Ast\u0103zi despre Ana Blandiana – Poeta care \u0219i-a schimbat numele pentru a ocoli \u0219icanele regimului – fiic\u0103 a unui preot condamnat politic, va realiza peste ani Memorialul de la Sighet – primul muzeu din lume dedicat victimelor comunismului<\/h1>\n\n\n Distribuie: \u00a0
\n |<\/em><\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/50_50\/articleAuthor\/ziarul-de-vrancea\/articleAuthor\/uMPfPxc.jpg\")
<\/a><\/p>\nZiarul de Vrancea<\/a><\/h5>\n25 mar 2026<\/span>33222 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/850_530\/astazi-despre-ana-blandiana---poeta-care-si-a-schimbat-numele-pentru-a-ocoli-sicanele-regimului---fiica-a-unui-preot-condamnat-politic-va-realiza-peste-ani-memorialul-de-la-sighet---primul-muzeu-din-lume-dedicat-victimelor-comunismului\/article\/mediaPool\/uGVTjWV.jpg\")
<\/a><\/div>\nOtilia Coman s-a n\u0103scut la 25 martie 1942 la Timi\u0219oara, ca fiic\u0103 a preotului ortodox<\/a> Gheorghe Coman, originar din Murani, Timi\u0219<\/a>. Dup\u0103 retrocedarea Ardealului de Nord \u00een 1944<\/a>, familia Coman s-a mutat la Oradea<\/a>, unde tat\u0103l poetei a slujit ca preot la Biserica cu Lun\u0103<\/a>, catedrala ortodox\u0103 din Oradea. Dup\u0103 instaurarea regimului comunist \u00een Rom\u00e2nia<\/a>, preotul Coman a fost arestat ca “du\u0219man al poporului”. Ca fiic\u0103 a unui de\u021binut politic, a trebuit s\u0103 a\u0219tepte patru ani p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd autorit\u0103\u021bile comuniste i-au permis \u00eenscrierea la Facultatea de Filologie din Cluj<\/a>.<\/p>\nPentru a ocoli \u0219icanele regimului, Otilia Coman \u0219i-a luat pseudonimul Ana Blandiana<\/em>, dup\u0103 numele satului natal al mamei, respectiv Blandiana, Alba<\/a>.<\/p>\nMemorialul de la Sighet este primul muzeu din lume dedicat victimelor comunismului, iar ini\u0163iativa a apar\u0163inut so\u0163ilor Ana Blandiana \u0219i Romulus Rusan, care \u00een 1993 au \u00eenaintat proiectul la Consiliul Europei. \u00cen 1994, cl\u0103direa a fost preluat\u0103 de Funda\u0163ia Academia Civic\u0103 \u00een vederea transform\u0103rii \u00een muzeu, iar lucr\u0103rile de reabilitare \u0219i amenajare au durat p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2000. Printr-o lege special\u0103 din 1997, este declarat \u201eansamblu de interes na\u0163ional\u201c, iar \u00een 1998 este nominalizat de Consiliul Europei printre primele trei locuri de cultivare a memoriei europene, \u00eemp\u0103r\u0163ind podiumul cu mult mai celebrele Auschwitz \u0219i Memorialul P\u0103cii din Normandia.(historia.ro)<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Citi\u021bi \u0219i: <\/strong>De la suflet la suflet Ana Blandiana – con\u015ftiin\u0163a unui neam \u00eembr\u00e2ncit mai mereu din istorie<\/a><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Ana Blandiana<\/strong> (Otilia Valeria Rusan, n. Coman<\/strong>; n. 25 martie<\/a>1942<\/a>,Timi\u0219oara<\/a>, Rom\u00e2nia<\/a>) este o scriitoare (autoare a 26 de c\u0103r\u021bi publicate \u00een rom\u00e2n\u0103 \u0219i a 60 de volume ap\u0103rute \u00een 26 de limbi) \u0219i lupt\u0103toare pentru libertate civic\u0103 din Rom\u00e2nia.<\/p>\n\u00cenainte de Revolu\u021bia din 1989<\/a>, i s-a luat \u00een trei r\u00e2nduri dreptul de a publica (1959-1964, 1985, 1988-1989), iar \u00een ultimii doi ani numele ei a fost interzis \u0219i c\u0103r\u021bile i-au fost scoase \u0219i din biblioteci. \u00cenainte de a deveni poet\u0103 a lucrat pe un \u0219antier de construc\u021bii, deoarece a fost persecutat\u0103 de regimul comunist, tat\u0103l ei fiind declarat chiabur<\/p>\ni s-a luat in trei randuri (1959-1964, 1985, 1988-1989) dreptul de a publica, iar in ultimii doi ani numele ei a fost interzis si cartile i-au fost scoase si din biblioteci. Poeziile ei interzise au fost difuzate in mii de exemplare, scrise de mana de cititori (singurul samizdat romanesc) si au fost traduse in numeroase limbi ca dovada a cenzurii din Romania. Importanta revista londoneza Index of Censorship i-a dedicat un numar special.<\/p>\n
Versuri Ana Blandiana – Eu cred<\/p>\n<\/p>\n
Eu cred<\/p>\n
<\/p>\n
Eu cred c\u0103 suntem un popor vegetal,<\/p>\n
De unde altfel lini\u015ftea<\/p>\n
\u00cen care a\u015ftept\u0103m desfrunzirea?<\/p>\n
De unde curajul<\/p>\n
De-a ne da drumul pe toboganul somnului<\/p>\n
https:\/\/Versuri.ro\/w\/hh17<\/p>\n
P\u00e2n\u0103 aproape de moarte,<\/p>\n
Cu siguran\u0163a<\/p>\n
C\u0103 vom mai fi \u00een stare s\u0103 ne na\u015ftem<\/p>\n
Din nou?<\/p>\n
Eu cred c\u0103 suntem un popor vegetal-<\/p>\n
Cine-a v\u0103zut vreodat\u0103<\/p>\n
Un copac revolt\u00e2ndu-se?<\/p>\n<\/div>\n
Eu cred<\/p>\n<\/p>\n
Eu cred<\/p>\n
<\/p>\n
Eu cred c\u0103 suntem un popor vegetal,<\/p>\n
De unde altfel lini\u015ftea<\/p>\n
\u00cen care a\u015ftept\u0103m desfrunzirea?<\/p>\n
De unde curajul<\/p>\n
De-a ne da drumul pe toboganul somnului<\/p>\n
https:\/\/Versuri.ro\/w\/hh17<\/p>\n
P\u00e2n\u0103 aproape de moarte,<\/p>\n
Cu siguran\u0163a<\/p>\n
C\u0103 vom mai fi \u00een stare s\u0103 ne na\u015ftem<\/p>\n
Din nou?<\/p>\n
Eu cred c\u0103 suntem un popor vegetal-<\/p>\n
Cine-a v\u0103zut vreodat\u0103<\/p>\n
Un copac revolt\u00e2ndu-se?<\/p>\n<\/div>\n
Eu cred<\/p>\n<\/p>\n
Eu cred<\/p>\n
<\/p>\n
Eu cred c\u0103 suntem un popor vegetal,<\/p>\n
De unde altfel lini\u015ftea<\/p>\n
\u00cen care a\u015ftept\u0103m desfrunzirea?<\/p>\n
De unde curajul<\/p>\n
De-a ne da drumul pe toboganul somnului<\/p>\n
https:\/\/Versuri.ro\/w\/hh17<\/p>\n
P\u00e2n\u0103 aproape de moarte,<\/p>\n
Cu siguran\u0163a<\/p>\n
C\u0103 vom mai fi \u00een stare s\u0103 ne na\u015ftem<\/p>\n
Din nou?<\/p>\n
Eu cred c\u0103 suntem un popor vegetal-<\/p>\n
Cine-a v\u0103zut vreodat\u0103<\/p>\n
Un copac revolt\u00e2ndu-se?<\/p>\n<\/div>\n
\u00cen luna mai 1990 a re\u00eenfiin\u021bat Centrul PEN din Rom\u00e2nia, pe care l-a condus p\u00e2n\u0103 \u00een 2004. \u00cen noiembrie 1990 s-a num\u0103rat printre fondatorii Alian\u021bei Civice<\/a> (pre\u0219edinte \u00eentre 1991-2002). \u00cen ianuarie 1993 a fost ini\u021biatoare, \u00eempreun\u0103 cu Romulus Rusan<\/a>, a Memorialului Sighet<\/a>, iar \u00een aprilie 1995, a Academiei Civice<\/a>, pe care le conduce de la \u00eenceputuri p\u00e2n\u0103 \u00een prezent.<\/p>\nEste membru corespondent al Academiei Rom\u00e2ne<\/a> (din 2016).<\/p>\nOriginea \u0219i studiile<\/strong><\/p>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/_\/mediaPool-file\/mediaPool\/uwi2NcG.jpg\")
<\/p>\n
Otilia Coman s-a n\u0103scut la Timi\u0219oara, ca fiic\u0103 a preotului ortodox<\/a> Gheorghe Coman, originar din Murani, Timi\u0219<\/a>. Dup\u0103 retrocedarea Ardealului de Nord \u00een 1944<\/a>, familia Coman s-a mutat la Oradea<\/a>, unde tat\u0103l poetei a slujit ca preot la Biserica cu Lun\u0103<\/a>, catedrala ortodox\u0103 din Oradea. Dup\u0103 instaurarea regimului comunist \u00een Rom\u00e2nia<\/a>, preotul Coman a fost arestat ca “du\u0219man al poporului”. Ca fiic\u0103 a unui de\u021binut politic, a trebuit s\u0103 a\u0219tepte patru ani p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd autorit\u0103\u021bile comuniste i-au permis \u00eenscrierea la Facultatea de Filologie din Cluj<\/a>.<\/p>\nPentru a ocoli \u0219icanele regimului, Otilia Coman \u0219i-a luat pseudonimul Ana Blandiana<\/em>, dup\u0103 numele satului natal al mamei, respectiv Blandiana, Alba<\/a>.<\/p>\nTat\u0103l poetei a murit \u00eentr-un accident \u00een anul 1964<\/a>, la scurt timp dup\u0103 eliberarea din deten\u021bia politic\u0103.<\/p>\nDup\u0103 absolvirea facult\u0103\u021bii, Ana Blandiana a debutat \u00een revista Tribuna<\/a> din Cluj.<\/p>\nPremii literare<\/strong><\/p>\nPremiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, 1969; Premiul pentru poezie al Academiei Rom\u00e2ne, 1970; Premiul pentru proz\u0103 al Asocia\u021biei Scriitorilor din Bucure\u0219ti, 1982; Premiul Interna\u021bional “Gottfried von Herder”<\/a>, Viena, 1982; Premiul Na\u021bional de Poezie, 1997; Premiul “Opera Omnia”, 2001; Premiul Interna\u021bional “Vilenica”, 2002;<\/p>\n\u00cen martie 2016 a primit Premiul \u201ePoetul European al Libert\u0103\u021bii\u201d, pentru volumul Patria mea A4<\/em>, care a ap\u0103rut \u00een traducere polonez\u0103 \u00een ianuarie 2016. Decernarea premiului a avut loc \u00een cadrul edi\u021biei a 4-a din cadrul concursului cu acela\u0219i nume, organizat la Gdansk<\/a>, \u00een Polonia.<\/p>\nInterdic\u021bii de publicare<\/strong><\/p>\n\u00cenainte de Revolu\u021bia din 1989<\/a>, i s-a luat \u00een trei r\u00e2nduri dreptul de a publica (1959-1964, 1985, 1988-1989), iar \u00een ultimii doi ani numele ei a fost interzis \u0219i c\u0103r\u021bile i-au fost scoase \u0219i din biblioteci. \u00cenainte de a deveni poet\u0103 a lucrat pe un \u0219antier de construc\u021bii, deoarece a fost persecutat\u0103 de regimul comunist, tat\u0103l ei fiind declarat chiabur. Cenzura nu a admis faptul c\u0103 ea a publicat o carte de poezii despre motanul Arpagic, interpretat de cititori drept o aluzie la Nicolae Ceau\u0219escu. Poeziile ei interzise au fost difuzate \u00een mii de exemplare, scrise de m\u00e2n\u0103 de cititori (singurul samizdat<\/a> rom\u00e2nesc) \u0219i au fost traduse \u00een numeroase limbi, ca dovad\u0103 a cenzurii din Rom\u00e2nia. Importanta revist\u0103 londonez\u0103 Index of Censorship<\/em> i-a dedicat un num\u0103r special.<\/p>\nIat\u0103 una dintre aceste poezii:<\/p>\n
Eu cred<\/strong><\/p>\nEu cred c\u0103 suntem un popor vegetal,<\/p>\n
De unde altfel lini\u015ftea<\/p>\n
\u00cen care a\u015ftept\u0103m desfrunzirea?<\/p>\n
De unde curajul<\/p>\n
De-a ne da drumul pe toboganul somnului<\/p>\n
P\u00e2n\u0103 aproape de moarte,<\/p>\n
Cu siguran\u0163a<\/p>\n
C\u0103 vom mai fi \u00een stare s\u0103 ne na\u015ftem<\/p>\n
Din nou?<\/p>\n
Eu cred c\u0103 suntem un popor vegetal-<\/p>\n
Cine-a v\u0103zut vreodat\u0103<\/p>\n
Un copac revolt\u00e2ndu-se? (https:\/\/Versuri.ro\/w\/hh17)<\/p>\n
\n- \u00cen 1990, Ana Blandiana re\u00eenfiin\u021beaz\u0103 PEN Clubul Roman al c\u0103rei pre\u0219edinte devine. Este unul dintre ini\u021biatorii Aliantei Civice pe care o conduce intre 1991 si 2001. Fondator \u0219i pre\u0219edinte al Academiei Civice, care realizeaz\u0103, sub egida Consiliului Europei, Memorialul Victimelor Comunismului \u0219i al Rezisten\u021bei de la Sighet. Membr\u0103 a Academiei Europene de Poezie, a Academiei de Poezie “St\u00e9phane Mallarm\u00e9” \u0219i a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO).<\/li>\n<\/ul>\n
Referin\u021be critice<\/strong><\/p>\nReceptarea critic\u0103 a operei Anei Blandiana a fost extrem de bogat\u0103, la fel de bogat\u0103 ca \u0219i opera.<\/p>\n
Criticul Marian Popa<\/a> subliniaz\u0103 c\u0103 \u00absitua\u021bia dilematic\u0103 este creat\u0103 prin raportarea normelor biologice la cele etic-sociale\u00bb; \u00abcon\u0219tiin\u021ba trupului p\u0103c\u0103tos \u0219i precar ajunge \u00eens\u0103 cu timpul sursa unei volupt\u0103\u021bi reci, sarcastice, revendic\u00e2nd ultragiul\u00bb, \u00abmijloc de exteriorizare a vitalismului intens\u00bb.<\/p>\nO interesant\u0103 conjugare liric\u0103 a temei somnului<\/em> \u00een poezia Anei Blandiana este observat\u0103 de criticul literar Eugen Simion<\/a>: \u00absomnul nu este cu necesitate o prefigurare a mor\u021bii; e \u00eentoarcerea pentru o clip\u0103 la ritmul pur al materiei, o zon\u0103 de lini\u0219te \u0219i de plenitudine a pasiunii degajate de for\u021ba devastatoare a sim\u021burilor; iubirea \u00ee\u0219i reg\u0103se\u0219te \u00een acest spa\u021biu chipu-i melancolic, suav, spiritualizat\u00bb (SSra, I, 336): Adorm, adormi, \/ Cum st\u0103m cu ochii-nchi\u0219i \/ P\u0103rem \u00eentin\u0219i al\u0103turi \/ Doi tineri mor\u021bi egali.\/ (…) \/ Nu te speria, \/ Pletele noastre vecine \/ R\u0103sfirate \u00een iarb\u0103 \/ Au \u00eenceput s\u0103 prind\u0103 r\u0103d\u0103cini, \/ \u00cen cur\u00e2nd frunzele ne vor \u00eenveli \/ \u00cen auriul om\u0103t. \/ Niciodat\u0103 n-am sem\u0103nat mai mult, \/ Aripile \u021bi s-au afundat \u00een \u021b\u0103r\u00e2n\u0103 \/ \u0218i nu se mai v\u0103d.<\/em> (\u00abAdorm, adormi\u00bb).<\/p>\nAlexandru Piru<\/a>, \u00een \u00abIstoria literaturii rom\u00e2ne de la \u00eenceput p\u00e2n\u0103 azi\u00bb (1981), apreciaz\u0103 c\u0103 \u00abPoeta are o filozofie. \u00cen tentativa sa de a fi, omul se izbe\u0219te implacabil de un termen final, ceea ce constituie, cum se intituleaz\u0103 cel de-al doilea volum, C\u0103lc\u00e2iul s\u0103u vulnerabil (1966). Salvarea se afl\u0103 \u00een aspira\u021bia spre puritate, condi\u021bie etic\u0103, dar \u0219i \u00een sublimarea vie\u021bii \u00een art\u0103, condi\u021bie estetic\u0103. Altfel spus, nemurirea se ob\u021bine prin identificarea cu universul, nu prin imitarea naturii, arta e un fel de transsubstan\u021biere, o muta\u021bie ontologic\u0103 (A treia tain\u0103, 1969). Mai departe poeta caut\u0103 hotarul dintre bine \u0219i r\u0103u, dintre \u00eennorat \u0219i senin, dintre lumin\u0103 \u0219i noapte, exterior \u0219i interior, paradis \u0219i infern. Moartea e v\u0103zut\u0103 ca un rit nup\u021bial…\u00bb (PIL, 502 sq.).<\/p>\nNicolae Manolescu<\/a> re\u021bine mai ales: \u201eproza de fic\u021biune, foarte personal\u0103, con\u021bine pagini antologice\u201d.<\/p>\nOpera<\/strong><\/p>\nDe-a lungul anilor, poeta a \u00eentreprins \u2014 ca invitat\u0103 a unor universit\u0103\u021bi, academii, organiza\u021bii culturale \u2014 mai multe c\u0103l\u0103torii de documentare \u0219i studiu \u00een diverse \u021b\u0103ri europene \u0219i a participat la congrese \u0219i festivaluri de poezie. \u00cen afara volumelor men\u021bionate, i-au mai ap\u0103rut grupaje de poeme \u00een reviste \u0219i antologii din Anglia, S.U.A., Italia, Spania, Fran\u021ba, Belgia, Germania, Austria, Olanda, Finlanda, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia, Brazilia, Cuba, Turcia, Siria, Grecia, China, Japonia, Israel, Albania. Dup\u0103 1989, acestor traduceri li se adaug\u0103 eseurile literare \u0219i articolele de analiz\u0103 politic\u0103 ap\u0103rute \u00een marile ziare germane sub semn\u0103tura Anei Blandiana, ca \u0219i nenum\u0103rate conferin\u021be, lecturi publice, interviuri, interven\u021bii la colocvii, simpozioane \u0219i mese rotunde \u00een principalele \u021b\u0103ri europene.<\/p>\n
C\u0103r\u021bi de poezie<\/strong><\/p>\n\n- Persoana \u00eent\u00e2ia plural<\/em>, 1964<\/li>\n
- C\u0103lc\u00e2iul vulnerabil<\/em>, 1966;<\/li>\n
- A treia tain\u0103<\/em>, 1969;<\/li>\n
- 50 de poeme<\/em>, 1970;<\/li>\n
- Octombrie, Noiembrie, Decembrie<\/em>, 1972;<\/li>\n
- Poeme<\/em>, 1974;<\/li>\n
- Somnul din somn<\/em>, 1977;<\/li>\n
- \u00cent\u00e2mpl\u0103ri din gr\u0103dina mea<\/em>, 1980;<\/li>\n
- Ochiul de greier<\/em>, 1981;<\/li>\n
- Ora de nisip<\/em>, 1984;<\/li>\n
- Stea de prad\u0103<\/em>, 1986;<\/li>\n
- Alte \u00eent\u00e2mpl\u0103ri din gr\u0103dina mea<\/em>, 1987;<\/li>\n
- \u00cent\u00e2mpl\u0103ri de pe strada mea<\/em>, 1988;<\/li>\n
- Poezii<\/em>, 1988;<\/li>\n
- Arhitectura valurilor<\/em>, 1990;<\/li>\n
- 100 de poeme<\/em>, 1991;<\/li>\n
- \u00cen diminea\u021ba de dup\u0103 moarte<\/em>, 1996;<\/li>\n
- La cules \u00eengeri<\/em>, 1997, 2003, 2004;<\/li>\n
- Cartea alb\u0103 a lui Arpagic<\/em>, 1998;<\/li>\n
- Balan\u021ba cu un singur talger<\/em>, 1998;<\/li>\n
- Soarele de apoi<\/em>, 2000;<\/li>\n
- Refluxul sensurilor<\/em>, 2004;<\/li>\n
- Poeme (1964-2004)<\/em>, 2005;<\/li>\n
- \u00centoarcerea lui Arpagic<\/em>, 2008;<\/li>\n
- Patria mea A4<\/em>, 2010;<\/li>\n
- Pleoape de ap\u0103<\/em>, 2010;<\/li>\n
- \u00cen bibliotec\u0103<\/em>, 2018<\/li>\n
- Varia\u021biuni pe o tem\u0103 dat\u0103<\/em>, 2018<\/li>\n<\/ul>\n
C\u0103r\u021bi de eseuri<\/strong><\/p>\n\n- Calitatea de martor<\/em>, 1970, 2003<\/li>\n
- Eu scriu, tu scrii, el\/ea scrie<\/em>, 1975<\/li>\n
- Cea mai frumoas\u0103 dintre lumile posibile<\/em>, 1978<\/li>\n
- Coridoare de oglinzi<\/em>, 1983<\/li>\n
- Autoportret cu palimpsest<\/em>, 1985<\/li>\n
- Ora\u0219e de silabe<\/em>, 1987<\/li>\n
- Geniul de a fi<\/em>, 1998<\/li>\n
- Ghicitul \u00een mul\u021bimi<\/em>, 2000<\/li>\n
- Cine sunt eu?<\/em>, 2001<\/li>\n
- A fi sau a privi<\/em>, 2005<\/li>\n
- O silabisire a lumii<\/em>, 2006<\/li>\n
- Spaima de literatur\u0103<\/em>, 2006<\/li>\n
- Fals tratat de manipulare<\/em>, 2013<\/li>\n
- Istoria ca viitor<\/em>, 2017<\/li>\n<\/ul>\n
C\u0103r\u021bi de proz\u0103<\/strong><\/p>\n\n- Cele patru anotimpuri<\/em>, 1977, 2001 – nuvele fantastice;<\/li>\n
- Proiecte de trecut<\/em>, 1982 – nuvele fantastice;<\/li>\n<\/ul>\n
Ambele volume au ap\u0103rut sub titlul Ora\u0219ul topit \u0219i alte povestiri fantastice<\/em> in 2004;<\/p>\n\n- Sertarul cu aplauze<\/em>, 1992, 1998, 2002, 2004 – roman;<\/li>\n
- Imita\u021bie de co\u0219mar<\/em>, 1995 – nuvele.<\/li>\n
- Povestiri fantastice, 2016<\/li>\n<\/ul>\n
Varia<\/strong><\/p>\n\n- Poezie \u0219i politica: convorbiri cu… Miron Radu Paraschivescu<\/a>, Ion Vinea<\/a>, Petre Pandrea<\/a>, Geo Dumitrescu<\/a>, Adrian P\u0103unescu<\/a>, Marin Sorescu<\/a>, Cezar Baltag<\/a>, Ilie Costantin<\/a>, Ana Blandiana, Virgil Teodorescu<\/a>, Nichita St\u0103nescu<\/a>, Paul Anghel<\/a> – Ilie Purcaru; Bucuresti, Albatros, 1972<\/a><\/em><\/li>\n
- Banchetul de litere: dialoguri cu Ana Blandiana, Nicolae Breban<\/a>, Augustin Buzura<\/a>, Ion Iano\u0219i<\/a>, Gabriela Melinescu<\/a>, Irina Petra\u0219<\/a>, Dumitru Radu Popa<\/a>, Alex \u0218tef\u0103nescu<\/a>, Ion Vianu<\/a><\/em> – Aura Christi; Bucure\u0219ti, Ideea European\u0103, 2006<\/li>\n
- Timpul scrie pe trupul meu versuri <\/em>, 2008 – selec\u021bie de versuri (audiobook).<\/li>\n<\/ul>\n
C\u0103r\u021bi traduse \u0219i antologii<\/strong><\/p>\n\n- Homokora – Kriterion Konyvkiado, Bucure\u0219ti, 1971 (maghiar\u0103);<\/li>\n
- Pieta achillesowa i inne wiersze, Wydawnictwo Literackie, Krakow – Wroclaw, 1982 (polonez\u0103);<\/li>\n
- Valaki engem almodik, Kriterion Konyvkiado, Bucuresti, 1985 (maghiar\u0103);<\/em><\/li>\n
- San v sania, Narodna Cultura, Sofia, 1986 (bulgar\u0103);<\/li>\n
- Kopie eines Alptraums, Volk und Welt, Spektrum, Berlin, 1988 (german\u0103);<\/li>\n
- L’ora di sabbia, Edizioni Saval, Bologna, 1987 (italian\u0103);<\/li>\n
- Stihotvorenia, rasscazi, esse, Radouga, Moskva, 1987 (rus\u0103);<\/li>\n
- The Hour of Sand, Anvil Press Poetry, London, 1989, 1990 (englez\u0103);<\/li>\n
- Mineviku – Plaanid, L.R., Tallinn, 1989 (eston\u0103);<\/li>\n
- Sniega Stunda, Liesna, Riga, 1989 (leton\u0103);<\/li>\n
- En kyrka full av fjarilar, Symposion Bokforlag, Stockholm, 1990 (suedez\u0103);<\/li>\n
- Kanskje noen drommer meg, Solum Forlag, Oslo, 1990 (norvegian\u0103);<\/li>\n
- \u00c9toile de proie<\/em>[9]<\/a><\/sup>, (Stea de prad\u0103), traducere de H\u00e9l\u00e8ne Lenz, 1991 (francez\u0103);<\/li>\n
- Kopie eines Alptraums, Steidl Verlag, Bokforlaget Hypatia, Stockholm, 1992 (suedez\u0103);<\/li>\n
- L’\u00e9glise fant\u00f4me<\/em>[10]<\/a><\/sup>, traducere de Micaela Sl\u01cevescu, Syros-Alternatives, Paris, 1992 (francez\u0103);<\/li>\n
- Kopie van een nachtmerrie, Amsterdam, 1992 (olandez\u0103);<\/li>\n
- Svedotzi, Biblioteka Kov, Vrsatz, 1993 (s\u00e2rb\u0103);<\/li>\n
- Poezi, Shtepia Botuese Enciklopedike, Tirana, 1993 (albanez\u0103);<\/li>\n
- Presentation\/ Vorwort\/ Prezentare, editie trilingva, DAAD (Deutscher Akademischer Austauschdienst\/ Office Allemand d’echange universitaires), Paris, 1993 (german\u0103, francez\u0103, rom\u00e2n\u0103);<\/li>\n
- Die Applausmaschine, Steidl Verlag, G\u00f6ttingen, 1993 (german\u0103);<\/li>\n
- Streiflicht \u2013 Eine Auswahl zeitgen\u00f6ssischer rum\u00e4nischer Lyrik<\/em> (81 rum\u00e4nische Autoren), – “Lumina piezi\u0219\u0103”, antologie bilingv\u0103 cuprinz\u00e2nd 81 de autori rom\u00e2ni \u00een traducerea lui Christian W. Schenk<\/a>, Dionysos Verlag 1994, ISBN 3-9803871-1-9<\/a><\/li>\n
- Clair de mort<\/em>[11]<\/a><\/sup>, Librairie Bleue, Troyes, 1994 (francez\u0103);<\/li>\n
- Kopi av et mareritt, Gyldendal Norsk Forlag, Oslo, 1995 (norvegian\u0103);<\/li>\n
- Engelernte, Ammann Verlag, Z\u00fcrich, 1994 (german\u0103, \u00een traducerea lui Franz Hodjak<\/a>);<\/li>\n
- L\u2019Architecture des vagues<\/em>[12]<\/a><\/sup> (Arhitectura valurilor), traducere de H\u00e9l\u00e8ne Lenz, Saint-Jean-de-Bruel, 1995 (francez\u0103);<\/li>\n
- Kopie eines Alptraums, Fischer Taschenbuch Verlag, Frankfurt am Main, 1996 (german\u0103);<\/li>\n
- Ofullbordad helvet, Forlags ab Gondolin, 1997 (suedez\u0103);<\/li>\n
- Szelet Allat, Pont, Budapest, 1998 (maghiar\u0103);<\/li>\n
- Gedichten, Go-Bos Press, 1998 (olandez\u0103);<\/li>\n
- Sternenherbst, Dionysos,traducere Christian W. Schenk<\/a>, 1999 (german\u0103);<\/li>\n
- Cekmedjeto s aplodismenti, DAR, Sofia, 1999 (bulgar\u0103);<\/li>\n
- Potreba za priciom, Arka, Smederevo, 2000 (s\u00e2rb\u0103);<\/li>\n
- Isbrane pesmi, Cankarjeva zalozba, Ljubljana, 2003 (sloven\u0103);<\/li>\n
- Potreba za razgovor, Arka, Smederevo – Id. Skoplje, 2004 (macedonean\u0103);<\/li>\n
- Ana Blandiana, Sower, Beijng, 2004 (chinez\u0103),<\/li>\n
- Arhanghel vo saghi, Editia Plejadi, Struga, 2004 (macedonean\u0103);<\/li>\n
- Un tempo gli alberi avevano occhi, Donzelli Editore, Roma, 2004 (italian\u0103);<\/li>\n
- Projectos de passado, Editura Cavallo de Ferro, Lisabona, 2005 (portughez\u0103).<\/li>\n
- La meva p\u00e0tria A4, trad. Corina Oproae, Caf\u00e8 Central-Eumo, Vic (catalan\u0103);<\/li>\n
- Autrefois les arbres avaient des yeux\u00a0: anthologie, 1964-2004<\/em>[13]<\/a><\/sup>, traducere de Luiza Palanciuc, Troyes, France, \u00c9ditions Librairie Bleue, 2005 (francez\u0103);<\/li>\n
- Les Saisons<\/em>, traducere de Muriel Jollis-Dimitriu, \u00c9ditions Le Visage Vert, 2013 (francez\u0103).<\/li>\n
- Invadat\u0103 de cuvinte<\/em>, antologie – versuri, proz\u0103, convorbiri, traducere \u0219i prefa\u021b\u0103 Ognean Stamboliev<\/a>, ed. Gea Libris, Sofia, 2017, (\u00een limba bulgar\u0103<\/a>, ISBN 9781980240341<\/a><\/li>\n
- Pieta – Eine Auswahl rum\u00e4nischer Lyrik<\/em>, traducere: Christian W. Schenk<\/a>, Dionysos, Boppard, 2018, ISBN 9781977075666<\/a><\/li>\n
- SECHS RUM\u00c4NISCHE DICHTER:<\/em>(\u0218ase poe\u021bi rom\u00e2ni), selec\u021bie \u0219i traducere: Christian W. Schenk<\/a> – (Ana Blandiana, Ion Caraion<\/a>, \u0218tefan Augustin Doina\u0219<\/a>, Marin Mincu<\/a>, Emil Manu<\/a>, Marin Sorescu<\/a>) – Dionysos<\/a>, Boppard<\/a>, ISBN 978-1980320890<\/a><\/li>\n<\/ul>\n
Volume colective<\/strong><\/p>\n\n- Cartea cu bunici<\/em>, coord. de Marius Chivu<\/a> – Gabriela Adame\u0219teanu<\/a>, Radu Afrim<\/a>, Iulia Alexa<\/a>, Adriana Babe\u021bi<\/a>, Anamaria Beligan<\/a>, Adriana Bittel<\/a>, Ana Blandiana, T. O. Bobe<\/a>, Lidia Bodea<\/a>, Emil Brumaru<\/a>, Alin Buz\u0103rin<\/a>, Alexandru C\u0103linescu<\/a>, Matei C\u0103linescu<\/a>, Daniela Chirion<\/a>, Livius Cioc\u00e2rlie<\/a>, Adrian Cioroianu<\/a>, Alexandru Cizek<\/a>, Andrei Codrescu<\/a>, Denisa Com\u0103nescu<\/a>, Radu Cosa\u0219u<\/a>, Dana Deac<\/a>, Florin Dumitrescu<\/a>, B. Elvin<\/a>, C\u0103t\u0103lin Dorian Florescu<\/a>, Filip Florian<\/a>, Matei Florian<\/a>, \u0218erban Foar\u021b\u0103<\/a>, Emilian Galaicu-P\u0103un<\/a>, Vasile G\u00e2rne\u021b<\/a>, Cristian Geamba\u0219u<\/a>, Drago\u0219 Ghi\u021bulete<\/a>, Cristian Ghinea<\/a>, Bogdan Ghiu<\/a>, Stela Giurgeanu<\/a>, Adela Greceanu<\/a>, Bogdan Iancu<\/a>, Nora Iuga<\/a>, Doina Jela<\/a>, Alexandra Jivan<\/a>, Ioan L\u0103cust\u0103<\/a>, Florin L\u0103z\u0103rescu<\/a>, Dan Lungu<\/a>, Cosmin Manolache<\/a>, Anca Manolescu<\/a>, Angela Marinescu<\/a>, Virgil Mihaiu<\/a>, Mircea Mih\u0103ie\u0219<\/a>, C\u0103lin-Andrei Mih\u0103ilescu<\/a>, Dan C. Mih\u0103ilescu<\/a>, Vintil\u0103 Mih\u0103ilescu<\/a>, Ruxandra Mih\u0103il\u0103<\/a>, Lucian M\u00eendru\u021b\u0103<\/a>, Adriana Mocca<\/a>, Cristina Modreanu<\/a>, Ioan T. Morar<\/a>, Ioana Morpurgo<\/a>, Radu Naum<\/a>, Ioana Nicolaie<\/a>, Tudor Octavian<\/a>, Andrei Oi\u0219teanu<\/a>, Radu Paraschivescu<\/a>, Horia-Roman Patapievici<\/a>, Dora Pavel<\/a>, Irina Petra\u0219<\/a>, Cipriana Petre<\/a>, R\u0103zvan Petrescu<\/a>, Marta Petreu<\/a>, Andrei Ple\u0219u<\/a>, Ioan Es. Pop<\/a>, Adina Popescu<\/a>, Simona Popescu<\/a>, Radu Pavel Gheo<\/a>, Tania Radu<\/a>, Antoaneta Ralian<\/a>, Ana Maria Sandu<\/a>, Mircea-Horia Simionescu<\/a>, Sorin Stoica<\/a>, Alex Leo \u0218erban<\/a>, Robert \u0218erban<\/a>, Tia \u0218erb\u0103nescu<\/a>, C\u0103t\u0103lin \u0218tef\u0103nescu<\/a>, Pavel \u0218u\u0219ar\u0103<\/a>, Iulian T\u0103nase<\/a>, Antoaneta T\u0103n\u0103sescu<\/a>, Cristian Teodorescu<\/a>, Lucian Dan Teodorovici<\/a>, C\u0103lin Torsan<\/a>, Traian Ungureanu<\/a>, Constan\u021ba Vintil\u0103-Ghi\u021bulescu<\/a>, Ciprian Voicil\u0103<\/a>, Sever Voinescu<\/a>; Ed. Humanitas, 2007;<\/li>\n
- Pove\u0219ti de dragoste la prima vedere<\/em> – Ioana P\u00e2rvulescu<\/a>, Radu Paraschivescu<\/a>, Gabriel Liiceanu<\/a>, Ana Blandiana, Adriana Bittel<\/a>; Ed. Humanitas, 2008;<\/li>\n
- C\u0103r\u021bile care ne-au f\u0103cut oameni<\/em>, coord. de Dan C. Mih\u0103ilescu<\/a> – Ana Blandiana, Lucian Boia<\/a>, Mircea C\u0103rt\u0103rescu<\/a>, \u0218tefan C\u00e2l\u021bia<\/a>, Livius Cioc\u00e2rlie<\/a>, Andrei Cornea<\/a>, Neagu Djuvara<\/a>, Gabriel Liiceanu<\/a>, Nicolae Manolescu<\/a>, Mihai M\u0103niu\u021biu<\/a>, Horia-Roman Patapievici<\/a>, Ioana P\u00e2rvulescu<\/a>, Irina Petrescu<\/a>, Andrei Ple\u0219u<\/a>, Victor Rebengiuc<\/a>, Alex \u0218tef\u0103nescu<\/a>, Valeriu Stoica<\/a>, Ion Vianu<\/a>; Ed. Humanitas, 2010;<\/li>\n
- Intelectuali la crati\u021b\u0103. Amintiri culinare \u0219i 50 de re\u021bete<\/em> – Gabriel Liiceanu<\/a>, Adriana Babe\u021bi<\/a>, Adriana Bittel<\/a>, Ana Blandiana, Emil Brumaru<\/a>, Mircea C\u0103rt\u0103rescu<\/a>, Marius Chivu<\/a>, Livius Cioc\u00e2rlie<\/a>, Neagu Djuvara<\/a>, Dan C. Mih\u0103ilescu<\/a>, Ioana Nicolaie<\/a>, Radu Paraschivescu<\/a>, Ioana P\u00e2rvulescu<\/a>, Oana Pellea<\/a>, Monica Pillat<\/a>, Andrei Ple\u0219u<\/a>, Tania Radu<\/a>, Antoaneta Ralian<\/a>, Grete Tartler<\/a>, Vlad Zografi<\/a>; Ed. Humanitas, 2012; [14]<\/a><\/sup><\/li>\n
\n |<\/em><\/div>\n
<\/a><\/p>\nZiarul de Vrancea<\/a><\/h5>\n25 mar 2026<\/span>33222 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/a><\/div>\nOtilia Coman s-a n\u0103scut la 25 martie 1942 la Timi\u0219oara, ca fiic\u0103 a preotului ortodox<\/a> Gheorghe Coman, originar din Murani, Timi\u0219<\/a>. Dup\u0103 retrocedarea Ardealului de Nord \u00een 1944<\/a>, familia Coman s-a mutat la Oradea<\/a>, unde tat\u0103l poetei a slujit ca preot la Biserica cu Lun\u0103<\/a>, catedrala ortodox\u0103 din Oradea. Dup\u0103 instaurarea regimului comunist \u00een Rom\u00e2nia<\/a>, preotul Coman a fost arestat ca “du\u0219man al poporului”. Ca fiic\u0103 a unui de\u021binut politic, a trebuit s\u0103 a\u0219tepte patru ani p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd autorit\u0103\u021bile comuniste i-au permis \u00eenscrierea la Facultatea de Filologie din Cluj<\/a>.<\/p>\nPentru a ocoli \u0219icanele regimului, Otilia Coman \u0219i-a luat pseudonimul Ana Blandiana<\/em>, dup\u0103 numele satului natal al mamei, respectiv Blandiana, Alba<\/a>.<\/p>\nMemorialul de la Sighet este primul muzeu din lume dedicat victimelor comunismului, iar ini\u0163iativa a apar\u0163inut so\u0163ilor Ana Blandiana \u0219i Romulus Rusan, care \u00een 1993 au \u00eenaintat proiectul la Consiliul Europei. \u00cen 1994, cl\u0103direa a fost preluat\u0103 de Funda\u0163ia Academia Civic\u0103 \u00een vederea transform\u0103rii \u00een muzeu, iar lucr\u0103rile de reabilitare \u0219i amenajare au durat p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2000. Printr-o lege special\u0103 din 1997, este declarat \u201eansamblu de interes na\u0163ional\u201c, iar \u00een 1998 este nominalizat de Consiliul Europei printre primele trei locuri de cultivare a memoriei europene, \u00eemp\u0103r\u0163ind podiumul cu mult mai celebrele Auschwitz \u0219i Memorialul P\u0103cii din Normandia.(historia.ro)<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Citi\u021bi \u0219i: <\/strong>De la suflet la suflet Ana Blandiana – con\u015ftiin\u0163a unui neam \u00eembr\u00e2ncit mai mereu din istorie<\/a><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Ana Blandiana<\/strong> (Otilia Valeria Rusan, n. Coman<\/strong>; n. 25 martie<\/a>1942<\/a>,Timi\u0219oara<\/a>, Rom\u00e2nia<\/a>) este o scriitoare (autoare a 26 de c\u0103r\u021bi publicate \u00een rom\u00e2n\u0103 \u0219i a 60 de volume ap\u0103rute \u00een 26 de limbi) \u0219i lupt\u0103toare pentru libertate civic\u0103 din Rom\u00e2nia.<\/p>\n\u00cenainte de Revolu\u021bia din 1989<\/a>, i s-a luat \u00een trei r\u00e2nduri dreptul de a publica (1959-1964, 1985, 1988-1989), iar \u00een ultimii doi ani numele ei a fost interzis \u0219i c\u0103r\u021bile i-au fost scoase \u0219i din biblioteci. \u00cenainte de a deveni poet\u0103 a lucrat pe un \u0219antier de construc\u021bii, deoarece a fost persecutat\u0103 de regimul comunist, tat\u0103l ei fiind declarat chiabur<\/p>\ni s-a luat in trei randuri (1959-1964, 1985, 1988-1989) dreptul de a publica, iar in ultimii doi ani numele ei a fost interzis si cartile i-au fost scoase si din biblioteci. Poeziile ei interzise au fost difuzate in mii de exemplare, scrise de mana de cititori (singurul samizdat romanesc) si au fost traduse in numeroase limbi ca dovada a cenzurii din Romania. Importanta revista londoneza Index of Censorship i-a dedicat un numar special.<\/p>\n
Versuri Ana Blandiana – Eu cred<\/p>\n<\/p>\n
Eu cred<\/p>\n
<\/p>\n
Eu cred c\u0103 suntem un popor vegetal,<\/p>\n
De unde altfel lini\u015ftea<\/p>\n
\u00cen care a\u015ftept\u0103m desfrunzirea?<\/p>\n
De unde curajul<\/p>\n
De-a ne da drumul pe toboganul somnului<\/p>\n
https:\/\/Versuri.ro\/w\/hh17<\/p>\n
P\u00e2n\u0103 aproape de moarte,<\/p>\n
Cu siguran\u0163a<\/p>\n
C\u0103 vom mai fi \u00een stare s\u0103 ne na\u015ftem<\/p>\n
Din nou?<\/p>\n
Eu cred c\u0103 suntem un popor vegetal-<\/p>\n
Cine-a v\u0103zut vreodat\u0103<\/p>\n
Un copac revolt\u00e2ndu-se?<\/p>\n<\/div>\n
Eu cred<\/p>\n<\/p>\n
Eu cred<\/p>\n
<\/p>\n
Eu cred c\u0103 suntem un popor vegetal,<\/p>\n
De unde altfel lini\u015ftea<\/p>\n
\u00cen care a\u015ftept\u0103m desfrunzirea?<\/p>\n
De unde curajul<\/p>\n
De-a ne da drumul pe toboganul somnului<\/p>\n
https:\/\/Versuri.ro\/w\/hh17<\/p>\n
P\u00e2n\u0103 aproape de moarte,<\/p>\n
Cu siguran\u0163a<\/p>\n
C\u0103 vom mai fi \u00een stare s\u0103 ne na\u015ftem<\/p>\n
Din nou?<\/p>\n
Eu cred c\u0103 suntem un popor vegetal-<\/p>\n
Cine-a v\u0103zut vreodat\u0103<\/p>\n
Un copac revolt\u00e2ndu-se?<\/p>\n<\/div>\n
Eu cred<\/p>\n<\/p>\n
Eu cred<\/p>\n
<\/p>\n
Eu cred c\u0103 suntem un popor vegetal,<\/p>\n
De unde altfel lini\u015ftea<\/p>\n
\u00cen care a\u015ftept\u0103m desfrunzirea?<\/p>\n
De unde curajul<\/p>\n
De-a ne da drumul pe toboganul somnului<\/p>\n
https:\/\/Versuri.ro\/w\/hh17<\/p>\n
P\u00e2n\u0103 aproape de moarte,<\/p>\n
Cu siguran\u0163a<\/p>\n
C\u0103 vom mai fi \u00een stare s\u0103 ne na\u015ftem<\/p>\n
Din nou?<\/p>\n
Eu cred c\u0103 suntem un popor vegetal-<\/p>\n
Cine-a v\u0103zut vreodat\u0103<\/p>\n
Un copac revolt\u00e2ndu-se?<\/p>\n<\/div>\n
\u00cen luna mai 1990 a re\u00eenfiin\u021bat Centrul PEN din Rom\u00e2nia, pe care l-a condus p\u00e2n\u0103 \u00een 2004. \u00cen noiembrie 1990 s-a num\u0103rat printre fondatorii Alian\u021bei Civice<\/a> (pre\u0219edinte \u00eentre 1991-2002). \u00cen ianuarie 1993 a fost ini\u021biatoare, \u00eempreun\u0103 cu Romulus Rusan<\/a>, a Memorialului Sighet<\/a>, iar \u00een aprilie 1995, a Academiei Civice<\/a>, pe care le conduce de la \u00eenceputuri p\u00e2n\u0103 \u00een prezent.<\/p>\nEste membru corespondent al Academiei Rom\u00e2ne<\/a> (din 2016).<\/p>\nOriginea \u0219i studiile<\/strong><\/p>\n<\/p>\n
Otilia Coman s-a n\u0103scut la Timi\u0219oara, ca fiic\u0103 a preotului ortodox<\/a> Gheorghe Coman, originar din Murani, Timi\u0219<\/a>. Dup\u0103 retrocedarea Ardealului de Nord \u00een 1944<\/a>, familia Coman s-a mutat la Oradea<\/a>, unde tat\u0103l poetei a slujit ca preot la Biserica cu Lun\u0103<\/a>, catedrala ortodox\u0103 din Oradea. Dup\u0103 instaurarea regimului comunist \u00een Rom\u00e2nia<\/a>, preotul Coman a fost arestat ca “du\u0219man al poporului”. Ca fiic\u0103 a unui de\u021binut politic, a trebuit s\u0103 a\u0219tepte patru ani p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd autorit\u0103\u021bile comuniste i-au permis \u00eenscrierea la Facultatea de Filologie din Cluj<\/a>.<\/p>\nPentru a ocoli \u0219icanele regimului, Otilia Coman \u0219i-a luat pseudonimul Ana Blandiana<\/em>, dup\u0103 numele satului natal al mamei, respectiv Blandiana, Alba<\/a>.<\/p>\nTat\u0103l poetei a murit \u00eentr-un accident \u00een anul 1964<\/a>, la scurt timp dup\u0103 eliberarea din deten\u021bia politic\u0103.<\/p>\nDup\u0103 absolvirea facult\u0103\u021bii, Ana Blandiana a debutat \u00een revista Tribuna<\/a> din Cluj.<\/p>\nPremii literare<\/strong><\/p>\nPremiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, 1969; Premiul pentru poezie al Academiei Rom\u00e2ne, 1970; Premiul pentru proz\u0103 al Asocia\u021biei Scriitorilor din Bucure\u0219ti, 1982; Premiul Interna\u021bional “Gottfried von Herder”<\/a>, Viena, 1982; Premiul Na\u021bional de Poezie, 1997; Premiul “Opera Omnia”, 2001; Premiul Interna\u021bional “Vilenica”, 2002;<\/p>\n\u00cen martie 2016 a primit Premiul \u201ePoetul European al Libert\u0103\u021bii\u201d, pentru volumul Patria mea A4<\/em>, care a ap\u0103rut \u00een traducere polonez\u0103 \u00een ianuarie 2016. Decernarea premiului a avut loc \u00een cadrul edi\u021biei a 4-a din cadrul concursului cu acela\u0219i nume, organizat la Gdansk<\/a>, \u00een Polonia.<\/p>\nInterdic\u021bii de publicare<\/strong><\/p>\n\u00cenainte de Revolu\u021bia din 1989<\/a>, i s-a luat \u00een trei r\u00e2nduri dreptul de a publica (1959-1964, 1985, 1988-1989), iar \u00een ultimii doi ani numele ei a fost interzis \u0219i c\u0103r\u021bile i-au fost scoase \u0219i din biblioteci. \u00cenainte de a deveni poet\u0103 a lucrat pe un \u0219antier de construc\u021bii, deoarece a fost persecutat\u0103 de regimul comunist, tat\u0103l ei fiind declarat chiabur. Cenzura nu a admis faptul c\u0103 ea a publicat o carte de poezii despre motanul Arpagic, interpretat de cititori drept o aluzie la Nicolae Ceau\u0219escu. Poeziile ei interzise au fost difuzate \u00een mii de exemplare, scrise de m\u00e2n\u0103 de cititori (singurul samizdat<\/a> rom\u00e2nesc) \u0219i au fost traduse \u00een numeroase limbi, ca dovad\u0103 a cenzurii din Rom\u00e2nia. Importanta revist\u0103 londonez\u0103 Index of Censorship<\/em> i-a dedicat un num\u0103r special.<\/p>\nIat\u0103 una dintre aceste poezii:<\/p>\n
Eu cred<\/strong><\/p>\nEu cred c\u0103 suntem un popor vegetal,<\/p>\n
De unde altfel lini\u015ftea<\/p>\n
\u00cen care a\u015ftept\u0103m desfrunzirea?<\/p>\n
De unde curajul<\/p>\n
De-a ne da drumul pe toboganul somnului<\/p>\n
P\u00e2n\u0103 aproape de moarte,<\/p>\n
Cu siguran\u0163a<\/p>\n
C\u0103 vom mai fi \u00een stare s\u0103 ne na\u015ftem<\/p>\n
Din nou?<\/p>\n
Eu cred c\u0103 suntem un popor vegetal-<\/p>\n
Cine-a v\u0103zut vreodat\u0103<\/p>\n
Un copac revolt\u00e2ndu-se? (https:\/\/Versuri.ro\/w\/hh17)<\/p>\n
\n- \u00cen 1990, Ana Blandiana re\u00eenfiin\u021beaz\u0103 PEN Clubul Roman al c\u0103rei pre\u0219edinte devine. Este unul dintre ini\u021biatorii Aliantei Civice pe care o conduce intre 1991 si 2001. Fondator \u0219i pre\u0219edinte al Academiei Civice, care realizeaz\u0103, sub egida Consiliului Europei, Memorialul Victimelor Comunismului \u0219i al Rezisten\u021bei de la Sighet. Membr\u0103 a Academiei Europene de Poezie, a Academiei de Poezie “St\u00e9phane Mallarm\u00e9” \u0219i a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO).<\/li>\n<\/ul>\n
Referin\u021be critice<\/strong><\/p>\nReceptarea critic\u0103 a operei Anei Blandiana a fost extrem de bogat\u0103, la fel de bogat\u0103 ca \u0219i opera.<\/p>\n
Criticul Marian Popa<\/a> subliniaz\u0103 c\u0103 \u00absitua\u021bia dilematic\u0103 este creat\u0103 prin raportarea normelor biologice la cele etic-sociale\u00bb; \u00abcon\u0219tiin\u021ba trupului p\u0103c\u0103tos \u0219i precar ajunge \u00eens\u0103 cu timpul sursa unei volupt\u0103\u021bi reci, sarcastice, revendic\u00e2nd ultragiul\u00bb, \u00abmijloc de exteriorizare a vitalismului intens\u00bb.<\/p>\nO interesant\u0103 conjugare liric\u0103 a temei somnului<\/em> \u00een poezia Anei Blandiana este observat\u0103 de criticul literar Eugen Simion<\/a>: \u00absomnul nu este cu necesitate o prefigurare a mor\u021bii; e \u00eentoarcerea pentru o clip\u0103 la ritmul pur al materiei, o zon\u0103 de lini\u0219te \u0219i de plenitudine a pasiunii degajate de for\u021ba devastatoare a sim\u021burilor; iubirea \u00ee\u0219i reg\u0103se\u0219te \u00een acest spa\u021biu chipu-i melancolic, suav, spiritualizat\u00bb (SSra, I, 336): Adorm, adormi, \/ Cum st\u0103m cu ochii-nchi\u0219i \/ P\u0103rem \u00eentin\u0219i al\u0103turi \/ Doi tineri mor\u021bi egali.\/ (…) \/ Nu te speria, \/ Pletele noastre vecine \/ R\u0103sfirate \u00een iarb\u0103 \/ Au \u00eenceput s\u0103 prind\u0103 r\u0103d\u0103cini, \/ \u00cen cur\u00e2nd frunzele ne vor \u00eenveli \/ \u00cen auriul om\u0103t. \/ Niciodat\u0103 n-am sem\u0103nat mai mult, \/ Aripile \u021bi s-au afundat \u00een \u021b\u0103r\u00e2n\u0103 \/ \u0218i nu se mai v\u0103d.<\/em> (\u00abAdorm, adormi\u00bb).<\/p>\nAlexandru Piru<\/a>, \u00een \u00abIstoria literaturii rom\u00e2ne de la \u00eenceput p\u00e2n\u0103 azi\u00bb (1981), apreciaz\u0103 c\u0103 \u00abPoeta are o filozofie. \u00cen tentativa sa de a fi, omul se izbe\u0219te implacabil de un termen final, ceea ce constituie, cum se intituleaz\u0103 cel de-al doilea volum, C\u0103lc\u00e2iul s\u0103u vulnerabil (1966). Salvarea se afl\u0103 \u00een aspira\u021bia spre puritate, condi\u021bie etic\u0103, dar \u0219i \u00een sublimarea vie\u021bii \u00een art\u0103, condi\u021bie estetic\u0103. Altfel spus, nemurirea se ob\u021bine prin identificarea cu universul, nu prin imitarea naturii, arta e un fel de transsubstan\u021biere, o muta\u021bie ontologic\u0103 (A treia tain\u0103, 1969). Mai departe poeta caut\u0103 hotarul dintre bine \u0219i r\u0103u, dintre \u00eennorat \u0219i senin, dintre lumin\u0103 \u0219i noapte, exterior \u0219i interior, paradis \u0219i infern. Moartea e v\u0103zut\u0103 ca un rit nup\u021bial…\u00bb (PIL, 502 sq.).<\/p>\nNicolae Manolescu<\/a> re\u021bine mai ales: \u201eproza de fic\u021biune, foarte personal\u0103, con\u021bine pagini antologice\u201d.<\/p>\nOpera<\/strong><\/p>\nDe-a lungul anilor, poeta a \u00eentreprins \u2014 ca invitat\u0103 a unor universit\u0103\u021bi, academii, organiza\u021bii culturale \u2014 mai multe c\u0103l\u0103torii de documentare \u0219i studiu \u00een diverse \u021b\u0103ri europene \u0219i a participat la congrese \u0219i festivaluri de poezie. \u00cen afara volumelor men\u021bionate, i-au mai ap\u0103rut grupaje de poeme \u00een reviste \u0219i antologii din Anglia, S.U.A., Italia, Spania, Fran\u021ba, Belgia, Germania, Austria, Olanda, Finlanda, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia, Brazilia, Cuba, Turcia, Siria, Grecia, China, Japonia, Israel, Albania. Dup\u0103 1989, acestor traduceri li se adaug\u0103 eseurile literare \u0219i articolele de analiz\u0103 politic\u0103 ap\u0103rute \u00een marile ziare germane sub semn\u0103tura Anei Blandiana, ca \u0219i nenum\u0103rate conferin\u021be, lecturi publice, interviuri, interven\u021bii la colocvii, simpozioane \u0219i mese rotunde \u00een principalele \u021b\u0103ri europene.<\/p>\n
C\u0103r\u021bi de poezie<\/strong><\/p>\n\n- Persoana \u00eent\u00e2ia plural<\/em>, 1964<\/li>\n
- C\u0103lc\u00e2iul vulnerabil<\/em>, 1966;<\/li>\n
- A treia tain\u0103<\/em>, 1969;<\/li>\n
- 50 de poeme<\/em>, 1970;<\/li>\n
- Octombrie, Noiembrie, Decembrie<\/em>, 1972;<\/li>\n
- Poeme<\/em>, 1974;<\/li>\n
- Somnul din somn<\/em>, 1977;<\/li>\n
- \u00cent\u00e2mpl\u0103ri din gr\u0103dina mea<\/em>, 1980;<\/li>\n
- Ochiul de greier<\/em>, 1981;<\/li>\n
- Ora de nisip<\/em>, 1984;<\/li>\n
- Stea de prad\u0103<\/em>, 1986;<\/li>\n
- Alte \u00eent\u00e2mpl\u0103ri din gr\u0103dina mea<\/em>, 1987;<\/li>\n
- \u00cent\u00e2mpl\u0103ri de pe strada mea<\/em>, 1988;<\/li>\n
- Poezii<\/em>, 1988;<\/li>\n
- Arhitectura valurilor<\/em>, 1990;<\/li>\n
- 100 de poeme<\/em>, 1991;<\/li>\n
- \u00cen diminea\u021ba de dup\u0103 moarte<\/em>, 1996;<\/li>\n
- La cules \u00eengeri<\/em>, 1997, 2003, 2004;<\/li>\n
- Cartea alb\u0103 a lui Arpagic<\/em>, 1998;<\/li>\n
- Balan\u021ba cu un singur talger<\/em>, 1998;<\/li>\n
- Soarele de apoi<\/em>, 2000;<\/li>\n
- Refluxul sensurilor<\/em>, 2004;<\/li>\n
- Poeme (1964-2004)<\/em>, 2005;<\/li>\n
- \u00centoarcerea lui Arpagic<\/em>, 2008;<\/li>\n
- Patria mea A4<\/em>, 2010;<\/li>\n
- Pleoape de ap\u0103<\/em>, 2010;<\/li>\n
- \u00cen bibliotec\u0103<\/em>, 2018<\/li>\n
- Varia\u021biuni pe o tem\u0103 dat\u0103<\/em>, 2018<\/li>\n<\/ul>\n
C\u0103r\u021bi de eseuri<\/strong><\/p>\n\n- Calitatea de martor<\/em>, 1970, 2003<\/li>\n
- Eu scriu, tu scrii, el\/ea scrie<\/em>, 1975<\/li>\n
- Cea mai frumoas\u0103 dintre lumile posibile<\/em>, 1978<\/li>\n
- Coridoare de oglinzi<\/em>, 1983<\/li>\n
- Autoportret cu palimpsest<\/em>, 1985<\/li>\n
- Ora\u0219e de silabe<\/em>, 1987<\/li>\n
- Geniul de a fi<\/em>, 1998<\/li>\n
- Ghicitul \u00een mul\u021bimi<\/em>, 2000<\/li>\n
- Cine sunt eu?<\/em>, 2001<\/li>\n
- A fi sau a privi<\/em>, 2005<\/li>\n
- O silabisire a lumii<\/em>, 2006<\/li>\n
- Spaima de literatur\u0103<\/em>, 2006<\/li>\n
- Fals tratat de manipulare<\/em>, 2013<\/li>\n
- Istoria ca viitor<\/em>, 2017<\/li>\n<\/ul>\n
C\u0103r\u021bi de proz\u0103<\/strong><\/p>\n\n- Cele patru anotimpuri<\/em>, 1977, 2001 – nuvele fantastice;<\/li>\n
- Proiecte de trecut<\/em>, 1982 – nuvele fantastice;<\/li>\n<\/ul>\n
Ambele volume au ap\u0103rut sub titlul Ora\u0219ul topit \u0219i alte povestiri fantastice<\/em> in 2004;<\/p>\n\n- Sertarul cu aplauze<\/em>, 1992, 1998, 2002, 2004 – roman;<\/li>\n
- Imita\u021bie de co\u0219mar<\/em>, 1995 – nuvele.<\/li>\n
- Povestiri fantastice, 2016<\/li>\n<\/ul>\n
Varia<\/strong><\/p>\n\n- Poezie \u0219i politica: convorbiri cu… Miron Radu Paraschivescu<\/a>, Ion Vinea<\/a>, Petre Pandrea<\/a>, Geo Dumitrescu<\/a>, Adrian P\u0103unescu<\/a>, Marin Sorescu<\/a>, Cezar Baltag<\/a>, Ilie Costantin<\/a>, Ana Blandiana, Virgil Teodorescu<\/a>, Nichita St\u0103nescu<\/a>, Paul Anghel<\/a> – Ilie Purcaru; Bucuresti, Albatros, 1972<\/a><\/em><\/li>\n
- Banchetul de litere: dialoguri cu Ana Blandiana, Nicolae Breban<\/a>, Augustin Buzura<\/a>, Ion Iano\u0219i<\/a>, Gabriela Melinescu<\/a>, Irina Petra\u0219<\/a>, Dumitru Radu Popa<\/a>, Alex \u0218tef\u0103nescu<\/a>, Ion Vianu<\/a><\/em> – Aura Christi; Bucure\u0219ti, Ideea European\u0103, 2006<\/li>\n
- Timpul scrie pe trupul meu versuri <\/em>, 2008 – selec\u021bie de versuri (audiobook).<\/li>\n<\/ul>\n
C\u0103r\u021bi traduse \u0219i antologii<\/strong><\/p>\n\n- Homokora – Kriterion Konyvkiado, Bucure\u0219ti, 1971 (maghiar\u0103);<\/li>\n
- Pieta achillesowa i inne wiersze, Wydawnictwo Literackie, Krakow – Wroclaw, 1982 (polonez\u0103);<\/li>\n
- Valaki engem almodik, Kriterion Konyvkiado, Bucuresti, 1985 (maghiar\u0103);<\/em><\/li>\n
- San v sania, Narodna Cultura, Sofia, 1986 (bulgar\u0103);<\/li>\n
- Kopie eines Alptraums, Volk und Welt, Spektrum, Berlin, 1988 (german\u0103);<\/li>\n
- L’ora di sabbia, Edizioni Saval, Bologna, 1987 (italian\u0103);<\/li>\n
- Stihotvorenia, rasscazi, esse, Radouga, Moskva, 1987 (rus\u0103);<\/li>\n
- The Hour of Sand, Anvil Press Poetry, London, 1989, 1990 (englez\u0103);<\/li>\n
- Mineviku – Plaanid, L.R., Tallinn, 1989 (eston\u0103);<\/li>\n
- Sniega Stunda, Liesna, Riga, 1989 (leton\u0103);<\/li>\n
- En kyrka full av fjarilar, Symposion Bokforlag, Stockholm, 1990 (suedez\u0103);<\/li>\n
- Kanskje noen drommer meg, Solum Forlag, Oslo, 1990 (norvegian\u0103);<\/li>\n
- \u00c9toile de proie<\/em>[9]<\/a><\/sup>, (Stea de prad\u0103), traducere de H\u00e9l\u00e8ne Lenz, 1991 (francez\u0103);<\/li>\n
- Kopie eines Alptraums, Steidl Verlag, Bokforlaget Hypatia, Stockholm, 1992 (suedez\u0103);<\/li>\n
- L’\u00e9glise fant\u00f4me<\/em>[10]<\/a><\/sup>, traducere de Micaela Sl\u01cevescu, Syros-Alternatives, Paris, 1992 (francez\u0103);<\/li>\n
- Kopie van een nachtmerrie, Amsterdam, 1992 (olandez\u0103);<\/li>\n
- Svedotzi, Biblioteka Kov, Vrsatz, 1993 (s\u00e2rb\u0103);<\/li>\n
- Poezi, Shtepia Botuese Enciklopedike, Tirana, 1993 (albanez\u0103);<\/li>\n
- Presentation\/ Vorwort\/ Prezentare, editie trilingva, DAAD (Deutscher Akademischer Austauschdienst\/ Office Allemand d’echange universitaires), Paris, 1993 (german\u0103, francez\u0103, rom\u00e2n\u0103);<\/li>\n
- Die Applausmaschine, Steidl Verlag, G\u00f6ttingen, 1993 (german\u0103);<\/li>\n
- Streiflicht \u2013 Eine Auswahl zeitgen\u00f6ssischer rum\u00e4nischer Lyrik<\/em> (81 rum\u00e4nische Autoren), – “Lumina piezi\u0219\u0103”, antologie bilingv\u0103 cuprinz\u00e2nd 81 de autori rom\u00e2ni \u00een traducerea lui Christian W. Schenk<\/a>, Dionysos Verlag 1994, ISBN 3-9803871-1-9<\/a><\/li>\n
- Clair de mort<\/em>[11]<\/a><\/sup>, Librairie Bleue, Troyes, 1994 (francez\u0103);<\/li>\n
- Kopi av et mareritt, Gyldendal Norsk Forlag, Oslo, 1995 (norvegian\u0103);<\/li>\n
- Engelernte, Ammann Verlag, Z\u00fcrich, 1994 (german\u0103, \u00een traducerea lui Franz Hodjak<\/a>);<\/li>\n
- L\u2019Architecture des vagues<\/em>[12]<\/a><\/sup> (Arhitectura valurilor), traducere de H\u00e9l\u00e8ne Lenz, Saint-Jean-de-Bruel, 1995 (francez\u0103);<\/li>\n
- Kopie eines Alptraums, Fischer Taschenbuch Verlag, Frankfurt am Main, 1996 (german\u0103);<\/li>\n
- Ofullbordad helvet, Forlags ab Gondolin, 1997 (suedez\u0103);<\/li>\n
- Szelet Allat, Pont, Budapest, 1998 (maghiar\u0103);<\/li>\n
- Gedichten, Go-Bos Press, 1998 (olandez\u0103);<\/li>\n
- Sternenherbst, Dionysos,traducere Christian W. Schenk<\/a>, 1999 (german\u0103);<\/li>\n
- Cekmedjeto s aplodismenti, DAR, Sofia, 1999 (bulgar\u0103);<\/li>\n
- Potreba za priciom, Arka, Smederevo, 2000 (s\u00e2rb\u0103);<\/li>\n
- Isbrane pesmi, Cankarjeva zalozba, Ljubljana, 2003 (sloven\u0103);<\/li>\n
- Potreba za razgovor, Arka, Smederevo – Id. Skoplje, 2004 (macedonean\u0103);<\/li>\n
- Ana Blandiana, Sower, Beijng, 2004 (chinez\u0103),<\/li>\n
- Arhanghel vo saghi, Editia Plejadi, Struga, 2004 (macedonean\u0103);<\/li>\n
- Un tempo gli alberi avevano occhi, Donzelli Editore, Roma, 2004 (italian\u0103);<\/li>\n
- Projectos de passado, Editura Cavallo de Ferro, Lisabona, 2005 (portughez\u0103).<\/li>\n
- La meva p\u00e0tria A4, trad. Corina Oproae, Caf\u00e8 Central-Eumo, Vic (catalan\u0103);<\/li>\n
- Autrefois les arbres avaient des yeux\u00a0: anthologie, 1964-2004<\/em>[13]<\/a><\/sup>, traducere de Luiza Palanciuc, Troyes, France, \u00c9ditions Librairie Bleue, 2005 (francez\u0103);<\/li>\n
- Les Saisons<\/em>, traducere de Muriel Jollis-Dimitriu, \u00c9ditions Le Visage Vert, 2013 (francez\u0103).<\/li>\n
- Invadat\u0103 de cuvinte<\/em>, antologie – versuri, proz\u0103, convorbiri, traducere \u0219i prefa\u021b\u0103 Ognean Stamboliev<\/a>, ed. Gea Libris, Sofia, 2017, (\u00een limba bulgar\u0103<\/a>, ISBN 9781980240341<\/a><\/li>\n
- Pieta – Eine Auswahl rum\u00e4nischer Lyrik<\/em>, traducere: Christian W. Schenk<\/a>, Dionysos, Boppard, 2018, ISBN 9781977075666<\/a><\/li>\n
- SECHS RUM\u00c4NISCHE DICHTER:<\/em>(\u0218ase poe\u021bi rom\u00e2ni), selec\u021bie \u0219i traducere: Christian W. Schenk<\/a> – (Ana Blandiana, Ion Caraion<\/a>, \u0218tefan Augustin Doina\u0219<\/a>, Marin Mincu<\/a>, Emil Manu<\/a>, Marin Sorescu<\/a>) – Dionysos<\/a>, Boppard<\/a>, ISBN 978-1980320890<\/a><\/li>\n<\/ul>\n
Volume colective<\/strong><\/p>\n\n- Cartea cu bunici<\/em>, coord. de Marius Chivu<\/a> – Gabriela Adame\u0219teanu<\/a>, Radu Afrim<\/a>, Iulia Alexa<\/a>, Adriana Babe\u021bi<\/a>, Anamaria Beligan<\/a>, Adriana Bittel<\/a>, Ana Blandiana, T. O. Bobe<\/a>, Lidia Bodea<\/a>, Emil Brumaru<\/a>, Alin Buz\u0103rin<\/a>, Alexandru C\u0103linescu<\/a>, Matei C\u0103linescu<\/a>, Daniela Chirion<\/a>, Livius Cioc\u00e2rlie<\/a>, Adrian Cioroianu<\/a>, Alexandru Cizek<\/a>, Andrei Codrescu<\/a>, Denisa Com\u0103nescu<\/a>, Radu Cosa\u0219u<\/a>, Dana Deac<\/a>, Florin Dumitrescu<\/a>, B. Elvin<\/a>, C\u0103t\u0103lin Dorian Florescu<\/a>, Filip Florian<\/a>, Matei Florian<\/a>, \u0218erban Foar\u021b\u0103<\/a>, Emilian Galaicu-P\u0103un<\/a>, Vasile G\u00e2rne\u021b<\/a>, Cristian Geamba\u0219u<\/a>, Drago\u0219 Ghi\u021bulete<\/a>, Cristian Ghinea<\/a>, Bogdan Ghiu<\/a>, Stela Giurgeanu<\/a>, Adela Greceanu<\/a>, Bogdan Iancu<\/a>, Nora Iuga<\/a>, Doina Jela<\/a>, Alexandra Jivan<\/a>, Ioan L\u0103cust\u0103<\/a>, Florin L\u0103z\u0103rescu<\/a>, Dan Lungu<\/a>, Cosmin Manolache<\/a>, Anca Manolescu<\/a>, Angela Marinescu<\/a>, Virgil Mihaiu<\/a>, Mircea Mih\u0103ie\u0219<\/a>, C\u0103lin-Andrei Mih\u0103ilescu<\/a>, Dan C. Mih\u0103ilescu<\/a>, Vintil\u0103 Mih\u0103ilescu<\/a>, Ruxandra Mih\u0103il\u0103<\/a>, Lucian M\u00eendru\u021b\u0103<\/a>, Adriana Mocca<\/a>, Cristina Modreanu<\/a>, Ioan T. Morar<\/a>, Ioana Morpurgo<\/a>, Radu Naum<\/a>, Ioana Nicolaie<\/a>, Tudor Octavian<\/a>, Andrei Oi\u0219teanu<\/a>, Radu Paraschivescu<\/a>, Horia-Roman Patapievici<\/a>, Dora Pavel<\/a>, Irina Petra\u0219<\/a>, Cipriana Petre<\/a>, R\u0103zvan Petrescu<\/a>, Marta Petreu<\/a>, Andrei Ple\u0219u<\/a>, Ioan Es. Pop<\/a>, Adina Popescu<\/a>, Simona Popescu<\/a>, Radu Pavel Gheo<\/a>, Tania Radu<\/a>, Antoaneta Ralian<\/a>, Ana Maria Sandu<\/a>, Mircea-Horia Simionescu<\/a>, Sorin Stoica<\/a>, Alex Leo \u0218erban<\/a>, Robert \u0218erban<\/a>, Tia \u0218erb\u0103nescu<\/a>, C\u0103t\u0103lin \u0218tef\u0103nescu<\/a>, Pavel \u0218u\u0219ar\u0103<\/a>, Iulian T\u0103nase<\/a>, Antoaneta T\u0103n\u0103sescu<\/a>, Cristian Teodorescu<\/a>, Lucian Dan Teodorovici<\/a>, C\u0103lin Torsan<\/a>, Traian Ungureanu<\/a>, Constan\u021ba Vintil\u0103-Ghi\u021bulescu<\/a>, Ciprian Voicil\u0103<\/a>, Sever Voinescu<\/a>; Ed. Humanitas, 2007;<\/li>\n
- Pove\u0219ti de dragoste la prima vedere<\/em> – Ioana P\u00e2rvulescu<\/a>, Radu Paraschivescu<\/a>, Gabriel Liiceanu<\/a>, Ana Blandiana, Adriana Bittel<\/a>; Ed. Humanitas, 2008;<\/li>\n
- C\u0103r\u021bile care ne-au f\u0103cut oameni<\/em>, coord. de Dan C. Mih\u0103ilescu<\/a> – Ana Blandiana, Lucian Boia<\/a>, Mircea C\u0103rt\u0103rescu<\/a>, \u0218tefan C\u00e2l\u021bia<\/a>, Livius Cioc\u00e2rlie<\/a>, Andrei Cornea<\/a>, Neagu Djuvara<\/a>, Gabriel Liiceanu<\/a>, Nicolae Manolescu<\/a>, Mihai M\u0103niu\u021biu<\/a>, Horia-Roman Patapievici<\/a>, Ioana P\u00e2rvulescu<\/a>, Irina Petrescu<\/a>, Andrei Ple\u0219u<\/a>, Victor Rebengiuc<\/a>, Alex \u0218tef\u0103nescu<\/a>, Valeriu Stoica<\/a>, Ion Vianu<\/a>; Ed. Humanitas, 2010;<\/li>\n
- Intelectuali la crati\u021b\u0103. Amintiri culinare \u0219i 50 de re\u021bete<\/em> – Gabriel Liiceanu<\/a>, Adriana Babe\u021bi<\/a>, Adriana Bittel<\/a>, Ana Blandiana, Emil Brumaru<\/a>, Mircea C\u0103rt\u0103rescu<\/a>, Marius Chivu<\/a>, Livius Cioc\u00e2rlie<\/a>, Neagu Djuvara<\/a>, Dan C. Mih\u0103ilescu<\/a>, Ioana Nicolaie<\/a>, Radu Paraschivescu<\/a>, Ioana P\u00e2rvulescu<\/a>, Oana Pellea<\/a>, Monica Pillat<\/a>, Andrei Ple\u0219u<\/a>, Tania Radu<\/a>, Antoaneta Ralian<\/a>, Grete Tartler<\/a>, Vlad Zografi<\/a>; Ed. Humanitas, 2012; [14]<\/a><\/sup><\/li>\n
<\/a><\/div>\nOtilia Coman s-a n\u0103scut la 25 martie 1942 la Timi\u0219oara, ca fiic\u0103 a preotului ortodox<\/a> Gheorghe Coman, originar din Murani, Timi\u0219<\/a>. Dup\u0103 retrocedarea Ardealului de Nord \u00een 1944<\/a>, familia Coman s-a mutat la Oradea<\/a>, unde tat\u0103l poetei a slujit ca preot la Biserica cu Lun\u0103<\/a>, catedrala ortodox\u0103 din Oradea. Dup\u0103 instaurarea regimului comunist \u00een Rom\u00e2nia<\/a>, preotul Coman a fost arestat ca “du\u0219man al poporului”. Ca fiic\u0103 a unui de\u021binut politic, a trebuit s\u0103 a\u0219tepte patru ani p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd autorit\u0103\u021bile comuniste i-au permis \u00eenscrierea la Facultatea de Filologie din Cluj<\/a>.<\/p>\n Pentru a ocoli \u0219icanele regimului, Otilia Coman \u0219i-a luat pseudonimul Ana Blandiana<\/em>, dup\u0103 numele satului natal al mamei, respectiv Blandiana, Alba<\/a>.<\/p>\n Memorialul de la Sighet este primul muzeu din lume dedicat victimelor comunismului, iar ini\u0163iativa a apar\u0163inut so\u0163ilor Ana Blandiana \u0219i Romulus Rusan, care \u00een 1993 au \u00eenaintat proiectul la Consiliul Europei. \u00cen 1994, cl\u0103direa a fost preluat\u0103 de Funda\u0163ia Academia Civic\u0103 \u00een vederea transform\u0103rii \u00een muzeu, iar lucr\u0103rile de reabilitare \u0219i amenajare au durat p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2000. Printr-o lege special\u0103 din 1997, este declarat \u201eansamblu de interes na\u0163ional\u201c, iar \u00een 1998 este nominalizat de Consiliul Europei printre primele trei locuri de cultivare a memoriei europene, \u00eemp\u0103r\u0163ind podiumul cu mult mai celebrele Auschwitz \u0219i Memorialul P\u0103cii din Normandia.(historia.ro)<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Citi\u021bi \u0219i: <\/strong>De la suflet la suflet Ana Blandiana – con\u015ftiin\u0163a unui neam \u00eembr\u00e2ncit mai mereu din istorie<\/a><\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Ana Blandiana<\/strong> (Otilia Valeria Rusan, n. Coman<\/strong>; n. 25 martie<\/a>1942<\/a>,Timi\u0219oara<\/a>, Rom\u00e2nia<\/a>) este o scriitoare (autoare a 26 de c\u0103r\u021bi publicate \u00een rom\u00e2n\u0103 \u0219i a 60 de volume ap\u0103rute \u00een 26 de limbi) \u0219i lupt\u0103toare pentru libertate civic\u0103 din Rom\u00e2nia.<\/p>\n \u00cenainte de Revolu\u021bia din 1989<\/a>, i s-a luat \u00een trei r\u00e2nduri dreptul de a publica (1959-1964, 1985, 1988-1989), iar \u00een ultimii doi ani numele ei a fost interzis \u0219i c\u0103r\u021bile i-au fost scoase \u0219i din biblioteci. \u00cenainte de a deveni poet\u0103 a lucrat pe un \u0219antier de construc\u021bii, deoarece a fost persecutat\u0103 de regimul comunist, tat\u0103l ei fiind declarat chiabur<\/p>\n i s-a luat in trei randuri (1959-1964, 1985, 1988-1989) dreptul de a publica, iar in ultimii doi ani numele ei a fost interzis si cartile i-au fost scoase si din biblioteci. Poeziile ei interzise au fost difuzate in mii de exemplare, scrise de mana de cititori (singurul samizdat romanesc) si au fost traduse in numeroase limbi ca dovada a cenzurii din Romania. Importanta revista londoneza Index of Censorship i-a dedicat un numar special.<\/p>\n <\/p>\n Eu cred<\/p>\n <\/p>\n Eu cred c\u0103 suntem un popor vegetal,<\/p>\n De unde altfel lini\u015ftea<\/p>\n \u00cen care a\u015ftept\u0103m desfrunzirea?<\/p>\n De unde curajul<\/p>\n De-a ne da drumul pe toboganul somnului<\/p>\n https:\/\/Versuri.ro\/w\/hh17<\/p>\n P\u00e2n\u0103 aproape de moarte,<\/p>\n Cu siguran\u0163a<\/p>\n C\u0103 vom mai fi \u00een stare s\u0103 ne na\u015ftem<\/p>\n Din nou?<\/p>\n Eu cred c\u0103 suntem un popor vegetal-<\/p>\n Cine-a v\u0103zut vreodat\u0103<\/p>\n Un copac revolt\u00e2ndu-se?<\/p>\n<\/div>\n <\/p>\n Eu cred<\/p>\n <\/p>\n Eu cred c\u0103 suntem un popor vegetal,<\/p>\n De unde altfel lini\u015ftea<\/p>\n \u00cen care a\u015ftept\u0103m desfrunzirea?<\/p>\n De unde curajul<\/p>\n De-a ne da drumul pe toboganul somnului<\/p>\n https:\/\/Versuri.ro\/w\/hh17<\/p>\n P\u00e2n\u0103 aproape de moarte,<\/p>\n Cu siguran\u0163a<\/p>\n C\u0103 vom mai fi \u00een stare s\u0103 ne na\u015ftem<\/p>\n Din nou?<\/p>\n Eu cred c\u0103 suntem un popor vegetal-<\/p>\n Cine-a v\u0103zut vreodat\u0103<\/p>\n Un copac revolt\u00e2ndu-se?<\/p>\n<\/div>\n <\/p>\n Eu cred<\/p>\n <\/p>\n Eu cred c\u0103 suntem un popor vegetal,<\/p>\n De unde altfel lini\u015ftea<\/p>\n \u00cen care a\u015ftept\u0103m desfrunzirea?<\/p>\n De unde curajul<\/p>\n De-a ne da drumul pe toboganul somnului<\/p>\n https:\/\/Versuri.ro\/w\/hh17<\/p>\n P\u00e2n\u0103 aproape de moarte,<\/p>\n Cu siguran\u0163a<\/p>\n C\u0103 vom mai fi \u00een stare s\u0103 ne na\u015ftem<\/p>\n Din nou?<\/p>\n Eu cred c\u0103 suntem un popor vegetal-<\/p>\n Cine-a v\u0103zut vreodat\u0103<\/p>\n Un copac revolt\u00e2ndu-se?<\/p>\n<\/div>\n \u00cen luna mai 1990 a re\u00eenfiin\u021bat Centrul PEN din Rom\u00e2nia, pe care l-a condus p\u00e2n\u0103 \u00een 2004. \u00cen noiembrie 1990 s-a num\u0103rat printre fondatorii Alian\u021bei Civice<\/a> (pre\u0219edinte \u00eentre 1991-2002). \u00cen ianuarie 1993 a fost ini\u021biatoare, \u00eempreun\u0103 cu Romulus Rusan<\/a>, a Memorialului Sighet<\/a>, iar \u00een aprilie 1995, a Academiei Civice<\/a>, pe care le conduce de la \u00eenceputuri p\u00e2n\u0103 \u00een prezent.<\/p>\n Este membru corespondent al Academiei Rom\u00e2ne<\/a> (din 2016).<\/p>\n Originea \u0219i studiile<\/strong><\/p>\n Otilia Coman s-a n\u0103scut la Timi\u0219oara, ca fiic\u0103 a preotului ortodox<\/a> Gheorghe Coman, originar din Murani, Timi\u0219<\/a>. Dup\u0103 retrocedarea Ardealului de Nord \u00een 1944<\/a>, familia Coman s-a mutat la Oradea<\/a>, unde tat\u0103l poetei a slujit ca preot la Biserica cu Lun\u0103<\/a>, catedrala ortodox\u0103 din Oradea. Dup\u0103 instaurarea regimului comunist \u00een Rom\u00e2nia<\/a>, preotul Coman a fost arestat ca “du\u0219man al poporului”. Ca fiic\u0103 a unui de\u021binut politic, a trebuit s\u0103 a\u0219tepte patru ani p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd autorit\u0103\u021bile comuniste i-au permis \u00eenscrierea la Facultatea de Filologie din Cluj<\/a>.<\/p>\n Pentru a ocoli \u0219icanele regimului, Otilia Coman \u0219i-a luat pseudonimul Ana Blandiana<\/em>, dup\u0103 numele satului natal al mamei, respectiv Blandiana, Alba<\/a>.<\/p>\n Tat\u0103l poetei a murit \u00eentr-un accident \u00een anul 1964<\/a>, la scurt timp dup\u0103 eliberarea din deten\u021bia politic\u0103.<\/p>\n Dup\u0103 absolvirea facult\u0103\u021bii, Ana Blandiana a debutat \u00een revista Tribuna<\/a> din Cluj.<\/p>\n Premii literare<\/strong><\/p>\n Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, 1969; Premiul pentru poezie al Academiei Rom\u00e2ne, 1970; Premiul pentru proz\u0103 al Asocia\u021biei Scriitorilor din Bucure\u0219ti, 1982; Premiul Interna\u021bional “Gottfried von Herder”<\/a>, Viena, 1982; Premiul Na\u021bional de Poezie, 1997; Premiul “Opera Omnia”, 2001; Premiul Interna\u021bional “Vilenica”, 2002;<\/p>\n \u00cen martie 2016 a primit Premiul \u201ePoetul European al Libert\u0103\u021bii\u201d, pentru volumul Patria mea A4<\/em>, care a ap\u0103rut \u00een traducere polonez\u0103 \u00een ianuarie 2016. Decernarea premiului a avut loc \u00een cadrul edi\u021biei a 4-a din cadrul concursului cu acela\u0219i nume, organizat la Gdansk<\/a>, \u00een Polonia.<\/p>\n Interdic\u021bii de publicare<\/strong><\/p>\n \u00cenainte de Revolu\u021bia din 1989<\/a>, i s-a luat \u00een trei r\u00e2nduri dreptul de a publica (1959-1964, 1985, 1988-1989), iar \u00een ultimii doi ani numele ei a fost interzis \u0219i c\u0103r\u021bile i-au fost scoase \u0219i din biblioteci. \u00cenainte de a deveni poet\u0103 a lucrat pe un \u0219antier de construc\u021bii, deoarece a fost persecutat\u0103 de regimul comunist, tat\u0103l ei fiind declarat chiabur. Cenzura nu a admis faptul c\u0103 ea a publicat o carte de poezii despre motanul Arpagic, interpretat de cititori drept o aluzie la Nicolae Ceau\u0219escu. Poeziile ei interzise au fost difuzate \u00een mii de exemplare, scrise de m\u00e2n\u0103 de cititori (singurul samizdat<\/a> rom\u00e2nesc) \u0219i au fost traduse \u00een numeroase limbi, ca dovad\u0103 a cenzurii din Rom\u00e2nia. Importanta revist\u0103 londonez\u0103 Index of Censorship<\/em> i-a dedicat un num\u0103r special.<\/p>\n Iat\u0103 una dintre aceste poezii:<\/p>\n Eu cred<\/strong><\/p>\n Eu cred c\u0103 suntem un popor vegetal,<\/p>\n De unde altfel lini\u015ftea<\/p>\n \u00cen care a\u015ftept\u0103m desfrunzirea?<\/p>\n De unde curajul<\/p>\n De-a ne da drumul pe toboganul somnului<\/p>\n P\u00e2n\u0103 aproape de moarte,<\/p>\n Cu siguran\u0163a<\/p>\n C\u0103 vom mai fi \u00een stare s\u0103 ne na\u015ftem<\/p>\n Din nou?<\/p>\n Eu cred c\u0103 suntem un popor vegetal-<\/p>\n Cine-a v\u0103zut vreodat\u0103<\/p>\n Un copac revolt\u00e2ndu-se? (https:\/\/Versuri.ro\/w\/hh17)<\/p>\n Referin\u021be critice<\/strong><\/p>\n Receptarea critic\u0103 a operei Anei Blandiana a fost extrem de bogat\u0103, la fel de bogat\u0103 ca \u0219i opera.<\/p>\n Criticul Marian Popa<\/a> subliniaz\u0103 c\u0103 \u00absitua\u021bia dilematic\u0103 este creat\u0103 prin raportarea normelor biologice la cele etic-sociale\u00bb; \u00abcon\u0219tiin\u021ba trupului p\u0103c\u0103tos \u0219i precar ajunge \u00eens\u0103 cu timpul sursa unei volupt\u0103\u021bi reci, sarcastice, revendic\u00e2nd ultragiul\u00bb, \u00abmijloc de exteriorizare a vitalismului intens\u00bb.<\/p>\n O interesant\u0103 conjugare liric\u0103 a temei somnului<\/em> \u00een poezia Anei Blandiana este observat\u0103 de criticul literar Eugen Simion<\/a>: \u00absomnul nu este cu necesitate o prefigurare a mor\u021bii; e \u00eentoarcerea pentru o clip\u0103 la ritmul pur al materiei, o zon\u0103 de lini\u0219te \u0219i de plenitudine a pasiunii degajate de for\u021ba devastatoare a sim\u021burilor; iubirea \u00ee\u0219i reg\u0103se\u0219te \u00een acest spa\u021biu chipu-i melancolic, suav, spiritualizat\u00bb (SSra, I, 336): Adorm, adormi, \/ Cum st\u0103m cu ochii-nchi\u0219i \/ P\u0103rem \u00eentin\u0219i al\u0103turi \/ Doi tineri mor\u021bi egali.\/ (…) \/ Nu te speria, \/ Pletele noastre vecine \/ R\u0103sfirate \u00een iarb\u0103 \/ Au \u00eenceput s\u0103 prind\u0103 r\u0103d\u0103cini, \/ \u00cen cur\u00e2nd frunzele ne vor \u00eenveli \/ \u00cen auriul om\u0103t. \/ Niciodat\u0103 n-am sem\u0103nat mai mult, \/ Aripile \u021bi s-au afundat \u00een \u021b\u0103r\u00e2n\u0103 \/ \u0218i nu se mai v\u0103d.<\/em> (\u00abAdorm, adormi\u00bb).<\/p>\n Alexandru Piru<\/a>, \u00een \u00abIstoria literaturii rom\u00e2ne de la \u00eenceput p\u00e2n\u0103 azi\u00bb (1981), apreciaz\u0103 c\u0103 \u00abPoeta are o filozofie. \u00cen tentativa sa de a fi, omul se izbe\u0219te implacabil de un termen final, ceea ce constituie, cum se intituleaz\u0103 cel de-al doilea volum, C\u0103lc\u00e2iul s\u0103u vulnerabil (1966). Salvarea se afl\u0103 \u00een aspira\u021bia spre puritate, condi\u021bie etic\u0103, dar \u0219i \u00een sublimarea vie\u021bii \u00een art\u0103, condi\u021bie estetic\u0103. Altfel spus, nemurirea se ob\u021bine prin identificarea cu universul, nu prin imitarea naturii, arta e un fel de transsubstan\u021biere, o muta\u021bie ontologic\u0103 (A treia tain\u0103, 1969). Mai departe poeta caut\u0103 hotarul dintre bine \u0219i r\u0103u, dintre \u00eennorat \u0219i senin, dintre lumin\u0103 \u0219i noapte, exterior \u0219i interior, paradis \u0219i infern. Moartea e v\u0103zut\u0103 ca un rit nup\u021bial…\u00bb (PIL, 502 sq.).<\/p>\n Nicolae Manolescu<\/a> re\u021bine mai ales: \u201eproza de fic\u021biune, foarte personal\u0103, con\u021bine pagini antologice\u201d.<\/p>\n Opera<\/strong><\/p>\n De-a lungul anilor, poeta a \u00eentreprins \u2014 ca invitat\u0103 a unor universit\u0103\u021bi, academii, organiza\u021bii culturale \u2014 mai multe c\u0103l\u0103torii de documentare \u0219i studiu \u00een diverse \u021b\u0103ri europene \u0219i a participat la congrese \u0219i festivaluri de poezie. \u00cen afara volumelor men\u021bionate, i-au mai ap\u0103rut grupaje de poeme \u00een reviste \u0219i antologii din Anglia, S.U.A., Italia, Spania, Fran\u021ba, Belgia, Germania, Austria, Olanda, Finlanda, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia, Brazilia, Cuba, Turcia, Siria, Grecia, China, Japonia, Israel, Albania. Dup\u0103 1989, acestor traduceri li se adaug\u0103 eseurile literare \u0219i articolele de analiz\u0103 politic\u0103 ap\u0103rute \u00een marile ziare germane sub semn\u0103tura Anei Blandiana, ca \u0219i nenum\u0103rate conferin\u021be, lecturi publice, interviuri, interven\u021bii la colocvii, simpozioane \u0219i mese rotunde \u00een principalele \u021b\u0103ri europene.<\/p>\n C\u0103r\u021bi de poezie<\/strong><\/p>\n C\u0103r\u021bi de eseuri<\/strong><\/p>\n C\u0103r\u021bi de proz\u0103<\/strong><\/p>\n Ambele volume au ap\u0103rut sub titlul Ora\u0219ul topit \u0219i alte povestiri fantastice<\/em> in 2004;<\/p>\n Varia<\/strong><\/p>\n C\u0103r\u021bi traduse \u0219i antologii<\/strong><\/p>\n Volume colective<\/strong><\/p>\n<\/p>\n\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n