MOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Chis\u0103li\u021b\u0103: Fermierii renun\u021b\u0103 la lucr\u0103rile agricole din cauza costurilor<\/h1>\n\n\n Distribuie: \u00a0
\n |<\/em><\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/50_50\/articleAuthor\/rodica-condurache\/articleAuthor\/uy6Kz5r.jpg\")
<\/a><\/p>\nRodica Condurache<\/a><\/h5>\n24 mar 2026<\/span>139 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/850_530\/mozaic-Stiri-economice-chisalita-fermierii-renunta-la-lucrarile-agricole-din-cauza-costurilor\/article\/mediaPool\/uSpyi9H.jpg\")
<\/a><\/div>\nP\u00e2n\u0103 la 30% din terenuri risc\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 nelucrate<\/p>\n
Fermierii \u00eencep s\u0103 renun\u021be la lucr\u0103rile agricole, \u00een special la arat, din cauza costurilor ridicate, \u00een condi\u021biile \u00een care pre\u021bul motorinei se apropie de 10 lei\/litru, iar lipsa lichidit\u0103\u021bilor face ca investi\u021biile de 1.300-1.800 lei\/ha s\u0103 nu mai fie recuperate, ceea ce ar putea duce la neutilizarea a p\u00e2n\u0103 la 10-30% din suprafe\u021be \u0219i la sc\u0103derea produc\u021biei agricole, potrivit unei analize a Asocia\u021biei Energia Inteligent\u0103 (AEI). ”Fermierii decid con\u0219tient s\u0103 nu mai lucreze p\u0103m\u00e2ntul: ‘Nu mai pot s\u0103 bag 1.300-1.800 lei\/ha \u00eentr-o lucrare care nu se mai \u00eentoarce’. Nu se vede la televizor, nu e panic\u0103 \u00een pie\u021be \u0219i nu sunt rafturi goale, dar, \u00een c\u00e2mp, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva mult mai serios: Rom\u00e2nia \u00eencepe s\u0103 produc\u0103 mai pu\u021bin nu pentru c\u0103 nu poate, ci pentru c\u0103 nu mai merit\u0103. Iar totul porne\u0219te de la o variabil\u0103 aparent banal\u0103: motorina”, a explicat pre\u0219edintele AEI, Dumitru Chi\u0219\u0103li\u021b\u0103. Potrivit acestuia, ar\u0103tura de prim\u0103var\u0103 se realizeaz\u0103, \u00een mod normal, \u00een februarie (dac\u0103 vremea permite, foarte rar), \u00een martie – perioada optim\u0103 – \u0219i, limit\u0103, \u00een prima parte a lunii aprilie. ”Dup\u0103 15 aprilie este deja riscant din punct de vedere agronomic, iar dup\u0103 sf\u00e2r\u0219itul lunii aprilie nu mai merit\u0103 arat pentru culturile de prim\u0103var\u0103. Realiz\u00e2nd o corela\u021bie \u00eentre suprafa\u021ba ce trebuie arat\u0103 \u0219i pre\u021bul motorinei, estim\u0103m c\u0103, din lucr\u0103rile efectuate \u00een 2025, \u00een acest an se vor realiza 70-75% \u00een martie 2026, 10-15% \u00een prima parte din aprilie \u0219i mai pu\u021bin de 5% dup\u0103 15 aprilie. \u00cen total, 10-30% din suprafa\u021b\u0103 nu se mai lucreaz\u0103 deloc, din cauza scumpirii motorinei \u0219i a lipsei resurselor de finan\u021bare”, noteaz\u0103 specialistul. Conform sursei citate, reducerea lucr\u0103rilor poate \u00eensemna fie lipsa aratului, fie oprirea lan\u021bului tehnologic \u00een diferite etape – de la discuire \u0219i \u00eens\u0103m\u00e2n\u021bare p\u00e2n\u0103 la gr\u0103pare \u0219i tratamente. ”Aratul nu mai este standardul, devine excep\u021bia. Ani de zile, aratul a fost reflexul de baz\u0103 al agriculturii rom\u00e2ne\u0219ti. \u00cen 2026, pentru prima dat\u0103 la scar\u0103 larg\u0103, fermierii decid con\u0219tient s\u0103 nu mai are p\u0103m\u00e2ntul, nu din lips\u0103 de cuno\u0219tin\u021be sau comoditate, ci dintr-un calcul economic simplu: ‘Nu mai pot s\u0103 bag 1.800-2.000 lei\/ha \u00eentr-o lucrare care nu se mai \u00eentoarce’. Cu motorina spre 10 lei\/l, aratul devine prima victim\u0103, nu pentru c\u0103 este inutil, ci pentru c\u0103 este cea mai costisitoare lucrare din lan\u021bul tehnologic”, se mai precizeaz\u0103 \u00een document. Prin urmare, agricultura nu intr\u0103 \u00een colaps, dar devine mai fragil\u0103, subliniaz\u0103 autorul. ”Aici este marea confuzie public\u0103: ‘Dac\u0103 nu se ar\u0103, nu se produce’. Fals. Rom\u00e2nia nu intr\u0103 \u00eentr-o agricultur\u0103 de tip colaps, ci \u00eentr-una de compromis, \u00een care se reduc lucr\u0103rile la minimum. Fiecare economie vine \u00eens\u0103 cu un cost ascuns – o dependen\u021b\u0103 mai mare de condi\u021biile meteo. Conform estim\u0103rilor din literatura de specialitate, produc\u021bia vegetal\u0103 scade cu 1-4% \u00een scenarii normale \u0219i poate ajunge la minus 15% sau mai mult dac\u0103 apare seceta. Efectul nu este liniar, ci cumulativ”, a mai spus Dumitru Chi\u0219\u0103li\u021b\u0103<\/p>\n
Afacerile din industrie au intrat la ap\u0103 cu 16,3%<\/strong><\/p>\nA\u0219a arat\u0103 ultimele date f\u0103cute publice de c\u0103tre Institutului Na\u0163ional de Statistic\u0103<\/p>\n
Cifra de afaceri din industrie pe total (pia\u0163a intern\u0103 \u015fi pia\u0163a extern\u0103) a sc\u0103zut \u00een termeni nominali,\u00ee\u00cen luna ianuarie 2026,, at\u00e2t fa\u0163\u0103 de luna decembrie 2025 cu 16,3%, c\u00e2t \u015fi fa\u0163\u0103 de luna ianuarie 2025 cu 4,3%, arat\u0103 datele Institutului Na\u0163ional de Statistic\u0103 (INS). \u201dCifra de afaceri din industrie, \u00een termeni nominali, \u00een luna ianuarie 2026 comparativ cu luna precedent\u0103, pe total, a sc\u0103zut cu 16,3%, ca urmare a sc\u0103derii \u00eenregistrate \u00een industria extractiv\u0103 (-19%) \u015fi \u00een industria prelucr\u0103toare (-16,2%)\u201d, arat\u0103 datele INS. Pe marile grupe industriale, sc\u0103deri au \u00eenregistrat: industria bunurilor de capital (-23,4%), industria bunurilor de uz curent (-21,6%), industria bunurilor intermediare (-9,4%) \u015fi industria energetic\u0103 (-3,4%). Industria bunurilor de folosin\u0163\u0103 \u00eendelungat\u0103 a crescut cu 6%.\u00a0 Cifra de afaceri din industrie a sc\u0103zut, \u00een termeni nominali, \u00een luna ianuarie 2026 fa\u0163\u0103 de luna corespunz\u0103toare din anul precedent, pe ansamblu, cu 4,3%, ca urmare a sc\u0103derii \u00eenregistrate \u00een industria extractiv\u0103 (-12,8%) \u015fi \u00een industria prelucr\u0103toare (-4%). Pe marile grupe industriale, sc\u0103deri au \u00eenregistrat: industria energetic\u0103 (-10,6%), industria bunurilor intermediare (-7,7%), industria bunurilor de uz curent (-4,7%) \u015fi industria bunurilor de folosin\u0163\u0103 \u00eendelungat\u0103 (-3,4%). Industria bunurilor de capital a crescut cu 0,8%.<\/p>\n
DNSC & ING Bank: Firmele, vizate de hackeri cu mesaje false de actualizare a datelor \u0219i apeluri false \u00een numele ANAF<\/strong><\/p>\nDirectoratul Na\u021bional de Securitate Cibernetic\u0103 (DNSC) \u0219i ING Bank avertizeaz\u0103 asupra a dou\u0103 tentative de fraud\u0103 care vizeaz\u0103 tot mai intens persoanele juridice – atacuri de tip phishing care solicit\u0103 actualizarea urgent\u0103 a datelor, precum \u0219i apeluri false (spoofing) \u00een care infractorii sus\u021bin c\u0103 sun\u0103 din partea Agen\u021biei Na\u021bionale de Administrare Fiscal\u0103 (ANAF). ”Scopul infractorilor este ob\u021binerea unor c\u00e2\u0219tiguri financiare, prin manipularea poten\u021bialelor victime s\u0103 \u00ee\u0219i introduc\u0103 date bancare pe site-uri false sau s\u0103 efectueze transferuri de bani. \u00cen ambele situa\u021bii, at\u00e2t paginile clon\u0103, c\u00e2t \u0219i conturile bancare \u00een care ajung banii sunt controlate integral de atacatori. \u00cen acest scenariu, victimele primesc e-mailuri, SMS-uri sau mesaje pe re\u021bele sociale care par s\u0103 provin\u0103 de la b\u0103nci, autorit\u0103\u021bi sau institu\u021bii publice, fiind \u00eendemnate s\u0103 \u00ee\u0219i ‘confirme’ sau ‘actualizeze’ informa\u021biile personale. Atacatorii folosesc un ton urgent \u00een mesaje (‘contul va fi blocat’ sau ‘nu vei mai avea acces la produsele \u0219i serviciile de\u021binute’) \u0219i includ elemente grafice care par legitime, \u00eentruc\u00e2t reproduc identitatea vizual\u0103 a entit\u0103\u021bii pe care o imit\u0103”, precizeaz\u0103 Directoratul, \u00eentr-un comunicat de pres\u0103 transmis, miercuri, AGERPRES. Conform exper\u021bilor, odat\u0103 cu accesarea link-urilor suspecte incluse \u00een mesaje, poten\u021bialele victime sunt redirec\u021bionate c\u0103tre site-uri false. Astfel, site-ul clon\u0103 arat\u0103 similar cu cel al entit\u0103\u021bii \u00een care atacatorii se deghizeaz\u0103, fiind creat special pentru a colecta informa\u021bii sensibile, precum date bancare, parole sau coduri de securitate (OTP), \u0219i care vor fi ulterior folosite pentru acces neautorizat la conturi sau ini\u021bierea de tranzac\u021bii frauduloase. ”\u00cen ING, investim masiv \u00een sisteme avansate de monitorizare a tranzac\u021biilor, capabile s\u0103 identifice \u00een timp real activit\u0103\u021bi suspecte \u0219i abateri de la comportamentul obi\u0219nuit al utilizatorilor. \u00cen paralel, acord\u0103m o importan\u021b\u0103 major\u0103 preven\u021biei, prin informarea clien\u021bilor cu privire la cele mai frecvente tipuri de fraude digitale. Ne dorim s\u0103 consolid\u0103m parteneriatul dintre banc\u0103 \u0219i client, \u00eentruc\u00e2t majoritatea tentativelor de fraud\u0103 se bazeaz\u0103 pe manipularea utilizatorilor pentru a-\u0219i divulga singuri datele bancare sau pentru a autoriza transferuri de bani. Este esen\u021bial ca fiecare client s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 faptul c\u0103 nicio banc\u0103 nu va trimite, sub nicio form\u0103, mesaje sau e-mail-uri care s\u0103 con\u021bin\u0103 link-uri (URL-uri) prin care s\u0103 solicite introducerea userului, parolei, codurilor de autentificare sau datelor cardului. Preven\u021bia este crucial\u0103, deoarece \u00een majoritatea cazurilor de fraud\u0103, \u0219ansele de recuperare a banilor sunt extrem de reduse”, a declarat, \u00een comunicatul citat, Alin Becheanu, Head of Faud Monitoring & Prevention, ING Bank Rom\u00e2nia. \u00cen acela\u0219i timp, a fost descoperit\u0103 o campanie de apeluri telefonice false \u00een numele ANAF. ”Acest tip de fraud\u0103 este \u00een prezent unul dintre cele mai active \u00een Rom\u00e2nia \u0219i se bazeaz\u0103 pe tehnici de inginerie social\u0103. \u00cen unele cazuri, infractorii din spatele apelurilor \u00eencearc\u0103 s\u0103 conving\u0103 poten\u021biala victim\u0103 s\u0103 introduc\u0103 date de autentificare la conturile de internet banking pe site-uri frauduloase, ori chiar s\u0103 efectueze tranzac\u021bii \u00een conturi controlate direct sau indirect de atacatori. \u00cen alte instan\u021be, atacatorii \u00eencearc\u0103 s\u0103 ob\u021bin\u0103 acces de la distan\u021b\u0103 pe dispozitivul victimei. Numitorul comun \u00een aceste ini\u021biative frauduloase este folosirea identit\u0103\u021bii vizuale \u0219i a numelui ANAF, pentru a convinge victimele s\u0103 transfere bani, s\u0103 ofere date bancare sau acces la conturile lor. De regul\u0103, schema frauduloas\u0103 debuteaz\u0103 cu un apel telefonic fals din partea ANAF. De fapt, \u00een spatele apelului sunt infractori online bine instrui\u021bi, care ac\u021bioneaz\u0103 asem\u0103n\u0103tor unui operator de call center. Apelantul comunic\u0103 poten\u021bialei victime faptul c\u0103 are ‘o returnare de taxe’, ‘o rambursare de impozit’ sau ‘o sum\u0103 de recuperat’ \u0219i o \u00eendeamn\u0103 s\u0103 acceseze un link”, explic\u0103 speciali\u0219tii \u00een securitate cibernetic\u0103.<\/p>\n
Pe\u0219tele \u0219i conservele din pe\u0219te, mai scumpe cu 7,8% \u00een februarie<\/strong><\/p>\nPe\u0219tele \u0219i conservele din pe\u0219te au fost mai scumpe cu 7,8% \u00een februarie 2026 fa\u021b\u0103 de aceea\u0219i lun\u0103 a anului trecut, conform datelor Institutului Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS). Potrivit sursei citate, pe\u0219tele proasp\u0103t a fost mai scump cu 8,04% luna trecut\u0103, comparativ cu aceea\u0219i lun\u0103 din 2025, iar conservele \u0219i alte produse din pe\u0219te au costat mai mult cu 7,41%. Anul trecut, consumul mediu lunar de pe\u0219te, produse din pe\u0219te \u0219i conserve din pe\u0219te a fost de 0,797 kg pentru o persoan\u0103 \u00een primul trimestru, a urcat la 0,825 kg \u00een trimestrul II \u0219i a cobor\u00e2t la 0,815 kg \u00een trimestrul III. Datele privind pre\u021burile la pe\u0219te \u0219i consumul de pe\u0219te sunt oferite de INS \u00een contextul \u00een care cre\u0219tinii s\u0103rb\u0103toresc, pe 25 martie, Buna Vestire, zi din Postul Mare \u00een care credincio\u0219ii pot m\u00e2nca pe\u0219te. Urm\u0103toarea dezlegare la pe\u0219te este de Florii.<\/p>\n
Volkswagen recheam\u0103 100.000 de vehicule din cauza unor probleme la baterii<\/strong><\/p>\nProduc\u0103torul auto Volkswagen recheam\u0103 aproape 100.000 de vehicule electrice, dintre care aproximativ 28.000 se afl\u0103 \u00een Germania, din cauza unor probleme legate de modulele bateriilor, potrivit Autorit\u0103\u0163ii Federale pentru Transport Auto din Germania (KBA), citat\u0103 de Reuters. Notific\u0103rile de rechemare vizeaz\u0103 aproape 75.000 de vehicule din seria electric\u0103 ID. a Volkswagen, precum \u015fi aproximativ 20.000 de modele Cupra Born produse \u00eentre februarie 2022 \u015fi august 2024. Potrivit documentelor emise la \u00eenceputul acestei luni, unele module din bateria de \u00eenalt\u0103 tensiune, care nu respect\u0103 specifica\u0163iile, pot duce la reducerea autonomiei \u015fi exist\u0103, de asemenea, un risc de incendiu. Vehiculele aduse \u00een service vor primi o actualizare software, bateria de \u00eenalt\u0103 tensiune va fi inspectat\u0103, iar dac\u0103 este necesar vor fi \u00eenlocuite module individuale ale bateriei. Publica\u0163ia german\u0103 Focus a relatat prima despre aceast\u0103 rechemare.<\/p>\n
Semne de stagfla\u0163ie \u00een zona euro<\/strong><\/p>\nActivitatea sectorului privat din zona euro a sc\u0103zut \u00een martie la cel mai redus nivel din ultimele zece luni, pe fondul tot mai multor semne c\u0103 r\u0103zboiul cu Iranul afecteaz\u0103 economia global\u0103, transmite CNBC. Indicele PMI preliminar al managerilor de achizi\u0163ii pentru zona euro, publicat de S&P Global, a cobor\u00e2t la 50,5 \u00een martie, \u00een sc\u0103dere puternic\u0103 fa\u0163\u0103 de nivelul de 51,9 \u00eenregistrat \u00een februarie. Economi\u015ftii consulta\u0163i de Reuters estimaser\u0103 o sc\u0103dere mai moderat\u0103, p\u00e2n\u0103 la 51,0. Pragul de 50 de puncte separ\u0103 cre\u015fterea economic\u0103 de contrac\u0163ie. Datele au alimentat avertismentele potrivit c\u0103rora regiunea s-ar putea confrunta cu spectrul stagfla\u0163iei, o combina\u0163ie periculoas\u0103 \u00eentre infla\u0163ie ridicat\u0103, \u015fomaj \u015fi cre\u015ftere economic\u0103 slab\u0103. \u201dPMI-ul preliminar pentru zona euro trage un semnal de alarm\u0103 privind stagfla\u0163ia, pe m\u0103sur\u0103 ce r\u0103zboiul din Orientul Mijlociu \u00eempinge pre\u0163urile \u00een sus \u015fi fr\u00e2neaz\u0103 cre\u015fterea economic\u0103\u201d, a declarat mar\u0163i Chris Williamson, economist-\u015fef pentru mediul de afaceri la S&P Global Market Intelligence.<\/p>\n
Jamie Dimon: R\u0103zboiul cu Iranul ar putea cre\u015fte \u015fansele unei p\u0103ci durabile<\/strong><\/p>\nDirectorul general al JPMorgan Chase, Jamie Dimon, a declarat mar\u0163i c\u0103 r\u0103zboiul cu Iranul creeaz\u0103 riscuri pe termen scurt, dar ar putea \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i pe termen lung perspectivele pentru o pace durabil\u0103 \u00een Orientul Mijlociu, transmite CNBC. \u201dCred c\u0103 r\u0103zboiul cu Iranul cre\u015fte \u015fansele pe termen lung, este probabil mai riscant pe termen scurt, pentru c\u0103 nu \u015ftim care va fi rezultatul\u201d, a spus Dimon \u00eentr-o discu\u0163ie cu directorul general al companiei Palantir, Mike Gallagher, la o conferin\u0163\u0103 organizat\u0103 la Washington. Potrivit lui Dimon, schimbarea esen\u0163ial\u0103 este o convergen\u0163\u0103 a intereselor \u00eentre marile puteri regionale. Arabia Saudit\u0103, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Statele Unite \u015fi Israelul \u00ee\u015fi doresc o pace permanent\u0103, iar statele din Golful Persic, \u00een special, au ar\u0103tat c\u0103 sunt dispuse s\u0103 mearg\u0103 \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie. \u201dAtitudinea nu mai este aceea\u015fi ca acum 20 de ani. To\u0163i \u00ee\u015fi doresc acest lucru.\u201d, a spus Dimon. Dimon, care conduce cea mai mare banc\u0103 din lume dup\u0103 capitalizarea de pia\u0163\u0103, a legat analiza sa \u015fi de factorul economic, afirm\u00e2nd c\u0103 investi\u0163iile str\u0103ine directe care au intrat \u00een regiune \u00een ultimii ani ar putea sc\u0103dea \u00een lipsa stabilit\u0103\u0163ii.<\/p>\n
Anthropic: Claude poate folosi acum computerul utilizatorilor <\/strong><\/p>\nCompania de inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103 Anthropic a anun\u0163at c\u0103 modelul s\u0103u Claude poate acum s\u0103 utilizeze computerul unui utilizator pentru a \u00eendeplini diverse sarcini, \u00eentr-un pas important \u00een direc\u0163ia dezvolt\u0103rii unor agen\u0163i AI autonomi, transmite CNBC. Utilizatorii \u00eei pot trimite lui Claude o sarcin\u0103 de pe telefon, iar agentul de inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103 o poate executa direct pe computer, a anun\u0163at compania luni. Dup\u0103 primirea instruc\u0163iunilor, Claude poate deschide aplica\u0163ii pe computer, poate naviga pe internet \u015fi poate completa foi de calcul, potrivit Anthropic. \u00centr-un exemplu demonstrat \u00eentr-un videoclip publicat de companie, un utilizator \u00eent\u00e2rzie la o \u015fedin\u0163\u0103 \u015fi \u00eei cere lui Claude s\u0103 exporte o prezentare \u00een format PDF \u015fi s\u0103 o ata\u015feze invita\u0163iei la \u00eent\u00e2lnire. Videoclipul arat\u0103 cum sistemul realizeaz\u0103 aceste ac\u0163iuni automat. Noua actualizare subliniaz\u0103 eforturile companiilor din domeniul inteligen\u0163ei artificiale de a crea a\u015fa-numi\u0163ii \u201dagen\u0163i AI\u201d, capabili s\u0103 execute autonom sarcini pentru utilizatori \u00een orice moment al zilei.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nImport<\/strong>V\u00e2nd MATIZ, stare bun\u0103 de func\u021bionare,…<\/span>23.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nDecese<\/strong>”Adev\u0103rat, adev\u0103rat v\u0103 spun c\u0103 cine…<\/span>19.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nVanzari diverse<\/strong>Capturi in cantitati mici de pe sectorul Dunarii…<\/span>19.03.2026 , Gala\u021bi , Gala\u021bi<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/anaf-lanseaza-platforma-elicitatiianaf-vrancenii-pot-cumpara-online-bunuri-confiscate-sau-executate-silit\/mediaPool\/uSndo18.jpg\")
<\/a><\/div>\nANAF lanseaz\u0103 platforma eLicita\u021biiANAF: Vr\u00e2ncenii pot cump\u0103ra online bunuri confiscate sau executate silit<\/a><\/h2>\nPaul Petrache<\/a>, 24 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/mozaic-Stiri-economice-motorina-standard-a-sarit-de-10-leil.-plafonarea-marjelor-va-conduce-la-scaderea-preturilor\/mediaPool\/uR5z2cJ.jpg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Motorina standard a s\u0103rit de 10 lei\/l. Plafonarea marjelor va conduce la sc\u0103derea pre\u021burilor?<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 24 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/criza-pe-piata-carburantilor-ce-inseamna-pentru-soferii-din-vrancea-plafonarea-preturilor-la-benzina-si-motorina\/mediaPool\/urvF79s.jpg\")
<\/a><\/div>\nCriz\u0103 pe pia\u021ba carburan\u021bilor: ce \u00eenseamn\u0103 pentru \u0219oferii din Vrancea plafonarea pre\u021burilor la benzin\u0103 \u0219i motorin\u0103<\/a><\/h2>\nEduard Popescu<\/a>, 24 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/calendarul-zilei---26-martie-momente-definitorii-pentru-romania-si-lume.-ziua-in-care-carol-i-devine-primul-rege-al-romaniei\/mediaPool\/u3E5Bev.jpg\")
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei \u2013 26 martie: Momente definitorii pentru Rom\u00e2nia \u0219i lume. Ziua \u00een care Carol I devine primul rege al Rom\u00e2niei<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 26 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/actualitatea\/stiri-locale\/prima-pagina-a-editiei-tiparite-a-ziarului-de-vrancea-de-astazi-25-martie-2026\/mediaPool\/ue9CdQp.png\")
<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de ast\u0103zi 25 martie 2026 – Scandaluri, investi\u021bii \u0219i istorie<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 25 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/calendarul-zilei-de-25-martie-repere-istorice-si-personalitati-care-au-marcat-lumea-in-atentia-cititorilor-din-vrancea\/mediaPool\/ungORi0.jpg\")
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 25 martie: Repere istorice \u0219i personalit\u0103\u021bi care au marcat lumea, \u00een aten\u021bia cititorilor ZdV<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 25 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nVANZARI DIVERSE<\/strong>Scrumbii proaspete ( cantitati mici ) superioare ,…<\/span>19.03.2026 , Gala\u021bi , Gala\u021bi<\/span><\/a><\/div>\nVANZARI DIVERSE<\/strong>V\u00e2nd pat o persoan\u0103, cu saltea (1500 lei),…<\/span>10.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri ap 3 camere<\/strong>Vand apartament \u00een Foc\u0219ani 3 camere la…<\/span>04.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
\n |<\/em><\/div>\n
<\/a><\/p>\nRodica Condurache<\/a><\/h5>\n24 mar 2026<\/span>139 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/a><\/div>\nP\u00e2n\u0103 la 30% din terenuri risc\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 nelucrate<\/p>\n
Fermierii \u00eencep s\u0103 renun\u021be la lucr\u0103rile agricole, \u00een special la arat, din cauza costurilor ridicate, \u00een condi\u021biile \u00een care pre\u021bul motorinei se apropie de 10 lei\/litru, iar lipsa lichidit\u0103\u021bilor face ca investi\u021biile de 1.300-1.800 lei\/ha s\u0103 nu mai fie recuperate, ceea ce ar putea duce la neutilizarea a p\u00e2n\u0103 la 10-30% din suprafe\u021be \u0219i la sc\u0103derea produc\u021biei agricole, potrivit unei analize a Asocia\u021biei Energia Inteligent\u0103 (AEI). ”Fermierii decid con\u0219tient s\u0103 nu mai lucreze p\u0103m\u00e2ntul: ‘Nu mai pot s\u0103 bag 1.300-1.800 lei\/ha \u00eentr-o lucrare care nu se mai \u00eentoarce’. Nu se vede la televizor, nu e panic\u0103 \u00een pie\u021be \u0219i nu sunt rafturi goale, dar, \u00een c\u00e2mp, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva mult mai serios: Rom\u00e2nia \u00eencepe s\u0103 produc\u0103 mai pu\u021bin nu pentru c\u0103 nu poate, ci pentru c\u0103 nu mai merit\u0103. Iar totul porne\u0219te de la o variabil\u0103 aparent banal\u0103: motorina”, a explicat pre\u0219edintele AEI, Dumitru Chi\u0219\u0103li\u021b\u0103. Potrivit acestuia, ar\u0103tura de prim\u0103var\u0103 se realizeaz\u0103, \u00een mod normal, \u00een februarie (dac\u0103 vremea permite, foarte rar), \u00een martie – perioada optim\u0103 – \u0219i, limit\u0103, \u00een prima parte a lunii aprilie. ”Dup\u0103 15 aprilie este deja riscant din punct de vedere agronomic, iar dup\u0103 sf\u00e2r\u0219itul lunii aprilie nu mai merit\u0103 arat pentru culturile de prim\u0103var\u0103. Realiz\u00e2nd o corela\u021bie \u00eentre suprafa\u021ba ce trebuie arat\u0103 \u0219i pre\u021bul motorinei, estim\u0103m c\u0103, din lucr\u0103rile efectuate \u00een 2025, \u00een acest an se vor realiza 70-75% \u00een martie 2026, 10-15% \u00een prima parte din aprilie \u0219i mai pu\u021bin de 5% dup\u0103 15 aprilie. \u00cen total, 10-30% din suprafa\u021b\u0103 nu se mai lucreaz\u0103 deloc, din cauza scumpirii motorinei \u0219i a lipsei resurselor de finan\u021bare”, noteaz\u0103 specialistul. Conform sursei citate, reducerea lucr\u0103rilor poate \u00eensemna fie lipsa aratului, fie oprirea lan\u021bului tehnologic \u00een diferite etape – de la discuire \u0219i \u00eens\u0103m\u00e2n\u021bare p\u00e2n\u0103 la gr\u0103pare \u0219i tratamente. ”Aratul nu mai este standardul, devine excep\u021bia. Ani de zile, aratul a fost reflexul de baz\u0103 al agriculturii rom\u00e2ne\u0219ti. \u00cen 2026, pentru prima dat\u0103 la scar\u0103 larg\u0103, fermierii decid con\u0219tient s\u0103 nu mai are p\u0103m\u00e2ntul, nu din lips\u0103 de cuno\u0219tin\u021be sau comoditate, ci dintr-un calcul economic simplu: ‘Nu mai pot s\u0103 bag 1.800-2.000 lei\/ha \u00eentr-o lucrare care nu se mai \u00eentoarce’. Cu motorina spre 10 lei\/l, aratul devine prima victim\u0103, nu pentru c\u0103 este inutil, ci pentru c\u0103 este cea mai costisitoare lucrare din lan\u021bul tehnologic”, se mai precizeaz\u0103 \u00een document. Prin urmare, agricultura nu intr\u0103 \u00een colaps, dar devine mai fragil\u0103, subliniaz\u0103 autorul. ”Aici este marea confuzie public\u0103: ‘Dac\u0103 nu se ar\u0103, nu se produce’. Fals. Rom\u00e2nia nu intr\u0103 \u00eentr-o agricultur\u0103 de tip colaps, ci \u00eentr-una de compromis, \u00een care se reduc lucr\u0103rile la minimum. Fiecare economie vine \u00eens\u0103 cu un cost ascuns – o dependen\u021b\u0103 mai mare de condi\u021biile meteo. Conform estim\u0103rilor din literatura de specialitate, produc\u021bia vegetal\u0103 scade cu 1-4% \u00een scenarii normale \u0219i poate ajunge la minus 15% sau mai mult dac\u0103 apare seceta. Efectul nu este liniar, ci cumulativ”, a mai spus Dumitru Chi\u0219\u0103li\u021b\u0103<\/p>\n
Afacerile din industrie au intrat la ap\u0103 cu 16,3%<\/strong><\/p>\nA\u0219a arat\u0103 ultimele date f\u0103cute publice de c\u0103tre Institutului Na\u0163ional de Statistic\u0103<\/p>\n
Cifra de afaceri din industrie pe total (pia\u0163a intern\u0103 \u015fi pia\u0163a extern\u0103) a sc\u0103zut \u00een termeni nominali,\u00ee\u00cen luna ianuarie 2026,, at\u00e2t fa\u0163\u0103 de luna decembrie 2025 cu 16,3%, c\u00e2t \u015fi fa\u0163\u0103 de luna ianuarie 2025 cu 4,3%, arat\u0103 datele Institutului Na\u0163ional de Statistic\u0103 (INS). \u201dCifra de afaceri din industrie, \u00een termeni nominali, \u00een luna ianuarie 2026 comparativ cu luna precedent\u0103, pe total, a sc\u0103zut cu 16,3%, ca urmare a sc\u0103derii \u00eenregistrate \u00een industria extractiv\u0103 (-19%) \u015fi \u00een industria prelucr\u0103toare (-16,2%)\u201d, arat\u0103 datele INS. Pe marile grupe industriale, sc\u0103deri au \u00eenregistrat: industria bunurilor de capital (-23,4%), industria bunurilor de uz curent (-21,6%), industria bunurilor intermediare (-9,4%) \u015fi industria energetic\u0103 (-3,4%). Industria bunurilor de folosin\u0163\u0103 \u00eendelungat\u0103 a crescut cu 6%.\u00a0 Cifra de afaceri din industrie a sc\u0103zut, \u00een termeni nominali, \u00een luna ianuarie 2026 fa\u0163\u0103 de luna corespunz\u0103toare din anul precedent, pe ansamblu, cu 4,3%, ca urmare a sc\u0103derii \u00eenregistrate \u00een industria extractiv\u0103 (-12,8%) \u015fi \u00een industria prelucr\u0103toare (-4%). Pe marile grupe industriale, sc\u0103deri au \u00eenregistrat: industria energetic\u0103 (-10,6%), industria bunurilor intermediare (-7,7%), industria bunurilor de uz curent (-4,7%) \u015fi industria bunurilor de folosin\u0163\u0103 \u00eendelungat\u0103 (-3,4%). Industria bunurilor de capital a crescut cu 0,8%.<\/p>\n
DNSC & ING Bank: Firmele, vizate de hackeri cu mesaje false de actualizare a datelor \u0219i apeluri false \u00een numele ANAF<\/strong><\/p>\nDirectoratul Na\u021bional de Securitate Cibernetic\u0103 (DNSC) \u0219i ING Bank avertizeaz\u0103 asupra a dou\u0103 tentative de fraud\u0103 care vizeaz\u0103 tot mai intens persoanele juridice – atacuri de tip phishing care solicit\u0103 actualizarea urgent\u0103 a datelor, precum \u0219i apeluri false (spoofing) \u00een care infractorii sus\u021bin c\u0103 sun\u0103 din partea Agen\u021biei Na\u021bionale de Administrare Fiscal\u0103 (ANAF). ”Scopul infractorilor este ob\u021binerea unor c\u00e2\u0219tiguri financiare, prin manipularea poten\u021bialelor victime s\u0103 \u00ee\u0219i introduc\u0103 date bancare pe site-uri false sau s\u0103 efectueze transferuri de bani. \u00cen ambele situa\u021bii, at\u00e2t paginile clon\u0103, c\u00e2t \u0219i conturile bancare \u00een care ajung banii sunt controlate integral de atacatori. \u00cen acest scenariu, victimele primesc e-mailuri, SMS-uri sau mesaje pe re\u021bele sociale care par s\u0103 provin\u0103 de la b\u0103nci, autorit\u0103\u021bi sau institu\u021bii publice, fiind \u00eendemnate s\u0103 \u00ee\u0219i ‘confirme’ sau ‘actualizeze’ informa\u021biile personale. Atacatorii folosesc un ton urgent \u00een mesaje (‘contul va fi blocat’ sau ‘nu vei mai avea acces la produsele \u0219i serviciile de\u021binute’) \u0219i includ elemente grafice care par legitime, \u00eentruc\u00e2t reproduc identitatea vizual\u0103 a entit\u0103\u021bii pe care o imit\u0103”, precizeaz\u0103 Directoratul, \u00eentr-un comunicat de pres\u0103 transmis, miercuri, AGERPRES. Conform exper\u021bilor, odat\u0103 cu accesarea link-urilor suspecte incluse \u00een mesaje, poten\u021bialele victime sunt redirec\u021bionate c\u0103tre site-uri false. Astfel, site-ul clon\u0103 arat\u0103 similar cu cel al entit\u0103\u021bii \u00een care atacatorii se deghizeaz\u0103, fiind creat special pentru a colecta informa\u021bii sensibile, precum date bancare, parole sau coduri de securitate (OTP), \u0219i care vor fi ulterior folosite pentru acces neautorizat la conturi sau ini\u021bierea de tranzac\u021bii frauduloase. ”\u00cen ING, investim masiv \u00een sisteme avansate de monitorizare a tranzac\u021biilor, capabile s\u0103 identifice \u00een timp real activit\u0103\u021bi suspecte \u0219i abateri de la comportamentul obi\u0219nuit al utilizatorilor. \u00cen paralel, acord\u0103m o importan\u021b\u0103 major\u0103 preven\u021biei, prin informarea clien\u021bilor cu privire la cele mai frecvente tipuri de fraude digitale. Ne dorim s\u0103 consolid\u0103m parteneriatul dintre banc\u0103 \u0219i client, \u00eentruc\u00e2t majoritatea tentativelor de fraud\u0103 se bazeaz\u0103 pe manipularea utilizatorilor pentru a-\u0219i divulga singuri datele bancare sau pentru a autoriza transferuri de bani. Este esen\u021bial ca fiecare client s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 faptul c\u0103 nicio banc\u0103 nu va trimite, sub nicio form\u0103, mesaje sau e-mail-uri care s\u0103 con\u021bin\u0103 link-uri (URL-uri) prin care s\u0103 solicite introducerea userului, parolei, codurilor de autentificare sau datelor cardului. Preven\u021bia este crucial\u0103, deoarece \u00een majoritatea cazurilor de fraud\u0103, \u0219ansele de recuperare a banilor sunt extrem de reduse”, a declarat, \u00een comunicatul citat, Alin Becheanu, Head of Faud Monitoring & Prevention, ING Bank Rom\u00e2nia. \u00cen acela\u0219i timp, a fost descoperit\u0103 o campanie de apeluri telefonice false \u00een numele ANAF. ”Acest tip de fraud\u0103 este \u00een prezent unul dintre cele mai active \u00een Rom\u00e2nia \u0219i se bazeaz\u0103 pe tehnici de inginerie social\u0103. \u00cen unele cazuri, infractorii din spatele apelurilor \u00eencearc\u0103 s\u0103 conving\u0103 poten\u021biala victim\u0103 s\u0103 introduc\u0103 date de autentificare la conturile de internet banking pe site-uri frauduloase, ori chiar s\u0103 efectueze tranzac\u021bii \u00een conturi controlate direct sau indirect de atacatori. \u00cen alte instan\u021be, atacatorii \u00eencearc\u0103 s\u0103 ob\u021bin\u0103 acces de la distan\u021b\u0103 pe dispozitivul victimei. Numitorul comun \u00een aceste ini\u021biative frauduloase este folosirea identit\u0103\u021bii vizuale \u0219i a numelui ANAF, pentru a convinge victimele s\u0103 transfere bani, s\u0103 ofere date bancare sau acces la conturile lor. De regul\u0103, schema frauduloas\u0103 debuteaz\u0103 cu un apel telefonic fals din partea ANAF. De fapt, \u00een spatele apelului sunt infractori online bine instrui\u021bi, care ac\u021bioneaz\u0103 asem\u0103n\u0103tor unui operator de call center. Apelantul comunic\u0103 poten\u021bialei victime faptul c\u0103 are ‘o returnare de taxe’, ‘o rambursare de impozit’ sau ‘o sum\u0103 de recuperat’ \u0219i o \u00eendeamn\u0103 s\u0103 acceseze un link”, explic\u0103 speciali\u0219tii \u00een securitate cibernetic\u0103.<\/p>\n
Pe\u0219tele \u0219i conservele din pe\u0219te, mai scumpe cu 7,8% \u00een februarie<\/strong><\/p>\nPe\u0219tele \u0219i conservele din pe\u0219te au fost mai scumpe cu 7,8% \u00een februarie 2026 fa\u021b\u0103 de aceea\u0219i lun\u0103 a anului trecut, conform datelor Institutului Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS). Potrivit sursei citate, pe\u0219tele proasp\u0103t a fost mai scump cu 8,04% luna trecut\u0103, comparativ cu aceea\u0219i lun\u0103 din 2025, iar conservele \u0219i alte produse din pe\u0219te au costat mai mult cu 7,41%. Anul trecut, consumul mediu lunar de pe\u0219te, produse din pe\u0219te \u0219i conserve din pe\u0219te a fost de 0,797 kg pentru o persoan\u0103 \u00een primul trimestru, a urcat la 0,825 kg \u00een trimestrul II \u0219i a cobor\u00e2t la 0,815 kg \u00een trimestrul III. Datele privind pre\u021burile la pe\u0219te \u0219i consumul de pe\u0219te sunt oferite de INS \u00een contextul \u00een care cre\u0219tinii s\u0103rb\u0103toresc, pe 25 martie, Buna Vestire, zi din Postul Mare \u00een care credincio\u0219ii pot m\u00e2nca pe\u0219te. Urm\u0103toarea dezlegare la pe\u0219te este de Florii.<\/p>\n
Volkswagen recheam\u0103 100.000 de vehicule din cauza unor probleme la baterii<\/strong><\/p>\nProduc\u0103torul auto Volkswagen recheam\u0103 aproape 100.000 de vehicule electrice, dintre care aproximativ 28.000 se afl\u0103 \u00een Germania, din cauza unor probleme legate de modulele bateriilor, potrivit Autorit\u0103\u0163ii Federale pentru Transport Auto din Germania (KBA), citat\u0103 de Reuters. Notific\u0103rile de rechemare vizeaz\u0103 aproape 75.000 de vehicule din seria electric\u0103 ID. a Volkswagen, precum \u015fi aproximativ 20.000 de modele Cupra Born produse \u00eentre februarie 2022 \u015fi august 2024. Potrivit documentelor emise la \u00eenceputul acestei luni, unele module din bateria de \u00eenalt\u0103 tensiune, care nu respect\u0103 specifica\u0163iile, pot duce la reducerea autonomiei \u015fi exist\u0103, de asemenea, un risc de incendiu. Vehiculele aduse \u00een service vor primi o actualizare software, bateria de \u00eenalt\u0103 tensiune va fi inspectat\u0103, iar dac\u0103 este necesar vor fi \u00eenlocuite module individuale ale bateriei. Publica\u0163ia german\u0103 Focus a relatat prima despre aceast\u0103 rechemare.<\/p>\n
Semne de stagfla\u0163ie \u00een zona euro<\/strong><\/p>\nActivitatea sectorului privat din zona euro a sc\u0103zut \u00een martie la cel mai redus nivel din ultimele zece luni, pe fondul tot mai multor semne c\u0103 r\u0103zboiul cu Iranul afecteaz\u0103 economia global\u0103, transmite CNBC. Indicele PMI preliminar al managerilor de achizi\u0163ii pentru zona euro, publicat de S&P Global, a cobor\u00e2t la 50,5 \u00een martie, \u00een sc\u0103dere puternic\u0103 fa\u0163\u0103 de nivelul de 51,9 \u00eenregistrat \u00een februarie. Economi\u015ftii consulta\u0163i de Reuters estimaser\u0103 o sc\u0103dere mai moderat\u0103, p\u00e2n\u0103 la 51,0. Pragul de 50 de puncte separ\u0103 cre\u015fterea economic\u0103 de contrac\u0163ie. Datele au alimentat avertismentele potrivit c\u0103rora regiunea s-ar putea confrunta cu spectrul stagfla\u0163iei, o combina\u0163ie periculoas\u0103 \u00eentre infla\u0163ie ridicat\u0103, \u015fomaj \u015fi cre\u015ftere economic\u0103 slab\u0103. \u201dPMI-ul preliminar pentru zona euro trage un semnal de alarm\u0103 privind stagfla\u0163ia, pe m\u0103sur\u0103 ce r\u0103zboiul din Orientul Mijlociu \u00eempinge pre\u0163urile \u00een sus \u015fi fr\u00e2neaz\u0103 cre\u015fterea economic\u0103\u201d, a declarat mar\u0163i Chris Williamson, economist-\u015fef pentru mediul de afaceri la S&P Global Market Intelligence.<\/p>\n
Jamie Dimon: R\u0103zboiul cu Iranul ar putea cre\u015fte \u015fansele unei p\u0103ci durabile<\/strong><\/p>\nDirectorul general al JPMorgan Chase, Jamie Dimon, a declarat mar\u0163i c\u0103 r\u0103zboiul cu Iranul creeaz\u0103 riscuri pe termen scurt, dar ar putea \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i pe termen lung perspectivele pentru o pace durabil\u0103 \u00een Orientul Mijlociu, transmite CNBC. \u201dCred c\u0103 r\u0103zboiul cu Iranul cre\u015fte \u015fansele pe termen lung, este probabil mai riscant pe termen scurt, pentru c\u0103 nu \u015ftim care va fi rezultatul\u201d, a spus Dimon \u00eentr-o discu\u0163ie cu directorul general al companiei Palantir, Mike Gallagher, la o conferin\u0163\u0103 organizat\u0103 la Washington. Potrivit lui Dimon, schimbarea esen\u0163ial\u0103 este o convergen\u0163\u0103 a intereselor \u00eentre marile puteri regionale. Arabia Saudit\u0103, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Statele Unite \u015fi Israelul \u00ee\u015fi doresc o pace permanent\u0103, iar statele din Golful Persic, \u00een special, au ar\u0103tat c\u0103 sunt dispuse s\u0103 mearg\u0103 \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie. \u201dAtitudinea nu mai este aceea\u015fi ca acum 20 de ani. To\u0163i \u00ee\u015fi doresc acest lucru.\u201d, a spus Dimon. Dimon, care conduce cea mai mare banc\u0103 din lume dup\u0103 capitalizarea de pia\u0163\u0103, a legat analiza sa \u015fi de factorul economic, afirm\u00e2nd c\u0103 investi\u0163iile str\u0103ine directe care au intrat \u00een regiune \u00een ultimii ani ar putea sc\u0103dea \u00een lipsa stabilit\u0103\u0163ii.<\/p>\n
Anthropic: Claude poate folosi acum computerul utilizatorilor <\/strong><\/p>\nCompania de inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103 Anthropic a anun\u0163at c\u0103 modelul s\u0103u Claude poate acum s\u0103 utilizeze computerul unui utilizator pentru a \u00eendeplini diverse sarcini, \u00eentr-un pas important \u00een direc\u0163ia dezvolt\u0103rii unor agen\u0163i AI autonomi, transmite CNBC. Utilizatorii \u00eei pot trimite lui Claude o sarcin\u0103 de pe telefon, iar agentul de inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103 o poate executa direct pe computer, a anun\u0163at compania luni. Dup\u0103 primirea instruc\u0163iunilor, Claude poate deschide aplica\u0163ii pe computer, poate naviga pe internet \u015fi poate completa foi de calcul, potrivit Anthropic. \u00centr-un exemplu demonstrat \u00eentr-un videoclip publicat de companie, un utilizator \u00eent\u00e2rzie la o \u015fedin\u0163\u0103 \u015fi \u00eei cere lui Claude s\u0103 exporte o prezentare \u00een format PDF \u015fi s\u0103 o ata\u015feze invita\u0163iei la \u00eent\u00e2lnire. Videoclipul arat\u0103 cum sistemul realizeaz\u0103 aceste ac\u0163iuni automat. Noua actualizare subliniaz\u0103 eforturile companiilor din domeniul inteligen\u0163ei artificiale de a crea a\u015fa-numi\u0163ii \u201dagen\u0163i AI\u201d, capabili s\u0103 execute autonom sarcini pentru utilizatori \u00een orice moment al zilei.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nImport<\/strong>V\u00e2nd MATIZ, stare bun\u0103 de func\u021bionare,…<\/span>23.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nDecese<\/strong>”Adev\u0103rat, adev\u0103rat v\u0103 spun c\u0103 cine…<\/span>19.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nVanzari diverse<\/strong>Capturi in cantitati mici de pe sectorul Dunarii…<\/span>19.03.2026 , Gala\u021bi , Gala\u021bi<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nANAF lanseaz\u0103 platforma eLicita\u021biiANAF: Vr\u00e2ncenii pot cump\u0103ra online bunuri confiscate sau executate silit<\/a><\/h2>\nPaul Petrache<\/a>, 24 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Motorina standard a s\u0103rit de 10 lei\/l. Plafonarea marjelor va conduce la sc\u0103derea pre\u021burilor?<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 24 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nCriz\u0103 pe pia\u021ba carburan\u021bilor: ce \u00eenseamn\u0103 pentru \u0219oferii din Vrancea plafonarea pre\u021burilor la benzin\u0103 \u0219i motorin\u0103<\/a><\/h2>\nEduard Popescu<\/a>, 24 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nCalendarul zilei \u2013 26 martie: Momente definitorii pentru Rom\u00e2nia \u0219i lume. Ziua \u00een care Carol I devine primul rege al Rom\u00e2niei<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 26 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de ast\u0103zi 25 martie 2026 – Scandaluri, investi\u021bii \u0219i istorie<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 25 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 25 martie: Repere istorice \u0219i personalit\u0103\u021bi care au marcat lumea, \u00een aten\u021bia cititorilor ZdV<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 25 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nVANZARI DIVERSE<\/strong>Scrumbii proaspete ( cantitati mici ) superioare ,…<\/span>19.03.2026 , Gala\u021bi , Gala\u021bi<\/span><\/a><\/div>\nVANZARI DIVERSE<\/strong>V\u00e2nd pat o persoan\u0103, cu saltea (1500 lei),…<\/span>10.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri ap 3 camere<\/strong>Vand apartament \u00een Foc\u0219ani 3 camere la…<\/span>04.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
<\/a><\/div>\nP\u00e2n\u0103 la 30% din terenuri risc\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 nelucrate<\/p>\n
Fermierii \u00eencep s\u0103 renun\u021be la lucr\u0103rile agricole, \u00een special la arat, din cauza costurilor ridicate, \u00een condi\u021biile \u00een care pre\u021bul motorinei se apropie de 10 lei\/litru, iar lipsa lichidit\u0103\u021bilor face ca investi\u021biile de 1.300-1.800 lei\/ha s\u0103 nu mai fie recuperate, ceea ce ar putea duce la neutilizarea a p\u00e2n\u0103 la 10-30% din suprafe\u021be \u0219i la sc\u0103derea produc\u021biei agricole, potrivit unei analize a Asocia\u021biei Energia Inteligent\u0103 (AEI). ”Fermierii decid con\u0219tient s\u0103 nu mai lucreze p\u0103m\u00e2ntul: ‘Nu mai pot s\u0103 bag 1.300-1.800 lei\/ha \u00eentr-o lucrare care nu se mai \u00eentoarce’. Nu se vede la televizor, nu e panic\u0103 \u00een pie\u021be \u0219i nu sunt rafturi goale, dar, \u00een c\u00e2mp, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva mult mai serios: Rom\u00e2nia \u00eencepe s\u0103 produc\u0103 mai pu\u021bin nu pentru c\u0103 nu poate, ci pentru c\u0103 nu mai merit\u0103. Iar totul porne\u0219te de la o variabil\u0103 aparent banal\u0103: motorina”, a explicat pre\u0219edintele AEI, Dumitru Chi\u0219\u0103li\u021b\u0103. Potrivit acestuia, ar\u0103tura de prim\u0103var\u0103 se realizeaz\u0103, \u00een mod normal, \u00een februarie (dac\u0103 vremea permite, foarte rar), \u00een martie – perioada optim\u0103 – \u0219i, limit\u0103, \u00een prima parte a lunii aprilie. ”Dup\u0103 15 aprilie este deja riscant din punct de vedere agronomic, iar dup\u0103 sf\u00e2r\u0219itul lunii aprilie nu mai merit\u0103 arat pentru culturile de prim\u0103var\u0103. Realiz\u00e2nd o corela\u021bie \u00eentre suprafa\u021ba ce trebuie arat\u0103 \u0219i pre\u021bul motorinei, estim\u0103m c\u0103, din lucr\u0103rile efectuate \u00een 2025, \u00een acest an se vor realiza 70-75% \u00een martie 2026, 10-15% \u00een prima parte din aprilie \u0219i mai pu\u021bin de 5% dup\u0103 15 aprilie. \u00cen total, 10-30% din suprafa\u021b\u0103 nu se mai lucreaz\u0103 deloc, din cauza scumpirii motorinei \u0219i a lipsei resurselor de finan\u021bare”, noteaz\u0103 specialistul. Conform sursei citate, reducerea lucr\u0103rilor poate \u00eensemna fie lipsa aratului, fie oprirea lan\u021bului tehnologic \u00een diferite etape – de la discuire \u0219i \u00eens\u0103m\u00e2n\u021bare p\u00e2n\u0103 la gr\u0103pare \u0219i tratamente. ”Aratul nu mai este standardul, devine excep\u021bia. Ani de zile, aratul a fost reflexul de baz\u0103 al agriculturii rom\u00e2ne\u0219ti. \u00cen 2026, pentru prima dat\u0103 la scar\u0103 larg\u0103, fermierii decid con\u0219tient s\u0103 nu mai are p\u0103m\u00e2ntul, nu din lips\u0103 de cuno\u0219tin\u021be sau comoditate, ci dintr-un calcul economic simplu: ‘Nu mai pot s\u0103 bag 1.800-2.000 lei\/ha \u00eentr-o lucrare care nu se mai \u00eentoarce’. Cu motorina spre 10 lei\/l, aratul devine prima victim\u0103, nu pentru c\u0103 este inutil, ci pentru c\u0103 este cea mai costisitoare lucrare din lan\u021bul tehnologic”, se mai precizeaz\u0103 \u00een document. Prin urmare, agricultura nu intr\u0103 \u00een colaps, dar devine mai fragil\u0103, subliniaz\u0103 autorul. ”Aici este marea confuzie public\u0103: ‘Dac\u0103 nu se ar\u0103, nu se produce’. Fals. Rom\u00e2nia nu intr\u0103 \u00eentr-o agricultur\u0103 de tip colaps, ci \u00eentr-una de compromis, \u00een care se reduc lucr\u0103rile la minimum. Fiecare economie vine \u00eens\u0103 cu un cost ascuns – o dependen\u021b\u0103 mai mare de condi\u021biile meteo. Conform estim\u0103rilor din literatura de specialitate, produc\u021bia vegetal\u0103 scade cu 1-4% \u00een scenarii normale \u0219i poate ajunge la minus 15% sau mai mult dac\u0103 apare seceta. Efectul nu este liniar, ci cumulativ”, a mai spus Dumitru Chi\u0219\u0103li\u021b\u0103<\/p>\n
Afacerile din industrie au intrat la ap\u0103 cu 16,3%<\/strong><\/p>\n A\u0219a arat\u0103 ultimele date f\u0103cute publice de c\u0103tre Institutului Na\u0163ional de Statistic\u0103<\/p>\n Cifra de afaceri din industrie pe total (pia\u0163a intern\u0103 \u015fi pia\u0163a extern\u0103) a sc\u0103zut \u00een termeni nominali,\u00ee\u00cen luna ianuarie 2026,, at\u00e2t fa\u0163\u0103 de luna decembrie 2025 cu 16,3%, c\u00e2t \u015fi fa\u0163\u0103 de luna ianuarie 2025 cu 4,3%, arat\u0103 datele Institutului Na\u0163ional de Statistic\u0103 (INS). \u201dCifra de afaceri din industrie, \u00een termeni nominali, \u00een luna ianuarie 2026 comparativ cu luna precedent\u0103, pe total, a sc\u0103zut cu 16,3%, ca urmare a sc\u0103derii \u00eenregistrate \u00een industria extractiv\u0103 (-19%) \u015fi \u00een industria prelucr\u0103toare (-16,2%)\u201d, arat\u0103 datele INS. Pe marile grupe industriale, sc\u0103deri au \u00eenregistrat: industria bunurilor de capital (-23,4%), industria bunurilor de uz curent (-21,6%), industria bunurilor intermediare (-9,4%) \u015fi industria energetic\u0103 (-3,4%). Industria bunurilor de folosin\u0163\u0103 \u00eendelungat\u0103 a crescut cu 6%.\u00a0 Cifra de afaceri din industrie a sc\u0103zut, \u00een termeni nominali, \u00een luna ianuarie 2026 fa\u0163\u0103 de luna corespunz\u0103toare din anul precedent, pe ansamblu, cu 4,3%, ca urmare a sc\u0103derii \u00eenregistrate \u00een industria extractiv\u0103 (-12,8%) \u015fi \u00een industria prelucr\u0103toare (-4%). Pe marile grupe industriale, sc\u0103deri au \u00eenregistrat: industria energetic\u0103 (-10,6%), industria bunurilor intermediare (-7,7%), industria bunurilor de uz curent (-4,7%) \u015fi industria bunurilor de folosin\u0163\u0103 \u00eendelungat\u0103 (-3,4%). Industria bunurilor de capital a crescut cu 0,8%.<\/p>\n DNSC & ING Bank: Firmele, vizate de hackeri cu mesaje false de actualizare a datelor \u0219i apeluri false \u00een numele ANAF<\/strong><\/p>\n Directoratul Na\u021bional de Securitate Cibernetic\u0103 (DNSC) \u0219i ING Bank avertizeaz\u0103 asupra a dou\u0103 tentative de fraud\u0103 care vizeaz\u0103 tot mai intens persoanele juridice – atacuri de tip phishing care solicit\u0103 actualizarea urgent\u0103 a datelor, precum \u0219i apeluri false (spoofing) \u00een care infractorii sus\u021bin c\u0103 sun\u0103 din partea Agen\u021biei Na\u021bionale de Administrare Fiscal\u0103 (ANAF). ”Scopul infractorilor este ob\u021binerea unor c\u00e2\u0219tiguri financiare, prin manipularea poten\u021bialelor victime s\u0103 \u00ee\u0219i introduc\u0103 date bancare pe site-uri false sau s\u0103 efectueze transferuri de bani. \u00cen ambele situa\u021bii, at\u00e2t paginile clon\u0103, c\u00e2t \u0219i conturile bancare \u00een care ajung banii sunt controlate integral de atacatori. \u00cen acest scenariu, victimele primesc e-mailuri, SMS-uri sau mesaje pe re\u021bele sociale care par s\u0103 provin\u0103 de la b\u0103nci, autorit\u0103\u021bi sau institu\u021bii publice, fiind \u00eendemnate s\u0103 \u00ee\u0219i ‘confirme’ sau ‘actualizeze’ informa\u021biile personale. Atacatorii folosesc un ton urgent \u00een mesaje (‘contul va fi blocat’ sau ‘nu vei mai avea acces la produsele \u0219i serviciile de\u021binute’) \u0219i includ elemente grafice care par legitime, \u00eentruc\u00e2t reproduc identitatea vizual\u0103 a entit\u0103\u021bii pe care o imit\u0103”, precizeaz\u0103 Directoratul, \u00eentr-un comunicat de pres\u0103 transmis, miercuri, AGERPRES. Conform exper\u021bilor, odat\u0103 cu accesarea link-urilor suspecte incluse \u00een mesaje, poten\u021bialele victime sunt redirec\u021bionate c\u0103tre site-uri false. Astfel, site-ul clon\u0103 arat\u0103 similar cu cel al entit\u0103\u021bii \u00een care atacatorii se deghizeaz\u0103, fiind creat special pentru a colecta informa\u021bii sensibile, precum date bancare, parole sau coduri de securitate (OTP), \u0219i care vor fi ulterior folosite pentru acces neautorizat la conturi sau ini\u021bierea de tranzac\u021bii frauduloase. ”\u00cen ING, investim masiv \u00een sisteme avansate de monitorizare a tranzac\u021biilor, capabile s\u0103 identifice \u00een timp real activit\u0103\u021bi suspecte \u0219i abateri de la comportamentul obi\u0219nuit al utilizatorilor. \u00cen paralel, acord\u0103m o importan\u021b\u0103 major\u0103 preven\u021biei, prin informarea clien\u021bilor cu privire la cele mai frecvente tipuri de fraude digitale. Ne dorim s\u0103 consolid\u0103m parteneriatul dintre banc\u0103 \u0219i client, \u00eentruc\u00e2t majoritatea tentativelor de fraud\u0103 se bazeaz\u0103 pe manipularea utilizatorilor pentru a-\u0219i divulga singuri datele bancare sau pentru a autoriza transferuri de bani. Este esen\u021bial ca fiecare client s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 faptul c\u0103 nicio banc\u0103 nu va trimite, sub nicio form\u0103, mesaje sau e-mail-uri care s\u0103 con\u021bin\u0103 link-uri (URL-uri) prin care s\u0103 solicite introducerea userului, parolei, codurilor de autentificare sau datelor cardului. Preven\u021bia este crucial\u0103, deoarece \u00een majoritatea cazurilor de fraud\u0103, \u0219ansele de recuperare a banilor sunt extrem de reduse”, a declarat, \u00een comunicatul citat, Alin Becheanu, Head of Faud Monitoring & Prevention, ING Bank Rom\u00e2nia. \u00cen acela\u0219i timp, a fost descoperit\u0103 o campanie de apeluri telefonice false \u00een numele ANAF. ”Acest tip de fraud\u0103 este \u00een prezent unul dintre cele mai active \u00een Rom\u00e2nia \u0219i se bazeaz\u0103 pe tehnici de inginerie social\u0103. \u00cen unele cazuri, infractorii din spatele apelurilor \u00eencearc\u0103 s\u0103 conving\u0103 poten\u021biala victim\u0103 s\u0103 introduc\u0103 date de autentificare la conturile de internet banking pe site-uri frauduloase, ori chiar s\u0103 efectueze tranzac\u021bii \u00een conturi controlate direct sau indirect de atacatori. \u00cen alte instan\u021be, atacatorii \u00eencearc\u0103 s\u0103 ob\u021bin\u0103 acces de la distan\u021b\u0103 pe dispozitivul victimei. Numitorul comun \u00een aceste ini\u021biative frauduloase este folosirea identit\u0103\u021bii vizuale \u0219i a numelui ANAF, pentru a convinge victimele s\u0103 transfere bani, s\u0103 ofere date bancare sau acces la conturile lor. De regul\u0103, schema frauduloas\u0103 debuteaz\u0103 cu un apel telefonic fals din partea ANAF. De fapt, \u00een spatele apelului sunt infractori online bine instrui\u021bi, care ac\u021bioneaz\u0103 asem\u0103n\u0103tor unui operator de call center. Apelantul comunic\u0103 poten\u021bialei victime faptul c\u0103 are ‘o returnare de taxe’, ‘o rambursare de impozit’ sau ‘o sum\u0103 de recuperat’ \u0219i o \u00eendeamn\u0103 s\u0103 acceseze un link”, explic\u0103 speciali\u0219tii \u00een securitate cibernetic\u0103.<\/p>\n Pe\u0219tele \u0219i conservele din pe\u0219te, mai scumpe cu 7,8% \u00een februarie<\/strong><\/p>\n Pe\u0219tele \u0219i conservele din pe\u0219te au fost mai scumpe cu 7,8% \u00een februarie 2026 fa\u021b\u0103 de aceea\u0219i lun\u0103 a anului trecut, conform datelor Institutului Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS). Potrivit sursei citate, pe\u0219tele proasp\u0103t a fost mai scump cu 8,04% luna trecut\u0103, comparativ cu aceea\u0219i lun\u0103 din 2025, iar conservele \u0219i alte produse din pe\u0219te au costat mai mult cu 7,41%. Anul trecut, consumul mediu lunar de pe\u0219te, produse din pe\u0219te \u0219i conserve din pe\u0219te a fost de 0,797 kg pentru o persoan\u0103 \u00een primul trimestru, a urcat la 0,825 kg \u00een trimestrul II \u0219i a cobor\u00e2t la 0,815 kg \u00een trimestrul III. Datele privind pre\u021burile la pe\u0219te \u0219i consumul de pe\u0219te sunt oferite de INS \u00een contextul \u00een care cre\u0219tinii s\u0103rb\u0103toresc, pe 25 martie, Buna Vestire, zi din Postul Mare \u00een care credincio\u0219ii pot m\u00e2nca pe\u0219te. Urm\u0103toarea dezlegare la pe\u0219te este de Florii.<\/p>\n Volkswagen recheam\u0103 100.000 de vehicule din cauza unor probleme la baterii<\/strong><\/p>\n Produc\u0103torul auto Volkswagen recheam\u0103 aproape 100.000 de vehicule electrice, dintre care aproximativ 28.000 se afl\u0103 \u00een Germania, din cauza unor probleme legate de modulele bateriilor, potrivit Autorit\u0103\u0163ii Federale pentru Transport Auto din Germania (KBA), citat\u0103 de Reuters. Notific\u0103rile de rechemare vizeaz\u0103 aproape 75.000 de vehicule din seria electric\u0103 ID. a Volkswagen, precum \u015fi aproximativ 20.000 de modele Cupra Born produse \u00eentre februarie 2022 \u015fi august 2024. Potrivit documentelor emise la \u00eenceputul acestei luni, unele module din bateria de \u00eenalt\u0103 tensiune, care nu respect\u0103 specifica\u0163iile, pot duce la reducerea autonomiei \u015fi exist\u0103, de asemenea, un risc de incendiu. Vehiculele aduse \u00een service vor primi o actualizare software, bateria de \u00eenalt\u0103 tensiune va fi inspectat\u0103, iar dac\u0103 este necesar vor fi \u00eenlocuite module individuale ale bateriei. Publica\u0163ia german\u0103 Focus a relatat prima despre aceast\u0103 rechemare.<\/p>\n Semne de stagfla\u0163ie \u00een zona euro<\/strong><\/p>\n Activitatea sectorului privat din zona euro a sc\u0103zut \u00een martie la cel mai redus nivel din ultimele zece luni, pe fondul tot mai multor semne c\u0103 r\u0103zboiul cu Iranul afecteaz\u0103 economia global\u0103, transmite CNBC. Indicele PMI preliminar al managerilor de achizi\u0163ii pentru zona euro, publicat de S&P Global, a cobor\u00e2t la 50,5 \u00een martie, \u00een sc\u0103dere puternic\u0103 fa\u0163\u0103 de nivelul de 51,9 \u00eenregistrat \u00een februarie. Economi\u015ftii consulta\u0163i de Reuters estimaser\u0103 o sc\u0103dere mai moderat\u0103, p\u00e2n\u0103 la 51,0. Pragul de 50 de puncte separ\u0103 cre\u015fterea economic\u0103 de contrac\u0163ie. Datele au alimentat avertismentele potrivit c\u0103rora regiunea s-ar putea confrunta cu spectrul stagfla\u0163iei, o combina\u0163ie periculoas\u0103 \u00eentre infla\u0163ie ridicat\u0103, \u015fomaj \u015fi cre\u015ftere economic\u0103 slab\u0103. \u201dPMI-ul preliminar pentru zona euro trage un semnal de alarm\u0103 privind stagfla\u0163ia, pe m\u0103sur\u0103 ce r\u0103zboiul din Orientul Mijlociu \u00eempinge pre\u0163urile \u00een sus \u015fi fr\u00e2neaz\u0103 cre\u015fterea economic\u0103\u201d, a declarat mar\u0163i Chris Williamson, economist-\u015fef pentru mediul de afaceri la S&P Global Market Intelligence.<\/p>\n Jamie Dimon: R\u0103zboiul cu Iranul ar putea cre\u015fte \u015fansele unei p\u0103ci durabile<\/strong><\/p>\n Directorul general al JPMorgan Chase, Jamie Dimon, a declarat mar\u0163i c\u0103 r\u0103zboiul cu Iranul creeaz\u0103 riscuri pe termen scurt, dar ar putea \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i pe termen lung perspectivele pentru o pace durabil\u0103 \u00een Orientul Mijlociu, transmite CNBC. \u201dCred c\u0103 r\u0103zboiul cu Iranul cre\u015fte \u015fansele pe termen lung, este probabil mai riscant pe termen scurt, pentru c\u0103 nu \u015ftim care va fi rezultatul\u201d, a spus Dimon \u00eentr-o discu\u0163ie cu directorul general al companiei Palantir, Mike Gallagher, la o conferin\u0163\u0103 organizat\u0103 la Washington. Potrivit lui Dimon, schimbarea esen\u0163ial\u0103 este o convergen\u0163\u0103 a intereselor \u00eentre marile puteri regionale. Arabia Saudit\u0103, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Statele Unite \u015fi Israelul \u00ee\u015fi doresc o pace permanent\u0103, iar statele din Golful Persic, \u00een special, au ar\u0103tat c\u0103 sunt dispuse s\u0103 mearg\u0103 \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie. \u201dAtitudinea nu mai este aceea\u015fi ca acum 20 de ani. To\u0163i \u00ee\u015fi doresc acest lucru.\u201d, a spus Dimon. Dimon, care conduce cea mai mare banc\u0103 din lume dup\u0103 capitalizarea de pia\u0163\u0103, a legat analiza sa \u015fi de factorul economic, afirm\u00e2nd c\u0103 investi\u0163iile str\u0103ine directe care au intrat \u00een regiune \u00een ultimii ani ar putea sc\u0103dea \u00een lipsa stabilit\u0103\u0163ii.<\/p>\n Anthropic: Claude poate folosi acum computerul utilizatorilor <\/strong><\/p>\n Compania de inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103 Anthropic a anun\u0163at c\u0103 modelul s\u0103u Claude poate acum s\u0103 utilizeze computerul unui utilizator pentru a \u00eendeplini diverse sarcini, \u00eentr-un pas important \u00een direc\u0163ia dezvolt\u0103rii unor agen\u0163i AI autonomi, transmite CNBC. Utilizatorii \u00eei pot trimite lui Claude o sarcin\u0103 de pe telefon, iar agentul de inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103 o poate executa direct pe computer, a anun\u0163at compania luni. Dup\u0103 primirea instruc\u0163iunilor, Claude poate deschide aplica\u0163ii pe computer, poate naviga pe internet \u015fi poate completa foi de calcul, potrivit Anthropic. \u00centr-un exemplu demonstrat \u00eentr-un videoclip publicat de companie, un utilizator \u00eent\u00e2rzie la o \u015fedin\u0163\u0103 \u015fi \u00eei cere lui Claude s\u0103 exporte o prezentare \u00een format PDF \u015fi s\u0103 o ata\u015feze invita\u0163iei la \u00eent\u00e2lnire. Videoclipul arat\u0103 cum sistemul realizeaz\u0103 aceste ac\u0163iuni automat. Noua actualizare subliniaz\u0103 eforturile companiilor din domeniul inteligen\u0163ei artificiale de a crea a\u015fa-numi\u0163ii \u201dagen\u0163i AI\u201d, capabili s\u0103 execute autonom sarcini pentru utilizatori \u00een orice moment al zilei.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n
\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nANAF lanseaz\u0103 platforma eLicita\u021biiANAF: Vr\u00e2ncenii pot cump\u0103ra online bunuri confiscate sau executate silit<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Motorina standard a s\u0103rit de 10 lei\/l. Plafonarea marjelor va conduce la sc\u0103derea pre\u021burilor?<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nCriz\u0103 pe pia\u021ba carburan\u021bilor: ce \u00eenseamn\u0103 pentru \u0219oferii din Vrancea plafonarea pre\u021burilor la benzin\u0103 \u0219i motorin\u0103<\/a><\/h2>\n
De acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei \u2013 26 martie: Momente definitorii pentru Rom\u00e2nia \u0219i lume. Ziua \u00een care Carol I devine primul rege al Rom\u00e2niei<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de ast\u0103zi 25 martie 2026 – Scandaluri, investi\u021bii \u0219i istorie<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 25 martie: Repere istorice \u0219i personalit\u0103\u021bi care au marcat lumea, \u00een aten\u021bia cititorilor ZdV<\/a><\/h2>\n
Anun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
Comentarii: 0<\/span><\/h3>\n
![](\"https:\/\/zdvs.cname.ro\/images\/loader_40.gif\")
<\/div>\n