MOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Webb (RetuRo): Sistemul SGR din Rom\u00e2nia a devenit un etalon <\/h1>\n\n\n Distribuie: \u00a0
\n |<\/em><\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/50_50\/articleAuthor\/rodica-condurache\/articleAuthor\/uy6Kz5r.jpg\")
<\/a><\/p>\nRodica Condurache<\/a><\/h5>\n17 mar 2026<\/span>508 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/850_530\/mozaic-Stiri-economice-webb-returo-sistemul-sgr-din-romania-a-devenit-un-etalon\/article\/mediaPool\/u0KU2Iu.jpg\")
<\/a><\/div>\nDe\u0219eul a devenit resurs\u0103, iar aceast\u0103 resurs\u0103 am p\u0103strat-o aici, \u00een Rom\u00e2nia, pentru a fi valorificat\u0103 \u00een continuare, arat\u0103 Gemma Webb, CEO al RetuRo<\/p>\n
Rom\u00e2nia a construit aceast\u0103 infrastructur\u0103 de economie circular\u0103 – SGR – de la zero \u0219i a devenit un etalon at\u00e2t la nivel na\u021bional, c\u00e2t \u0219i interna\u021bional, a declarat, miercuri, la evenimentul Resource Recovery Summit 2026, Gemma Webb, CEO al RetuRo. ‘\u00cen calitate de CEO al RetuRo de trei ani \u0219i jum\u0103tate, am avut privilegiul de a conduce cea mai mare ini\u021biativ\u0103 de economie circular\u0103 din Rom\u00e2nia, de la concep\u021bie la implementare \u0219i p\u00e2n\u0103 la sistemul stabil pe care \u00eel avem ast\u0103zi. Sistemul de Garan\u021bie-Returnare din Rom\u00e2nia genereaz\u0103, \u00een prezent, un impact economic, de mediu \u0219i societal semnificativ la nivel na\u021bional. \u00cen mai pu\u021bin de trei ani de func\u021bionare, am colectat peste nou\u0103 miliarde de ambalaje \u0219i am v\u00e2ndut peste 650.000 de tone de materiale c\u0103tre reciclatori. \u00cen 2025, anul doi de activitate, am atins o rat\u0103 de colectare de 83% \u0219i am v\u00e2ndut 95% din aceste materiale c\u0103tre reciclatori, pentru a fi reintroduse \u00een circuit prin reciclare \u0219i reutilizare ulterioar\u0103. Economia noastr\u0103 circular\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 doar reciclare, ci se afl\u0103 la intersec\u021bia dintre mediu, economie, comer\u021b \u0219i industrie. Prin asigurarea unei surse locale \u0219i stabile de PET, aluminiu \u0219i sticl\u0103, am redus dependen\u021ba de importuri \u0219i am consolidat industria rom\u00e2neasc\u0103. De\u0219eul a devenit resurs\u0103, iar aceast\u0103 resurs\u0103 am p\u0103strat-o aici, \u00een Rom\u00e2nia, pentru a fi valorificat\u0103 \u00een continuare. Sistemul SGR din Rom\u00e2nia a devenit un etalon \u00een sector, at\u00e2t la nivel na\u021bional, c\u00e2t \u0219i interna\u021bional (…) Rom\u00e2nia a construit aceast\u0103 infrastructur\u0103 de economie circular\u0103 de la zero \u0219i cred cu t\u0103rie c\u0103 modelul nostru poate inspira \u0219i alte \u021b\u0103ri din UE’, a subliniat Webb. Aceasta a ad\u0103ugat c\u0103, pentru implementarea unui astfel de proiect e nevoie de politici publice solide, dar \u0219i de predictibilitate. ‘Ambi\u021bia nu este suficient\u0103. Ai nevoie de politici solide, de implementare consecvent\u0103 \u0219i de un mediu reglementator predictibil, pentru c\u0103 nu po\u021bi construi dac\u0103 regulile se schimb\u0103 permanent. Ceea ce avem \u00een Rom\u00e2nia este un cadru reglementar consistent, predictibil \u0219i sustenabil – \u0219i acesta este elementul-cheie, pentru c\u0103 viziunea f\u0103r\u0103 structur\u0103 nu aduce scalabilitate. \u00cen ultimii trei ani, am lucrat ‘m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103’ cu autorit\u0103\u021bile, cu deschidere \u0219i transparen\u021b\u0103 total\u0103 – \u0219i acest lucru a fost extrem de important pentru succesul sistemului. De aici vine a doua lec\u021bie: colaborarea. SGR nu \u00eenseamn\u0103 doar infrastructur\u0103 de date \u0219i re\u021bea logistic\u0103, de\u0219i acestea sunt, desigur, esen\u021biale. \u00cenainte de toate, este vorba despre \u00eencredere \u00eentre Guvern, industrie \u0219i consumatori’, a punctat \u0219efa RetuRo. \u00cen opinia Gemmei Webb, din punct de vedere social, SGR a generat o schimbare cultural\u0103 semnificativ\u0103 \u00een privin\u021ba comportamentului responsabil fa\u021b\u0103 de reciclare \u0219i mediu \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Anul acesta vor fi finaliza\u021bi 250 de km de autostrad\u0103 \u0219i drumuri expres<\/strong><\/p>\nl \u00een ceea ce prive\u0219te Autostrada A7, ministrul Transporturilor a precizat c\u0103 tronsonul p\u00e2n\u0103 la Pa\u0219cani ar urma s\u0103 fie finalizat p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul lunii august<\/p>\n
Bugetul Ministerului Transporturilor pentru 2026 este unul modest, fiind necesare fonduri suplimentare la rectificarea bugetar\u0103 din var\u0103 pentru acoperirea proiectelor \u00een derulare \u0219i a celor noi, a declarat mar\u021bi ministrul Ciprian \u0218erban, la finalul audierilor din Parlament. El a precizat c\u0103, p\u00e2n\u0103 la finalul acestui an, ar putea fi finaliza\u021bi aproximativ 250-255 de kilometri de autostr\u0103zi \u0219i drumuri expres. ‘Bugetul Ministerului Transporturilor este unul modest. Nu pot s\u0103 spun c\u0103 este un buget bun, pentru c\u0103 aveam nevoie de mai mul\u021bi bani. Dac\u0103 ini\u021bial am plecat de la o sum\u0103 propus\u0103 de 36 de miliarde lei, am ajuns la 42,014 miliarde lei, la care mai ad\u0103ug\u0103m \u00eenc\u0103 1 miliard. Anul acesta estim\u0103m 1 miliard lei de execu\u021bie din programul SAFE, banii pentru avansuri. A\u0219tept\u0103m cu interes rectificarea din var\u0103, s\u0103 putem completa sumele necesare pentru a acoperi toate proiectele pe care le avem \u00een derulare sau proiectele noi pe care urmeaz\u0103 s\u0103 le finan\u021b\u0103m’, a afirmat ministrul. \u00centrebat despre modernizarea G\u0103rii de Nord, acesta a precizat c\u0103 exist\u0103 \u00een prezent un control \u00een desf\u0103\u0219urare \u0219i nu poate oferi detalii suplimentare. ‘La Gara de Nord este \u00een desf\u0103\u0219urare un control al Parchetului European (EPPO). Acolo nu a\u0219 vrea s\u0103 m\u0103 pronun\u021b, l\u0103s\u0103m organele abilitate s\u0103-\u0219i fac\u0103 treaba, dup\u0103 care vedem ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Sunt multe discu\u021bii privind reactualizarea pre\u021burilor’, a spus Ciprian \u0218erban. Referitor la infrastructura rutier\u0103, ministrul a men\u021bionat c\u0103, \u00een urma discu\u021biilor cu constructorii, \u00een special cu UMB, estim\u0103rile arat\u0103 c\u0103 p\u00e2n\u0103 la finalul anului vor fi finaliza\u021bi aproximativ 250-255 de kilometri de autostrad\u0103 \u0219i drumuri expres. ‘La finalul acestui an, dup\u0103 discu\u021biile pe care le-am avut cu cel mai mare constructor pe care \u00eel avem, \u0219i aici m\u0103 refer la UMB, estim\u0103m undeva \u00een jur de 250-255 de km de autostrad\u0103 \u0219i drumuri expres finalizate’, a afirmat ministrul Transporturilor, \u00eentrebat c\u00e2\u021bi kilometri noi de autostrad\u0103 ar putea avea Rom\u00e2nia la finalul acestui an. \u0218erban a ad\u0103ugat c\u0103 \u00een aceast\u0103 estimare sunt incluse \u0219i proiectele finan\u021bate prin programul SAFE. \u00cen ceea ce prive\u0219te Autostrada A7, oficialul a precizat c\u0103 tronsonul p\u00e2n\u0103 la Pa\u0219cani ar urma s\u0103 fie finalizat p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul lunii august, exist\u00e2nd \u00eens\u0103 unele dificult\u0103\u021bi punctuale. ‘Pe A7, dup\u0103 discu\u021bia pe care am avut-o cu constructorul, \u00eenchidem la finalul lunii august tot tronsonul p\u00e2n\u0103 la Pa\u0219cani. Nu ar trebui s\u0103 avem probleme. \u00centr-adev\u0103r, la Margina – Holdea, la acel tunel, mai avem ceva probleme cu sistemele de siguran\u021b\u0103 din cadrul tunelului. Sper\u0103m s\u0103 finaliz\u0103m \u0219i acolo p\u00e2n\u0103 la finalul august’, a ad\u0103ugat ministrul. Acesta a subliniat c\u0103 nu exist\u0103 riscul pierderii fondurilor, preciz\u00e2nd c\u0103 unele sume sunt din \u00eemprumuturi \u0219i nu din granturi.<\/p>\n
Medicul Mircea Beuran cere mai multe case de asigur<\/strong>\u0103ri de s\u0103n\u0103tate<\/strong><\/p>\nMircea Beuran, pre\u015fedintele Academiei de \u015etiin\u0163e Medicale, a declarat la Profit Health.forum c\u0103 sistemul de s\u0103n\u0103tate din Rom\u00e2nia ar trebui s\u0103 includ\u0103 o diversitate de case de asigur\u0103ri, at\u00e2t publice, c\u00e2t \u015fi private, ca parte a unei reforme fundamentate pe realit\u0103\u0163ile locale. “Sunt elemente care ar trebui fundamentate, \u015fi anume casele de asigur\u0103ri s\u0103 fie \u00een diversitate, publice \u015fi private”, a spus Beuran, preciz\u00e2nd c\u0103 tema a fost analizat\u0103 \u015fi \u00een perioadele \u00een care a ocupat func\u0163ii \u00een Ministerul S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii. Beuran a f\u0103cut referire la \u00eenceputurile organiz\u0103rii sistemului de asigur\u0103ri, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 Rom\u00e2nia s-a uitat ini\u0163ial, \u00een 1994, la modelul german. “C\u00e2nd am \u00eenceput, \u00een 1994, acest lucru, prima cas\u0103 cu care s-a discutat a fost casa german\u0103. Era la vremea aceea programul Bismarck”, a spus pre\u015fedintele Academiei de \u015etiin\u0163e Medicale, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 recomandarea primit\u0103 atunci a fost ca sistemul s\u0103 fie adaptat specificului na\u0163ional. \u00cen acela\u015fi timp, Beuran a spus c\u0103 studiile clinice pot aduce venituri suplimentare pentru sistemul medical. “Aceste studii clinice reprezint\u0103 un plus la bugetul pe care g\u00e2ndim s\u0103 fie \u015fi strategic, dar s\u0103 fie \u015fi suficient”, a declarat pre\u015fedintele Academiei de \u015etiin\u0163e Medicale, men\u0163ion\u00e2nd colaborarea cu Ministerul S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii. Beuran a spus c\u0103 dezvoltarea sistemului nu poate fi redus\u0103 la infrastructur\u0103 \u015fi echipamente. “Un sistem de s\u0103n\u0103tate modern nu se construie\u015fte doar cu spitale \u015fi aparatur\u0103. Se construie\u015fte cu oameni, cu \u015ftiin\u0163\u0103, cu date, cu respect \u015fi cu profesioni\u015fti”, a subliniat el. Pre\u015fedintele Academiei de \u015etiin\u0163e Medicale a ar\u0103tat c\u0103 preven\u0163ia \u015fi medicina bazat\u0103 pe dovezi trebuie tratate ca obliga\u0163ii, nu op\u0163iuni, \u015fi c\u0103 lipsa personalului bine preg\u0103tit \u015fi distribuit echilibrat la nivel na\u0163ional limiteaz\u0103 eficien\u0163a reformelor.<\/p>\n
\u015eeful celui mai mare fond suveran din lume avertizeaz\u0103: pie\u0163ele europene de capital sunt \u00een criz\u0103 <\/strong><\/p>\nPie\u0163ele europene de capital se confrunt\u0103 cu o problem\u0103 structural\u0103 major\u0103 \u015fi trebuie s\u0103 se reformeze urgent, a avertizat Nicolai Tangen, directorul general al Norges Bank Investment Management (NBIM), fondul suveran al Norvegiei, evaluat la aproximativ 2.000 de miliarde de dolari. \u00centr-un interviu acordat CNBC, \u00een marja conferin\u0163ei anuale Euronext de la Paris, Tangen a subliniat c\u0103 Europa trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi unifice pie\u0163ele de capital pentru a r\u0103m\u00e2ne competitiv\u0103 la nivel global. \u201dPie\u0163ele de capital trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi revin\u0103. C\u00e2\u015ftig\u0103torul ia totul. Investitorii merg acolo unde lichiditatea este mai mare \u015fi evalu\u0103rile sunt mai atractive\u201d, a declarat acesta. Potrivit lui Tangen, fragmentarea actual\u0103 a pie\u0163elor europene \u00eempiedic\u0103 fluxurile eficiente de capital \u015fi reduce atractivitatea regiunii pentru investitori. El a avertizat c\u0103, \u00een lipsa unor reforme, Europa risc\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u015fi mai mult \u00een urma Statelor Unite. Datele NBIM reflect\u0103 deja aceast\u0103 tendin\u0163\u0103: \u00een ultimul deceniu, ponderea ac\u0163iunilor europene \u00een portofoliul fondului a sc\u0103zut de la 41% la 21%, \u00een timp ce investi\u0163iile \u00een ac\u0163iuni americane au crescut de la 37% la aproximativ 55%. Aproape 40% din portofoliul fondului este acum alocat pie\u0163ei americane, cu participa\u0163ii importante \u00een companii precum Nvidia, Apple \u015fi Microsoft. Tangen a subliniat c\u0103 Europa are nevoie de armonizarea legisla\u0163iei financiare \u015fi corporative, reguli mai unitare \u015fi mecanisme mai eficiente pentru facilitarea tranzac\u0163iilor transfrontaliere. \u201dNu putem avea o pia\u0163\u0103 de capital at\u00e2t de fragmentat\u0103. Nu vom avea lichiditate \u015fi nici profunzime\u201d, a spus acesta. Apeluri similare au venit \u015fi din partea altor lideri interna\u0163ionali. \u00cen luna ianuarie, directorul general al Fondului Monetar Interna\u0163ional, Kristalina Georgieva, a cerut finalizarea uniunii pie\u0163elor de capital, precum \u015fi accelerarea investi\u0163iilor \u00een inovare \u015fi energie. \u00cen acela\u015fi timp, Tangen a remarcat rezilien\u0163a surprinz\u0103toare a pie\u0163elor financiare \u00een contextul r\u0103zboiului dintre SUA \u015fi Iran, \u00een ciuda cre\u015fterii pre\u0163urilor la energie. \u201dSuntem surprin\u015fi c\u0103 pie\u0163ele sunt at\u00e2t de stabile \u015fi nu au reac\u0163ionat mai puternic, av\u00e2nd \u00een vedere riscurile evidente\u201d, a spus el.<\/p>\n
ANPC a dat amenzi de peste 1,49 milioane lei la benzin\u0103rii<\/strong><\/p>\nAutoritatea Na\u021bional\u0103 pentru Protec\u021bia Consumatorilor (ANPC) a efectuat controale pe 5 martie 2026 la sta\u021biile de distribu\u021bie a carburan\u021bilor, iar \u00een urma verific\u0103rilor au fost aplicate 245 de amenzi contraven\u021bionale, \u00een valoare total\u0103 de peste 1,49 milioane lei, conform unui comunicat de pres\u0103. ‘Potrivit cadrului legal aplicabil, \u00een perioadele de mobilizare, stare de r\u0103zboi, stare de urgen\u021b\u0103, stare de alert\u0103 sau alte situa\u021bii de criz\u0103 stabilite prin acte normative, ANPC poate interveni pentru produsele, categoriile de produse sau serviciile stabilite ca fiind \u00een situa\u021bie de risc speculativ. \u00cen aceste condi\u021bii, sunt strict interzise practicile care afecteaz\u0103 consumatorul, precum: practicarea unor pre\u021buri nejustificat de mari; limitarea nejustificat\u0103 a produc\u021biei sau a v\u00e2nz\u0103rilor; acumularea \u0219i rev\u00e2nzarea produselor la pre\u021buri crescute nejustificat’, se arat\u0103 \u00een comunicat. Potrivit sursei citate, controalele au vizat patru categorii principale, \u00een cadrul c\u0103rora au fost identificate neconformit\u0103\u021bi. Astfel, la carburan\u021bi \u0219i produse conexe s-a constatat neafi\u0219area pre\u021bului carburantului la loc vizibil \/ la pomp\u0103; totemuri de informare a pre\u021burilor nefunc\u021bionale; lipsa informa\u021biilor privind caracteristicile combustibililor comercializa\u021bi (ex. procent etanol); afi\u0219area unor afirma\u021bii comerciale nejustificate (ex. ‘garant\u0103m cea mai mare cifr\u0103 cetanic\u0103 produs\u0103 \u00een Rom\u00e2nia’); documenta\u021bie privind calitatea carburan\u021bilor incomplet\u0103 sau inaccesibil\u0103; scurgeri de combustibil, pistoale defecte \u0219i paviment neigienizat. La produse alimentare, ANPC a constatat lipsa traducerii complete a etichetelor \u00een limba rom\u00e2n\u0103; produse cu data durabilit\u0103\u021bii minimale dep\u0103\u0219it\u0103 sau ambalaje deteriorate; fructe \u0219i legume depreciate sau cu mucegai; neafi\u0219area corect\u0103 a pre\u021burilor sau a pre\u021bului pe unitatea de m\u0103sur\u0103; depozitare necorespunz\u0103toare \u0219i vitrine frigorifice neigienizate. \u00cen cazul serviciilor alimentare (fast-food \/ alimenta\u021bie public\u0103) institu\u021bia a identificat urm\u0103toarele neconformit\u0103\u021bi: lipsa inform\u0103rii privind alergenii; etichetare incorect\u0103 a produselor; nerespectarea temperaturilor de p\u0103strare pentru produse \u0219i materii prime; agregate frigorifice, cuptoare \u0219i ustensile neigienizate; proceduri nesigure \u00een zona de preparare a alimentelor.<\/p>\n
Fran\u0163a transmite c\u0103 UK ar fi primit\u0103 \u201dcu bra\u0163ele deschise\u201d \u00een pia\u0163a unic\u0103 a UE<\/strong><\/p>\nniunea European\u0103 ar primi Marea Britanie \u201dcu bra\u0163ele deschise\u201d dac\u0103 aceasta ar decide s\u0103 revin\u0103 \u00een pia\u0163a unic\u0103, a declarat mar\u0163i ministrul francez de Externe, Jean-No\u00ebl Barrot, \u00een contextul \u00een care Londra \u00eencearc\u0103 s\u0103 relanseze rela\u0163iile cu blocul comunitar, relateaz\u0103 Reuters. Declara\u0163iile au fost f\u0103cute la un eveniment organizat la Berlin, al\u0103turi de omologul s\u0103u german, \u015fi vin dup\u0103 ce ministrul britanic de Finan\u0163e, Rachel Reeves, a afirmat c\u0103 Regatul Unit este dispus s\u0103 se alinieze la numeroase reguli economice ale Uniunii Europene pentru a stimula cre\u015fterea economic\u0103. \u201dPrivim c\u0103tre prietenii no\u015ftri britanici, care vorbesc despre resetarea rela\u0163iilor, despre aliniere \u015fi chiar despre ideea unei uniuni vamale. Dac\u0103 sunt preg\u0103ti\u0163i s\u0103 revin\u0103 \u00een pia\u0163a unic\u0103, cu toate drepturile \u015fi obliga\u0163iile aferente, vor fi primi\u0163i cu bra\u0163ele deschise\u201d, a declarat Barrot. Guvernul laburist condus de premierul Keir Starmer a devenit tot mai vocal \u00een ceea ce prive\u015fte costurile economice ale Brexitului, realizat \u00een 2020 dup\u0103 referendumul din 2016. Totu\u015fi, executivul britanic a exclus p\u00e2n\u0103 acum revenirea \u00een pia\u0163a unic\u0103 sau aderarea la o uniune vamal\u0103.<\/p>\n
Site-urile mici, cele mai afectate de sc\u0103derea general\u0103 a traficului web<\/strong><\/p>\nSc\u0103derea traficului generat de motoarele de c\u0103utare, \u00een special de Google, afecteaz\u0103 toate site-urile web, \u00eens\u0103, cel mai afectate sunt site-urile mici. Conform unui studiu publicat de Chartbeat, \u00een ultimii doi ani, traficul site-urilor mici (sub 10.000 de afi\u015f\u0103ri pe zi) din motoarele de c\u0103utare s-a redus cu 60%. \u00cen cazul site-urilor medii (10.000 – 1000.000 de afi\u015f\u0103ri pe zi) sc\u0103derea traficului din motoarele de c\u0103utare este de 47%. \u00cen fine, site-urile mari (peste 100.000 de afi\u015f\u0103ri pe zi) \u00eenregistreaz\u0103 o sc\u0103dere a acestei categorii de trafic cu 22%. Cifrele sugereaz\u0103 c\u0103 site-urile mari reu\u015fesc s\u0103 reziste mai bine tendin\u0163ei de sc\u0103dere a traficul din motoarele de c\u0103utare, \u00een vreme ce site-urile mai mici sunt mult mai afectate. Sc\u0103derea traficului din motoarele de c\u0103utare este cauzat\u0103 de cre\u015fterea \u00een popularitate a chatbo\u0163ilor de inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103. Traficul generat de ace\u015ftia a crescut cu 200% \u00een aceea\u015fi perioad\u0103, dar reprezint\u0103 sub 1% din tot traficul.<\/p>\n
OpenAI lanseaz\u0103 GPT-5.4 mini \u015fi nano<\/strong><\/p>\nLa doar dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 ce a lansat modelul GPT-5.4, OpenAI anun\u0163\u0103 dou\u0103 nou\u0103 versiuni ale acestuia, numite mini \u015fi nano. La fel ca \u00een cazul modelului principal din aceast\u0103 serie, versiunile mini \u015fi nano sunt promovate ca fiind bune \u00een special pentru programare \u015fi sarcinile care presupun a\u015fa-zisul ra\u0163ionament al AI-ului. GPT-5.4 mini, despre care produc\u0103torul spune c\u0103 se apropie ca performan\u0163\u0103 de flagship-ul seriei, va fi disponibil inclusiv pentru utilizatorii care nu pl\u0103tesc abonament. Utilizatorii versiunii gratuite vor putea apela la noul mini select\u00e2nd op\u0163iunea Thinking din meniul aplica\u0163iei. \u00cen cazul abona\u0163ilor, la mini se va apela atunci c\u00e2nd vor expira folosirile GPT-5.4 incluse \u00een abonament. OpenAI \u0163ine s\u0103 sublinieze c\u0103 GPT-5.4 mini este superior lui GPT-5.0 c\u00e2nd vine vorba de ra\u0163ionare \u015fi \u00een\u0163elegerea comenzilor multimodale, care presupun parcurgerea textelor, vocii, imaginilor \u015fi a film\u0103rilor video.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nImport<\/strong>V\u00e2nd MATIZ, stare bun\u0103 de func\u021bionare,…<\/span>23.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nDecese<\/strong>”Adev\u0103rat, adev\u0103rat v\u0103 spun c\u0103 cine…<\/span>19.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nVanzari diverse<\/strong>Capturi in cantitati mici de pe sectorul Dunarii…<\/span>19.03.2026 , Gala\u021bi , Gala\u021bi<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/anaf-lanseaza-platforma-elicitatiianaf-vrancenii-pot-cumpara-online-bunuri-confiscate-sau-executate-silit\/mediaPool\/uSndo18.jpg\")
<\/a><\/div>\nANAF lanseaz\u0103 platforma eLicita\u021biiANAF: Vr\u00e2ncenii pot cump\u0103ra online bunuri confiscate sau executate silit<\/a><\/h2>\nPaul Petrache<\/a>, 24 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/mozaic-Stiri-economice-chisalita-fermierii-renunta-la-lucrarile-agricole-din-cauza-costurilor\/mediaPool\/uSpyi9H.jpg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Chis\u0103li\u021b\u0103: Fermierii renun\u021b\u0103 la lucr\u0103rile agricole din cauza costurilor<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 24 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/mozaic-Stiri-economice-motorina-standard-a-sarit-de-10-leil.-plafonarea-marjelor-va-conduce-la-scaderea-preturilor\/mediaPool\/uR5z2cJ.jpg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Motorina standard a s\u0103rit de 10 lei\/l. Plafonarea marjelor va conduce la sc\u0103derea pre\u021burilor?<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 24 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/calendarul-zilei---26-martie-momente-definitorii-pentru-romania-si-lume.-ziua-in-care-carol-i-devine-primul-rege-al-romaniei\/mediaPool\/u3E5Bev.jpg\")
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei \u2013 26 martie: Momente definitorii pentru Rom\u00e2nia \u0219i lume. Ziua \u00een care Carol I devine primul rege al Rom\u00e2niei<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 26 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/actualitatea\/stiri-locale\/prima-pagina-a-editiei-tiparite-a-ziarului-de-vrancea-de-astazi-25-martie-2026\/mediaPool\/ue9CdQp.png\")
<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de ast\u0103zi 25 martie 2026 – Scandaluri, investi\u021bii \u0219i istorie<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 25 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/calendarul-zilei-de-25-martie-repere-istorice-si-personalitati-care-au-marcat-lumea-in-atentia-cititorilor-din-vrancea\/mediaPool\/ungORi0.jpg\")
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 25 martie: Repere istorice \u0219i personalit\u0103\u021bi care au marcat lumea, \u00een aten\u021bia cititorilor ZdV<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 25 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nVANZARI DIVERSE<\/strong>Scrumbii proaspete ( cantitati mici ) superioare ,…<\/span>19.03.2026 , Gala\u021bi , Gala\u021bi<\/span><\/a><\/div>\nVANZARI DIVERSE<\/strong>V\u00e2nd pat o persoan\u0103, cu saltea (1500 lei),…<\/span>10.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri ap 3 camere<\/strong>Vand apartament \u00een Foc\u0219ani 3 camere la…<\/span>04.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
\n |<\/em><\/div>\n
<\/a><\/p>\nRodica Condurache<\/a><\/h5>\n17 mar 2026<\/span>508 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/a><\/div>\nDe\u0219eul a devenit resurs\u0103, iar aceast\u0103 resurs\u0103 am p\u0103strat-o aici, \u00een Rom\u00e2nia, pentru a fi valorificat\u0103 \u00een continuare, arat\u0103 Gemma Webb, CEO al RetuRo<\/p>\n
Rom\u00e2nia a construit aceast\u0103 infrastructur\u0103 de economie circular\u0103 – SGR – de la zero \u0219i a devenit un etalon at\u00e2t la nivel na\u021bional, c\u00e2t \u0219i interna\u021bional, a declarat, miercuri, la evenimentul Resource Recovery Summit 2026, Gemma Webb, CEO al RetuRo. ‘\u00cen calitate de CEO al RetuRo de trei ani \u0219i jum\u0103tate, am avut privilegiul de a conduce cea mai mare ini\u021biativ\u0103 de economie circular\u0103 din Rom\u00e2nia, de la concep\u021bie la implementare \u0219i p\u00e2n\u0103 la sistemul stabil pe care \u00eel avem ast\u0103zi. Sistemul de Garan\u021bie-Returnare din Rom\u00e2nia genereaz\u0103, \u00een prezent, un impact economic, de mediu \u0219i societal semnificativ la nivel na\u021bional. \u00cen mai pu\u021bin de trei ani de func\u021bionare, am colectat peste nou\u0103 miliarde de ambalaje \u0219i am v\u00e2ndut peste 650.000 de tone de materiale c\u0103tre reciclatori. \u00cen 2025, anul doi de activitate, am atins o rat\u0103 de colectare de 83% \u0219i am v\u00e2ndut 95% din aceste materiale c\u0103tre reciclatori, pentru a fi reintroduse \u00een circuit prin reciclare \u0219i reutilizare ulterioar\u0103. Economia noastr\u0103 circular\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 doar reciclare, ci se afl\u0103 la intersec\u021bia dintre mediu, economie, comer\u021b \u0219i industrie. Prin asigurarea unei surse locale \u0219i stabile de PET, aluminiu \u0219i sticl\u0103, am redus dependen\u021ba de importuri \u0219i am consolidat industria rom\u00e2neasc\u0103. De\u0219eul a devenit resurs\u0103, iar aceast\u0103 resurs\u0103 am p\u0103strat-o aici, \u00een Rom\u00e2nia, pentru a fi valorificat\u0103 \u00een continuare. Sistemul SGR din Rom\u00e2nia a devenit un etalon \u00een sector, at\u00e2t la nivel na\u021bional, c\u00e2t \u0219i interna\u021bional (…) Rom\u00e2nia a construit aceast\u0103 infrastructur\u0103 de economie circular\u0103 de la zero \u0219i cred cu t\u0103rie c\u0103 modelul nostru poate inspira \u0219i alte \u021b\u0103ri din UE’, a subliniat Webb. Aceasta a ad\u0103ugat c\u0103, pentru implementarea unui astfel de proiect e nevoie de politici publice solide, dar \u0219i de predictibilitate. ‘Ambi\u021bia nu este suficient\u0103. Ai nevoie de politici solide, de implementare consecvent\u0103 \u0219i de un mediu reglementator predictibil, pentru c\u0103 nu po\u021bi construi dac\u0103 regulile se schimb\u0103 permanent. Ceea ce avem \u00een Rom\u00e2nia este un cadru reglementar consistent, predictibil \u0219i sustenabil – \u0219i acesta este elementul-cheie, pentru c\u0103 viziunea f\u0103r\u0103 structur\u0103 nu aduce scalabilitate. \u00cen ultimii trei ani, am lucrat ‘m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103’ cu autorit\u0103\u021bile, cu deschidere \u0219i transparen\u021b\u0103 total\u0103 – \u0219i acest lucru a fost extrem de important pentru succesul sistemului. De aici vine a doua lec\u021bie: colaborarea. SGR nu \u00eenseamn\u0103 doar infrastructur\u0103 de date \u0219i re\u021bea logistic\u0103, de\u0219i acestea sunt, desigur, esen\u021biale. \u00cenainte de toate, este vorba despre \u00eencredere \u00eentre Guvern, industrie \u0219i consumatori’, a punctat \u0219efa RetuRo. \u00cen opinia Gemmei Webb, din punct de vedere social, SGR a generat o schimbare cultural\u0103 semnificativ\u0103 \u00een privin\u021ba comportamentului responsabil fa\u021b\u0103 de reciclare \u0219i mediu \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Anul acesta vor fi finaliza\u021bi 250 de km de autostrad\u0103 \u0219i drumuri expres<\/strong><\/p>\nl \u00een ceea ce prive\u0219te Autostrada A7, ministrul Transporturilor a precizat c\u0103 tronsonul p\u00e2n\u0103 la Pa\u0219cani ar urma s\u0103 fie finalizat p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul lunii august<\/p>\n
Bugetul Ministerului Transporturilor pentru 2026 este unul modest, fiind necesare fonduri suplimentare la rectificarea bugetar\u0103 din var\u0103 pentru acoperirea proiectelor \u00een derulare \u0219i a celor noi, a declarat mar\u021bi ministrul Ciprian \u0218erban, la finalul audierilor din Parlament. El a precizat c\u0103, p\u00e2n\u0103 la finalul acestui an, ar putea fi finaliza\u021bi aproximativ 250-255 de kilometri de autostr\u0103zi \u0219i drumuri expres. ‘Bugetul Ministerului Transporturilor este unul modest. Nu pot s\u0103 spun c\u0103 este un buget bun, pentru c\u0103 aveam nevoie de mai mul\u021bi bani. Dac\u0103 ini\u021bial am plecat de la o sum\u0103 propus\u0103 de 36 de miliarde lei, am ajuns la 42,014 miliarde lei, la care mai ad\u0103ug\u0103m \u00eenc\u0103 1 miliard. Anul acesta estim\u0103m 1 miliard lei de execu\u021bie din programul SAFE, banii pentru avansuri. A\u0219tept\u0103m cu interes rectificarea din var\u0103, s\u0103 putem completa sumele necesare pentru a acoperi toate proiectele pe care le avem \u00een derulare sau proiectele noi pe care urmeaz\u0103 s\u0103 le finan\u021b\u0103m’, a afirmat ministrul. \u00centrebat despre modernizarea G\u0103rii de Nord, acesta a precizat c\u0103 exist\u0103 \u00een prezent un control \u00een desf\u0103\u0219urare \u0219i nu poate oferi detalii suplimentare. ‘La Gara de Nord este \u00een desf\u0103\u0219urare un control al Parchetului European (EPPO). Acolo nu a\u0219 vrea s\u0103 m\u0103 pronun\u021b, l\u0103s\u0103m organele abilitate s\u0103-\u0219i fac\u0103 treaba, dup\u0103 care vedem ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Sunt multe discu\u021bii privind reactualizarea pre\u021burilor’, a spus Ciprian \u0218erban. Referitor la infrastructura rutier\u0103, ministrul a men\u021bionat c\u0103, \u00een urma discu\u021biilor cu constructorii, \u00een special cu UMB, estim\u0103rile arat\u0103 c\u0103 p\u00e2n\u0103 la finalul anului vor fi finaliza\u021bi aproximativ 250-255 de kilometri de autostrad\u0103 \u0219i drumuri expres. ‘La finalul acestui an, dup\u0103 discu\u021biile pe care le-am avut cu cel mai mare constructor pe care \u00eel avem, \u0219i aici m\u0103 refer la UMB, estim\u0103m undeva \u00een jur de 250-255 de km de autostrad\u0103 \u0219i drumuri expres finalizate’, a afirmat ministrul Transporturilor, \u00eentrebat c\u00e2\u021bi kilometri noi de autostrad\u0103 ar putea avea Rom\u00e2nia la finalul acestui an. \u0218erban a ad\u0103ugat c\u0103 \u00een aceast\u0103 estimare sunt incluse \u0219i proiectele finan\u021bate prin programul SAFE. \u00cen ceea ce prive\u0219te Autostrada A7, oficialul a precizat c\u0103 tronsonul p\u00e2n\u0103 la Pa\u0219cani ar urma s\u0103 fie finalizat p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul lunii august, exist\u00e2nd \u00eens\u0103 unele dificult\u0103\u021bi punctuale. ‘Pe A7, dup\u0103 discu\u021bia pe care am avut-o cu constructorul, \u00eenchidem la finalul lunii august tot tronsonul p\u00e2n\u0103 la Pa\u0219cani. Nu ar trebui s\u0103 avem probleme. \u00centr-adev\u0103r, la Margina – Holdea, la acel tunel, mai avem ceva probleme cu sistemele de siguran\u021b\u0103 din cadrul tunelului. Sper\u0103m s\u0103 finaliz\u0103m \u0219i acolo p\u00e2n\u0103 la finalul august’, a ad\u0103ugat ministrul. Acesta a subliniat c\u0103 nu exist\u0103 riscul pierderii fondurilor, preciz\u00e2nd c\u0103 unele sume sunt din \u00eemprumuturi \u0219i nu din granturi.<\/p>\n
Medicul Mircea Beuran cere mai multe case de asigur<\/strong>\u0103ri de s\u0103n\u0103tate<\/strong><\/p>\nMircea Beuran, pre\u015fedintele Academiei de \u015etiin\u0163e Medicale, a declarat la Profit Health.forum c\u0103 sistemul de s\u0103n\u0103tate din Rom\u00e2nia ar trebui s\u0103 includ\u0103 o diversitate de case de asigur\u0103ri, at\u00e2t publice, c\u00e2t \u015fi private, ca parte a unei reforme fundamentate pe realit\u0103\u0163ile locale. “Sunt elemente care ar trebui fundamentate, \u015fi anume casele de asigur\u0103ri s\u0103 fie \u00een diversitate, publice \u015fi private”, a spus Beuran, preciz\u00e2nd c\u0103 tema a fost analizat\u0103 \u015fi \u00een perioadele \u00een care a ocupat func\u0163ii \u00een Ministerul S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii. Beuran a f\u0103cut referire la \u00eenceputurile organiz\u0103rii sistemului de asigur\u0103ri, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 Rom\u00e2nia s-a uitat ini\u0163ial, \u00een 1994, la modelul german. “C\u00e2nd am \u00eenceput, \u00een 1994, acest lucru, prima cas\u0103 cu care s-a discutat a fost casa german\u0103. Era la vremea aceea programul Bismarck”, a spus pre\u015fedintele Academiei de \u015etiin\u0163e Medicale, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 recomandarea primit\u0103 atunci a fost ca sistemul s\u0103 fie adaptat specificului na\u0163ional. \u00cen acela\u015fi timp, Beuran a spus c\u0103 studiile clinice pot aduce venituri suplimentare pentru sistemul medical. “Aceste studii clinice reprezint\u0103 un plus la bugetul pe care g\u00e2ndim s\u0103 fie \u015fi strategic, dar s\u0103 fie \u015fi suficient”, a declarat pre\u015fedintele Academiei de \u015etiin\u0163e Medicale, men\u0163ion\u00e2nd colaborarea cu Ministerul S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii. Beuran a spus c\u0103 dezvoltarea sistemului nu poate fi redus\u0103 la infrastructur\u0103 \u015fi echipamente. “Un sistem de s\u0103n\u0103tate modern nu se construie\u015fte doar cu spitale \u015fi aparatur\u0103. Se construie\u015fte cu oameni, cu \u015ftiin\u0163\u0103, cu date, cu respect \u015fi cu profesioni\u015fti”, a subliniat el. Pre\u015fedintele Academiei de \u015etiin\u0163e Medicale a ar\u0103tat c\u0103 preven\u0163ia \u015fi medicina bazat\u0103 pe dovezi trebuie tratate ca obliga\u0163ii, nu op\u0163iuni, \u015fi c\u0103 lipsa personalului bine preg\u0103tit \u015fi distribuit echilibrat la nivel na\u0163ional limiteaz\u0103 eficien\u0163a reformelor.<\/p>\n
\u015eeful celui mai mare fond suveran din lume avertizeaz\u0103: pie\u0163ele europene de capital sunt \u00een criz\u0103 <\/strong><\/p>\nPie\u0163ele europene de capital se confrunt\u0103 cu o problem\u0103 structural\u0103 major\u0103 \u015fi trebuie s\u0103 se reformeze urgent, a avertizat Nicolai Tangen, directorul general al Norges Bank Investment Management (NBIM), fondul suveran al Norvegiei, evaluat la aproximativ 2.000 de miliarde de dolari. \u00centr-un interviu acordat CNBC, \u00een marja conferin\u0163ei anuale Euronext de la Paris, Tangen a subliniat c\u0103 Europa trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi unifice pie\u0163ele de capital pentru a r\u0103m\u00e2ne competitiv\u0103 la nivel global. \u201dPie\u0163ele de capital trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi revin\u0103. C\u00e2\u015ftig\u0103torul ia totul. Investitorii merg acolo unde lichiditatea este mai mare \u015fi evalu\u0103rile sunt mai atractive\u201d, a declarat acesta. Potrivit lui Tangen, fragmentarea actual\u0103 a pie\u0163elor europene \u00eempiedic\u0103 fluxurile eficiente de capital \u015fi reduce atractivitatea regiunii pentru investitori. El a avertizat c\u0103, \u00een lipsa unor reforme, Europa risc\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u015fi mai mult \u00een urma Statelor Unite. Datele NBIM reflect\u0103 deja aceast\u0103 tendin\u0163\u0103: \u00een ultimul deceniu, ponderea ac\u0163iunilor europene \u00een portofoliul fondului a sc\u0103zut de la 41% la 21%, \u00een timp ce investi\u0163iile \u00een ac\u0163iuni americane au crescut de la 37% la aproximativ 55%. Aproape 40% din portofoliul fondului este acum alocat pie\u0163ei americane, cu participa\u0163ii importante \u00een companii precum Nvidia, Apple \u015fi Microsoft. Tangen a subliniat c\u0103 Europa are nevoie de armonizarea legisla\u0163iei financiare \u015fi corporative, reguli mai unitare \u015fi mecanisme mai eficiente pentru facilitarea tranzac\u0163iilor transfrontaliere. \u201dNu putem avea o pia\u0163\u0103 de capital at\u00e2t de fragmentat\u0103. Nu vom avea lichiditate \u015fi nici profunzime\u201d, a spus acesta. Apeluri similare au venit \u015fi din partea altor lideri interna\u0163ionali. \u00cen luna ianuarie, directorul general al Fondului Monetar Interna\u0163ional, Kristalina Georgieva, a cerut finalizarea uniunii pie\u0163elor de capital, precum \u015fi accelerarea investi\u0163iilor \u00een inovare \u015fi energie. \u00cen acela\u015fi timp, Tangen a remarcat rezilien\u0163a surprinz\u0103toare a pie\u0163elor financiare \u00een contextul r\u0103zboiului dintre SUA \u015fi Iran, \u00een ciuda cre\u015fterii pre\u0163urilor la energie. \u201dSuntem surprin\u015fi c\u0103 pie\u0163ele sunt at\u00e2t de stabile \u015fi nu au reac\u0163ionat mai puternic, av\u00e2nd \u00een vedere riscurile evidente\u201d, a spus el.<\/p>\n
ANPC a dat amenzi de peste 1,49 milioane lei la benzin\u0103rii<\/strong><\/p>\nAutoritatea Na\u021bional\u0103 pentru Protec\u021bia Consumatorilor (ANPC) a efectuat controale pe 5 martie 2026 la sta\u021biile de distribu\u021bie a carburan\u021bilor, iar \u00een urma verific\u0103rilor au fost aplicate 245 de amenzi contraven\u021bionale, \u00een valoare total\u0103 de peste 1,49 milioane lei, conform unui comunicat de pres\u0103. ‘Potrivit cadrului legal aplicabil, \u00een perioadele de mobilizare, stare de r\u0103zboi, stare de urgen\u021b\u0103, stare de alert\u0103 sau alte situa\u021bii de criz\u0103 stabilite prin acte normative, ANPC poate interveni pentru produsele, categoriile de produse sau serviciile stabilite ca fiind \u00een situa\u021bie de risc speculativ. \u00cen aceste condi\u021bii, sunt strict interzise practicile care afecteaz\u0103 consumatorul, precum: practicarea unor pre\u021buri nejustificat de mari; limitarea nejustificat\u0103 a produc\u021biei sau a v\u00e2nz\u0103rilor; acumularea \u0219i rev\u00e2nzarea produselor la pre\u021buri crescute nejustificat’, se arat\u0103 \u00een comunicat. Potrivit sursei citate, controalele au vizat patru categorii principale, \u00een cadrul c\u0103rora au fost identificate neconformit\u0103\u021bi. Astfel, la carburan\u021bi \u0219i produse conexe s-a constatat neafi\u0219area pre\u021bului carburantului la loc vizibil \/ la pomp\u0103; totemuri de informare a pre\u021burilor nefunc\u021bionale; lipsa informa\u021biilor privind caracteristicile combustibililor comercializa\u021bi (ex. procent etanol); afi\u0219area unor afirma\u021bii comerciale nejustificate (ex. ‘garant\u0103m cea mai mare cifr\u0103 cetanic\u0103 produs\u0103 \u00een Rom\u00e2nia’); documenta\u021bie privind calitatea carburan\u021bilor incomplet\u0103 sau inaccesibil\u0103; scurgeri de combustibil, pistoale defecte \u0219i paviment neigienizat. La produse alimentare, ANPC a constatat lipsa traducerii complete a etichetelor \u00een limba rom\u00e2n\u0103; produse cu data durabilit\u0103\u021bii minimale dep\u0103\u0219it\u0103 sau ambalaje deteriorate; fructe \u0219i legume depreciate sau cu mucegai; neafi\u0219area corect\u0103 a pre\u021burilor sau a pre\u021bului pe unitatea de m\u0103sur\u0103; depozitare necorespunz\u0103toare \u0219i vitrine frigorifice neigienizate. \u00cen cazul serviciilor alimentare (fast-food \/ alimenta\u021bie public\u0103) institu\u021bia a identificat urm\u0103toarele neconformit\u0103\u021bi: lipsa inform\u0103rii privind alergenii; etichetare incorect\u0103 a produselor; nerespectarea temperaturilor de p\u0103strare pentru produse \u0219i materii prime; agregate frigorifice, cuptoare \u0219i ustensile neigienizate; proceduri nesigure \u00een zona de preparare a alimentelor.<\/p>\n
Fran\u0163a transmite c\u0103 UK ar fi primit\u0103 \u201dcu bra\u0163ele deschise\u201d \u00een pia\u0163a unic\u0103 a UE<\/strong><\/p>\nniunea European\u0103 ar primi Marea Britanie \u201dcu bra\u0163ele deschise\u201d dac\u0103 aceasta ar decide s\u0103 revin\u0103 \u00een pia\u0163a unic\u0103, a declarat mar\u0163i ministrul francez de Externe, Jean-No\u00ebl Barrot, \u00een contextul \u00een care Londra \u00eencearc\u0103 s\u0103 relanseze rela\u0163iile cu blocul comunitar, relateaz\u0103 Reuters. Declara\u0163iile au fost f\u0103cute la un eveniment organizat la Berlin, al\u0103turi de omologul s\u0103u german, \u015fi vin dup\u0103 ce ministrul britanic de Finan\u0163e, Rachel Reeves, a afirmat c\u0103 Regatul Unit este dispus s\u0103 se alinieze la numeroase reguli economice ale Uniunii Europene pentru a stimula cre\u015fterea economic\u0103. \u201dPrivim c\u0103tre prietenii no\u015ftri britanici, care vorbesc despre resetarea rela\u0163iilor, despre aliniere \u015fi chiar despre ideea unei uniuni vamale. Dac\u0103 sunt preg\u0103ti\u0163i s\u0103 revin\u0103 \u00een pia\u0163a unic\u0103, cu toate drepturile \u015fi obliga\u0163iile aferente, vor fi primi\u0163i cu bra\u0163ele deschise\u201d, a declarat Barrot. Guvernul laburist condus de premierul Keir Starmer a devenit tot mai vocal \u00een ceea ce prive\u015fte costurile economice ale Brexitului, realizat \u00een 2020 dup\u0103 referendumul din 2016. Totu\u015fi, executivul britanic a exclus p\u00e2n\u0103 acum revenirea \u00een pia\u0163a unic\u0103 sau aderarea la o uniune vamal\u0103.<\/p>\n
Site-urile mici, cele mai afectate de sc\u0103derea general\u0103 a traficului web<\/strong><\/p>\nSc\u0103derea traficului generat de motoarele de c\u0103utare, \u00een special de Google, afecteaz\u0103 toate site-urile web, \u00eens\u0103, cel mai afectate sunt site-urile mici. Conform unui studiu publicat de Chartbeat, \u00een ultimii doi ani, traficul site-urilor mici (sub 10.000 de afi\u015f\u0103ri pe zi) din motoarele de c\u0103utare s-a redus cu 60%. \u00cen cazul site-urilor medii (10.000 – 1000.000 de afi\u015f\u0103ri pe zi) sc\u0103derea traficului din motoarele de c\u0103utare este de 47%. \u00cen fine, site-urile mari (peste 100.000 de afi\u015f\u0103ri pe zi) \u00eenregistreaz\u0103 o sc\u0103dere a acestei categorii de trafic cu 22%. Cifrele sugereaz\u0103 c\u0103 site-urile mari reu\u015fesc s\u0103 reziste mai bine tendin\u0163ei de sc\u0103dere a traficul din motoarele de c\u0103utare, \u00een vreme ce site-urile mai mici sunt mult mai afectate. Sc\u0103derea traficului din motoarele de c\u0103utare este cauzat\u0103 de cre\u015fterea \u00een popularitate a chatbo\u0163ilor de inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103. Traficul generat de ace\u015ftia a crescut cu 200% \u00een aceea\u015fi perioad\u0103, dar reprezint\u0103 sub 1% din tot traficul.<\/p>\n
OpenAI lanseaz\u0103 GPT-5.4 mini \u015fi nano<\/strong><\/p>\nLa doar dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 ce a lansat modelul GPT-5.4, OpenAI anun\u0163\u0103 dou\u0103 nou\u0103 versiuni ale acestuia, numite mini \u015fi nano. La fel ca \u00een cazul modelului principal din aceast\u0103 serie, versiunile mini \u015fi nano sunt promovate ca fiind bune \u00een special pentru programare \u015fi sarcinile care presupun a\u015fa-zisul ra\u0163ionament al AI-ului. GPT-5.4 mini, despre care produc\u0103torul spune c\u0103 se apropie ca performan\u0163\u0103 de flagship-ul seriei, va fi disponibil inclusiv pentru utilizatorii care nu pl\u0103tesc abonament. Utilizatorii versiunii gratuite vor putea apela la noul mini select\u00e2nd op\u0163iunea Thinking din meniul aplica\u0163iei. \u00cen cazul abona\u0163ilor, la mini se va apela atunci c\u00e2nd vor expira folosirile GPT-5.4 incluse \u00een abonament. OpenAI \u0163ine s\u0103 sublinieze c\u0103 GPT-5.4 mini este superior lui GPT-5.0 c\u00e2nd vine vorba de ra\u0163ionare \u015fi \u00een\u0163elegerea comenzilor multimodale, care presupun parcurgerea textelor, vocii, imaginilor \u015fi a film\u0103rilor video.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nImport<\/strong>V\u00e2nd MATIZ, stare bun\u0103 de func\u021bionare,…<\/span>23.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nDecese<\/strong>”Adev\u0103rat, adev\u0103rat v\u0103 spun c\u0103 cine…<\/span>19.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nVanzari diverse<\/strong>Capturi in cantitati mici de pe sectorul Dunarii…<\/span>19.03.2026 , Gala\u021bi , Gala\u021bi<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nANAF lanseaz\u0103 platforma eLicita\u021biiANAF: Vr\u00e2ncenii pot cump\u0103ra online bunuri confiscate sau executate silit<\/a><\/h2>\nPaul Petrache<\/a>, 24 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Chis\u0103li\u021b\u0103: Fermierii renun\u021b\u0103 la lucr\u0103rile agricole din cauza costurilor<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 24 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Motorina standard a s\u0103rit de 10 lei\/l. Plafonarea marjelor va conduce la sc\u0103derea pre\u021burilor?<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 24 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nCalendarul zilei \u2013 26 martie: Momente definitorii pentru Rom\u00e2nia \u0219i lume. Ziua \u00een care Carol I devine primul rege al Rom\u00e2niei<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 26 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de ast\u0103zi 25 martie 2026 – Scandaluri, investi\u021bii \u0219i istorie<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 25 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 25 martie: Repere istorice \u0219i personalit\u0103\u021bi care au marcat lumea, \u00een aten\u021bia cititorilor ZdV<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 25 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nVANZARI DIVERSE<\/strong>Scrumbii proaspete ( cantitati mici ) superioare ,…<\/span>19.03.2026 , Gala\u021bi , Gala\u021bi<\/span><\/a><\/div>\nVANZARI DIVERSE<\/strong>V\u00e2nd pat o persoan\u0103, cu saltea (1500 lei),…<\/span>10.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri ap 3 camere<\/strong>Vand apartament \u00een Foc\u0219ani 3 camere la…<\/span>04.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
<\/a><\/div>\nDe\u0219eul a devenit resurs\u0103, iar aceast\u0103 resurs\u0103 am p\u0103strat-o aici, \u00een Rom\u00e2nia, pentru a fi valorificat\u0103 \u00een continuare, arat\u0103 Gemma Webb, CEO al RetuRo<\/p>\n
Rom\u00e2nia a construit aceast\u0103 infrastructur\u0103 de economie circular\u0103 – SGR – de la zero \u0219i a devenit un etalon at\u00e2t la nivel na\u021bional, c\u00e2t \u0219i interna\u021bional, a declarat, miercuri, la evenimentul Resource Recovery Summit 2026, Gemma Webb, CEO al RetuRo. ‘\u00cen calitate de CEO al RetuRo de trei ani \u0219i jum\u0103tate, am avut privilegiul de a conduce cea mai mare ini\u021biativ\u0103 de economie circular\u0103 din Rom\u00e2nia, de la concep\u021bie la implementare \u0219i p\u00e2n\u0103 la sistemul stabil pe care \u00eel avem ast\u0103zi. Sistemul de Garan\u021bie-Returnare din Rom\u00e2nia genereaz\u0103, \u00een prezent, un impact economic, de mediu \u0219i societal semnificativ la nivel na\u021bional. \u00cen mai pu\u021bin de trei ani de func\u021bionare, am colectat peste nou\u0103 miliarde de ambalaje \u0219i am v\u00e2ndut peste 650.000 de tone de materiale c\u0103tre reciclatori. \u00cen 2025, anul doi de activitate, am atins o rat\u0103 de colectare de 83% \u0219i am v\u00e2ndut 95% din aceste materiale c\u0103tre reciclatori, pentru a fi reintroduse \u00een circuit prin reciclare \u0219i reutilizare ulterioar\u0103. Economia noastr\u0103 circular\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 doar reciclare, ci se afl\u0103 la intersec\u021bia dintre mediu, economie, comer\u021b \u0219i industrie. Prin asigurarea unei surse locale \u0219i stabile de PET, aluminiu \u0219i sticl\u0103, am redus dependen\u021ba de importuri \u0219i am consolidat industria rom\u00e2neasc\u0103. De\u0219eul a devenit resurs\u0103, iar aceast\u0103 resurs\u0103 am p\u0103strat-o aici, \u00een Rom\u00e2nia, pentru a fi valorificat\u0103 \u00een continuare. Sistemul SGR din Rom\u00e2nia a devenit un etalon \u00een sector, at\u00e2t la nivel na\u021bional, c\u00e2t \u0219i interna\u021bional (…) Rom\u00e2nia a construit aceast\u0103 infrastructur\u0103 de economie circular\u0103 de la zero \u0219i cred cu t\u0103rie c\u0103 modelul nostru poate inspira \u0219i alte \u021b\u0103ri din UE’, a subliniat Webb. Aceasta a ad\u0103ugat c\u0103, pentru implementarea unui astfel de proiect e nevoie de politici publice solide, dar \u0219i de predictibilitate. ‘Ambi\u021bia nu este suficient\u0103. Ai nevoie de politici solide, de implementare consecvent\u0103 \u0219i de un mediu reglementator predictibil, pentru c\u0103 nu po\u021bi construi dac\u0103 regulile se schimb\u0103 permanent. Ceea ce avem \u00een Rom\u00e2nia este un cadru reglementar consistent, predictibil \u0219i sustenabil – \u0219i acesta este elementul-cheie, pentru c\u0103 viziunea f\u0103r\u0103 structur\u0103 nu aduce scalabilitate. \u00cen ultimii trei ani, am lucrat ‘m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103’ cu autorit\u0103\u021bile, cu deschidere \u0219i transparen\u021b\u0103 total\u0103 – \u0219i acest lucru a fost extrem de important pentru succesul sistemului. De aici vine a doua lec\u021bie: colaborarea. SGR nu \u00eenseamn\u0103 doar infrastructur\u0103 de date \u0219i re\u021bea logistic\u0103, de\u0219i acestea sunt, desigur, esen\u021biale. \u00cenainte de toate, este vorba despre \u00eencredere \u00eentre Guvern, industrie \u0219i consumatori’, a punctat \u0219efa RetuRo. \u00cen opinia Gemmei Webb, din punct de vedere social, SGR a generat o schimbare cultural\u0103 semnificativ\u0103 \u00een privin\u021ba comportamentului responsabil fa\u021b\u0103 de reciclare \u0219i mediu \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Anul acesta vor fi finaliza\u021bi 250 de km de autostrad\u0103 \u0219i drumuri expres<\/strong><\/p>\n l \u00een ceea ce prive\u0219te Autostrada A7, ministrul Transporturilor a precizat c\u0103 tronsonul p\u00e2n\u0103 la Pa\u0219cani ar urma s\u0103 fie finalizat p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul lunii august<\/p>\n Bugetul Ministerului Transporturilor pentru 2026 este unul modest, fiind necesare fonduri suplimentare la rectificarea bugetar\u0103 din var\u0103 pentru acoperirea proiectelor \u00een derulare \u0219i a celor noi, a declarat mar\u021bi ministrul Ciprian \u0218erban, la finalul audierilor din Parlament. El a precizat c\u0103, p\u00e2n\u0103 la finalul acestui an, ar putea fi finaliza\u021bi aproximativ 250-255 de kilometri de autostr\u0103zi \u0219i drumuri expres. ‘Bugetul Ministerului Transporturilor este unul modest. Nu pot s\u0103 spun c\u0103 este un buget bun, pentru c\u0103 aveam nevoie de mai mul\u021bi bani. Dac\u0103 ini\u021bial am plecat de la o sum\u0103 propus\u0103 de 36 de miliarde lei, am ajuns la 42,014 miliarde lei, la care mai ad\u0103ug\u0103m \u00eenc\u0103 1 miliard. Anul acesta estim\u0103m 1 miliard lei de execu\u021bie din programul SAFE, banii pentru avansuri. A\u0219tept\u0103m cu interes rectificarea din var\u0103, s\u0103 putem completa sumele necesare pentru a acoperi toate proiectele pe care le avem \u00een derulare sau proiectele noi pe care urmeaz\u0103 s\u0103 le finan\u021b\u0103m’, a afirmat ministrul. \u00centrebat despre modernizarea G\u0103rii de Nord, acesta a precizat c\u0103 exist\u0103 \u00een prezent un control \u00een desf\u0103\u0219urare \u0219i nu poate oferi detalii suplimentare. ‘La Gara de Nord este \u00een desf\u0103\u0219urare un control al Parchetului European (EPPO). Acolo nu a\u0219 vrea s\u0103 m\u0103 pronun\u021b, l\u0103s\u0103m organele abilitate s\u0103-\u0219i fac\u0103 treaba, dup\u0103 care vedem ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Sunt multe discu\u021bii privind reactualizarea pre\u021burilor’, a spus Ciprian \u0218erban. Referitor la infrastructura rutier\u0103, ministrul a men\u021bionat c\u0103, \u00een urma discu\u021biilor cu constructorii, \u00een special cu UMB, estim\u0103rile arat\u0103 c\u0103 p\u00e2n\u0103 la finalul anului vor fi finaliza\u021bi aproximativ 250-255 de kilometri de autostrad\u0103 \u0219i drumuri expres. ‘La finalul acestui an, dup\u0103 discu\u021biile pe care le-am avut cu cel mai mare constructor pe care \u00eel avem, \u0219i aici m\u0103 refer la UMB, estim\u0103m undeva \u00een jur de 250-255 de km de autostrad\u0103 \u0219i drumuri expres finalizate’, a afirmat ministrul Transporturilor, \u00eentrebat c\u00e2\u021bi kilometri noi de autostrad\u0103 ar putea avea Rom\u00e2nia la finalul acestui an. \u0218erban a ad\u0103ugat c\u0103 \u00een aceast\u0103 estimare sunt incluse \u0219i proiectele finan\u021bate prin programul SAFE. \u00cen ceea ce prive\u0219te Autostrada A7, oficialul a precizat c\u0103 tronsonul p\u00e2n\u0103 la Pa\u0219cani ar urma s\u0103 fie finalizat p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul lunii august, exist\u00e2nd \u00eens\u0103 unele dificult\u0103\u021bi punctuale. ‘Pe A7, dup\u0103 discu\u021bia pe care am avut-o cu constructorul, \u00eenchidem la finalul lunii august tot tronsonul p\u00e2n\u0103 la Pa\u0219cani. Nu ar trebui s\u0103 avem probleme. \u00centr-adev\u0103r, la Margina – Holdea, la acel tunel, mai avem ceva probleme cu sistemele de siguran\u021b\u0103 din cadrul tunelului. Sper\u0103m s\u0103 finaliz\u0103m \u0219i acolo p\u00e2n\u0103 la finalul august’, a ad\u0103ugat ministrul. Acesta a subliniat c\u0103 nu exist\u0103 riscul pierderii fondurilor, preciz\u00e2nd c\u0103 unele sume sunt din \u00eemprumuturi \u0219i nu din granturi.<\/p>\n Medicul Mircea Beuran cere mai multe case de asigur<\/strong>\u0103ri de s\u0103n\u0103tate<\/strong><\/p>\n Mircea Beuran, pre\u015fedintele Academiei de \u015etiin\u0163e Medicale, a declarat la Profit Health.forum c\u0103 sistemul de s\u0103n\u0103tate din Rom\u00e2nia ar trebui s\u0103 includ\u0103 o diversitate de case de asigur\u0103ri, at\u00e2t publice, c\u00e2t \u015fi private, ca parte a unei reforme fundamentate pe realit\u0103\u0163ile locale. “Sunt elemente care ar trebui fundamentate, \u015fi anume casele de asigur\u0103ri s\u0103 fie \u00een diversitate, publice \u015fi private”, a spus Beuran, preciz\u00e2nd c\u0103 tema a fost analizat\u0103 \u015fi \u00een perioadele \u00een care a ocupat func\u0163ii \u00een Ministerul S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii. Beuran a f\u0103cut referire la \u00eenceputurile organiz\u0103rii sistemului de asigur\u0103ri, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 Rom\u00e2nia s-a uitat ini\u0163ial, \u00een 1994, la modelul german. “C\u00e2nd am \u00eenceput, \u00een 1994, acest lucru, prima cas\u0103 cu care s-a discutat a fost casa german\u0103. Era la vremea aceea programul Bismarck”, a spus pre\u015fedintele Academiei de \u015etiin\u0163e Medicale, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 recomandarea primit\u0103 atunci a fost ca sistemul s\u0103 fie adaptat specificului na\u0163ional. \u00cen acela\u015fi timp, Beuran a spus c\u0103 studiile clinice pot aduce venituri suplimentare pentru sistemul medical. “Aceste studii clinice reprezint\u0103 un plus la bugetul pe care g\u00e2ndim s\u0103 fie \u015fi strategic, dar s\u0103 fie \u015fi suficient”, a declarat pre\u015fedintele Academiei de \u015etiin\u0163e Medicale, men\u0163ion\u00e2nd colaborarea cu Ministerul S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii. Beuran a spus c\u0103 dezvoltarea sistemului nu poate fi redus\u0103 la infrastructur\u0103 \u015fi echipamente. “Un sistem de s\u0103n\u0103tate modern nu se construie\u015fte doar cu spitale \u015fi aparatur\u0103. Se construie\u015fte cu oameni, cu \u015ftiin\u0163\u0103, cu date, cu respect \u015fi cu profesioni\u015fti”, a subliniat el. Pre\u015fedintele Academiei de \u015etiin\u0163e Medicale a ar\u0103tat c\u0103 preven\u0163ia \u015fi medicina bazat\u0103 pe dovezi trebuie tratate ca obliga\u0163ii, nu op\u0163iuni, \u015fi c\u0103 lipsa personalului bine preg\u0103tit \u015fi distribuit echilibrat la nivel na\u0163ional limiteaz\u0103 eficien\u0163a reformelor.<\/p>\n \u015eeful celui mai mare fond suveran din lume avertizeaz\u0103: pie\u0163ele europene de capital sunt \u00een criz\u0103 <\/strong><\/p>\n Pie\u0163ele europene de capital se confrunt\u0103 cu o problem\u0103 structural\u0103 major\u0103 \u015fi trebuie s\u0103 se reformeze urgent, a avertizat Nicolai Tangen, directorul general al Norges Bank Investment Management (NBIM), fondul suveran al Norvegiei, evaluat la aproximativ 2.000 de miliarde de dolari. \u00centr-un interviu acordat CNBC, \u00een marja conferin\u0163ei anuale Euronext de la Paris, Tangen a subliniat c\u0103 Europa trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi unifice pie\u0163ele de capital pentru a r\u0103m\u00e2ne competitiv\u0103 la nivel global. \u201dPie\u0163ele de capital trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi revin\u0103. C\u00e2\u015ftig\u0103torul ia totul. Investitorii merg acolo unde lichiditatea este mai mare \u015fi evalu\u0103rile sunt mai atractive\u201d, a declarat acesta. Potrivit lui Tangen, fragmentarea actual\u0103 a pie\u0163elor europene \u00eempiedic\u0103 fluxurile eficiente de capital \u015fi reduce atractivitatea regiunii pentru investitori. El a avertizat c\u0103, \u00een lipsa unor reforme, Europa risc\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u015fi mai mult \u00een urma Statelor Unite. Datele NBIM reflect\u0103 deja aceast\u0103 tendin\u0163\u0103: \u00een ultimul deceniu, ponderea ac\u0163iunilor europene \u00een portofoliul fondului a sc\u0103zut de la 41% la 21%, \u00een timp ce investi\u0163iile \u00een ac\u0163iuni americane au crescut de la 37% la aproximativ 55%. Aproape 40% din portofoliul fondului este acum alocat pie\u0163ei americane, cu participa\u0163ii importante \u00een companii precum Nvidia, Apple \u015fi Microsoft. Tangen a subliniat c\u0103 Europa are nevoie de armonizarea legisla\u0163iei financiare \u015fi corporative, reguli mai unitare \u015fi mecanisme mai eficiente pentru facilitarea tranzac\u0163iilor transfrontaliere. \u201dNu putem avea o pia\u0163\u0103 de capital at\u00e2t de fragmentat\u0103. Nu vom avea lichiditate \u015fi nici profunzime\u201d, a spus acesta. Apeluri similare au venit \u015fi din partea altor lideri interna\u0163ionali. \u00cen luna ianuarie, directorul general al Fondului Monetar Interna\u0163ional, Kristalina Georgieva, a cerut finalizarea uniunii pie\u0163elor de capital, precum \u015fi accelerarea investi\u0163iilor \u00een inovare \u015fi energie. \u00cen acela\u015fi timp, Tangen a remarcat rezilien\u0163a surprinz\u0103toare a pie\u0163elor financiare \u00een contextul r\u0103zboiului dintre SUA \u015fi Iran, \u00een ciuda cre\u015fterii pre\u0163urilor la energie. \u201dSuntem surprin\u015fi c\u0103 pie\u0163ele sunt at\u00e2t de stabile \u015fi nu au reac\u0163ionat mai puternic, av\u00e2nd \u00een vedere riscurile evidente\u201d, a spus el.<\/p>\n ANPC a dat amenzi de peste 1,49 milioane lei la benzin\u0103rii<\/strong><\/p>\n Autoritatea Na\u021bional\u0103 pentru Protec\u021bia Consumatorilor (ANPC) a efectuat controale pe 5 martie 2026 la sta\u021biile de distribu\u021bie a carburan\u021bilor, iar \u00een urma verific\u0103rilor au fost aplicate 245 de amenzi contraven\u021bionale, \u00een valoare total\u0103 de peste 1,49 milioane lei, conform unui comunicat de pres\u0103. ‘Potrivit cadrului legal aplicabil, \u00een perioadele de mobilizare, stare de r\u0103zboi, stare de urgen\u021b\u0103, stare de alert\u0103 sau alte situa\u021bii de criz\u0103 stabilite prin acte normative, ANPC poate interveni pentru produsele, categoriile de produse sau serviciile stabilite ca fiind \u00een situa\u021bie de risc speculativ. \u00cen aceste condi\u021bii, sunt strict interzise practicile care afecteaz\u0103 consumatorul, precum: practicarea unor pre\u021buri nejustificat de mari; limitarea nejustificat\u0103 a produc\u021biei sau a v\u00e2nz\u0103rilor; acumularea \u0219i rev\u00e2nzarea produselor la pre\u021buri crescute nejustificat’, se arat\u0103 \u00een comunicat. Potrivit sursei citate, controalele au vizat patru categorii principale, \u00een cadrul c\u0103rora au fost identificate neconformit\u0103\u021bi. Astfel, la carburan\u021bi \u0219i produse conexe s-a constatat neafi\u0219area pre\u021bului carburantului la loc vizibil \/ la pomp\u0103; totemuri de informare a pre\u021burilor nefunc\u021bionale; lipsa informa\u021biilor privind caracteristicile combustibililor comercializa\u021bi (ex. procent etanol); afi\u0219area unor afirma\u021bii comerciale nejustificate (ex. ‘garant\u0103m cea mai mare cifr\u0103 cetanic\u0103 produs\u0103 \u00een Rom\u00e2nia’); documenta\u021bie privind calitatea carburan\u021bilor incomplet\u0103 sau inaccesibil\u0103; scurgeri de combustibil, pistoale defecte \u0219i paviment neigienizat. La produse alimentare, ANPC a constatat lipsa traducerii complete a etichetelor \u00een limba rom\u00e2n\u0103; produse cu data durabilit\u0103\u021bii minimale dep\u0103\u0219it\u0103 sau ambalaje deteriorate; fructe \u0219i legume depreciate sau cu mucegai; neafi\u0219area corect\u0103 a pre\u021burilor sau a pre\u021bului pe unitatea de m\u0103sur\u0103; depozitare necorespunz\u0103toare \u0219i vitrine frigorifice neigienizate. \u00cen cazul serviciilor alimentare (fast-food \/ alimenta\u021bie public\u0103) institu\u021bia a identificat urm\u0103toarele neconformit\u0103\u021bi: lipsa inform\u0103rii privind alergenii; etichetare incorect\u0103 a produselor; nerespectarea temperaturilor de p\u0103strare pentru produse \u0219i materii prime; agregate frigorifice, cuptoare \u0219i ustensile neigienizate; proceduri nesigure \u00een zona de preparare a alimentelor.<\/p>\n Fran\u0163a transmite c\u0103 UK ar fi primit\u0103 \u201dcu bra\u0163ele deschise\u201d \u00een pia\u0163a unic\u0103 a UE<\/strong><\/p>\n niunea European\u0103 ar primi Marea Britanie \u201dcu bra\u0163ele deschise\u201d dac\u0103 aceasta ar decide s\u0103 revin\u0103 \u00een pia\u0163a unic\u0103, a declarat mar\u0163i ministrul francez de Externe, Jean-No\u00ebl Barrot, \u00een contextul \u00een care Londra \u00eencearc\u0103 s\u0103 relanseze rela\u0163iile cu blocul comunitar, relateaz\u0103 Reuters. Declara\u0163iile au fost f\u0103cute la un eveniment organizat la Berlin, al\u0103turi de omologul s\u0103u german, \u015fi vin dup\u0103 ce ministrul britanic de Finan\u0163e, Rachel Reeves, a afirmat c\u0103 Regatul Unit este dispus s\u0103 se alinieze la numeroase reguli economice ale Uniunii Europene pentru a stimula cre\u015fterea economic\u0103. \u201dPrivim c\u0103tre prietenii no\u015ftri britanici, care vorbesc despre resetarea rela\u0163iilor, despre aliniere \u015fi chiar despre ideea unei uniuni vamale. Dac\u0103 sunt preg\u0103ti\u0163i s\u0103 revin\u0103 \u00een pia\u0163a unic\u0103, cu toate drepturile \u015fi obliga\u0163iile aferente, vor fi primi\u0163i cu bra\u0163ele deschise\u201d, a declarat Barrot. Guvernul laburist condus de premierul Keir Starmer a devenit tot mai vocal \u00een ceea ce prive\u015fte costurile economice ale Brexitului, realizat \u00een 2020 dup\u0103 referendumul din 2016. Totu\u015fi, executivul britanic a exclus p\u00e2n\u0103 acum revenirea \u00een pia\u0163a unic\u0103 sau aderarea la o uniune vamal\u0103.<\/p>\n Site-urile mici, cele mai afectate de sc\u0103derea general\u0103 a traficului web<\/strong><\/p>\n Sc\u0103derea traficului generat de motoarele de c\u0103utare, \u00een special de Google, afecteaz\u0103 toate site-urile web, \u00eens\u0103, cel mai afectate sunt site-urile mici. Conform unui studiu publicat de Chartbeat, \u00een ultimii doi ani, traficul site-urilor mici (sub 10.000 de afi\u015f\u0103ri pe zi) din motoarele de c\u0103utare s-a redus cu 60%. \u00cen cazul site-urilor medii (10.000 – 1000.000 de afi\u015f\u0103ri pe zi) sc\u0103derea traficului din motoarele de c\u0103utare este de 47%. \u00cen fine, site-urile mari (peste 100.000 de afi\u015f\u0103ri pe zi) \u00eenregistreaz\u0103 o sc\u0103dere a acestei categorii de trafic cu 22%. Cifrele sugereaz\u0103 c\u0103 site-urile mari reu\u015fesc s\u0103 reziste mai bine tendin\u0163ei de sc\u0103dere a traficul din motoarele de c\u0103utare, \u00een vreme ce site-urile mai mici sunt mult mai afectate. Sc\u0103derea traficului din motoarele de c\u0103utare este cauzat\u0103 de cre\u015fterea \u00een popularitate a chatbo\u0163ilor de inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103. Traficul generat de ace\u015ftia a crescut cu 200% \u00een aceea\u015fi perioad\u0103, dar reprezint\u0103 sub 1% din tot traficul.<\/p>\n OpenAI lanseaz\u0103 GPT-5.4 mini \u015fi nano<\/strong><\/p>\n La doar dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 ce a lansat modelul GPT-5.4, OpenAI anun\u0163\u0103 dou\u0103 nou\u0103 versiuni ale acestuia, numite mini \u015fi nano. La fel ca \u00een cazul modelului principal din aceast\u0103 serie, versiunile mini \u015fi nano sunt promovate ca fiind bune \u00een special pentru programare \u015fi sarcinile care presupun a\u015fa-zisul ra\u0163ionament al AI-ului. GPT-5.4 mini, despre care produc\u0103torul spune c\u0103 se apropie ca performan\u0163\u0103 de flagship-ul seriei, va fi disponibil inclusiv pentru utilizatorii care nu pl\u0103tesc abonament. Utilizatorii versiunii gratuite vor putea apela la noul mini select\u00e2nd op\u0163iunea Thinking din meniul aplica\u0163iei. \u00cen cazul abona\u0163ilor, la mini se va apela atunci c\u00e2nd vor expira folosirile GPT-5.4 incluse \u00een abonament. OpenAI \u0163ine s\u0103 sublinieze c\u0103 GPT-5.4 mini este superior lui GPT-5.0 c\u00e2nd vine vorba de ra\u0163ionare \u015fi \u00een\u0163elegerea comenzilor multimodale, care presupun parcurgerea textelor, vocii, imaginilor \u015fi a film\u0103rilor video.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n
\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nANAF lanseaz\u0103 platforma eLicita\u021biiANAF: Vr\u00e2ncenii pot cump\u0103ra online bunuri confiscate sau executate silit<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Chis\u0103li\u021b\u0103: Fermierii renun\u021b\u0103 la lucr\u0103rile agricole din cauza costurilor<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Motorina standard a s\u0103rit de 10 lei\/l. Plafonarea marjelor va conduce la sc\u0103derea pre\u021burilor?<\/a><\/h2>\n
De acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei \u2013 26 martie: Momente definitorii pentru Rom\u00e2nia \u0219i lume. Ziua \u00een care Carol I devine primul rege al Rom\u00e2niei<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de ast\u0103zi 25 martie 2026 – Scandaluri, investi\u021bii \u0219i istorie<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 25 martie: Repere istorice \u0219i personalit\u0103\u021bi care au marcat lumea, \u00een aten\u021bia cititorilor ZdV<\/a><\/h2>\n
Anun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
Comentarii: 0<\/span><\/h3>\n
![](\"https:\/\/zdvs.cname.ro\/images\/loader_40.gif\")
<\/div>\n