MOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Motorina standard a s\u0103rit de 10 lei\/l. Plafonarea marjelor va conduce la sc\u0103derea pre\u021burilor?<\/h1>\n\n\n Distribuie: \u00a0
\n |<\/em><\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/50_50\/articleAuthor\/rodica-condurache\/articleAuthor\/uy6Kz5r.jpg\")
<\/a><\/p>\nRodica Condurache<\/a><\/h5>\n24 mar 2026<\/span>159 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/850_530\/mozaic-Stiri-economice-motorina-standard-a-sarit-de-10-leil.-plafonarea-marjelor-va-conduce-la-scaderea-preturilor\/article\/mediaPool\/uR5z2cJ.jpg\")
<\/a><\/div>\n\u00cen anumite condi\u021bii, pot duce exact la efectul opus: reducerea ofertei \u0219i cre\u0219terea riscului de penurie, arat\u0103 Dumitru Chis\u0103li\u021b\u0103, pre\u0219edintele Asocia\u021biei Energia Inteligent\u0103<\/p>\n
Motorina standard a dep\u0103\u015fit pragul de 10 lei\/l \u00een 6 sta\u0163ii Rompetrol din capital\u0103, \u00een urma deciziei companiei controlate de kazahii de la KMG s\u0103 majoreze luni sear\u0103 pre\u0163ul, at\u00e2t al benzinei, c\u00e2t \u015fi pe cel al motorinei, cu 5 bani\/l, relev\u0103 datele analizate de Profit.ro. Dup\u0103 scumpirea de luni sear\u0103, pre\u0163ul unui litru de motorin\u0103 standard \u00een sta\u0163iile Rompetrol din capital\u0103 s\u0103-a majorat de la 9,91-9,99 lei\/l la 9,95-10,04 lei\/l. Pre\u0163ul diesel-ului este de 10 lei\/l sau mai mare \u00een 6 din cele 15 sta\u0163ii de\u0163inute de Rompetrol \u00een capital\u0103. Benzina standard s-a scumpit, la r\u00e2ndul s\u0103u, de la 9,12-9,23 lei\/l la 9,17-9,28 lei\/l \u00een sta\u0163iile Rompetrol din Bucure\u015fti. Rompetrol prelucreaz\u0103 \u0163i\u0163ei kazah la rafin\u0103ria Petromidia, adus pe mare din portul rusesc Novorosisk. \u00cen ultimii ani, cu excep\u0163ia lui 2025, compania a fost pe pierdere, controlul marjelor impus de guvern urm\u00e2nd a o afecta. Iar pierderile au fost considerabile – jum\u0103tate de miliard de dolari \u00een 5 ani, noteaz\u0103\u00a0Profit.ro<\/a>. Ultima modificare de pre\u0163uri avut loc \u00een noaptea de s\u00e2mb\u0103t\u0103 spre duminic\u0103, motorina standard ajung\u00e2nd \u00een 13 sta\u0163ii Lukoil \u015fi \u00eentr-una Rompetrol la 9,99 lei\/l. Liderul pie\u0163ei, OMV Petrom, a scumpit \u00een noaptea de s\u00e2mb\u0103t\u0103 spre duminic\u0103 \u015fi diesel-ul \u015fi benzina cu 9 bani\/l, \u00eens\u0103 chiar \u015fi a\u015fa pre\u0163urile se situeaz\u0103 sub cele ale concuren\u0163ei, cel pu\u0163in \u00een sta\u0163iile Petrom. S\u00e2mb\u0103t\u0103 sear\u0103, Lukoil a majorat pre\u0163ul motorinei standard cu 17 bani\/l \u015fi pe cel al benzinei standard cu 9 bani\/l, pre\u0163urile \u00een sta\u0163iile din Bucure\u015fti ajung\u00e2nd la 9,98-9,99 lei\/l, respectiv 9,14-9,19 lei\/l.<\/p>\nPenurie \u0219i ofert\u0103 mai mic\u0103<\/strong><\/p>\nPlafonarea marjelor comerciale la carburan\u021bi \u00een Rom\u00e2nia este o m\u0103sur\u0103 de protec\u021bie pentru consumatori, dar \u00een realitate poate determina reducerea ofertei \u0219i cre\u0219terea riscului de penurie, consider\u0103 pre\u0219edintele Asocia\u021biei Energia Inteligent\u0103 (AEI), Dumitru Chis\u0103li\u021b\u0103.’\u00centr-un moment \u00een care pia\u021ba energetic\u0103 global\u0103 este deja tensionat\u0103, ideea plafon\u0103rii marjelor comerciale la carburan\u021bi \u00een Rom\u00e2nia pare, la prima vedere, o m\u0103sur\u0103 de protec\u021bie pentru consumator. \u00cen realitate, \u00eens\u0103, mecanismele economice pe care le declan\u0219eaz\u0103 sunt mult mai complexe – \u0219i, \u00een anumite condi\u021bii, pot duce exact la efectul opus: reducerea ofertei \u0219i cre\u0219terea riscului de penurie’, a explicat Chis\u0103li\u021b\u0103 \u00eentr-o analiz\u0103.cPotrivit acestuia, marja comercial\u0103 nu este profitul final al distribuitorilor, ci diferen\u021ba brut\u0103 dintre pre\u021bul de achizi\u021bie \u0219i cel de v\u00e2nzare. \u00cen Rom\u00e2nia, marja brut\u0103 tipic\u0103 \u00een anul 2025 este de circa 0,10 – 0,70 lei\/litru (1% – 7% din pre\u021bul final), iar profitul real este extrem de mic, \u00een unele cazuri fiind de 2 – 30 bani pe litru.cAstfel, aplic\u00e2nd scenariul propus de autorit\u0103\u021bi, reducerea marjei la 50% din media ultimelor 12 luni pe baza datelor extrase de AEI din rapoartele publice ale companiilor nu ar reduce profitul companiilor, ci l-ar transforma \u00een pierdere.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Rom\u00e2nii cheltuie mai mul\u021bi bani la cinema<\/strong><\/p>\nl \u00eencas\u0103rile s-au ridicat la 63 milioane de euro \u00eencas\u0103ri \u00een 2025, \u00een cre\u0219tere cu 16%<\/p>\n
Veniturile din cinematografe au ajuns la un nivel record de aproximativ 63 de milioane de euro \u00een 2025, \u00een cre\u0219tere cu 16% (la valori exprimate \u00een dolari) fa\u021b\u0103 de 2024 \u0219i cu aproximativ 10% peste media din perioada de dinaintea pandemiei, \u00een timp ce consumatorii, afecta\u021bi de presiunile economice, reduc cheltuielile pentru bunuri. Potrivit unei analize realizate de Colliers, evolu\u021bia confirm\u0103 schimbarea de comportament a consumatorilor care, \u00een perioade economice dificile, reduc cheltuielile mari \u0219i se reorienteaz\u0103 c\u0103tre experien\u021be mai accesibile de relaxare, \u0219i sus\u021bine traficul \u00een centrele de retail. Speciali\u0219tii arat\u0103 c\u0103, de\u0219i contextul actual nu este comparabil cu perioadele de recesiune din trecut, evolu\u021bia economic\u0103 recent\u0103, cu presiune pe costuri \u0219i sc\u0103derea puterii de cump\u0103rare, a fost suficient\u0103 pentru a influen\u021ba comportamentul de consum al oamenilor. Anul 2025 a adus primele semne mai importante de \u00eencetinire a pie\u021bei muncii, dup\u0103 aproape zece ani de evolu\u021bie pozitiv\u0103: num\u0103rul angaja\u021bilor a sc\u0103zut u\u0219or, cu pu\u021bin peste 1% \u00eentre martie \u0219i finalul anului, iar salariile nu au mai \u021binut pasul cu cre\u0219terea pre\u021burilor \u00eencep\u00e2nd cu jum\u0103tatea anului, afect\u00e2nd puterea de cump\u0103rare. ‘\u00cen perioade mai dificile, oamenii reduc cheltuielile pentru produse precum haine sau bijuterii, economisesc mai mult \u0219i caut\u0103 variante mai accesibile de relaxare. Acest fenomen nu este specific doar Rom\u00e2niei, fiind observat \u0219i \u00een alte pie\u021be \u00een perioade similare de incertitudine economic\u0103. \u00cens\u0103 economia local\u0103 d\u0103 semne de rezilien\u021b\u0103 \u0219i, cu toate c\u0103 exist\u0103 dificult\u0103\u021bi punctuale, pia\u021ba muncii r\u0103m\u00e2ne relativ stabil\u0103, atenu\u00e2nd din efectele asupra consumului care ar putea conduce la o recesiune comparabil\u0103’, a declarat Silviu Pop, director Romania Research la Colliers, citat \u00een prezentarea analizei. Cinematograful r\u0103m\u00e2ne una dintre cele mai la \u00eendem\u00e2n\u0103 forme de relaxare. Cre\u0219terea pre\u021burilor nu a ocolit \u00eens\u0103 nici acest segment: biletele la cinema sunt, \u00een medie, cu peste 60% mai scumpe dec\u00e2t \u00eenainte de pandemie, ceea ce a sus\u021binut o parte din cre\u0219terea \u00eencas\u0103rilor la nivel de industrie, al\u0103turi de interesul mai ridicat al oamenilor pentru astfel de activit\u0103\u021bi accesibile. Din aceea\u0219i gam\u0103, restaurantele \u0219i barurile se confrunt\u0103 cu u\u0219oare sc\u0103deri de venituri chiar \u0219i \u00een contextul cre\u0219terii pre\u021burilor. Potrivit datelor Institutului Na\u021bional de Statistic\u0103, \u00een timp ce volumul activit\u0103\u021bii – respectiv volumul produselor v\u00e2ndute – a sc\u0103zut cu peste 10% anul trecut, cifra de afaceri a sc\u0103zut doar u\u0219or, cu aproximativ 2%, semn c\u0103 oamenii ies mai rar \u00een ora\u0219, iar operatorii au compensat prin cre\u0219teri de pre\u021buri. Pe termen lung, acest model bazat pe pre\u021buri mai mari \u0219i consum mai redus poate deveni dificil de sus\u021binut, mai ales \u00eentr-un context economic incert.<\/p>\n
Grupul Revolut raporteaz\u0103 un profit record de 2,3 miliarde dolari \u00een 2025<\/strong><\/p>\nDepozitele totale ale clien\u0163ilor au crescut cu 66%, ajung\u00e2nd la 67,5 miliarde de dolari l peste 4.8 milioane de utilizatori \u00een Rom\u00e2nia<\/p>\n
Grupul Revolut raporteaz\u0103, mar\u0163i, un profit record de 2,3 miliarde dolari \u00een 2025 \u015fi venituri care au ajuns la 6 miliarde de dolari, fiind al cincilea an de profitabilitate net\u0103. Depozitele totale ale clien\u0163ilor au crescut cu 66%, ajung\u00e2nd la 67,5 miliarde de dolari, pe m\u0103sur\u0103 ce baza de clien\u0163i retail a crescut cu 30%, ajung\u00e2nd la 68,3 milioane. Grupul raporteaz\u0103 peste 4.8 milioane de utilizatori persoane fizice \u00een Rom\u00e2nia \u015fi o cre\u015ftere cu 32% a bazei de clien\u0163i pe segmentul business. Revolut a publicat, mar\u0163i,\u00a0Raportul anual\u00a0<\/a>pentru anul care s-a \u00eencheiat la 31 decembrie 2025. \u201dRevolut a ob\u0163inut cele mai bune rezultate de p\u00e2n\u0103 acum, echilibr\u00e2nd cre\u015fterea rapid\u0103 cu expansiunea structural\u0103 a marjei \u015fi diversificarea profund\u0103 a veniturilor\u201d, prcizeaz\u0103 compania, \u00eentr-un comunicat de pres\u0103. Potrivit datelor transmise de Revolut, veniturile Grupului au crescut cu 46%, ajung\u00e2nd la 6,0 miliarde dolari, fa\u0163\u0103 de 4 miliarde dolari \u00een 2024. \u201dAceast\u0103 performan\u0163\u0103 a fost sus\u0163inut\u0103 de Revolut Business, care reprezint\u0103 16% din veniturile totale. Grupul monitorizeaz\u0103 11 linii de produse diferite, fiecare contribuind cu venituri de cca. 135 milioane dolari\u201d, arat\u0103 compania. Depozitele totale ale clien\u0163ilor au crescut cu 66%, ajung\u00e2nd la 67,5 miliarde dolari, fa\u0163\u0103 de 38 de miliarde dolari \u00een 2024. \u201dRevolut a men\u0163inut o abordare prudent\u0103 \u00een gestionarea activelor, de\u0163in\u00e2nd 90% din active \u00een numerar \u015fi echivalente de numerar \u015fi instrumente de trezorerie. Portofoliul de credite pentru clien\u0163i a crescut cu 120% fa\u0163\u0103 de anul precedent, ajung\u00e2nd la 2,9 miliarde dolari, const\u00e2nd \u00een principal din credite personale negarantate, carduri de credit \u015fi un portofoliu incipient de credite ipotecare. Aceasta a contribuit la o cre\u015ftere de 23% fa\u0163\u0103 de anul precedent a veniturilor din dob\u00e2nzi\u201d, mai anun\u0163\u0103 compania. De asemenea, Revolut anun\u0163\u0103 o rentabvilitate record, cre\u015fterea veniturilor traduc\u00e2ndu-se \u00eentr-un al cincilea an consecutiv de profitabilitate net\u0103. Profitul \u00eenainte de impozitare a fost de 2,3 miliarde dolari, \u00een cre\u015ftere cu 57% fa\u0163\u0103 de 1,4 miliarde dolari \u00een 2024. \u201dMarja profitului a crescut la 38%, fa\u0163\u0103 de 35% \u00een 2024, reflect\u00e2nd efectul de levier opera\u0163ional al modelului de afaceri. Profit net a crescut la 1,7 miliarde dolari, fa\u0163\u0103 de 1 miliard dolari \u00een 2024\u201d, se mai arat\u0103 \u00een comunicatul de pres\u0103 citat.<\/p>\nIMM-urile ar trebui incluse \u00een Programul Rabla 2026<\/strong><\/p>\nIMM-urile ar trebui incluse \u00een Programul Rabla 2026, \u00een condi\u021biile \u00een care excluderea acestora din edi\u021bia anterioar\u0103 a generat am\u00e2narea investi\u021biilor, cre\u0219terea costurilor opera\u021bionale \u0219i presiuni asupra pie\u021bei auto, a declarat luni vicepre\u0219edintele ACODAREN, Octavian Bara. ‘Programul Rabla a fost cel mai bun program pe care l-a avut Rom\u00e2nia pentru a accelera \u00eennoirea parcului auto. Anul trecut a fost un accident: s-a anulat aproape \u00een totalitate, fiind reluat doar pentru persoane fizice, la o valoare de 4-5 ori mai mic\u0103, iar IMM-urile au fost complet excluse. Societ\u0103\u021bile comerciale trebuie s\u0103 participe la programul Rabla din 2026, deoarece excluderea firmelor a produs efecte directe \u0219i vizibile: investi\u021bii am\u00e2nate \u00een modernizarea flotelor, costuri opera\u021bionale \u00een cre\u0219tere pentru IMM-uri \u0219i fr\u00e2narea procesului de reducere a emisiilor \u00een transportul comercial’, a men\u021bionat Octavian Bara, \u00een cadrul unei conferin\u021be de pres\u0103. Potrivit acestuia, o astfel de m\u0103sur\u0103 ar sprijini firmele s\u0103 realizeze investi\u021bii imediate, ar accelera tranzi\u021bia c\u0103tre mobilitate cu emisii reduse, iar pia\u021ba auto \u0219i re\u021belele locale de distribu\u021bie ar deveni mai stabile. ‘\u0218tim foarte bine c\u0103 pia\u021ba auto din Rom\u00e2nia este \u00een sc\u0103dere \u00een ultimele dou\u0103 luni. Statistic, nu avem \u00eenc\u0103 datele pentru martie, dar \u00een primele dou\u0103 luni v\u00e2nz\u0103rile au sc\u0103zut cu 35%, respectiv 25,5%, ceea ce indic\u0103 o sc\u0103dere semnificativ\u0103 a v\u00e2nz\u0103rilor de autoturisme. De asemenea, aproximativ 10% din PIB-ul Rom\u00e2niei este generat de uzina Dacia, prin fabricarea \u0219i comercializarea produselor sale’, a mai spus vicepre\u0219edintele asocia\u021biei.<\/p>\n
Danone cump\u0103r\u0103 produc\u0103torul de shake-uri proteice Huel<\/strong><\/p>\nGrupul francez Danone inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 cumpere produc\u0103torul de b\u0103uturi proteice Huel, printre ai c\u0103rui investitori celebri se afl\u0103 Idris Elba, \u00eentr-o tranzac\u0163ie menit\u0103 s\u0103 profite de cre\u015fterea interesului pentru alimenta\u0163ia s\u0103n\u0103toas\u0103 \u015fi de schimb\u0103rile \u00een obiceiurile de consum generate de medicamentele pentru sl\u0103bit. Huel produce o gam\u0103 de shake-uri \u015fi b\u0103uturi proteice \u00eembog\u0103\u0163ite cu nutrien\u0163i \u015fi este sus\u0163inut de investitori celebri, printre care realizatorul podcastului \u201dThe Diary of a CEO\u201d, Steven Bartlett, \u015fi actorul Idris Elba. Directorul general al Danone, Antoine de Saint-Affrique, a declarat c\u0103 integrarea portofoliului Huel \u015fi a capacit\u0103\u0163ilor sale digitale cu re\u0163eaua global\u0103 \u015fi expertiza nutri\u0163ional\u0103 a Danone reprezint\u0103 o oportunitate important\u0103 \u00eentr-un segment \u201enou \u015fi \u00een cre\u015ftere rapid\u0103\u201d al alimentelor nutri\u0163ional complete. La r\u00e2ndul s\u0103u, directorul general al Huel, James McMaster, a spus c\u0103 multe persoane nu consum\u0103 suficiente proteine, fibre sau nutrien\u0163ii necesari. \u201dAceasta este problema pe care Huel exist\u0103 pentru a o rezolva\u201d, a afirmat el. Tranzac\u0163ia este supus\u0103 aprob\u0103rilor autorit\u0103\u0163ilor de reglementare. Potrivit publica\u0163iei Financial Times, valoarea acordului este de aproximativ 1 miliard de euro (circa 1,15 miliarde de dolari), \u00eens\u0103 Danone nu a confirmat oficial suma. Danone, care produce iaurturi, ap\u0103 \u015fi produse de nutri\u0163ie specializat\u0103, inclusiv formule pentru sugari, de\u0163ine m\u0103rci cunoscute precum Activia, laptele vegetal Alpro \u015fi formula pentru copii Aptamil. Companiile din industria alimentar\u0103 \u00eencearc\u0103 tot mai mult s\u0103 se adapteze la schimb\u0103rile din comportamentul consumatorilor, determinate inclusiv de popularitatea medicamentelor din clasa GLP-1, utilizate pentru sl\u0103bit.<\/p>\n
Statele Unite interzic routerele f\u0103cute \u00een alte \u0163\u0103ri<\/strong><\/p>\nFolosind clasica justificare referitoare la securitatea na\u0163ional\u0103, Comisia Federal\u0103 pentru Comunica\u0163ii din SUA a interzis importul routerelor produse \u00een afara \u0163\u0103rii. Decizia vizeaz\u0103 routerele pentru consumatori, adic\u0103 cele folosite de utilizatorii obi\u015fnui\u0163i \u015fi companii, acolo unde produsele create \u00een China de\u0163in 60% din pia\u0163a american\u0103. Utilizatorii \u015fi companiile care de\u0163in astfel de routere le pot folosi \u00een continuare, dar produc\u0103torii trebuie s\u0103 ob\u0163in\u0103 acum o \u201eaprobare condi\u0163ionat\u0103\u201d de la autorit\u0103\u0163ile americane pentru a-\u015fi mai putea vinde produsele \u00een \u0163ar\u0103. Interzicerea routerelor dezvoltate \u00een afara SUA este similar\u0103 celei de interzicere a dronelor, luat\u0103 de aceea\u015fi Comisie Federal\u0103 pentru Comunica\u0163ii \u00een decembrie anul trecut. Dup\u0103 acea decizie, DJI, unul dintre cei mai mari produc\u0103tor de drone, a decis pur \u015fi simplu c\u0103 nu merit\u0103 nici m\u0103car efortul de a mai \u00eencerca s\u0103 v\u00e2nd\u0103 \u00een continuare drone \u00een Statele Unite.<\/p>\n
Pre\u0163ul aurului a sc\u0103zut puternic<\/strong><\/p>\nPre\u0163urile aurului \u015fi ale altor metale pre\u0163ioase au continuat s\u0103 scad\u0103 luni, dar au recuperat o parte din pierderile ini\u0163iale dup\u0103 ce apari\u0163ia unor speran\u0163e privind detensionarea conflictului cu Iranul a schimbat rapid \u00eencrederea investitorilor, transmite Reuters. Aurul spot a cobor\u00e2t ini\u0163ial la aproximativ 4.098 dolari pe uncie \u00een cursul dimine\u0163ii, pentru ca ulterior s\u0103 reduc\u0103 pierderile \u015fi s\u0103 urce \u00een jurul nivelului de 4.470 dolari pe uncie \u00een tranzac\u0163iile de dup\u0103-amiaz\u0103 de la Londra. Contractele futures pe aur se tranzac\u0163ionau \u00een jur de 4.470\u20134.500 dolari pe uncie, \u00een sc\u0103dere cu aproximativ 2% fa\u0163\u0103 de sesiunea precedent\u0103. Volatilitatea a venit dup\u0103 ce pre\u015fedintele american Donald Trump a anun\u0163at c\u0103 Statele Unite vor am\u00e2na loviturile planificate asupra infrastructurii energetice iraniene, invoc\u00e2nd discu\u0163ii \u201dbune \u015fi productive\u201d cu Teheranul. Decizia a alimentat speran\u0163ele unei posibile de-escalad\u0103ri a conflictului, ceea ce a redus cererea pentru active considerate refugiu. Aurul a avut s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 cea mai slab\u0103 evolu\u0163ie din ultimii ani, metalul pierz\u00e2nd aproape 10% \u00een ultimele zile \u015fi aproximativ 20% fa\u0163\u0103 de recordul istoric de peste 5.590 de dolari pe uncie atins la sf\u00e2r\u015fitul lunii ianuarie.<\/p>\n
Doar 18% dintre companii ob\u021bin valoare din AI<\/strong><\/p>\nDac\u0103 86% dintre organiza\u021bii inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i creasc\u0103 investi\u021biile \u00een inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103, doar 18% reu\u0219esc s\u0103 valorifice pe deplin aceast\u0103 tehnologie \u0219i numai o treime au o strategie de talent aliniat\u0103 cu obiectivele de AI, potrivit unui studiu dat luni publicit\u0103\u021bii. Potrivit unei cercet\u0103ri globale realizate de Accenture, doar 43% dintre companii investesc \u00een dezvoltarea competen\u021belor angaja\u021bilor, ceea ce eviden\u021biaz\u0103 un decalaj major \u00een ceea ce prive\u0219te valoarea generat\u0103 de AI. Bazat pe un studiu realizat \u00een r\u00e2ndul a peste 1.320 de executivi C-level \u0219i 4.560 de angaja\u021bi din 20 de industrii \u0219i 12 pie\u021be, raportul identific\u0103 un grup restr\u00e2ns de organiza\u021bii, ‘Talent Reinventors’ (18%), care dep\u0103\u0219esc faza de experimentare \u0219i ob\u021bin impact m\u0103surabil din AI. Aceste companii sunt de \u0219apte ori mai predispuse s\u0103 raporteze \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri la nivel de cultur\u0103, de \u0219ase ori \u00een experien\u021ba angaja\u021bilor \u0219i de patru ori \u00een adaptabilitatea for\u021bei de munc\u0103, \u00eenregistr\u00e2nd totodat\u0103 o cre\u0219tere a veniturilor de 1,8% \u0219i a profitului de 1,4% \u00een 2025. Raportul eviden\u021biaz\u0103 mai multe provoc\u0103ri critice care limiteaz\u0103 valoarea AI.<\/p>\n
<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nImport<\/strong>V\u00e2nd MATIZ, stare bun\u0103 de func\u021bionare,…<\/span>23.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nDecese<\/strong>”Adev\u0103rat, adev\u0103rat v\u0103 spun c\u0103 cine…<\/span>19.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nVanzari diverse<\/strong>Capturi in cantitati mici de pe sectorul Dunarii…<\/span>19.03.2026 , Gala\u021bi , Gala\u021bi<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/anaf-lanseaza-platforma-elicitatiianaf-vrancenii-pot-cumpara-online-bunuri-confiscate-sau-executate-silit\/mediaPool\/uSndo18.jpg\")
<\/a><\/div>\nANAF lanseaz\u0103 platforma eLicita\u021biiANAF: Vr\u00e2ncenii pot cump\u0103ra online bunuri confiscate sau executate silit<\/a><\/h2>\nPaul Petrache<\/a>, 24 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/mozaic-Stiri-economice-chisalita-fermierii-renunta-la-lucrarile-agricole-din-cauza-costurilor\/mediaPool\/uSpyi9H.jpg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Chis\u0103li\u021b\u0103: Fermierii renun\u021b\u0103 la lucr\u0103rile agricole din cauza costurilor<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 24 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/criza-pe-piata-carburantilor-ce-inseamna-pentru-soferii-din-vrancea-plafonarea-preturilor-la-benzina-si-motorina\/mediaPool\/urvF79s.jpg\")
<\/a><\/div>\nCriz\u0103 pe pia\u021ba carburan\u021bilor: ce \u00eenseamn\u0103 pentru \u0219oferii din Vrancea plafonarea pre\u021burilor la benzin\u0103 \u0219i motorin\u0103<\/a><\/h2>\nEduard Popescu<\/a>, 24 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/calendarul-zilei---26-martie-momente-definitorii-pentru-romania-si-lume.-ziua-in-care-carol-i-devine-primul-rege-al-romaniei\/mediaPool\/u3E5Bev.jpg\")
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei \u2013 26 martie: Momente definitorii pentru Rom\u00e2nia \u0219i lume. Ziua \u00een care Carol I devine primul rege al Rom\u00e2niei<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 26 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/actualitatea\/stiri-locale\/prima-pagina-a-editiei-tiparite-a-ziarului-de-vrancea-de-astazi-25-martie-2026\/mediaPool\/ue9CdQp.png\")
<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de ast\u0103zi 25 martie 2026 – Scandaluri, investi\u021bii \u0219i istorie<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 25 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/calendarul-zilei-de-25-martie-repere-istorice-si-personalitati-care-au-marcat-lumea-in-atentia-cititorilor-din-vrancea\/mediaPool\/ungORi0.jpg\")
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 25 martie: Repere istorice \u0219i personalit\u0103\u021bi care au marcat lumea, \u00een aten\u021bia cititorilor ZdV<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 25 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nVANZARI DIVERSE<\/strong>Scrumbii proaspete ( cantitati mici ) superioare ,…<\/span>19.03.2026 , Gala\u021bi , Gala\u021bi<\/span><\/a><\/div>\nVANZARI DIVERSE<\/strong>V\u00e2nd pat o persoan\u0103, cu saltea (1500 lei),…<\/span>10.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri ap 3 camere<\/strong>Vand apartament \u00een Foc\u0219ani 3 camere la…<\/span>04.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
\n |<\/em><\/div>\n
<\/a><\/p>\nRodica Condurache<\/a><\/h5>\n24 mar 2026<\/span>159 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/a><\/div>\n\u00cen anumite condi\u021bii, pot duce exact la efectul opus: reducerea ofertei \u0219i cre\u0219terea riscului de penurie, arat\u0103 Dumitru Chis\u0103li\u021b\u0103, pre\u0219edintele Asocia\u021biei Energia Inteligent\u0103<\/p>\n
Motorina standard a dep\u0103\u015fit pragul de 10 lei\/l \u00een 6 sta\u0163ii Rompetrol din capital\u0103, \u00een urma deciziei companiei controlate de kazahii de la KMG s\u0103 majoreze luni sear\u0103 pre\u0163ul, at\u00e2t al benzinei, c\u00e2t \u015fi pe cel al motorinei, cu 5 bani\/l, relev\u0103 datele analizate de Profit.ro. Dup\u0103 scumpirea de luni sear\u0103, pre\u0163ul unui litru de motorin\u0103 standard \u00een sta\u0163iile Rompetrol din capital\u0103 s\u0103-a majorat de la 9,91-9,99 lei\/l la 9,95-10,04 lei\/l. Pre\u0163ul diesel-ului este de 10 lei\/l sau mai mare \u00een 6 din cele 15 sta\u0163ii de\u0163inute de Rompetrol \u00een capital\u0103. Benzina standard s-a scumpit, la r\u00e2ndul s\u0103u, de la 9,12-9,23 lei\/l la 9,17-9,28 lei\/l \u00een sta\u0163iile Rompetrol din Bucure\u015fti. Rompetrol prelucreaz\u0103 \u0163i\u0163ei kazah la rafin\u0103ria Petromidia, adus pe mare din portul rusesc Novorosisk. \u00cen ultimii ani, cu excep\u0163ia lui 2025, compania a fost pe pierdere, controlul marjelor impus de guvern urm\u00e2nd a o afecta. Iar pierderile au fost considerabile – jum\u0103tate de miliard de dolari \u00een 5 ani, noteaz\u0103\u00a0Profit.ro<\/a>. Ultima modificare de pre\u0163uri avut loc \u00een noaptea de s\u00e2mb\u0103t\u0103 spre duminic\u0103, motorina standard ajung\u00e2nd \u00een 13 sta\u0163ii Lukoil \u015fi \u00eentr-una Rompetrol la 9,99 lei\/l. Liderul pie\u0163ei, OMV Petrom, a scumpit \u00een noaptea de s\u00e2mb\u0103t\u0103 spre duminic\u0103 \u015fi diesel-ul \u015fi benzina cu 9 bani\/l, \u00eens\u0103 chiar \u015fi a\u015fa pre\u0163urile se situeaz\u0103 sub cele ale concuren\u0163ei, cel pu\u0163in \u00een sta\u0163iile Petrom. S\u00e2mb\u0103t\u0103 sear\u0103, Lukoil a majorat pre\u0163ul motorinei standard cu 17 bani\/l \u015fi pe cel al benzinei standard cu 9 bani\/l, pre\u0163urile \u00een sta\u0163iile din Bucure\u015fti ajung\u00e2nd la 9,98-9,99 lei\/l, respectiv 9,14-9,19 lei\/l.<\/p>\nPenurie \u0219i ofert\u0103 mai mic\u0103<\/strong><\/p>\nPlafonarea marjelor comerciale la carburan\u021bi \u00een Rom\u00e2nia este o m\u0103sur\u0103 de protec\u021bie pentru consumatori, dar \u00een realitate poate determina reducerea ofertei \u0219i cre\u0219terea riscului de penurie, consider\u0103 pre\u0219edintele Asocia\u021biei Energia Inteligent\u0103 (AEI), Dumitru Chis\u0103li\u021b\u0103.’\u00centr-un moment \u00een care pia\u021ba energetic\u0103 global\u0103 este deja tensionat\u0103, ideea plafon\u0103rii marjelor comerciale la carburan\u021bi \u00een Rom\u00e2nia pare, la prima vedere, o m\u0103sur\u0103 de protec\u021bie pentru consumator. \u00cen realitate, \u00eens\u0103, mecanismele economice pe care le declan\u0219eaz\u0103 sunt mult mai complexe – \u0219i, \u00een anumite condi\u021bii, pot duce exact la efectul opus: reducerea ofertei \u0219i cre\u0219terea riscului de penurie’, a explicat Chis\u0103li\u021b\u0103 \u00eentr-o analiz\u0103.cPotrivit acestuia, marja comercial\u0103 nu este profitul final al distribuitorilor, ci diferen\u021ba brut\u0103 dintre pre\u021bul de achizi\u021bie \u0219i cel de v\u00e2nzare. \u00cen Rom\u00e2nia, marja brut\u0103 tipic\u0103 \u00een anul 2025 este de circa 0,10 – 0,70 lei\/litru (1% – 7% din pre\u021bul final), iar profitul real este extrem de mic, \u00een unele cazuri fiind de 2 – 30 bani pe litru.cAstfel, aplic\u00e2nd scenariul propus de autorit\u0103\u021bi, reducerea marjei la 50% din media ultimelor 12 luni pe baza datelor extrase de AEI din rapoartele publice ale companiilor nu ar reduce profitul companiilor, ci l-ar transforma \u00een pierdere.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Rom\u00e2nii cheltuie mai mul\u021bi bani la cinema<\/strong><\/p>\nl \u00eencas\u0103rile s-au ridicat la 63 milioane de euro \u00eencas\u0103ri \u00een 2025, \u00een cre\u0219tere cu 16%<\/p>\n
Veniturile din cinematografe au ajuns la un nivel record de aproximativ 63 de milioane de euro \u00een 2025, \u00een cre\u0219tere cu 16% (la valori exprimate \u00een dolari) fa\u021b\u0103 de 2024 \u0219i cu aproximativ 10% peste media din perioada de dinaintea pandemiei, \u00een timp ce consumatorii, afecta\u021bi de presiunile economice, reduc cheltuielile pentru bunuri. Potrivit unei analize realizate de Colliers, evolu\u021bia confirm\u0103 schimbarea de comportament a consumatorilor care, \u00een perioade economice dificile, reduc cheltuielile mari \u0219i se reorienteaz\u0103 c\u0103tre experien\u021be mai accesibile de relaxare, \u0219i sus\u021bine traficul \u00een centrele de retail. Speciali\u0219tii arat\u0103 c\u0103, de\u0219i contextul actual nu este comparabil cu perioadele de recesiune din trecut, evolu\u021bia economic\u0103 recent\u0103, cu presiune pe costuri \u0219i sc\u0103derea puterii de cump\u0103rare, a fost suficient\u0103 pentru a influen\u021ba comportamentul de consum al oamenilor. Anul 2025 a adus primele semne mai importante de \u00eencetinire a pie\u021bei muncii, dup\u0103 aproape zece ani de evolu\u021bie pozitiv\u0103: num\u0103rul angaja\u021bilor a sc\u0103zut u\u0219or, cu pu\u021bin peste 1% \u00eentre martie \u0219i finalul anului, iar salariile nu au mai \u021binut pasul cu cre\u0219terea pre\u021burilor \u00eencep\u00e2nd cu jum\u0103tatea anului, afect\u00e2nd puterea de cump\u0103rare. ‘\u00cen perioade mai dificile, oamenii reduc cheltuielile pentru produse precum haine sau bijuterii, economisesc mai mult \u0219i caut\u0103 variante mai accesibile de relaxare. Acest fenomen nu este specific doar Rom\u00e2niei, fiind observat \u0219i \u00een alte pie\u021be \u00een perioade similare de incertitudine economic\u0103. \u00cens\u0103 economia local\u0103 d\u0103 semne de rezilien\u021b\u0103 \u0219i, cu toate c\u0103 exist\u0103 dificult\u0103\u021bi punctuale, pia\u021ba muncii r\u0103m\u00e2ne relativ stabil\u0103, atenu\u00e2nd din efectele asupra consumului care ar putea conduce la o recesiune comparabil\u0103’, a declarat Silviu Pop, director Romania Research la Colliers, citat \u00een prezentarea analizei. Cinematograful r\u0103m\u00e2ne una dintre cele mai la \u00eendem\u00e2n\u0103 forme de relaxare. Cre\u0219terea pre\u021burilor nu a ocolit \u00eens\u0103 nici acest segment: biletele la cinema sunt, \u00een medie, cu peste 60% mai scumpe dec\u00e2t \u00eenainte de pandemie, ceea ce a sus\u021binut o parte din cre\u0219terea \u00eencas\u0103rilor la nivel de industrie, al\u0103turi de interesul mai ridicat al oamenilor pentru astfel de activit\u0103\u021bi accesibile. Din aceea\u0219i gam\u0103, restaurantele \u0219i barurile se confrunt\u0103 cu u\u0219oare sc\u0103deri de venituri chiar \u0219i \u00een contextul cre\u0219terii pre\u021burilor. Potrivit datelor Institutului Na\u021bional de Statistic\u0103, \u00een timp ce volumul activit\u0103\u021bii – respectiv volumul produselor v\u00e2ndute – a sc\u0103zut cu peste 10% anul trecut, cifra de afaceri a sc\u0103zut doar u\u0219or, cu aproximativ 2%, semn c\u0103 oamenii ies mai rar \u00een ora\u0219, iar operatorii au compensat prin cre\u0219teri de pre\u021buri. Pe termen lung, acest model bazat pe pre\u021buri mai mari \u0219i consum mai redus poate deveni dificil de sus\u021binut, mai ales \u00eentr-un context economic incert.<\/p>\n
Grupul Revolut raporteaz\u0103 un profit record de 2,3 miliarde dolari \u00een 2025<\/strong><\/p>\nDepozitele totale ale clien\u0163ilor au crescut cu 66%, ajung\u00e2nd la 67,5 miliarde de dolari l peste 4.8 milioane de utilizatori \u00een Rom\u00e2nia<\/p>\n
Grupul Revolut raporteaz\u0103, mar\u0163i, un profit record de 2,3 miliarde dolari \u00een 2025 \u015fi venituri care au ajuns la 6 miliarde de dolari, fiind al cincilea an de profitabilitate net\u0103. Depozitele totale ale clien\u0163ilor au crescut cu 66%, ajung\u00e2nd la 67,5 miliarde de dolari, pe m\u0103sur\u0103 ce baza de clien\u0163i retail a crescut cu 30%, ajung\u00e2nd la 68,3 milioane. Grupul raporteaz\u0103 peste 4.8 milioane de utilizatori persoane fizice \u00een Rom\u00e2nia \u015fi o cre\u015ftere cu 32% a bazei de clien\u0163i pe segmentul business. Revolut a publicat, mar\u0163i,\u00a0Raportul anual\u00a0<\/a>pentru anul care s-a \u00eencheiat la 31 decembrie 2025. \u201dRevolut a ob\u0163inut cele mai bune rezultate de p\u00e2n\u0103 acum, echilibr\u00e2nd cre\u015fterea rapid\u0103 cu expansiunea structural\u0103 a marjei \u015fi diversificarea profund\u0103 a veniturilor\u201d, prcizeaz\u0103 compania, \u00eentr-un comunicat de pres\u0103. Potrivit datelor transmise de Revolut, veniturile Grupului au crescut cu 46%, ajung\u00e2nd la 6,0 miliarde dolari, fa\u0163\u0103 de 4 miliarde dolari \u00een 2024. \u201dAceast\u0103 performan\u0163\u0103 a fost sus\u0163inut\u0103 de Revolut Business, care reprezint\u0103 16% din veniturile totale. Grupul monitorizeaz\u0103 11 linii de produse diferite, fiecare contribuind cu venituri de cca. 135 milioane dolari\u201d, arat\u0103 compania. Depozitele totale ale clien\u0163ilor au crescut cu 66%, ajung\u00e2nd la 67,5 miliarde dolari, fa\u0163\u0103 de 38 de miliarde dolari \u00een 2024. \u201dRevolut a men\u0163inut o abordare prudent\u0103 \u00een gestionarea activelor, de\u0163in\u00e2nd 90% din active \u00een numerar \u015fi echivalente de numerar \u015fi instrumente de trezorerie. Portofoliul de credite pentru clien\u0163i a crescut cu 120% fa\u0163\u0103 de anul precedent, ajung\u00e2nd la 2,9 miliarde dolari, const\u00e2nd \u00een principal din credite personale negarantate, carduri de credit \u015fi un portofoliu incipient de credite ipotecare. Aceasta a contribuit la o cre\u015ftere de 23% fa\u0163\u0103 de anul precedent a veniturilor din dob\u00e2nzi\u201d, mai anun\u0163\u0103 compania. De asemenea, Revolut anun\u0163\u0103 o rentabvilitate record, cre\u015fterea veniturilor traduc\u00e2ndu-se \u00eentr-un al cincilea an consecutiv de profitabilitate net\u0103. Profitul \u00eenainte de impozitare a fost de 2,3 miliarde dolari, \u00een cre\u015ftere cu 57% fa\u0163\u0103 de 1,4 miliarde dolari \u00een 2024. \u201dMarja profitului a crescut la 38%, fa\u0163\u0103 de 35% \u00een 2024, reflect\u00e2nd efectul de levier opera\u0163ional al modelului de afaceri. Profit net a crescut la 1,7 miliarde dolari, fa\u0163\u0103 de 1 miliard dolari \u00een 2024\u201d, se mai arat\u0103 \u00een comunicatul de pres\u0103 citat.<\/p>\nIMM-urile ar trebui incluse \u00een Programul Rabla 2026<\/strong><\/p>\nIMM-urile ar trebui incluse \u00een Programul Rabla 2026, \u00een condi\u021biile \u00een care excluderea acestora din edi\u021bia anterioar\u0103 a generat am\u00e2narea investi\u021biilor, cre\u0219terea costurilor opera\u021bionale \u0219i presiuni asupra pie\u021bei auto, a declarat luni vicepre\u0219edintele ACODAREN, Octavian Bara. ‘Programul Rabla a fost cel mai bun program pe care l-a avut Rom\u00e2nia pentru a accelera \u00eennoirea parcului auto. Anul trecut a fost un accident: s-a anulat aproape \u00een totalitate, fiind reluat doar pentru persoane fizice, la o valoare de 4-5 ori mai mic\u0103, iar IMM-urile au fost complet excluse. Societ\u0103\u021bile comerciale trebuie s\u0103 participe la programul Rabla din 2026, deoarece excluderea firmelor a produs efecte directe \u0219i vizibile: investi\u021bii am\u00e2nate \u00een modernizarea flotelor, costuri opera\u021bionale \u00een cre\u0219tere pentru IMM-uri \u0219i fr\u00e2narea procesului de reducere a emisiilor \u00een transportul comercial’, a men\u021bionat Octavian Bara, \u00een cadrul unei conferin\u021be de pres\u0103. Potrivit acestuia, o astfel de m\u0103sur\u0103 ar sprijini firmele s\u0103 realizeze investi\u021bii imediate, ar accelera tranzi\u021bia c\u0103tre mobilitate cu emisii reduse, iar pia\u021ba auto \u0219i re\u021belele locale de distribu\u021bie ar deveni mai stabile. ‘\u0218tim foarte bine c\u0103 pia\u021ba auto din Rom\u00e2nia este \u00een sc\u0103dere \u00een ultimele dou\u0103 luni. Statistic, nu avem \u00eenc\u0103 datele pentru martie, dar \u00een primele dou\u0103 luni v\u00e2nz\u0103rile au sc\u0103zut cu 35%, respectiv 25,5%, ceea ce indic\u0103 o sc\u0103dere semnificativ\u0103 a v\u00e2nz\u0103rilor de autoturisme. De asemenea, aproximativ 10% din PIB-ul Rom\u00e2niei este generat de uzina Dacia, prin fabricarea \u0219i comercializarea produselor sale’, a mai spus vicepre\u0219edintele asocia\u021biei.<\/p>\n
Danone cump\u0103r\u0103 produc\u0103torul de shake-uri proteice Huel<\/strong><\/p>\nGrupul francez Danone inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 cumpere produc\u0103torul de b\u0103uturi proteice Huel, printre ai c\u0103rui investitori celebri se afl\u0103 Idris Elba, \u00eentr-o tranzac\u0163ie menit\u0103 s\u0103 profite de cre\u015fterea interesului pentru alimenta\u0163ia s\u0103n\u0103toas\u0103 \u015fi de schimb\u0103rile \u00een obiceiurile de consum generate de medicamentele pentru sl\u0103bit. Huel produce o gam\u0103 de shake-uri \u015fi b\u0103uturi proteice \u00eembog\u0103\u0163ite cu nutrien\u0163i \u015fi este sus\u0163inut de investitori celebri, printre care realizatorul podcastului \u201dThe Diary of a CEO\u201d, Steven Bartlett, \u015fi actorul Idris Elba. Directorul general al Danone, Antoine de Saint-Affrique, a declarat c\u0103 integrarea portofoliului Huel \u015fi a capacit\u0103\u0163ilor sale digitale cu re\u0163eaua global\u0103 \u015fi expertiza nutri\u0163ional\u0103 a Danone reprezint\u0103 o oportunitate important\u0103 \u00eentr-un segment \u201enou \u015fi \u00een cre\u015ftere rapid\u0103\u201d al alimentelor nutri\u0163ional complete. La r\u00e2ndul s\u0103u, directorul general al Huel, James McMaster, a spus c\u0103 multe persoane nu consum\u0103 suficiente proteine, fibre sau nutrien\u0163ii necesari. \u201dAceasta este problema pe care Huel exist\u0103 pentru a o rezolva\u201d, a afirmat el. Tranzac\u0163ia este supus\u0103 aprob\u0103rilor autorit\u0103\u0163ilor de reglementare. Potrivit publica\u0163iei Financial Times, valoarea acordului este de aproximativ 1 miliard de euro (circa 1,15 miliarde de dolari), \u00eens\u0103 Danone nu a confirmat oficial suma. Danone, care produce iaurturi, ap\u0103 \u015fi produse de nutri\u0163ie specializat\u0103, inclusiv formule pentru sugari, de\u0163ine m\u0103rci cunoscute precum Activia, laptele vegetal Alpro \u015fi formula pentru copii Aptamil. Companiile din industria alimentar\u0103 \u00eencearc\u0103 tot mai mult s\u0103 se adapteze la schimb\u0103rile din comportamentul consumatorilor, determinate inclusiv de popularitatea medicamentelor din clasa GLP-1, utilizate pentru sl\u0103bit.<\/p>\n
Statele Unite interzic routerele f\u0103cute \u00een alte \u0163\u0103ri<\/strong><\/p>\nFolosind clasica justificare referitoare la securitatea na\u0163ional\u0103, Comisia Federal\u0103 pentru Comunica\u0163ii din SUA a interzis importul routerelor produse \u00een afara \u0163\u0103rii. Decizia vizeaz\u0103 routerele pentru consumatori, adic\u0103 cele folosite de utilizatorii obi\u015fnui\u0163i \u015fi companii, acolo unde produsele create \u00een China de\u0163in 60% din pia\u0163a american\u0103. Utilizatorii \u015fi companiile care de\u0163in astfel de routere le pot folosi \u00een continuare, dar produc\u0103torii trebuie s\u0103 ob\u0163in\u0103 acum o \u201eaprobare condi\u0163ionat\u0103\u201d de la autorit\u0103\u0163ile americane pentru a-\u015fi mai putea vinde produsele \u00een \u0163ar\u0103. Interzicerea routerelor dezvoltate \u00een afara SUA este similar\u0103 celei de interzicere a dronelor, luat\u0103 de aceea\u015fi Comisie Federal\u0103 pentru Comunica\u0163ii \u00een decembrie anul trecut. Dup\u0103 acea decizie, DJI, unul dintre cei mai mari produc\u0103tor de drone, a decis pur \u015fi simplu c\u0103 nu merit\u0103 nici m\u0103car efortul de a mai \u00eencerca s\u0103 v\u00e2nd\u0103 \u00een continuare drone \u00een Statele Unite.<\/p>\n
Pre\u0163ul aurului a sc\u0103zut puternic<\/strong><\/p>\nPre\u0163urile aurului \u015fi ale altor metale pre\u0163ioase au continuat s\u0103 scad\u0103 luni, dar au recuperat o parte din pierderile ini\u0163iale dup\u0103 ce apari\u0163ia unor speran\u0163e privind detensionarea conflictului cu Iranul a schimbat rapid \u00eencrederea investitorilor, transmite Reuters. Aurul spot a cobor\u00e2t ini\u0163ial la aproximativ 4.098 dolari pe uncie \u00een cursul dimine\u0163ii, pentru ca ulterior s\u0103 reduc\u0103 pierderile \u015fi s\u0103 urce \u00een jurul nivelului de 4.470 dolari pe uncie \u00een tranzac\u0163iile de dup\u0103-amiaz\u0103 de la Londra. Contractele futures pe aur se tranzac\u0163ionau \u00een jur de 4.470\u20134.500 dolari pe uncie, \u00een sc\u0103dere cu aproximativ 2% fa\u0163\u0103 de sesiunea precedent\u0103. Volatilitatea a venit dup\u0103 ce pre\u015fedintele american Donald Trump a anun\u0163at c\u0103 Statele Unite vor am\u00e2na loviturile planificate asupra infrastructurii energetice iraniene, invoc\u00e2nd discu\u0163ii \u201dbune \u015fi productive\u201d cu Teheranul. Decizia a alimentat speran\u0163ele unei posibile de-escalad\u0103ri a conflictului, ceea ce a redus cererea pentru active considerate refugiu. Aurul a avut s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 cea mai slab\u0103 evolu\u0163ie din ultimii ani, metalul pierz\u00e2nd aproape 10% \u00een ultimele zile \u015fi aproximativ 20% fa\u0163\u0103 de recordul istoric de peste 5.590 de dolari pe uncie atins la sf\u00e2r\u015fitul lunii ianuarie.<\/p>\n
Doar 18% dintre companii ob\u021bin valoare din AI<\/strong><\/p>\nDac\u0103 86% dintre organiza\u021bii inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i creasc\u0103 investi\u021biile \u00een inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103, doar 18% reu\u0219esc s\u0103 valorifice pe deplin aceast\u0103 tehnologie \u0219i numai o treime au o strategie de talent aliniat\u0103 cu obiectivele de AI, potrivit unui studiu dat luni publicit\u0103\u021bii. Potrivit unei cercet\u0103ri globale realizate de Accenture, doar 43% dintre companii investesc \u00een dezvoltarea competen\u021belor angaja\u021bilor, ceea ce eviden\u021biaz\u0103 un decalaj major \u00een ceea ce prive\u0219te valoarea generat\u0103 de AI. Bazat pe un studiu realizat \u00een r\u00e2ndul a peste 1.320 de executivi C-level \u0219i 4.560 de angaja\u021bi din 20 de industrii \u0219i 12 pie\u021be, raportul identific\u0103 un grup restr\u00e2ns de organiza\u021bii, ‘Talent Reinventors’ (18%), care dep\u0103\u0219esc faza de experimentare \u0219i ob\u021bin impact m\u0103surabil din AI. Aceste companii sunt de \u0219apte ori mai predispuse s\u0103 raporteze \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri la nivel de cultur\u0103, de \u0219ase ori \u00een experien\u021ba angaja\u021bilor \u0219i de patru ori \u00een adaptabilitatea for\u021bei de munc\u0103, \u00eenregistr\u00e2nd totodat\u0103 o cre\u0219tere a veniturilor de 1,8% \u0219i a profitului de 1,4% \u00een 2025. Raportul eviden\u021biaz\u0103 mai multe provoc\u0103ri critice care limiteaz\u0103 valoarea AI.<\/p>\n
<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nImport<\/strong>V\u00e2nd MATIZ, stare bun\u0103 de func\u021bionare,…<\/span>23.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nDecese<\/strong>”Adev\u0103rat, adev\u0103rat v\u0103 spun c\u0103 cine…<\/span>19.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nVanzari diverse<\/strong>Capturi in cantitati mici de pe sectorul Dunarii…<\/span>19.03.2026 , Gala\u021bi , Gala\u021bi<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nANAF lanseaz\u0103 platforma eLicita\u021biiANAF: Vr\u00e2ncenii pot cump\u0103ra online bunuri confiscate sau executate silit<\/a><\/h2>\nPaul Petrache<\/a>, 24 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Chis\u0103li\u021b\u0103: Fermierii renun\u021b\u0103 la lucr\u0103rile agricole din cauza costurilor<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 24 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nCriz\u0103 pe pia\u021ba carburan\u021bilor: ce \u00eenseamn\u0103 pentru \u0219oferii din Vrancea plafonarea pre\u021burilor la benzin\u0103 \u0219i motorin\u0103<\/a><\/h2>\nEduard Popescu<\/a>, 24 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nCalendarul zilei \u2013 26 martie: Momente definitorii pentru Rom\u00e2nia \u0219i lume. Ziua \u00een care Carol I devine primul rege al Rom\u00e2niei<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 26 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de ast\u0103zi 25 martie 2026 – Scandaluri, investi\u021bii \u0219i istorie<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 25 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 25 martie: Repere istorice \u0219i personalit\u0103\u021bi care au marcat lumea, \u00een aten\u021bia cititorilor ZdV<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 25 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nVANZARI DIVERSE<\/strong>Scrumbii proaspete ( cantitati mici ) superioare ,…<\/span>19.03.2026 , Gala\u021bi , Gala\u021bi<\/span><\/a><\/div>\nVANZARI DIVERSE<\/strong>V\u00e2nd pat o persoan\u0103, cu saltea (1500 lei),…<\/span>10.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri ap 3 camere<\/strong>Vand apartament \u00een Foc\u0219ani 3 camere la…<\/span>04.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
<\/a><\/div>\n\u00cen anumite condi\u021bii, pot duce exact la efectul opus: reducerea ofertei \u0219i cre\u0219terea riscului de penurie, arat\u0103 Dumitru Chis\u0103li\u021b\u0103, pre\u0219edintele Asocia\u021biei Energia Inteligent\u0103<\/p>\n
Motorina standard a dep\u0103\u015fit pragul de 10 lei\/l \u00een 6 sta\u0163ii Rompetrol din capital\u0103, \u00een urma deciziei companiei controlate de kazahii de la KMG s\u0103 majoreze luni sear\u0103 pre\u0163ul, at\u00e2t al benzinei, c\u00e2t \u015fi pe cel al motorinei, cu 5 bani\/l, relev\u0103 datele analizate de Profit.ro. Dup\u0103 scumpirea de luni sear\u0103, pre\u0163ul unui litru de motorin\u0103 standard \u00een sta\u0163iile Rompetrol din capital\u0103 s\u0103-a majorat de la 9,91-9,99 lei\/l la 9,95-10,04 lei\/l. Pre\u0163ul diesel-ului este de 10 lei\/l sau mai mare \u00een 6 din cele 15 sta\u0163ii de\u0163inute de Rompetrol \u00een capital\u0103. Benzina standard s-a scumpit, la r\u00e2ndul s\u0103u, de la 9,12-9,23 lei\/l la 9,17-9,28 lei\/l \u00een sta\u0163iile Rompetrol din Bucure\u015fti. Rompetrol prelucreaz\u0103 \u0163i\u0163ei kazah la rafin\u0103ria Petromidia, adus pe mare din portul rusesc Novorosisk. \u00cen ultimii ani, cu excep\u0163ia lui 2025, compania a fost pe pierdere, controlul marjelor impus de guvern urm\u00e2nd a o afecta. Iar pierderile au fost considerabile – jum\u0103tate de miliard de dolari \u00een 5 ani, noteaz\u0103\u00a0Profit.ro<\/a>. Ultima modificare de pre\u0163uri avut loc \u00een noaptea de s\u00e2mb\u0103t\u0103 spre duminic\u0103, motorina standard ajung\u00e2nd \u00een 13 sta\u0163ii Lukoil \u015fi \u00eentr-una Rompetrol la 9,99 lei\/l. Liderul pie\u0163ei, OMV Petrom, a scumpit \u00een noaptea de s\u00e2mb\u0103t\u0103 spre duminic\u0103 \u015fi diesel-ul \u015fi benzina cu 9 bani\/l, \u00eens\u0103 chiar \u015fi a\u015fa pre\u0163urile se situeaz\u0103 sub cele ale concuren\u0163ei, cel pu\u0163in \u00een sta\u0163iile Petrom. S\u00e2mb\u0103t\u0103 sear\u0103, Lukoil a majorat pre\u0163ul motorinei standard cu 17 bani\/l \u015fi pe cel al benzinei standard cu 9 bani\/l, pre\u0163urile \u00een sta\u0163iile din Bucure\u015fti ajung\u00e2nd la 9,98-9,99 lei\/l, respectiv 9,14-9,19 lei\/l.<\/p>\n Penurie \u0219i ofert\u0103 mai mic\u0103<\/strong><\/p>\n Plafonarea marjelor comerciale la carburan\u021bi \u00een Rom\u00e2nia este o m\u0103sur\u0103 de protec\u021bie pentru consumatori, dar \u00een realitate poate determina reducerea ofertei \u0219i cre\u0219terea riscului de penurie, consider\u0103 pre\u0219edintele Asocia\u021biei Energia Inteligent\u0103 (AEI), Dumitru Chis\u0103li\u021b\u0103.’\u00centr-un moment \u00een care pia\u021ba energetic\u0103 global\u0103 este deja tensionat\u0103, ideea plafon\u0103rii marjelor comerciale la carburan\u021bi \u00een Rom\u00e2nia pare, la prima vedere, o m\u0103sur\u0103 de protec\u021bie pentru consumator. \u00cen realitate, \u00eens\u0103, mecanismele economice pe care le declan\u0219eaz\u0103 sunt mult mai complexe – \u0219i, \u00een anumite condi\u021bii, pot duce exact la efectul opus: reducerea ofertei \u0219i cre\u0219terea riscului de penurie’, a explicat Chis\u0103li\u021b\u0103 \u00eentr-o analiz\u0103.cPotrivit acestuia, marja comercial\u0103 nu este profitul final al distribuitorilor, ci diferen\u021ba brut\u0103 dintre pre\u021bul de achizi\u021bie \u0219i cel de v\u00e2nzare. \u00cen Rom\u00e2nia, marja brut\u0103 tipic\u0103 \u00een anul 2025 este de circa 0,10 – 0,70 lei\/litru (1% – 7% din pre\u021bul final), iar profitul real este extrem de mic, \u00een unele cazuri fiind de 2 – 30 bani pe litru.cAstfel, aplic\u00e2nd scenariul propus de autorit\u0103\u021bi, reducerea marjei la 50% din media ultimelor 12 luni pe baza datelor extrase de AEI din rapoartele publice ale companiilor nu ar reduce profitul companiilor, ci l-ar transforma \u00een pierdere.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Rom\u00e2nii cheltuie mai mul\u021bi bani la cinema<\/strong><\/p>\n l \u00eencas\u0103rile s-au ridicat la 63 milioane de euro \u00eencas\u0103ri \u00een 2025, \u00een cre\u0219tere cu 16%<\/p>\n Veniturile din cinematografe au ajuns la un nivel record de aproximativ 63 de milioane de euro \u00een 2025, \u00een cre\u0219tere cu 16% (la valori exprimate \u00een dolari) fa\u021b\u0103 de 2024 \u0219i cu aproximativ 10% peste media din perioada de dinaintea pandemiei, \u00een timp ce consumatorii, afecta\u021bi de presiunile economice, reduc cheltuielile pentru bunuri. Potrivit unei analize realizate de Colliers, evolu\u021bia confirm\u0103 schimbarea de comportament a consumatorilor care, \u00een perioade economice dificile, reduc cheltuielile mari \u0219i se reorienteaz\u0103 c\u0103tre experien\u021be mai accesibile de relaxare, \u0219i sus\u021bine traficul \u00een centrele de retail. Speciali\u0219tii arat\u0103 c\u0103, de\u0219i contextul actual nu este comparabil cu perioadele de recesiune din trecut, evolu\u021bia economic\u0103 recent\u0103, cu presiune pe costuri \u0219i sc\u0103derea puterii de cump\u0103rare, a fost suficient\u0103 pentru a influen\u021ba comportamentul de consum al oamenilor. Anul 2025 a adus primele semne mai importante de \u00eencetinire a pie\u021bei muncii, dup\u0103 aproape zece ani de evolu\u021bie pozitiv\u0103: num\u0103rul angaja\u021bilor a sc\u0103zut u\u0219or, cu pu\u021bin peste 1% \u00eentre martie \u0219i finalul anului, iar salariile nu au mai \u021binut pasul cu cre\u0219terea pre\u021burilor \u00eencep\u00e2nd cu jum\u0103tatea anului, afect\u00e2nd puterea de cump\u0103rare. ‘\u00cen perioade mai dificile, oamenii reduc cheltuielile pentru produse precum haine sau bijuterii, economisesc mai mult \u0219i caut\u0103 variante mai accesibile de relaxare. Acest fenomen nu este specific doar Rom\u00e2niei, fiind observat \u0219i \u00een alte pie\u021be \u00een perioade similare de incertitudine economic\u0103. \u00cens\u0103 economia local\u0103 d\u0103 semne de rezilien\u021b\u0103 \u0219i, cu toate c\u0103 exist\u0103 dificult\u0103\u021bi punctuale, pia\u021ba muncii r\u0103m\u00e2ne relativ stabil\u0103, atenu\u00e2nd din efectele asupra consumului care ar putea conduce la o recesiune comparabil\u0103’, a declarat Silviu Pop, director Romania Research la Colliers, citat \u00een prezentarea analizei. Cinematograful r\u0103m\u00e2ne una dintre cele mai la \u00eendem\u00e2n\u0103 forme de relaxare. Cre\u0219terea pre\u021burilor nu a ocolit \u00eens\u0103 nici acest segment: biletele la cinema sunt, \u00een medie, cu peste 60% mai scumpe dec\u00e2t \u00eenainte de pandemie, ceea ce a sus\u021binut o parte din cre\u0219terea \u00eencas\u0103rilor la nivel de industrie, al\u0103turi de interesul mai ridicat al oamenilor pentru astfel de activit\u0103\u021bi accesibile. Din aceea\u0219i gam\u0103, restaurantele \u0219i barurile se confrunt\u0103 cu u\u0219oare sc\u0103deri de venituri chiar \u0219i \u00een contextul cre\u0219terii pre\u021burilor. Potrivit datelor Institutului Na\u021bional de Statistic\u0103, \u00een timp ce volumul activit\u0103\u021bii – respectiv volumul produselor v\u00e2ndute – a sc\u0103zut cu peste 10% anul trecut, cifra de afaceri a sc\u0103zut doar u\u0219or, cu aproximativ 2%, semn c\u0103 oamenii ies mai rar \u00een ora\u0219, iar operatorii au compensat prin cre\u0219teri de pre\u021buri. Pe termen lung, acest model bazat pe pre\u021buri mai mari \u0219i consum mai redus poate deveni dificil de sus\u021binut, mai ales \u00eentr-un context economic incert.<\/p>\n Grupul Revolut raporteaz\u0103 un profit record de 2,3 miliarde dolari \u00een 2025<\/strong><\/p>\n Depozitele totale ale clien\u0163ilor au crescut cu 66%, ajung\u00e2nd la 67,5 miliarde de dolari l peste 4.8 milioane de utilizatori \u00een Rom\u00e2nia<\/p>\n Grupul Revolut raporteaz\u0103, mar\u0163i, un profit record de 2,3 miliarde dolari \u00een 2025 \u015fi venituri care au ajuns la 6 miliarde de dolari, fiind al cincilea an de profitabilitate net\u0103. Depozitele totale ale clien\u0163ilor au crescut cu 66%, ajung\u00e2nd la 67,5 miliarde de dolari, pe m\u0103sur\u0103 ce baza de clien\u0163i retail a crescut cu 30%, ajung\u00e2nd la 68,3 milioane. Grupul raporteaz\u0103 peste 4.8 milioane de utilizatori persoane fizice \u00een Rom\u00e2nia \u015fi o cre\u015ftere cu 32% a bazei de clien\u0163i pe segmentul business. Revolut a publicat, mar\u0163i,\u00a0Raportul anual\u00a0<\/a>pentru anul care s-a \u00eencheiat la 31 decembrie 2025. \u201dRevolut a ob\u0163inut cele mai bune rezultate de p\u00e2n\u0103 acum, echilibr\u00e2nd cre\u015fterea rapid\u0103 cu expansiunea structural\u0103 a marjei \u015fi diversificarea profund\u0103 a veniturilor\u201d, prcizeaz\u0103 compania, \u00eentr-un comunicat de pres\u0103. Potrivit datelor transmise de Revolut, veniturile Grupului au crescut cu 46%, ajung\u00e2nd la 6,0 miliarde dolari, fa\u0163\u0103 de 4 miliarde dolari \u00een 2024. \u201dAceast\u0103 performan\u0163\u0103 a fost sus\u0163inut\u0103 de Revolut Business, care reprezint\u0103 16% din veniturile totale. Grupul monitorizeaz\u0103 11 linii de produse diferite, fiecare contribuind cu venituri de cca. 135 milioane dolari\u201d, arat\u0103 compania. Depozitele totale ale clien\u0163ilor au crescut cu 66%, ajung\u00e2nd la 67,5 miliarde dolari, fa\u0163\u0103 de 38 de miliarde dolari \u00een 2024. \u201dRevolut a men\u0163inut o abordare prudent\u0103 \u00een gestionarea activelor, de\u0163in\u00e2nd 90% din active \u00een numerar \u015fi echivalente de numerar \u015fi instrumente de trezorerie. Portofoliul de credite pentru clien\u0163i a crescut cu 120% fa\u0163\u0103 de anul precedent, ajung\u00e2nd la 2,9 miliarde dolari, const\u00e2nd \u00een principal din credite personale negarantate, carduri de credit \u015fi un portofoliu incipient de credite ipotecare. Aceasta a contribuit la o cre\u015ftere de 23% fa\u0163\u0103 de anul precedent a veniturilor din dob\u00e2nzi\u201d, mai anun\u0163\u0103 compania. De asemenea, Revolut anun\u0163\u0103 o rentabvilitate record, cre\u015fterea veniturilor traduc\u00e2ndu-se \u00eentr-un al cincilea an consecutiv de profitabilitate net\u0103. Profitul \u00eenainte de impozitare a fost de 2,3 miliarde dolari, \u00een cre\u015ftere cu 57% fa\u0163\u0103 de 1,4 miliarde dolari \u00een 2024. \u201dMarja profitului a crescut la 38%, fa\u0163\u0103 de 35% \u00een 2024, reflect\u00e2nd efectul de levier opera\u0163ional al modelului de afaceri. Profit net a crescut la 1,7 miliarde dolari, fa\u0163\u0103 de 1 miliard dolari \u00een 2024\u201d, se mai arat\u0103 \u00een comunicatul de pres\u0103 citat.<\/p>\n IMM-urile ar trebui incluse \u00een Programul Rabla 2026<\/strong><\/p>\n IMM-urile ar trebui incluse \u00een Programul Rabla 2026, \u00een condi\u021biile \u00een care excluderea acestora din edi\u021bia anterioar\u0103 a generat am\u00e2narea investi\u021biilor, cre\u0219terea costurilor opera\u021bionale \u0219i presiuni asupra pie\u021bei auto, a declarat luni vicepre\u0219edintele ACODAREN, Octavian Bara. ‘Programul Rabla a fost cel mai bun program pe care l-a avut Rom\u00e2nia pentru a accelera \u00eennoirea parcului auto. Anul trecut a fost un accident: s-a anulat aproape \u00een totalitate, fiind reluat doar pentru persoane fizice, la o valoare de 4-5 ori mai mic\u0103, iar IMM-urile au fost complet excluse. Societ\u0103\u021bile comerciale trebuie s\u0103 participe la programul Rabla din 2026, deoarece excluderea firmelor a produs efecte directe \u0219i vizibile: investi\u021bii am\u00e2nate \u00een modernizarea flotelor, costuri opera\u021bionale \u00een cre\u0219tere pentru IMM-uri \u0219i fr\u00e2narea procesului de reducere a emisiilor \u00een transportul comercial’, a men\u021bionat Octavian Bara, \u00een cadrul unei conferin\u021be de pres\u0103. Potrivit acestuia, o astfel de m\u0103sur\u0103 ar sprijini firmele s\u0103 realizeze investi\u021bii imediate, ar accelera tranzi\u021bia c\u0103tre mobilitate cu emisii reduse, iar pia\u021ba auto \u0219i re\u021belele locale de distribu\u021bie ar deveni mai stabile. ‘\u0218tim foarte bine c\u0103 pia\u021ba auto din Rom\u00e2nia este \u00een sc\u0103dere \u00een ultimele dou\u0103 luni. Statistic, nu avem \u00eenc\u0103 datele pentru martie, dar \u00een primele dou\u0103 luni v\u00e2nz\u0103rile au sc\u0103zut cu 35%, respectiv 25,5%, ceea ce indic\u0103 o sc\u0103dere semnificativ\u0103 a v\u00e2nz\u0103rilor de autoturisme. De asemenea, aproximativ 10% din PIB-ul Rom\u00e2niei este generat de uzina Dacia, prin fabricarea \u0219i comercializarea produselor sale’, a mai spus vicepre\u0219edintele asocia\u021biei.<\/p>\n Danone cump\u0103r\u0103 produc\u0103torul de shake-uri proteice Huel<\/strong><\/p>\n Grupul francez Danone inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 cumpere produc\u0103torul de b\u0103uturi proteice Huel, printre ai c\u0103rui investitori celebri se afl\u0103 Idris Elba, \u00eentr-o tranzac\u0163ie menit\u0103 s\u0103 profite de cre\u015fterea interesului pentru alimenta\u0163ia s\u0103n\u0103toas\u0103 \u015fi de schimb\u0103rile \u00een obiceiurile de consum generate de medicamentele pentru sl\u0103bit. Huel produce o gam\u0103 de shake-uri \u015fi b\u0103uturi proteice \u00eembog\u0103\u0163ite cu nutrien\u0163i \u015fi este sus\u0163inut de investitori celebri, printre care realizatorul podcastului \u201dThe Diary of a CEO\u201d, Steven Bartlett, \u015fi actorul Idris Elba. Directorul general al Danone, Antoine de Saint-Affrique, a declarat c\u0103 integrarea portofoliului Huel \u015fi a capacit\u0103\u0163ilor sale digitale cu re\u0163eaua global\u0103 \u015fi expertiza nutri\u0163ional\u0103 a Danone reprezint\u0103 o oportunitate important\u0103 \u00eentr-un segment \u201enou \u015fi \u00een cre\u015ftere rapid\u0103\u201d al alimentelor nutri\u0163ional complete. La r\u00e2ndul s\u0103u, directorul general al Huel, James McMaster, a spus c\u0103 multe persoane nu consum\u0103 suficiente proteine, fibre sau nutrien\u0163ii necesari. \u201dAceasta este problema pe care Huel exist\u0103 pentru a o rezolva\u201d, a afirmat el. Tranzac\u0163ia este supus\u0103 aprob\u0103rilor autorit\u0103\u0163ilor de reglementare. Potrivit publica\u0163iei Financial Times, valoarea acordului este de aproximativ 1 miliard de euro (circa 1,15 miliarde de dolari), \u00eens\u0103 Danone nu a confirmat oficial suma. Danone, care produce iaurturi, ap\u0103 \u015fi produse de nutri\u0163ie specializat\u0103, inclusiv formule pentru sugari, de\u0163ine m\u0103rci cunoscute precum Activia, laptele vegetal Alpro \u015fi formula pentru copii Aptamil. Companiile din industria alimentar\u0103 \u00eencearc\u0103 tot mai mult s\u0103 se adapteze la schimb\u0103rile din comportamentul consumatorilor, determinate inclusiv de popularitatea medicamentelor din clasa GLP-1, utilizate pentru sl\u0103bit.<\/p>\n Statele Unite interzic routerele f\u0103cute \u00een alte \u0163\u0103ri<\/strong><\/p>\n Folosind clasica justificare referitoare la securitatea na\u0163ional\u0103, Comisia Federal\u0103 pentru Comunica\u0163ii din SUA a interzis importul routerelor produse \u00een afara \u0163\u0103rii. Decizia vizeaz\u0103 routerele pentru consumatori, adic\u0103 cele folosite de utilizatorii obi\u015fnui\u0163i \u015fi companii, acolo unde produsele create \u00een China de\u0163in 60% din pia\u0163a american\u0103. Utilizatorii \u015fi companiile care de\u0163in astfel de routere le pot folosi \u00een continuare, dar produc\u0103torii trebuie s\u0103 ob\u0163in\u0103 acum o \u201eaprobare condi\u0163ionat\u0103\u201d de la autorit\u0103\u0163ile americane pentru a-\u015fi mai putea vinde produsele \u00een \u0163ar\u0103. Interzicerea routerelor dezvoltate \u00een afara SUA este similar\u0103 celei de interzicere a dronelor, luat\u0103 de aceea\u015fi Comisie Federal\u0103 pentru Comunica\u0163ii \u00een decembrie anul trecut. Dup\u0103 acea decizie, DJI, unul dintre cei mai mari produc\u0103tor de drone, a decis pur \u015fi simplu c\u0103 nu merit\u0103 nici m\u0103car efortul de a mai \u00eencerca s\u0103 v\u00e2nd\u0103 \u00een continuare drone \u00een Statele Unite.<\/p>\n Pre\u0163ul aurului a sc\u0103zut puternic<\/strong><\/p>\n Pre\u0163urile aurului \u015fi ale altor metale pre\u0163ioase au continuat s\u0103 scad\u0103 luni, dar au recuperat o parte din pierderile ini\u0163iale dup\u0103 ce apari\u0163ia unor speran\u0163e privind detensionarea conflictului cu Iranul a schimbat rapid \u00eencrederea investitorilor, transmite Reuters. Aurul spot a cobor\u00e2t ini\u0163ial la aproximativ 4.098 dolari pe uncie \u00een cursul dimine\u0163ii, pentru ca ulterior s\u0103 reduc\u0103 pierderile \u015fi s\u0103 urce \u00een jurul nivelului de 4.470 dolari pe uncie \u00een tranzac\u0163iile de dup\u0103-amiaz\u0103 de la Londra. Contractele futures pe aur se tranzac\u0163ionau \u00een jur de 4.470\u20134.500 dolari pe uncie, \u00een sc\u0103dere cu aproximativ 2% fa\u0163\u0103 de sesiunea precedent\u0103. Volatilitatea a venit dup\u0103 ce pre\u015fedintele american Donald Trump a anun\u0163at c\u0103 Statele Unite vor am\u00e2na loviturile planificate asupra infrastructurii energetice iraniene, invoc\u00e2nd discu\u0163ii \u201dbune \u015fi productive\u201d cu Teheranul. Decizia a alimentat speran\u0163ele unei posibile de-escalad\u0103ri a conflictului, ceea ce a redus cererea pentru active considerate refugiu. Aurul a avut s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 cea mai slab\u0103 evolu\u0163ie din ultimii ani, metalul pierz\u00e2nd aproape 10% \u00een ultimele zile \u015fi aproximativ 20% fa\u0163\u0103 de recordul istoric de peste 5.590 de dolari pe uncie atins la sf\u00e2r\u015fitul lunii ianuarie.<\/p>\n Doar 18% dintre companii ob\u021bin valoare din AI<\/strong><\/p>\n Dac\u0103 86% dintre organiza\u021bii inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i creasc\u0103 investi\u021biile \u00een inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103, doar 18% reu\u0219esc s\u0103 valorifice pe deplin aceast\u0103 tehnologie \u0219i numai o treime au o strategie de talent aliniat\u0103 cu obiectivele de AI, potrivit unui studiu dat luni publicit\u0103\u021bii. Potrivit unei cercet\u0103ri globale realizate de Accenture, doar 43% dintre companii investesc \u00een dezvoltarea competen\u021belor angaja\u021bilor, ceea ce eviden\u021biaz\u0103 un decalaj major \u00een ceea ce prive\u0219te valoarea generat\u0103 de AI. Bazat pe un studiu realizat \u00een r\u00e2ndul a peste 1.320 de executivi C-level \u0219i 4.560 de angaja\u021bi din 20 de industrii \u0219i 12 pie\u021be, raportul identific\u0103 un grup restr\u00e2ns de organiza\u021bii, ‘Talent Reinventors’ (18%), care dep\u0103\u0219esc faza de experimentare \u0219i ob\u021bin impact m\u0103surabil din AI. Aceste companii sunt de \u0219apte ori mai predispuse s\u0103 raporteze \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri la nivel de cultur\u0103, de \u0219ase ori \u00een experien\u021ba angaja\u021bilor \u0219i de patru ori \u00een adaptabilitatea for\u021bei de munc\u0103, \u00eenregistr\u00e2nd totodat\u0103 o cre\u0219tere a veniturilor de 1,8% \u0219i a profitului de 1,4% \u00een 2025. Raportul eviden\u021biaz\u0103 mai multe provoc\u0103ri critice care limiteaz\u0103 valoarea AI.<\/p>\n <\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n
\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nANAF lanseaz\u0103 platforma eLicita\u021biiANAF: Vr\u00e2ncenii pot cump\u0103ra online bunuri confiscate sau executate silit<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Chis\u0103li\u021b\u0103: Fermierii renun\u021b\u0103 la lucr\u0103rile agricole din cauza costurilor<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nCriz\u0103 pe pia\u021ba carburan\u021bilor: ce \u00eenseamn\u0103 pentru \u0219oferii din Vrancea plafonarea pre\u021burilor la benzin\u0103 \u0219i motorin\u0103<\/a><\/h2>\n
De acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei \u2013 26 martie: Momente definitorii pentru Rom\u00e2nia \u0219i lume. Ziua \u00een care Carol I devine primul rege al Rom\u00e2niei<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de ast\u0103zi 25 martie 2026 – Scandaluri, investi\u021bii \u0219i istorie<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 25 martie: Repere istorice \u0219i personalit\u0103\u021bi care au marcat lumea, \u00een aten\u021bia cititorilor ZdV<\/a><\/h2>\n
Anun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
Comentarii: 0<\/span><\/h3>\n
![](\"https:\/\/zdvs.cname.ro\/images\/loader_40.gif\")
<\/div>\n