![](\"https:\/\/timpolis.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/02\/Ioana-Parvulescu-Foto-Radio-Romanai-Cultural.jpg\" "\\"Ioana")
<\/a><\/p>\nIoana P\u00e2rvulescu. Foto: Mihai Benea<\/p>\n<\/div>\n
\u201cUn tablou dinamic al domnilor: b\u0103rba\u021bi pe cal, \u00een tren, \u00een aeroplan, b\u0103rba\u021bi cu enigm\u0103, nop\u021bi de dragoste, c\u00e2nd \u201e\u00een\u0103untrul lor se face lumin\u0103\u201c, riscurile prieteniei \u0219i riscurile meseriei, clinchetul ispititor al banilor, pro\u0219ti unul \u0219i unul, \u00eendr\u0103gostitul preferat \u2013 Ric\u0103 sau Hyperion? \u2013, un ghid al cavalerilor de ieri pe \u00een\u021belesul tinerilor de azi \u0219i multe alte fe\u021be, must\u0103cioase sau nu, ale b\u0103rb\u0103\u021biei. Via\u021ba \u0219i aventurile b\u0103rbatului din c\u0103r\u021bi v\u0103zute prin ochii unei femei. Compara\u021bia \u00eentre domni \u0219i doamne este, de cele mai multe ori, explicit\u0103. O tipologie a personajului masculin din literatura rom\u00e2n\u0103 modern\u0103, de la Artist la Ziarist. Sper\u0103m s\u0103 le delecteze pe doamne \u0219i s\u0103-i intereseze pe domnii care se vor z\u0103ri \u00een oglinda paginii\u201d, a\u015fa \u00ee\u015fi descrie, succint, Ioana P\u00e2rvulescu cel mai nou roman, Alfabetul domnilor<\/em><\/a> (Humanitas, 2025)<\/strong><\/p>\n Pe mine m-a delectat, astfel c\u0103 am prelungit pu\u0163in bucuria de a r\u0103m\u00e2ne \u00een preajma \u015fi \u00een epoca acestor domni \u015fi doamne \u2013 pentru c\u0103 doamnele au un Alfabet<\/em> al lor \u2013, invit\u00e2nd-o pe autoare la un dialog. Am vorbit despre ei \u015fi ele, despre cavalerismul acelor vremuri, de care \u00eei este dor, dar \u015fi despre jurnalul pe care Ioana P\u00e2rvulescu \u00eel scrie de aproape 30 de ani \u015fi despre locul pe care prevede c\u0103 \u00eel vor avea \u00een societate, \u00een viitor, cartea, biblioteca.<\/strong><\/p>\n \u00a0<\/p>\n CV Ioana P\u00e2rvulescu<\/strong><\/p>\n Este scriitoare \u0219i profesor emerit al Facult\u0103\u021bii de Litere din Bucure\u0219ti.<\/p>\n A scris romane despre Bucure\u0219ti \u0219i Bra\u0219ov, despre povestea biblicului Iona \u0219i despre o dragoste din vremurile noastre. A interesat-o via\u021ba cotidian\u0103 din epocile trecute, secolul XIX, Belle \u00c9poque, Interbelic, \u0219i a str\u00e2ns \u00eentr-un volum colectiv m\u0103rturii despre cum se tr\u0103ia \u00een comunism. A publicat studii de istorie literar\u0103 \u0219i c\u0103r\u021bi pentru copii. Dup\u0103 una dintre acestea, Invizibilii<\/em>, s-a f\u0103cut un musical de succes.<\/p>\n A fost timp de 18 ani redactor la Rom\u00e2nia literar\u0103<\/em> \u0219i a coordonat colec\u021bia \u201eCartea de pe noptier\u0103\u201c, la Humanitas.<\/p>\n Romanele ei s-au tradus \u00een 15 limbi europene.<\/p>\n A ob\u021binut premii na\u021bionale \u0219i, de dou\u0103 ori, Premiul Uniunii Europene pentru literatur\u0103: \u00een 2013 pentru romanul Via\u021ba \u00eencepe vineri<\/em> \u0219i, \u00een 2018m pentru proza scurt\u0103 O voce, dedicat\u0103 memoriei Monic\u0103i Lovinescu<\/em>.<\/p>\n Printre volumele publicate se num\u0103r\u0103: Lenevind \u00eentr-un ochi<\/em> (1990), Alfabetul doamnelor<\/em> (1999), Prejudec\u0103\u021bi literare<\/em> (1999), \u00centoarcere \u00een Bucure\u0219tiul interbelic<\/em> (2003), \u00cen intimitatea secolului 19<\/em> (2005), \u00cen \u021aara Miticilor<\/em> (2007), \u00centoarcere \u00een secolul 21<\/em> (2009), Via\u021ba \u00eencepe vineri<\/em> (2009), Cartea \u00eentreb\u0103rilor<\/em> (2010), Lumea ca ziar. A patra putere: Caragiale<\/em> (2011), Viitorul \u00eencepe luni<\/em> (2012), Cum continu\u0103 povestea<\/em> (2014), Inocen\u021bii<\/em> (2016), Dialoguri secrete. Cum se roag\u0103 scriitorii \u0219i personajele lor<\/em> (2018), Prevestirea<\/em> (2020), Aurul pisicii<\/em> (2024), Alfabetul domnilor<\/em> (2025).<\/p>\n Printre volumele traduse se num\u0103r\u0103: Angelus Silesius, C\u0103l\u0103torul heruvimic \/ Cherubinischer Wandersmann<\/em> (1999), Maurice Nadeau, S\u0103 fie binecuv\u00e2nta\u021bi<\/em> (2002), Laurent Seksik, Consulta\u021bia<\/em> (2007), Rainer Maria Rilke, \u00cengerul p\u0103zitor<\/em> (2007), Milan Kundera, S\u0103rb\u0103toarea ne\u00eensemn\u0103t\u0103\u021bii<\/em> (2014), Ren\u00e9 Goscinny & Albert Uderzo, Asterix, viteazul gal<\/em> (2017), Ren\u00e9 Goscinny & Albert Uderzo, Cosorul de aur<\/em> (2018), Ren\u00e9 Goscinny & Albert Uderzo, Asterix \u0219i go\u021bii<\/em> (2019), A.A. Milne, C\u00e2nd eram foarte tineri<\/em> (2019), Axel Scheffler, Franz Wittkamp, Prietenii no\u0219tri pisoi<\/em> (2023).<\/p>\n Este coordonatoarea mai multor antologii: De ce te iubesc. Paradoxurile iubirii \u00een poezia lumii<\/em> (2006), Pove\u0219ti de dragoste la prima vedere<\/em> (2008), Intelectuali la crati\u021b\u0103. Amintiri culinare \u0219i 50 de re\u021bete<\/em> (2012), \u0218i eu am tr\u0103it \u00een comunism<\/em> (2015), Amintiri de la Humanitas<\/em> (2020), Scrisori pentru cititorii din 2125. Un epistolar pe mai multe voci<\/em> (2025).<\/p>\n (Surs\u0103 CV: Humanitas)<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n Ioana, \u00een Alfabetul domnilor<\/em><\/a>recompui o tipologie a personajelor masculine din c\u0103r\u0163i, din perioada anilor 1840-1940. Pe ce criterii i-ai ales pe domnii din Alfabet\u2026<\/em>? <\/strong>La baza volumului st\u0103 o bibliotec\u0103 \u00eentreag\u0103, peste 140 de autori, \u015fi m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 lista a fost ini\u0163ial \u015fi mai lung\u0103.<\/strong><\/p>\n Cred c\u0103 mai degrab\u0103 ei m-au ales pe mine! Adic\u0103 au ie\u0219it \u00een fa\u021b\u0103 din biblioteca min\u021bii mele, mi-au r\u0103mas mai mult \u00een memorie dec\u00e2t al\u021bii, au fost mai misterio\u0219i, mai atr\u0103g\u0103tori, mai elocven\u021bi.<\/p>\n Pe de alt\u0103 parte, mereu am pre\u021buit spa\u021biile albe, nespusul. Exist\u0103 dou\u0103 ispite, \u00een eseu: aceea de a spune totul \u0219i aceea de a l\u0103sa t\u0103cerea s\u0103 vorbeasc\u0103. \u00centr-un fel sunt cele dou\u0103 laturi ale cunoa\u0219terii blagiene, cea care ha\u0219ureaz\u0103 totul, echilibrat\u0103, paradisiac\u0103 \u0219i cea deschis\u0103 spre mister, sporindu-l, tensionat\u0103, luciferic\u0103. Exist\u0103 mul\u021bi scriitori care pre\u021buiesc spa\u021biile albe \u0219i t\u0103cerile dintre fraze sau dintre capitole, care, \u00een fond, dau ad\u00e2ncime \u0219i ritm \u00eentregului. Eu fac parte dintre ace\u0219tia \u0219i ciulesc urechea, \u00eemi ascut auzul \u0219i m\u0103 bucur de sens atunci c\u00e2nd se tace. Nu e un simplu paradox: un editor german important propunea odat\u0103 s\u0103 se predea la \u0219coal\u0103 ore de t\u0103cere. C\u00e2te n-ar \u00eenv\u0103\u021ba elevii dac\u0103 ar trebui s\u0103 stea o or\u0103 \u00een clas\u0103, al\u0103turi de colegi, f\u0103r\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 se uite pe telefon! Lumea s-ar coagula altfel pentru ei, ar face nenum\u0103rate descoperiri exterioare \u0219i interioare. \u0218i \u00eentr-o carte se pot sugera pagini de t\u0103cere \u0219i cred c\u0103 ele exist\u0103 \u00een Alfabetul<\/em> incomplet al domnilor mei.<\/p>\n Pe de alt\u0103 parte, sunt domni care au refuzat s\u0103 ias\u0103 din biblioteca mea. Mi-ar fi pl\u0103cut, de pild\u0103, s\u0103 am un capitol dedicat domnilor care se simt vinova\u021bi, \u00eens\u0103 nu am reu\u0219it s\u0103 g\u0103sesc suficient\u0103 materie prim\u0103 pentru acest capitol. Cred c\u0103 vinov\u0103\u021bia este un sentiment pe care b\u0103rba\u021bii \u00eel au mai des \u0219i \u00eel resimt mai intens dec\u00e2t femeile. Pe bun\u0103 dreptate, zic unii.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n De ce te-ai oprit la acea sut\u0103 de ani, de la mijlocul secolului XIX la mijlocul secolul XX, \u015fi nu ai venit p\u00e2n\u0103 spre zilele noastre?<\/strong><\/p>\n Dup\u0103 1947 a fost perioada \u00een care literatura, chiar cea valabil\u0103, a fost nevoit\u0103 s\u0103 aib\u0103 o compozi\u021bie, cum s\u0103-i spun, \u00eendoielnic\u0103, pervers\u0103: spunea jum\u0103t\u0103\u021bi de adev\u0103r, lipite pe minciuni, de etic\u0103 vorbesc. Adic\u0103 f\u0103cea ca r\u0103ul s\u0103 ia aparen\u021be acceptabile, iar binele se contamina cu r\u0103u. Asta mi se pare mai grav chiar dec\u00e2t o minciun\u0103 total\u0103, pe care o recuno\u0219ti mai u\u0219or, cum sunt toate textele proletcultiste, pe care nu le po\u021bi lua \u00een serios. Romanul tr\u0103ia din limbajul esopic pentru care \u00ee\u021bi trebuie neap\u0103rat un context revelator. A\u0219 fi curioas\u0103 ce mai \u00een\u021beleg tinerii din romanele esopice, cred c\u0103 mai nimic. Sau, alt\u0103 cale de supravie\u021buire, cartea evada \u00een estetismul pur, oarecum rupt de via\u021b\u0103. Scrisul era deci din alt aluat, trebuia s\u0103 \u0219tii re\u021beta istoric\u0103 pentru a-l \u00een\u021belege. C\u00e2t despre literatura contemporan\u0103 le-o las \u00een grij\u0103 urma\u0219ilor \u0219i inteligen\u021bei lor, sper c\u0103 nu doar artificiale.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Ai un personaj preferat din aceast\u0103 list\u0103 a domnilor pe care i-ai inclus \u00een volum?<\/strong><\/p>\n Preferat \u00een ce fel, ca b\u0103rbat sau ca personaj?<\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u0218i una, \u0219i alta.<\/strong><\/p>\n \u00cen Alfabetul doamnelor<\/em> mergeam pe dou\u0103 mari categorii feminine\u00a0: Eva, mama originar\u0103, \u0219i Lilith, r\u0103nita, r\u0103zbun\u0103toarea. Bine c\u0103 nu m-ai \u00eentrebat acolo, pe cine prefer.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Dar te \u00eentreb, drag\u0103 Ioana. Ce personaje feminine preferi?<\/strong><\/p>\n Prefer \u201edame vivante \u0219i cu chichirez\u201d, vorba lui Ranetti \u0219i, din fericire, literatura rom\u00e2n\u0103 are destule, \u00eencep\u00e2nd cu eroinele lui Caragiale.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u0218i revenind la domni? <\/strong><\/p>\n \u00cen Alfabetul domnilor<\/em> merg pe dou\u0103 categorii masculine care sunt analizate \u00een paralel: Hyperion \u0219i Ric\u0103 Venturiano, adic\u0103 eminescianul \u0219i caragialescul, romanticul \u0219i roman\u021biosul, adic\u0103 romantism \u00een haine de mahala, cum l-am definit. Cam toate personajele pot fi, \u00een linii mari, \u00eencadrate \u00een aceste tipare. Ca cititoare prefer caragialescul. Personajele masculine din Caragiale sunt ap\u0103 vie pentru un critic literar. Dar ca femeie m\u0103 atrage mai mult eminescianul, fie c\u0103 vorbim de Kesarion Breb, fie de Fred Vasilescu, ivi\u021bi am\u00e2ndoi din cerurile lui Hyperion. \u00cens\u0103, \u00eentruc\u00e2t cu ei fericirea unei femei nu e posibil\u0103, cum \u0219tim, \u00eel voi alege pe naratorul cu umor realist \u0219i, totu\u0219i, nu lipsit de romantism din O alergare de cai<\/em> sau, \u00een orice caz, pe vreun scriitor de secol 19, care are \u0219i cavalerism, \u0219i capacitatea de a-\u021bi face via\u021ba mai suportabil\u0103.<\/p>\n Da, \u00eemi amintesc c\u0103 spuneai \u00eentr-un interviu: \u201eMi-e dor de cavalerism!\u201d \u00cen Alfabet\u2026<\/em> ai inclus \u015fi un Ghid al cavalerului de ieri.<\/em> E ceva din comportamentul domnilor de odinioar\u0103 care \u0163i-ar pl\u0103cea s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103 \u00een comportamentul domnilor de azi?<\/strong><\/p>\n Exact asta. Cavalerismul. El are o latur\u0103 donquijotesc\u0103, \u00eel oblig\u0103 pe b\u0103rbat s\u0103 vad\u0103 \u00eentr-o femeie banal\u0103 \u0219i simpl\u0103 o muz\u0103 ideal\u0103, dar \u0219i s\u0103 se sacrifice ca s-o apere. De pild\u0103 Tom Sawyer, care ia b\u0103taie pentru gre\u0219eala lui Becky \u0219i \u00een locul ei (ca s-o scape de ru\u0219ine) este, \u00een felul lui, un Don Quijote. Cred c\u0103 azi spiritul de sacrificiu al b\u0103rba\u021bilor s-a diminuat drastic sau \u0219i-a schimbat esen\u021ba: ei nu mai sunt gata s\u0103 se sacrifice pentru ele, \u00een schimb sunt gata s\u0103 le sacrifice pe ele. Generalizez nepermis, doar ca s\u0103 subliniez ideea. \u00cen plus ar fi nevoie azi de mai mult\u0103 polite\u021be, care \u00een trecut era m\u0103car mimat\u0103, dar de obicei \u021binea de esen\u021ba masculinului, nu de exterior. Ea vine din respectul organic fa\u021b\u0103 de femeie \u0219i porne\u0219te de la propria mam\u0103. M\u0103 tem c\u0103 feminismul hard<\/em>, care refuz\u0103 gesturile de polite\u021be ale b\u0103rbatului, rateaz\u0103 ideea asta at\u00e2t de reconfortant\u0103. Pe urm\u0103, b\u0103rba\u021bii trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00eencredere \u00een ei \u00een\u0219i\u0219i, ca oameni, nu s\u0103 se considere ni\u0219te paria<\/em> \u0219i nici, desigur, ni\u0219te privilegia\u021bi. Amintesc din nou vorba lui Alexandru Paleologu: \u201eB\u0103rba\u021bii nu le sunt superiori femeilor, nu le sunt nici inferiori \u0219i \u00een nici un caz nu le sunt egali\u201d. Dac\u0103 nu \u00een\u021belegem asta, pierdem farmecul raportului b\u0103rbat-femeie.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Dac\u0103 ar fi s\u0103 inserezi \u00een acest Alfabet al domnilor<\/em> \u015fi numele cuiva din familia ta, pentru cine ai opta? Te \u00eentreb cu g\u00e2ndul la personaje din Inocen\u0163ii<\/em>. <\/strong><\/p>\n Ce \u00eentrebare frumoas\u0103 \u0219i grea! Grea pentru c\u0103 sunt subiectiv\u0103 \u00een ce prive\u0219te propriile personaje. Dar cred c\u0103 cei care ar merge cel mai bine ar fi \u201evizitatorii\u201d: nenea Gheorghe \u0219i \u201enenea Gyuri B\u00e1csi\u201d. Dar \u00eendr\u0103znesc s\u0103 spun c\u0103 oricare dintre b\u0103rba\u021bii \u0219i b\u0103ie\u021bii casei ar putea intra \u00eentr-o categorie.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Iar din Via\u021ba \u00eencepe vineri<\/em> \u0219i din Prevestirea<\/em>?<\/strong><\/p>\n Probabil c\u0103 din Via\u021ba \u00eencepe vineri<\/em> l-a\u0219 alege pe detectiv, pe Costache Boerescu, \u00een linia personajului matein din Sub pecetea tainei<\/em>, iar din Prevestirea<\/em> l-a\u0219 alege pe unchiul-tat\u0103 Iacob, probabil cel mai interesant personaj al meu sau, \u00een orice caz unul pentru care am, ca autoare, o mare sl\u0103biciune.<\/p>\n \u00cen\u0163eleg c\u0103 \u0163ii un jurnal la care scrii din anii \u201990. De m\u00e2n\u0103, nu la computer. De ce ai optat pentru scrierea de m\u00e2n\u0103?<\/strong><\/p>\n Pentru c\u0103 jurnalul e intim, nu extim<\/em>, adic\u0103 public, cum \u0219i-a numit Michel Tournier un de altfel excelent jurnal. Bine, beletristica e \u0219i ea o opera\u021biune destul de intim\u0103, dar jurnalul mai mult dec\u00e2t romanul \u2013 poate la egalitate cu poezia \u2013 pentru c\u0103 \u021bine de esen\u021ba vie\u021bii tale \u0219i pentru c\u0103, dac\u0103 e autentic, scrii \u00een jurnal ce nu spui \u00een gura mare. Scrisul de m\u00e2n\u0103 e organic, la fel ca vocea, de pild\u0103, e vocea m\u00e2inii tale. \u00cen plus, nu permite hackeri<\/em>, deci secretul e mai bine p\u0103zit.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Pentru c\u0103 sunt deja mai mult de 30 de ani de c\u00e2nd scrii la jurnal, cred c\u0103 vine de la sine \u00eentrebarea: De ce nu \u00eel publici?<\/strong><\/p>\n De fapt abia anul viitor, la 1 martie, se vor \u00eemplini 30 de ani de c\u00e2nd l-am \u00eenceput. \u0218i m\u0103 viziteaz\u0103 tot mai des impulsul de a publica atunci o selec\u021bie. M-au \u00eendemnat deja mai mul\u021bi oameni s\u0103 fac asta. \u00cen \u00eentregime nici nu s-ar putea s\u0103-l public (sunt acum la caietul 21) \u0219i nici nu a\u0219 vrea, e un jurnal \u00een care mi-am permis s\u0103 scriu lucruri cu adev\u0103rat intime (de\u0219i nu dintre cele apreciate de tabloide!), care nu am chef s\u0103 apar\u0103 \u00een timpul vie\u021bii mele. A\u0219a c\u0103, dragi cititori \u0219i drag\u0103 Melania, nu trebuie s\u0103 tr\u0103i\u021bi dec\u00e2t un pic mai mult dec\u00e2t mine ca s\u0103 ave\u021bi acces la el! V-o doresc!<\/p>\n \u201eNu ai de ce s\u0103 te sim\u0163i singur \u00een apropierea unei biblioteci. E\u015fti laolalt\u0103 cu to\u0163i cei care au scris c\u0103r\u0163ile din ea. \u00ce\u0163i las mo\u015ftenire, cititorule din viitor, ideea de bibliotec\u0103, adic\u0103 via\u0163a, adic\u0103 lumea \u00eentreag\u0103\u201d, asta scrii \u2013 at\u00e2t de frumos! \u2013 \u00een Postfa\u0163a <\/em>unui inedit volum recent, pe care l-ai coordonat, Scrisori pentru cititorii din 2025. <\/em>A\u015fadar, \u00een vremuri \u00een care se \u00eenchid libr\u0103rii, \u00een care se \u00eenchid biblioteci publice, \u00een care pia\u0163a de carte e \u00een picaj liber \u2013 cel pu\u0163in \u00een Rom\u00e2nia \u2013 cei care iubesc cartea, cei care o scriu las\u0103 mo\u015ftenire celor care vor veni nu biblioteci, ci \u201eideea de bibliotec\u0103\u201d. Trist \u015fi \u00eensp\u0103im\u00e2ntor, a\u015f spune. Ca scriitoare, ca profesoar\u0103 la Facultatea de Litere, cum vezi viitorul: nu mai avem nicio \u015fans\u0103 s\u0103 salv\u0103m cartea tip\u0103rit\u0103, libr\u0103ria, biblioteca, \u015fi nu \u201eideea de\u2026\u201d?<\/strong><\/p>\n Dimpotriv\u0103! Ideea de bibliotec\u0103 e mai mult dec\u00e2t o bibliotec\u0103 real\u0103 sau alta. E ca la ideile platoniciene, ele sunt invarianta \u0219i se concretizeaz\u0103 \u00een toate variantele existente. Dac\u0103 la\u0219i o bibliotec\u0103 anume, ea s-ar putea risipi, ar putea disp\u0103rea, dar prin ideea de bibliotec\u0103 exist\u0103 mereu \u0219ansa ca scrisul, cititul, cartea, dialogul cu cei din trecut s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103, s\u0103 se concretizeze mereu. \u0218i mereu altfel. Bibliotecile sunt computere mai prietenoase, care \u00ee\u021bi las\u0103 mai mult\u0103 libertate de a combina, nu-\u021bi ofer\u0103 pe tav\u0103 ni\u0219te r\u0103spunsuri gata mestecate de ma\u0219in\u0103. \u00cen ADN-ul bibliotecii se \u00eenl\u0103n\u021buie \u00eentreb\u0103rile. M-am g\u00e2ndit \u00een ultimul timp c\u0103 dac\u0103 mi s-ar cere s\u0103 desenez un om, cel mai bun mod de a-l reprezenta ar fi un mare semn de \u00eentrebare. Iar asta, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, e foarte frumos. Viitorul \u00eensu\u0219i e un mare \u0219i nelini\u0219titor semn de \u00eentrebare.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Interviu publicat \u015fi \u00een Puterea a Cincea.<\/a><\/em><\/p>\n Ioana P\u00e2rvulescu. Foto: Mihai Benea<\/p>\n<\/div>\n \u201cUn tablou dinamic al domnilor: b\u0103rba\u021bi pe cal, \u00een tren, \u00een aeroplan, b\u0103rba\u021bi cu enigm\u0103, nop\u021bi de dragoste, c\u00e2nd \u201e\u00een\u0103untrul lor se face lumin\u0103\u201c, riscurile prieteniei \u0219i riscurile meseriei, clinchetul ispititor al banilor, pro\u0219ti unul \u0219i unul, \u00eendr\u0103gostitul preferat \u2013 Ric\u0103 sau Hyperion? \u2013, un ghid al cavalerilor de ieri pe \u00een\u021belesul tinerilor de azi \u0219i multe alte fe\u021be, must\u0103cioase sau nu, ale b\u0103rb\u0103\u021biei. Via\u021ba \u0219i aventurile b\u0103rbatului din c\u0103r\u021bi v\u0103zute prin ochii unei femei. Compara\u021bia \u00eentre domni \u0219i doamne este, de cele mai multe ori, explicit\u0103. O tipologie a personajului masculin din literatura rom\u00e2n\u0103 modern\u0103, de la Artist la Ziarist. Sper\u0103m s\u0103 le delecteze pe doamne \u0219i s\u0103-i intereseze pe domnii care se vor z\u0103ri \u00een oglinda paginii\u201d, a\u015fa \u00ee\u015fi descrie, succint, Ioana P\u00e2rvulescu cel mai nou roman, Alfabetul domnilor<\/em><\/a> (Humanitas, 2025)<\/strong><\/p>\n Pe mine m-a delectat, astfel c\u0103 am prelungit pu\u0163in bucuria de a r\u0103m\u00e2ne \u00een preajma \u015fi \u00een epoca acestor domni \u015fi doamne \u2013 pentru c\u0103 doamnele au un Alfabet<\/em> al lor \u2013, invit\u00e2nd-o pe autoare la un dialog. Am vorbit despre ei \u015fi ele, despre cavalerismul acelor vremuri, de care \u00eei este dor, dar \u015fi despre jurnalul pe care Ioana P\u00e2rvulescu \u00eel scrie de aproape 30 de ani \u015fi despre locul pe care prevede c\u0103 \u00eel vor avea \u00een societate, \u00een viitor, cartea, biblioteca.<\/strong><\/p>\n \u00a0<\/p>\n CV Ioana P\u00e2rvulescu<\/strong><\/p>\n Este scriitoare \u0219i profesor emerit al Facult\u0103\u021bii de Litere din Bucure\u0219ti.<\/p>\n A scris romane despre Bucure\u0219ti \u0219i Bra\u0219ov, despre povestea biblicului Iona \u0219i despre o dragoste din vremurile noastre. A interesat-o via\u021ba cotidian\u0103 din epocile trecute, secolul XIX, Belle \u00c9poque, Interbelic, \u0219i a str\u00e2ns \u00eentr-un volum colectiv m\u0103rturii despre cum se tr\u0103ia \u00een comunism. A publicat studii de istorie literar\u0103 \u0219i c\u0103r\u021bi pentru copii. Dup\u0103 una dintre acestea, Invizibilii<\/em>, s-a f\u0103cut un musical de succes.<\/p>\n A fost timp de 18 ani redactor la Rom\u00e2nia literar\u0103<\/em> \u0219i a coordonat colec\u021bia \u201eCartea de pe noptier\u0103\u201c, la Humanitas.<\/p>\n Romanele ei s-au tradus \u00een 15 limbi europene.<\/p>\n A ob\u021binut premii na\u021bionale \u0219i, de dou\u0103 ori, Premiul Uniunii Europene pentru literatur\u0103: \u00een 2013 pentru romanul Via\u021ba \u00eencepe vineri<\/em> \u0219i, \u00een 2018m pentru proza scurt\u0103 O voce, dedicat\u0103 memoriei Monic\u0103i Lovinescu<\/em>.<\/p>\n Printre volumele publicate se num\u0103r\u0103: Lenevind \u00eentr-un ochi<\/em> (1990), Alfabetul doamnelor<\/em> (1999), Prejudec\u0103\u021bi literare<\/em> (1999), \u00centoarcere \u00een Bucure\u0219tiul interbelic<\/em> (2003), \u00cen intimitatea secolului 19<\/em> (2005), \u00cen \u021aara Miticilor<\/em> (2007), \u00centoarcere \u00een secolul 21<\/em> (2009), Via\u021ba \u00eencepe vineri<\/em> (2009), Cartea \u00eentreb\u0103rilor<\/em> (2010), Lumea ca ziar. A patra putere: Caragiale<\/em> (2011), Viitorul \u00eencepe luni<\/em> (2012), Cum continu\u0103 povestea<\/em> (2014), Inocen\u021bii<\/em> (2016), Dialoguri secrete. Cum se roag\u0103 scriitorii \u0219i personajele lor<\/em> (2018), Prevestirea<\/em> (2020), Aurul pisicii<\/em> (2024), Alfabetul domnilor<\/em> (2025).<\/p>\n\u201cM\u0103 bucur de sens atunci c\u00e2nd se tace\u201d<\/h4>\n
\n
\u201eCa cititoare prefer caragialescul, ca femeie m\u0103 atrage mai mult eminescianul\u201d<\/h4>\n
\u201e<\/strong>Ar fi nevoie azi de mai mult\u0103 polite\u021be\u201d<\/strong><\/h4>\n
\u201eScrisul de m\u00e2n\u0103 e organic, e vocea m\u00e2inii tale\u201d<\/h4>\n
\u201ePrin ideea de bibliotec\u0103 exist\u0103 mereu \u0219ansa ca scrisul, cititul, cartea, dialogul cu cei din trecut s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103\u201d<\/strong><\/h4>\n
\n
<\/a><\/li>\n<\/ul>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/a><\/div>\n<\/div>\n\u015etiri din aceea\u015fi categorie:<\/h3>\n
Ioana Nicolaie: \u201eAm \u0219tiut c\u0103 nu mai pot l\u0103sa nespus\u0103 povestea fantast\u0103 \u0219i incredibil\u0103 a mamei mele\u201d<\/span><\/a>Ioana Voicu-Arn\u0103u\u0163oiu: \u201eSingura fotografie \u00eempreun\u0103 cu mama este din \u00eenchisoarea de la Pite\u0219ti\u201d<\/span><\/a>Ioana Constantin, pre\u015fedintele M10: \u201eG\u00e2ndim pentru genera\u0163iile viitoare\u201d<\/span><\/a>Ioana P\u00e2rvulescu: \u201eCred c\u0103 suntem cu to\u0163ii, cei care scriem, ni\u015fte \u00abcredincio\u015fi ai c\u0103r\u0163ii\u00bb\u201d<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/a><\/p>\n\u201cM\u0103 bucur de sens atunci c\u00e2nd se tace\u201d<\/h4>\n
\n