00een anii 70, care s\u0103 conduc\u0103 la men\u021binerea la niveluri ridicate \u0219i persistente pre\u021bul petrolului \u0219i al gazelor naturale.<\/p>\n
\u00cen geopolitic\u0103, spre deosebire de macroeconomie, dar similar cu domeniul stabilit\u0103\u021bii financiare, se iau \u00een considerare \u0219i se analizeaz\u0103 circumstan\u021bele asociate unor scenarii de stres. Crizele petroliere din anii 70 au determinat o persisten\u021b\u0103 a infla\u021biei, iar procesul dezinfla\u021bionist din era Volcker a venit cu costuri economice foarte ridicate, ca urmare a cre\u0219terii agresive a dob\u00e2nzilor.<\/p>\n
\u00centr-un articol recent din The Economist se men\u021biona ideea c\u0103, \u00een circumstan\u021bele actualuluiconflict din Orientul Mijlociu, chiar \u0219i un best-case scenario este dezastruos pentru pie\u021bele deenergie.<\/p>\n
Referitor la noua normalitate economic\u0103, voi puncta succint trei idei principale. \u00cen general, \u00eenlimbajul colocvial, riscul \u0219i incertitudinea sunt folosite ca fiind echivalente. Dac\u0103 riscul se refer\u0103la faptul c\u0103 nu \u0219tim exact ce se va \u00eent\u00e2mpla, \u00eens\u0103 cunoa\u0219tem scenariile, precum \u0219i probabilit\u0103\u021bileaferente cu care pot surveni, incertitudinea se refer\u0103 mai degrab\u0103 la faptul c\u0103 nu \u0219tim multedetalii despre scenariul care va deveni \u00een cele din urm\u0103 realitate \u0219i, implicit, nici despreprobabilitatea de materializare a acestuia.<\/p>\n
\u00cen opinia mea, \u00een acest moment ne confrunt\u0103m cu un nivel ridicat de incertitudine. Este cunoscut \u0219i documentat \u00een literatura de specialitate faptul c\u0103 efectele incertitudinii asupra cadrului macro-financiar sunt mai pronun\u021bate \u00een sens negativ dec\u00e2t cele generate de o cre\u0219tere a riscului. \u00cen condi\u021bii de incertitudine, pie\u021bele tind s\u0103 \u201e\u00eenghe\u021be\u201d iar incertitudinea actual\u0103 transform\u0103 orizontul investi\u021bional dintr-unul bazat pe calculul probabilit\u0103\u021bilor \u00eentr-unul dominat de pruden\u021b\u0103 extrem\u0103, ceea ce explic\u0103 par\u021bial stagnarea investi\u021biilor private \u00een sectoarele tehnologice de v\u00e2rf din Europa.<\/p>\n
Apoi, referindu-ne la era AI \u00een care am tranzitat, este evident c\u0103 Europa nu este foarte competitiv\u0103 comparativ cu Statele Unite ale Americii \u0219i China. Iar dac\u0103 privim statisticile europene, observ\u0103m c\u0103, din p\u0103cate, Rom\u00e2nia ocup\u0103 ultimul loc \u00een clasamentul european, cu o pondere de doar 5,2% a \u00eentreprinderilor care au utilizat tehnologii AI \u00een 2025, mult sub media european\u0103.<\/p>\n
Aceast\u0103 pondere a crescut de la 3,1% \u00een 2024, consemn\u00e2nd un avans anual de 2,1 puncte procentuale, de peste 3 ori mai mic dec\u00e2t ritmul european de cre\u0219tere. Tranzi\u021bia c\u0103tre era AI nu trebuie privit\u0103 izolat, ca un simplu indicator de modernizare, ci ca numitorul comun al rezilien\u021bei na\u021bionale, iar AI-ul devine puntea de leg\u0103tur\u0103 \u00eentre productivitatea muncii, securitatea energetic\u0103 \u0219i chiar cea militar\u0103.<\/p>\n
\u00cent\u00e2rzierea Rom\u00e2niei \u00een adoptarea acestor tehnologii genereaz\u0103 o vulnerabilitate multidimensional\u0103: \u00een energie, lipsa algoritmilor de tip \u201esmart grid\u201d ne \u00eempiedic\u0103 s\u0103 optimiz\u0103m sistemul \u201emerit order\u201d, men\u021bin\u00e2ndu-ne dependen\u021bi de unit\u0103\u021bile de produc\u021bie scumpe \u0219i amplific\u00e2nd \u0219ocurile de pre\u021b; \u00een economie, o productivitate sc\u0103zut\u0103 a muncii limiteaz\u0103 resursele fiscale necesare sus\u021binerii bugetului de ap\u0103rare; \u00een securitate, superioritatea tehnologic\u0103 \u0219i capacitatea de procesare rapid\u0103 a datelor sunt la fel de importante ca aloc\u0103rile bugetare brute \u00eentr-un conflict modern.<\/p>\n
Astfel, digitalizarea nu mai este o op\u021biune de business, ci un imperativ de securitate na\u021bional\u0103, fiind singura cale de a compensa scumpirea accelerat\u0103 a pilonilor de stabilitate men\u021biona\u021bi anterior.Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, situa\u021bia fiscal-bugetar\u0103 din \u021bara noastr\u0103 este una extrem de complicat\u0103.<\/p>\n
Suntem prima \u021bar\u0103 din Uniunea European\u0103 care va trebui s\u0103 administreze un nivel al datoriei publice de peste 60% din PIB, cu un calificativ suveran BBB- conform FITCH (deci ultimul nivel \u00eenainte de a intra \u00een categoria nerecomandabil investi\u021biilor sau junk), concomitent cu un nivel ridicat al deficitului bugetar, dar \u0219i a celui de cont curent, cu un nivel al costului cu dob\u00e2nzile de aproximativ 3% din PIB (c\u00e2t ar trebui s\u0103 fie \u00eentreg deficitul conform Tratatului de la Maastricht).<\/p>\n
\u00cen acela\u0219i timp, nu putem pierde din vedere perspectivele macroeconomice tot mai pesimiste ca urmare a tensiunilor generate de actualul conflict din Orientul Mijlociu. Dat fiind tot acest tablou complicat, cu unele riscuri chiar de natur\u0103 sistemic\u0103, \u00een viziunea mea, pe termen scurt, mixul de politici macroeconomice ar trebui orientat c\u0103tre l\u0103rgirea spa\u021biul de manevr\u0103, pe c\u00e2t posibil, bine\u00een\u021beles.<\/p>\n
\u00cel voi parafraza \u00een acest sens pe Paul Krugman, care a introdus \u00een literatura economic\u0103 conceptul de decident \u201epanglossian\u201d, aceast\u0103 denumire provenind din literatura clasic\u0103, mai exact de la personajul Dr. Pangloss din romanul Candide al lui Voltaire. \u00cen Candide, Dr. Pangloss era un filosof caricatural care sus\u021binea ideea c\u0103 \u201etr\u0103im \u00een cea mai bun\u0103 dintre toate lumile posibile\u201d, indiferent de c\u00e2t de nefaste erau circumstan\u021bele.<\/p>\n
Astfel, \u00eentr-o lume plin\u0103 de incertitudine, o abordare non-panglossian\u0103 ar indica s\u0103 facilit\u0103m unspa\u021biu de manevr\u0103 la care s\u0103 apel\u0103m doar c\u00e2nd este cu adev\u0103rat nevoie. Voi \u00eencheia referindu-m\u0103la o ipotez\u0103 important\u0103 din teoria consumului, a venitului permanent \u0219i a economisirii preventive,promovat\u0103 de economi\u0219ti precum Milton Friedman, Franco Modigliani sau John Campbell:saving for a rainy day.<\/p>\n
Cu actuala metric\u0103 a datoriei \u0219i a ratingului, \u201eumbrela\u201d noastr\u0103 fiscal\u0103 este \u00een mare m\u0103sur\u0103 uzat\u0103, iar \u00eentr-o lume non-panglossian\u0103, consolidarea fiscal\u0103 nu este un exerci\u021biu de austeritate, ci o necesitate de a reface rezervele pentru momentele \u00een care \u0219ocurile geopolitice se pot materializa \u00een costuri de finan\u021bare nesustenabile.<\/p>\n
\u00cen contextul noii normalit\u0103\u021bi, energia devine, \u00een opinia mea, principalul canal prin caretensiunile geopolitice se transmit \u00een economie, influen\u021b\u00e2nd infla\u021bia, cre\u0219terea economic\u0103 \u0219imixul de politici macroeconomice. \u00cen esen\u021b\u0103, economia epocii geopolitice ne oblig\u0103 la otripl\u0103 adaptare: o politic\u0103 de ap\u0103rare robust\u0103, o politic\u0103 energetic\u0103 inteligent\u0103 sus\u021binut\u0103 de AI \u0219i o politic\u0103 fiscal\u0103 responsabil\u0103, singura capabil\u0103 s\u0103 ne ofere protec\u021bie \u00een fa\u021baimprevizibilului.<\/p>\n