Ast\u0103zi despre: Alexandru Ioan Cuza. Omul care a unit Rom\u00e2nia. Arhitectul Rom\u00e2niei moderne se n\u0103\u0219tea \u00een urm\u0103 cu 206 ani. Domnia sa a fost caracterizat\u0103 de dorin\u021ba de a ajunge din urm\u0103 Occidentul. Leg\u0103tura istoric\u0103 a Unirii cu Foc\u0219aniul <\/h1>\n\n\n Distribuie: \u00a0
\n |<\/em><\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/50_50\/articleAuthor\/ziarul-de-vrancea\/articleAuthor\/uMPfPxc.jpg\")
<\/a><\/p>\nZiarul de Vrancea<\/a><\/h5>\n20 mar 2026<\/span>12731 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/850_530\/astazi-despre-alexandru-ioan-cuza-domnia-lui-cuza-voda-a-fost-caracterizata-de-o-nerabdatoare-dorinta-de-a-ajunge-din-urma-occidentul\/article\/mediaPool\/uFW0wZA.jpg\")
<\/a><\/div>\nAlexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; n. 20 martie\/1 aprilie 1820, B\u00e2rlad, Moldova \u2013 d. 3 mai 1873, Heidelberg, Imperiul German a fost primul domnitor al Principatelor Unite \u0219i al statului na\u021bional Rom\u00e2nia. Prin alegerea sa ca domn al Moldovei, la 5 ianuarie 1859, \u0219i al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, la 24 ianuarie 1859, a fost \u00eenf\u0103ptuit\u0103 Unirea celor dou\u0103 principate.<\/p>\n
\u00cen timpul domniei lui Cuza a fost conceput codul civil \u0219i Codul penal de inspira\u021bie francez\u0103, legea pentru obligativitatea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului primar \u0219i au fost \u00eenfiin\u021bate primele universit\u0103\u021bi din \u021bar\u0103, respectiv cea de la Ia\u0219i (1860), care azi \u00eei poart\u0103 numele, \u0219i cea de la Bucure\u0219ti (1864). Tot \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 a fost organizat\u0103 \u0219i armata na\u021bional\u0103.<\/p>\n
Cuza Vod\u0103, arhitectul Rom\u00e2niei moderne: leg\u0103tura istoric\u0103 a Unirii cu Foc\u0219aniul \u0219i Vrancea<\/p>\n
20 martie marcheaz\u0103 na\u0219terea lui Alexandru Ioan Cuza \u2013 domnitorul reformelor \u0219i al Unirii, cu o amprent\u0103 direct\u0103 asupra istoriei Vrancei<\/p>\n
Ziua de 20 martie readuce \u00een aten\u021bia rom\u00e2nilor figura lui Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite \u0219i unul dintre cei mai importan\u021bi reformatori ai statului modern rom\u00e2n. Pentru vr\u00e2nceni, personalitatea lui Cuza are o semnifica\u021bie aparte, Foc\u0219aniul fiind locul unde s-au pus bazele unific\u0103rii administrative prin Comisia Central\u0103.<\/p>\n
\u00a0Alexandru Ioan Cuza \u2013 omul care a unit Rom\u00e2nia<\/strong><\/p>\nN\u0103scut la 20 martie 1820, la B\u00e2rlad, Alexandru Ioan Cuza avea s\u0103 devin\u0103 figura central\u0103 a unuia dintre cele mai importante momente din istoria Rom\u00e2niei: Unirea Principatelor Rom\u00e2ne din 1859. Alegerea sa simultan\u0103 ca domnitor al Moldovei \u0219i al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti a fost actul politic care a stat la baza form\u0103rii statului rom\u00e2n modern.<\/p>\n
Cuza nu a fost doar simbolul Unirii, ci \u0219i motorul transform\u0103rii profunde a societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti. Domnia sa a fost marcat\u0103 de o dorin\u021b\u0103 accelerat\u0103 de modernizare \u0219i de apropiere de Occident.<\/p>\n
???? Foc\u0219ani \u2013 ora\u0219ul unde s-a scris istoria Unirii<\/p>\n
Pentru jude\u021bul Vrancea, Cuza are o leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 \u0219i profund\u0103. \u00cen anul 1859, la Foc\u0219ani a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 Comisia Central\u0103, institu\u021bie esen\u021bial\u0103 \u00een procesul de unificare legislativ\u0103 a Moldovei \u0219i \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n
Aici s-au elaborat primele proiecte de legi comune \u0219i s-a conturat structura administrativ\u0103 a noului stat. Practic, Foc\u0219aniul a devenit un simbol al echilibrului \u00eentre cele dou\u0103 principate \u0219i un punct cheie \u00een construc\u021bia Rom\u00e2niei moderne.<\/p>\n
\u2696\ufe0f Reformele care au schimbat Rom\u00e2nia<\/p>\n
Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a fost una dintre cele mai reformatoare perioade din istoria \u021b\u0103rii. Printre cele mai importante m\u0103suri adoptate se num\u0103r\u0103:<\/p>\n
Reforma agrar\u0103 (1864) \u2013 peste 400.000 de familii de \u021b\u0103rani au primit p\u0103m\u00e2nt<\/p>\n
Secularizarea averilor m\u0103n\u0103stire\u0219ti (1863) \u2013 statul a preluat circa 25% din terenurile \u021b\u0103rii<\/p>\n
Reforma \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului \u2013 introducerea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului primar obligatoriu<\/p>\n
Reforma justi\u021biei \u2013 adoptarea Codului Civil \u0219i Penal modern<\/p>\n
Modernizarea administra\u021biei \u0219i armatei<\/p>\n
Aceste reforme au pus bazele dezvolt\u0103rii economice \u0219i sociale a Rom\u00e2niei \u0219i au accelerat desprinderea de structurile feudale.<\/p>\n
\u26a0\ufe0f Abdicarea \u0219i finalul unei epoci<\/p>\n
\u00cen 1866, \u00een urma presiunilor politice ale unei alian\u021be cunoscute drept \u201eMonstruoasa Coali\u021bie\u201d, Cuza a fost for\u021bat s\u0103 abdice \u0219i s\u0103 plece \u00een exil. Chiar dac\u0103 domnia sa a fost relativ scurt\u0103, impactul reformelor sale a fost unul durabil.<\/p>\n
Alexandru Ioan Cuza a murit \u00een 1873, \u00een Germania, \u00eens\u0103 mo\u0219tenirea sa continu\u0103 s\u0103 defineasc\u0103 statul rom\u00e2n modern.<\/p>\n
???????? Mo\u0219tenirea lui Cuza pentru Vrancea \u0219i Rom\u00e2nia<\/p>\n
Pentru vr\u00e2nceni, figura lui Cuza r\u0103m\u00e2ne str\u00e2ns legat\u0103 de identitatea local\u0103 \u0219i de rolul Foc\u0219aniului \u00een realizarea Unirii. Ora\u0219ul de pe Milcov nu este doar un simbol istoric, ci un loc \u00een care s-au pus bazele Rom\u00e2niei unite.<\/p>\n
La peste 200 de ani de la na\u0219tere, Alexandru Ioan Cuza r\u0103m\u00e2ne un reper al curajului politic, al reformelor \u0219i al dorin\u021bei de modernizare<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Ales domnitor, Cuza a dus o sus\u021binut\u0103 activitate politic\u0103 \u0219i diplomatic\u0103 pentru recunoa\u0219terea Unirii Moldovei \u0219i \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti de c\u0103tre Puterea suzeran\u0103 (Imperiul Otoman) \u0219i Puterile Garante \u0219i apoi pentru des\u0103v\u00e2r\u0219irea Unirii Principatelor Rom\u00e2ne prin \u00eenf\u0103ptuirea unit\u0103\u021bii constitu\u021bionale \u0219i administrative. Aceasta s-a realizat \u00een ianuarie 1862, c\u00e2nd Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 au format statul rom\u00e2n unitar modern, adopt\u00e2nd oficial numele de Rom\u00e2nia,[4] cu capitala la Bucure\u0219ti, cu o singur\u0103 adunare \u0219i un singur guvern.<\/p>\n
\u00cen anul 1866, o larg\u0103 coali\u021bie a partidelor vremii, cunoscut\u0103 sub denumirea de Monstruoasa Coali\u021bie din cauza orient\u0103rilor politice diferite ale membrilor s\u0103i, l-au for\u021bat pe Alexandru Ioan Cuza s\u0103 abdice.<\/p>\n
Primii ani de via\u021b\u0103<\/strong><\/p>\nAlexandru Ioan Cuza s-a n\u0103scut la B\u00e2rlad, fiind fiul ispravnicului Ioan Cuza, proprietar de p\u0103m\u00e2nt \u00een jude\u021bul F\u0103lciu, \u0219i al Sultanei (sau Soltana), membr\u0103 a familiei de origini fanariote Cozadini.<\/p>\n
Apar\u021bin\u00e2nd clasei tradi\u021bionale de boieri din Moldova, Alexandru prime\u0219te o educa\u021bie european\u0103 \u0219i devine ofi\u021ber \u00een armata moldoveneasc\u0103, ajung\u00e2nd la rangul de colonel. S-a c\u0103s\u0103torit cu Elena Rosetti \u00een 1844.<\/p>\n
\u00cen anul 1848, precum majoritatea statelor europene, Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 au fost cuprinse de febra revolu\u021biilor. Revolta moldovenilor a fost suprimat\u0103 repede, dar \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 revolu\u021bionarii au preluat puterea \u0219i au guvernat \u00een timpul verii. T\u00e2n\u0103rul Cuza a participat activ la mi\u0219carea revolu\u021bionar\u0103 de la 1848 din Moldova \u0219i la lupta pentru unirea Principatelor. Urmare \u00eenclina\u021biilor liberale manifestate \u00een timpul episodului moldovenesc, este transportat ca prizonier la Viena, de aici fiind eliberat cu ajutor britanic.<\/p>\n
Revenind \u00een Moldova \u00een timpul domniei Prin\u021bului Grigore Alexandru Ghica, a fost numit ministru de r\u0103zboi (1858) \u0219i a reprezentat ora\u0219ul Gala\u021bi \u00een divanul ad-hoc de la Ia\u0219i. Prin toat\u0103 activitatea sa politic\u0103, Alexandru Ioan Cuza a sus\u021binut continuu unirea Moldovei \u0219i \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n
A fost nominalizat \u00een cele dou\u0103 Principate, de c\u0103tre Partida Na\u021bional\u0103, care milita pentru unire, \u00een defavoarea unui prin\u021b str\u0103in. Ca urmare a contextului politic \u0219i a compromisului dintre principalele partide, este ales domn al Moldovei pe 17 ianuarie 1859 (5 ianuarie dup\u0103 calendarul iulian) \u0219i \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 pe 5 februarie 1859 (24 ianuarie dup\u0103 calendarul iulian).<\/p>\n
Elena Cuza se \u00eenrudea cu neamul Sturdze\u0219tilor, al Bal\u0219ilor \u0219i al Cantacuzinilor. Judec\u00e2nd dup\u0103 portretul realizat de Carol Popp de Szathm\u00e1ry, c\u00e2nd avea 38 ani, putea fi socotit\u0103 o femeie foarte mic\u0103 \u0219i sub\u021bire, cu o expresie sever\u0103, cu ochi negri \u0219i foarte timid\u0103. Educa\u021bia ei urmase calea obi\u0219nuit\u0103 \u00een epoc\u0103: guvernant\u0103 francez\u0103 \u0219i german\u0103, pensionul Buralat, anturajul social \u0219i literar al m\u0103tu\u0219ii sale Agripina Sturdza, din Ia\u0219i.<\/p>\n
\u00cen 1844 ea l-a \u00eent\u00e2lnit, s-a \u00eendr\u0103gostit \u0219i s-a c\u0103s\u0103torit cu Alexandru Ioan Cuza. El era o fire extrovertit\u0103, impulsiv\u0103, care se sim\u021bea bine printre oameni, se purta foarte galant cu femeile. Ea era o introvertit\u0103, cu o mul\u021bime de inhibi\u021bii. Slabele \u0219anse ca acest mariaj s\u0103 mearg\u0103 au fost anulate de la \u00eenceput de incapacitatea Elenei de a-i oferi un urma\u0219 so\u021bului ei \u0219i de faptul c\u0103 a pus datoriile fa\u021b\u0103 de mam\u0103 \u00eenaintea celor fa\u021b\u0103 de so\u021b. La 30 aprilie 1844 scria: \u201eCrede-m\u0103, mam\u0103, noile sentimente pe care le am fa\u021b\u0103 de so\u021bul meu nu m\u0103 vor \u00eempiedica s\u0103 te iubesc.\u201d Dup\u0103 ce s-au c\u0103s\u0103torit, ei s-au stabilit \u00een modesta cas\u0103 a p\u0103rin\u021bilor lui Cuza, Ion \u0219i Sultana, din Gala\u021bi.<\/p>\n
De\u0219i so\u021bia sa nu a avut copii, ea i-a crescut ca pe propriii s\u0103i copii pe cei doi fii avu\u021bi de so\u021bul ei din rela\u021bia cu Elena Maria Catargiu-Obrenovi\u0107: Alexandru Ioan Cuza (1862 (unele surse men\u021bioneaz\u0103 anul 1864[fo – 1889) \u0219i Dimitrie Cuza (1865 – 1888), care s-a sinucis.<\/p>\n
A \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it cu stoicism exilul so\u021bului detronat \u0219i, dup\u0103 moartea acestuia la 16 mai 1873, \u201ei-a p\u0103strat memoria cu o extraordinar\u0103 devo\u021biune, ne\u00eeng\u0103duind s\u0103 se rosteasc\u0103 un singur cuv\u00e2nt despre sl\u0103biciuni pe care le cuno\u0219tea, le \u00eeng\u0103duise \u0219i-o spunea cu m\u00e2ndrie \u2013 le iertase, ca singura care pe lume putea s\u0103 aib\u0103 acest drept.\u201d<\/p>\n
<\/p>\n
Rom\u00e2nia \u00een timpul domniei lui Cuza<\/p>\n
Unirea Principatelor Rom\u00e2ne a avut loc la jum\u0103tatea secolului al XIX-lea \u0219i reprezint\u0103 unificarea vechilor state Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103. Unirea este str\u00e2ns legat\u0103 de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza \u0219i de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 \u00een Moldova \u0219i la 24 ianuarie 1859 \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103. Totu\u0219i, unirea a fost un proces complex, bazat pe identitatea cultural\u0103 \u0219i istoric\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 \u021b\u0103ri. Procesul a \u00eenceput \u00een 1848, odat\u0103 cu realizarea uniunii vamale \u00eentre Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, \u00een timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznod\u0103m\u00e2ntul r\u0103zboiului Crimeii a creat un context european favorabil realiz\u0103rii unirii. Votul popular favorabil unirii \u00een ambele \u021b\u0103ri, rezultat \u00een urma unor adun\u0103ri ad-hoc \u00een 1857 a dus la Conven\u021bia de la Paris din 1858, o \u00een\u021belegere \u00eentre Marile Puteri, prin care se accepta o uniune formal\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 \u021b\u0103ri, cu guverne diferite, \u00eens\u0103 cu unele institu\u021bii comune; principatele trebuiau s\u0103 se numeasc\u0103 Principatele Unite Moldova \u0219i Valahia. La \u00eenceputul anului urm\u0103tor, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al Moldovei \u0219i \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, aduc\u00e2ndu-le \u00eentr-o uniune personal\u0103. \u00cen 1862, cu ajutorul unioni\u0219tilor din cele dou\u0103 \u021b\u0103ri, Cuza a unificat Parlamentul \u0219i Guvernul, realiz\u00e2nd unirea politic\u0103. Procesul de unificare a continuat \u0219i dup\u0103 \u00eenl\u0103turarea sa de la putere (1866), atunci c\u00e2nd pe tron a fost adus \u0219i numit principe, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, constitu\u021bia adoptat\u0103 \u00een acel an denumind noul stat Rom\u00e2nia.<\/p>\n
Domnia<\/strong><\/p>\nDomnia lui Cuza Vod\u0103 a fost caracterizat\u0103 de o ner\u0103bd\u0103toare dorin\u021b\u0103 de a ajunge din urm\u0103 Occidentul, dar efortul domnului \u0219i al sprijinitorilor s\u0103i \u00eent\u00e2mpin\u0103 rezisten\u021ba for\u021belor conservatoare \u0219i a iner\u021biilor colective. Mai grav, el st\u0103 sub semnul provizoratului, c\u0103ci domnia lui Cuza este perceput\u0103 ca pasager\u0103; \u021bara a vrut un domn str\u0103in, l-a acceptat \u00eens\u0103 pe cel autohton, dar n-a renun\u021bat la vechea dolean\u021b\u0103; \u00een a\u0219teptarea contextului prielnic, ea \u00eeng\u0103duie un provizorat.<\/p>\n
Dup\u0103 Conven\u021bia de la Paris din 1858, marile puteri au l\u0103sat guvernul fiec\u0103rui principat rom\u00e2n \u00een grija unei comisii provizorii, formate din trei caimacami, p\u00e2n\u0103 la alegerea domnitorilor. Principala atribu\u021bie a comisiilor era aceea de a supraveghea alegerea noilor adun\u0103ri elective. Campania electoral\u0103 din Moldova a dus la alegerea unei adun\u0103ri favorabile unirii cu \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103. Unioni\u0219tii moldoveni au putut impune cu u\u0219urin\u021b\u0103 candidatura la domnie a colonelului Alexandru Ioan Cuza, care a fost ales domn cu unanimitate de voturi la 5\/17 ianuarie 1859. Ideea alegerii domnului moldovean \u0219i la Bucure\u0219ti a fost oficial sugerat\u0103 muntenilor de c\u0103tre delega\u021bia Moldovei, care mergea spre Constantinopol pentru a anun\u021ba rezultatul alegerii de la Ia\u0219i. \u00cen \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, adunarea electiv\u0103 a fost dominat\u0103 de conservatori, care erau \u00eens\u0103 scinda\u021bi. Neput\u00e2ndu-se pune de acord asupra unui candidat propriu, conservatorii munteni au sf\u00e2r\u0219it prin a se ralia candidatului Partidei Na\u021bionale care a fost ales la 24 ianuarie\/5 februarie 1859, domn al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti. Astfel, rom\u00e2nii au realizat de facto unirea, pun\u00e2nd la 24 ianuarie 1859, bazele statului na\u021bional modern rom\u00e2n. Sprijinul lui Napoleon al III-lea a fost decisiv pentru dezarmarea opozi\u021biei Turciei \u0219i a Austriei fa\u021b\u0103 de dubla alegere, astfel c\u0103 la 1\/13 aprilie 1859 Conferin\u021ba de la Paris a puterilor garante d\u0103dea recunoa\u0219terea oficial\u0103 a faptului \u00eemplinit de la 24 ianuarie 1859.[13]Turcia l-a recunoscut pe Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor \u00een 1861.<\/p>\n
Conform deciziei Conven\u021biei de la Paris, la 15 mai 1859 este \u00eenfiin\u021bat\u0103 Comisia Central\u0103 la Foc\u0219ani, ce avea ca scop redactarea primului proiect de Constitu\u021bie din istoria modern\u0103 a Rom\u00e2niei \u0219i realizarea altor proiecte de unificare legislativ\u0103 a Principatelor. Proiectul de Constitu\u021bie nu a fost aprobat \u00eens\u0103 de domnitorul Cuza, Comisia Central\u0103 din Foc\u0219ani fiind desfiin\u021bat\u0103 \u00een februarie 1862.<\/p>\n
Reformele lui Cuza<\/strong><\/p>\nDup\u0103 realizarea unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza \u0219i colaboratorul s\u0103u cel mai apropiat, Mihail Kog\u0103lniceanu (ministru, apoi prim-ministru al Rom\u00e2niei), ini\u021biaz\u0103 importante reforme interne: secularizarea averilor m\u0103n\u0103stire\u0219ti (1863), reforma agrar\u0103 (1864), reforma \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului (1864), reforma justi\u021biei (1864) \u0219.a., care au fixat un cadru modern de dezvoltare al \u021b\u0103rii.<\/p>\n
\u00cent\u00e2mpin\u00e2nd rezisten\u021b\u0103 din partea guvernului \u0219i a Adun\u0103rii Legiuitoare, alc\u0103tuite din reprezentan\u021bi ai boierimii \u0219i ai marii burghezii, precum \u0219i a bisericii, \u00een \u00eenf\u0103ptuirea unor reforme, Cuza formeaz\u0103, \u00een 1863, un guvern sub conducerea lui Mihail Kog\u0103lniceanu, care realizeaz\u0103 secularizarea averilor m\u00e2n\u0103stire\u0219ti (decembrie 1863) \u0219i dizolv\u0103 Adunarea Legiuitoare (lovitura de stat de la 2 mai 1864). \u00cen acela\u0219i an, Cuza supune aprob\u0103rii poporului, prin plebiscit, o nou\u0103 constitu\u021bie \u0219i o nou\u0103 lege electoral\u0103, menit\u0103 s\u0103 asigure parlamentului o baz\u0103 mai larg\u0103, \u0219i decreteaz\u0103 (14 august 1864) legea rural\u0103 conceput\u0103 de Kog\u0103lniceanu. \u00cen timpul domniei lui Cuza a fost conceput codul civil \u0219i Codul penal de inspira\u021bie francez\u0103, legea pentru obligativitatea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului primar \u0219i au fost \u00eenfiin\u021bate primele universit\u0103\u021bi din \u021bar\u0103, respectiv cea de la Ia\u0219i (1860), care azi \u00eei poart\u0103 numele, \u0219i cea de la Bucure\u0219ti (1864). Tot \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 a fost organizat\u0103 \u0219i armata na\u021bional\u0103.<\/p>\n
<\/p>\n
Secularizarea averilor m\u0103n\u0103stire\u0219ti:<\/strong><\/p>\nLegea seculariz\u0103rii averilor m\u0103n\u0103stire\u0219ti a fost dat\u0103 de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza cu scopul de a lua toate propriet\u0103\u021bile \u0219i averile anumitor Biserici \u0219i m\u0103n\u0103stiri \u0219i a le trece \u00een proprietatea statului, pentru \u201ea spori avu\u021bia \u021b\u0103rii\u201d. Tot \u00een timpul lui Cuza unele m\u0103n\u0103stiri \u0219i schituri au fost desfiin\u021bate total sau transformate \u00een biserici de mir. Domnitorul Ioan Cuza a instituit un impozit de 10% asupra veniturilor nete ale m\u0103n\u0103stirilor, bisericilor, anumitor seminarii, centre de asisten\u021b\u0103 social\u0103 etc. \u00cen fa\u021ba acestor m\u0103suri mitropolitul Sofronie Miclescu al Moldovei a f\u0103cut mai multe proteste, ceea ce a dus mai apoi la \u00eenl\u0103turarea sa din scaun, aceast\u0103 stare provoc\u00e2nd, mai t\u00e2rziu, \u00eens\u0103\u0219i c\u0103derea guvernului Kog\u0103lniceanu. Legea seculariz\u0103rii a fost adoptat\u0103 \u00een 25 decembrie 1863 \u0219i, pe l\u00e2ng\u0103 cele enumerate mai sus, poate fi men\u021bionat\u0103 \u0219i confiscarea anumitor averi pe care le aveau unele m\u0103n\u0103stiri din Sf\u00e2ntul Munte Athos \u0219i pe care le-au primit cu mult timp \u00eenainte de la al\u021bi domnitori (\u0218tefan cel Mare, Mihai Viteazul etc.) pentru ca monahii din Sf\u00e2ntul Munte s\u0103 se roage pentru bun\u0103starea domniilor lor.<\/p>\n
\u00cen total, au fost preluate de la biserici aproximativ 25% din suprafa\u021ba agricol\u0103 \u0219i forestier\u0103 a \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i a Moldovei[18].<\/p>\n
Reforma fiscal\u0103:<\/strong><\/p>\nReforma fiscal\u0103 a fost materializat\u0103 prin instituirea impozitului personal \u0219i a contribu\u021biei pentru drumuri, generalizat\u0103 asupra tuturor b\u0103rba\u021bilor majori, printr-o nou\u0103 lege a patentelor, prin instituirea impozitului funciar \u0219i alte m\u0103suri care au f\u0103cut ca la sf\u00e2r\u0219itul anului 1861, \u00een preajma deplinei lor unific\u0103ri administrativ-politice, Principatele Unite Rom\u00e2ne s\u0103 fie dotate cu un sistem fiscal modern. Ar putea fi ad\u0103ugat\u0103, pe plan cultural, \u201eimportanta ini\u021biativ\u0103 a guvernului moldovean al lui Mihail Kog\u0103lniceanu, care a instituit, \u00een toamna anului 1860, prima universitate a \u021b\u0103rii, cea ie\u0219ean\u0103.\u201d<\/p>\n
Reforma agrar\u0103:<\/strong><\/p>\nDezbaterile \u00eenver\u0219unate care au avut loc \u00een vara anului 1862 \u00een privin\u021ba proiectului de reform\u0103 agrar\u0103 propus de conservatori \u0219i adoptat de majoritate, dar nesanc\u021bionat de domnitor, au dovedit c\u0103 maleabilitatea de care d\u0103deau dovad\u0103 o bun\u0103 parte dintre conservatori, \u00een privin\u021ba adopt\u0103rii unui program general de reforme, nu concorda cu acceptarea de c\u0103tre ei a unei reforme agrare \u00een sensul programelor revolu\u021bionare de la 1848. De aceea, \u00een anii imediat urm\u0103tori unific\u0103rii administrative, nu s-a putut trece brusc la reforma agrar\u0103, ci s-a continuat, pentru o perioad\u0103 de timp, s\u0103 se adopte reforme pe linia organiz\u0103rii moderne a statului, deoarece acestea nu \u00eent\u00e2mpinau opozi\u021bia conservatorilor, \u00eenc\u0103 st\u0103p\u00e2ni pe majoritatea mandatelor din adunare datorit\u0103 sistemului electoral restrictiv. Reorganizarea departamentelor, legile pentru construirea c\u0103ilor ferate, constituirea Consiliului superior al instruc\u021biunii publice, un regulament de naviga\u021bie, organizarea corpului inginerilor civili, reorganizarea \u0218colii de silvicultur\u0103 \u0219i o serie de m\u0103suri premerg\u0103toare unei seculariz\u0103ri a averilor m\u0103n\u0103stire\u0219ti au reprezentat, \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, concretiz\u0103rile planului de reforme<\/p>\n
Din momentul \u00een care conducerea guvernului a fost preluat\u0103 de Mihail Kog\u0103lniceanu, aducerea din nou \u00een dezbatere a reformei agrare a dus la izbucnirea unui violent conflict \u00eentre guvern \u0219i majoritatea adun\u0103rii. A urmat lovitura de stat de la 2 mai 1864 c\u00e2nd deputa\u021bii au fost evacua\u021bi din sal\u0103 de un deta\u0219ament militar \u0219i Adunarea Legiuitoare dizolvat\u0103. Aceast\u0103 lovitur\u0103 a sporit puterea domnitorului Cuza, \u0219i totodat\u0103 a \u00eenl\u0103turat monopolul politic al conservatorilor asupra majorit\u0103\u021bii \u00een adunare. Sanc\u021biunea poporului prin plebiscit \u0219i recunoa\u0219terea noii st\u0103ri de lucruri de c\u0103tre puterea suzeran\u0103 \u0219i puterile garante au creat posibilitatea decret\u0103rii Legii rurale \u00een sensul programului pa\u0219optist, desfiin\u021b\u00e2ndu-se rela\u021biile feudale \u00een agricultur\u0103 \u0219i proced\u00e2ndu-se la o \u00eempropriet\u0103rire a \u021b\u0103r\u0103nimii cl\u0103ca\u0219e.<\/p>\n
Prin Legea rural\u0103 din 14\/26 august 1864, peste 400.000 de familii de \u021b\u0103rani au fost \u00eempropriet\u0103rite cu loturi de teren agricol, iar aproape al\u021bi 60.000 de s\u0103teni au primit locuri de cas\u0103 \u0219i de gr\u0103din\u0103. \u021a\u0103ranii \u00eempropriet\u0103ri\u021bi au devenit contribuabili la bugetul de stat, rezult\u00e2nd astfel o l\u0103rgire a bazei de impozitare. Fragmentarea terenurilor \u0219i lipsa utilajelor agricole moderne au dus la sc\u0103derea produc\u021biei agricole \u00een urm\u0103torii ani, dar repartizarea ei a fost mai echitabil\u0103. Reforma agrar\u0103 din 1864, a c\u0103rei aplicare s-a \u00eencheiat \u00een linii mari \u00een 1865, a satisf\u0103cut \u00een parte dorin\u021ba de p\u0103m\u00e2nt a \u021b\u0103ranilor, a desfiin\u021bat servitu\u021bile \u0219i rela\u021biile feudale, d\u00e2nd un impuls \u00eensemnat dezvolt\u0103rii capitalismului. Ea a reprezentat unul din cele mai \u00eensemnate evenimente ale istoriei Rom\u00e2niei din secolul al XIX\u2013lea.<\/p>\n
Dup\u0103 desfiin\u021barea Adun\u0103rii Legiuitoare (2 mai 1864) Cuza pierde sprijinul tuturor partidelor politice \u0219i, pentru a putea guverna, se \u00eenconjoar\u0103 de o camaril\u0103 format\u0103 din func\u021bionari corup\u021bi care primesc func\u021bii \u0219i contracte cu statul; corup\u021bia \u0219i sifonarea banului public mai ales \u00een lucr\u0103ri de infrastructur\u0103 ating cote ridicate.<\/p>\n
Alte reforme<\/strong><\/p>\n\u00cen timpul guvernului condus de Mihail Kog\u0103lniceanu, s-a trecut la etapa hot\u0103r\u00e2toare a \u00eenf\u0103ptuirii reformelor. Astfel, primul demers f\u0103cut, \u00eentr-o direc\u021bie \u00een care guvernul \u0219tia c\u0103 nu avea s\u0103 \u00eent\u00e2mpine opozi\u021bie pe plan intern, a fost acela al seculariz\u0103rii. La 13\/25 decembrie 1863, la propunerea guvernului, adunarea a votat secularizarea averilor m\u0103n\u0103stire\u0219ti cu 93 de voturi contra 3. Era o m\u0103sur\u0103 de \u00eensemn\u0103tate major\u0103, datorit\u0103 c\u0103reia era recuperat peste un sfert din teritoriul na\u021bional. Apoi au fost elaborate \u0219i promulgate Legea contabilit\u0103\u021bii, Legea consiliilor jude\u021bene, Codul Penal \u0219i Legea instruc\u021biunii publice, precum \u0219i crearea Consiliului de Stat. Tot acum se \u00eenfiin\u021beaz\u0103 \u0218coala Na\u021bional\u0103 de Arte Frumoase, la Bucure\u0219ti, la conducerea c\u0103reia este desemnat Theodor Aman \u0219i este inaugurat\u0103, \u00een premier\u0103, o \u0218coal\u0103 de Medicin\u0103 Veterinar\u0103.<\/p>\n
Gheorghe Tattarescu: 11 februarie 1866<\/p>\n
Analiz\u00e2nd suita de evenimente, unele cu caracter realmente revolu\u021bionar, se poate spune c\u0103 sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza au fost puse bazele statului unitar rom\u00e2n modern.[23] Practic, nu exist\u0103 domeniu de activitate economic\u0103, social-politic\u0103, cultural\u0103, administrativ\u0103 sau militar\u0103 din \u021bar\u0103, \u00een care Cuza s\u0103 nu fi adus \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri \u0219i \u00eennoiri organizatorice pe baza noilor cerin\u021be ale epocii moderne.<\/p>\n
Prima linie de cale ferat\u0103 din Rom\u00e2nia<\/p>\n
\u00cen septembrie 1865, Alexandru Ioan Cuza a acordat companiei engleze Barkley-Stanisforth construirea liniei ferate Bucure\u0219ti-Filaret-Giurgiu[24] (fiind calea cea mai scurt\u0103 care lega capitala \u021b\u0103rii cu Dun\u0103rea \u0219i astfel cu restul lumii). Lungimea liniei avea 70 km, la un pre\u021b de construc\u021bie de 196.500 franci pe kilometru. La 19\/31 octombrie 1869 regele Carol I al Rom\u00e2niei face inaugurarea[25] acestei primei linii de cale ferat\u0103, care avea s\u0103 fie prelungit\u0103 \u00een 1870 cu \u00eenc\u0103 2,6 km p\u00e2n\u0103 la Sm\u00e2rda.<\/p>\n
Spitalul \u201eNoul Pantelimon\u201d, sau \u201eColentina\u201d<\/p>\n
\u00cen anul 1858 prin\u021bul Scarlat Ghica hot\u0103r\u0103\u0219te construirea a\u0219ez\u0103m\u00e2ntului medical denumit la acea vreme \u201eNoul Pantelimon\u201d pe un teren donat de domnitorul Grigore Ghica. Un prim plan de construc\u021bie, \u00eentocmit de arhitectul M. Hartl, este abandonat \u00een iulie 1859 din cauza proastei calit\u0103\u021bi a materialelor \u0219i proiectului. Dup\u0103 demolarea total\u0103 a lucr\u0103rilor \u0219i \u00eentocmirea unui nou plan de construc\u021bie, lucr\u0103rile se reiau \u00een anul 1862 pentru un singur pavilion \u0219i se finalizeaz\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anului 1863. Construc\u021bia a fost inaugurat\u0103 de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 24 ianuarie 1864, cu ocazia anivers\u0103rii a cinci ani de la Unirea Principatelor Rom\u00e2ne. Pe l\u00e2ng\u0103 fondurilor str\u00e2nse pentru construc\u021bie, Domnitorul a contribuit cu o dona\u021bie proprie de 2000 de galbeni.<\/p>\n
Serviciul po\u0219tal modern<\/strong><\/p>\nEpoca po\u0219tei moderne rom\u00e2ne \u00eencepe \u00een 1864, c\u00e2nd domnitorul Alexandru Ioan Cuza a unit serviciul po\u0219tal cu cel telegrafic, emi\u021b\u00e2nd Decretul no.1279\/6 decembrie 1864.[27][28] Dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni mai t\u00e2rziu (18 dec. 1864) este emis \u0219i Decretul prin care se adopt\u0103 Calendarul Gregorian \u00een serviciile po\u0219tale.<\/p>\n
Odat\u0103 cu adoptarea la 1 ianuarie 1865 a Legii telegrafo-po\u0219tale a fost reglementat \u0219i statutul propriu al personalului, ap\u0103r\u00e2nd primele uniforme \u00een cadrul Po\u0219tei Rom\u00e2ne. \u00cen acela\u0219i an este introdus serviciul abonamentelor prin po\u0219t\u0103 la presa din \u021bar\u0103 \u0219i str\u0103in\u0103tate precum \u0219i organizarea serviciului de po\u0219t\u0103 rural\u0103 care asigura leg\u0103tura \u00eentre comune.<\/p>\n
La 9\/21 ianuarie 1865 au ap\u0103rut primele m\u0103rci po\u0219tale circulate, av\u00e2nd inscrip\u021bia Po\u0219ta Rom\u00e2n\u0103. Este vorba de emisiunea format\u0103 din trei m\u0103rci po\u0219tale nedantelate ce reprezentau profilul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cu efigia \u00een oval, \u0219i cu fa\u021ba \u00eenspre dreapta. Ele au fost scoase din uz dup\u0103 abdicarea domnitorului, din 11 februarie 1866.<\/p>\n
Primul Serviciu de informa\u021bii rom\u00e2nesc<\/p>\n
Domnitorul Al.I. Cuza a creat un serviciu secret ata\u0219at Cancelariei, condus de maiorul Cezar Librecht, directorul general al Po\u0219telor \u0219i Telegrafelor[29][30][31], un inginer belgian care a adus consisten\u021b\u0103 actului de guvernare prin informa\u021biile culese at\u00e2t \u00een interior, c\u00e2t \u0219i din afara \u021b\u0103rii.<\/p>\n
Abdicarea \u0219i exilul<\/strong><\/p>\nRegimul personal instituit de Cuza dup\u0103 2 mai 1864 a provocat nemul\u021bumirea liberalilor radicali, care ulterior au f\u0103cut cartel cu conservatorii; acest fapt a sl\u0103bit pozi\u021biile domnitorului \u0219i a animat activitatea monstruoasei coali\u021bii (denumire promovat\u0103 \u00een epoc\u0103 de presa favorabil\u0103 lui Cuza), hot\u0103r\u00e2t\u0103 s\u0103-l \u00eenl\u0103ture. Comploti\u0219tii au reu\u0219it s\u0103-\u0219i realizeze planurile atr\u0103g\u00e2nd de partea lor o frac\u021biune a armatei (colonelul C. Haralambie, maiorul D. Lecca \u0219.a.), \u0219i l-au constr\u00e2ns pe domnitor s\u0103 abdice \u00een noaptea de 10\/22\u201311\/23 februarie 1866. La aceasta a contribuit \u00eensu\u0219i Al. I. Cuza, care nu numai c\u0103 nu a luat m\u0103suri \u00een privin\u021ba factorilor reac\u021bionari, ci, \u00eentr-un discurs, se ar\u0103ta dispus s\u0103 renun\u021be la tron \u00een favoarea unui principe str\u0103in precum prevedea una din dorin\u021bele divanelor ad-hoc din 1857 (fapt sus\u021binut \u0219i de o scrisoare adresat\u0103 unui diplomat str\u0103in).<\/p>\n
Pe actul isc\u0103lit de Cuza scria: \u201eNoi, Alexandru Ioan I, conform dorin\u021bei na\u021biunii \u00eentregi \u0219i angajamentului ce am luat la suirea pe Tron, depun ast\u0103zi,11 februarie 1866, c\u00e2rma guvernului \u00een m\u00e2na unei Locotenen\u021be Domne\u0219ti \u0219i a Ministrului ales de popor.\u201c<\/p>\n
Dou\u0103 zile mai t\u00e2rziu, Cuza – \u00eempreun\u0103 cu so\u021bia, amanta \u0219i cei doi fii – a p\u0103r\u0103sit Bucure\u0219tiul spre Bra\u0219ov.<\/p>\n
Oferirea Coroanei Rom\u00e2niei<\/p>\n
A fost instituit\u0103 o locotenen\u021b\u0103 domneasc\u0103 alc\u0103tuit\u0103 din Lasc\u0103r Catargiu, Nicolae Golescu \u0219i colonelul Nicolae Haralambie din partea armatei. Conducerea guvernului a revenit lui Ion Ghica; iar la data de 11 februarie 1866, Locotenen\u021ba Domneasc\u0103 din Rom\u00e2nia prin Senat \u0219i Comisie au proclamat ca domnitor al Principatelor Rom\u00e2ne \u00een locul lui Alexandru Ioan Cuza, pe Filip de Flandra, din casa domnitoare belgian\u0103. Prin\u021bul Filip, \u00eenrudit cu Burbonii, ca s\u0103 nu-l supere pe Napoleon III, a refuzat aproape instantaneu propunerea, prin consulul general al Belgiei \u00een Principate, Jacques Poumaydar acesta nu a acceptat coroana.[32]<\/p>\n
\u00centre 14 \u0219i 20 aprilie 1866 s-a organizat plebiscitul prin care a fost aprobat\u0103 alegerea lui Carol ca domn al Rom\u00e2niei. \u00cen aprilie 1866 au avut loc alegeri pentru o nou\u0103 Camer\u0103 a Deputa\u021bilor ce urma s\u0103 fie \u0219i Adunare Constituant\u0103, iar noua Adunare \u0219i-a \u00eenceput lucr\u0103rile la 10 mai 1866. Provizoratul locotenen\u021bei domne\u0219ti a luat sf\u00e2r\u0219it abia dup\u0103 ce Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a acceptat s\u0103 devin\u0103 principe al Rom\u00e2niei, la 10 mai 1866. Proclamarea domnitorului Carol I \u0219i aprobarea Consitu\u021biei din 1866 s-au f\u0103cut printr-un plebiscit cu rezultate asem\u0103n\u0103toare (peste 99% voturi pentru) cu cel din mai 1864.<\/p>\n
Aceast\u0103 abdicare silit\u0103 putea avea consecin\u021be grave pentru Rom\u00e2nia, pentru c\u0103:<\/p>\n
Exilul domnitorului<\/strong><\/p>\nRestul vie\u021bii sale \u0219i-a petrecut-o \u00een exil, locuind majoritatea timpului la Paris, Viena \u0219i Wiesbaden. A \u00eencercat s\u0103 revin\u0103 \u00een \u021bar\u0103 ca persoana privat\u0103, dar nu a reu\u0219it. Domnitorul Carol I a transmis cererile Consiliului de Mini\u0219tri, care a refuzat s\u0103 acorde permis de intrare \u00een \u021bar\u0103.<\/p>\n
Alexandru Ioan Cuza a \u00eencetat din via\u021b\u0103 la 3\/15 mai 1873, la Hotelul Europa din Heidelberg, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 53 ani, ca urmare a unei puternice r\u0103celi, fiind suferind \u00eens\u0103 \u0219i de o boal\u0103 mai veche (astm) precum \u0219i de unele tulbur\u0103ri ale ficatului \u0219i inimii.[35]<\/p>\n
A fost \u00eenmorm\u00e2ntat ini\u021bial la Biserica Domneasc\u0103 de l\u00e2ng\u0103 Palatul domnesc de la Ruginoasa, conform dorin\u021bei sale. La \u00eenmorm\u00e2ntarea de la Ruginoasa au participat cel pu\u021bin 30.000 \u021b\u0103rani, discursurile funebre fiind rostite de liberalii Petre Gr\u0103di\u0219teanu, Andrei Vizanti, Nicolae Ionescu, Mihail Kog\u0103lniceanu.[36] Dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, osemintele sale au fost mutate la Biserica Trei Ierarhi din Ia\u0219i.<\/p>\n
Viziona\u021bi \u0219i:VIDEO | MUZEUL UNIRII FOCSANI – Alexandru Ioan Cuza martie 2021-VIDEO:vrancea atlastv<\/a><\/p>\n
\n |<\/em><\/div>\n
<\/a><\/p>\nZiarul de Vrancea<\/a><\/h5>\n20 mar 2026<\/span>12731 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/a><\/div>\nAlexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; n. 20 martie\/1 aprilie 1820, B\u00e2rlad, Moldova \u2013 d. 3 mai 1873, Heidelberg, Imperiul German a fost primul domnitor al Principatelor Unite \u0219i al statului na\u021bional Rom\u00e2nia. Prin alegerea sa ca domn al Moldovei, la 5 ianuarie 1859, \u0219i al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, la 24 ianuarie 1859, a fost \u00eenf\u0103ptuit\u0103 Unirea celor dou\u0103 principate.<\/p>\n
\u00cen timpul domniei lui Cuza a fost conceput codul civil \u0219i Codul penal de inspira\u021bie francez\u0103, legea pentru obligativitatea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului primar \u0219i au fost \u00eenfiin\u021bate primele universit\u0103\u021bi din \u021bar\u0103, respectiv cea de la Ia\u0219i (1860), care azi \u00eei poart\u0103 numele, \u0219i cea de la Bucure\u0219ti (1864). Tot \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 a fost organizat\u0103 \u0219i armata na\u021bional\u0103.<\/p>\n
Cuza Vod\u0103, arhitectul Rom\u00e2niei moderne: leg\u0103tura istoric\u0103 a Unirii cu Foc\u0219aniul \u0219i Vrancea<\/p>\n
20 martie marcheaz\u0103 na\u0219terea lui Alexandru Ioan Cuza \u2013 domnitorul reformelor \u0219i al Unirii, cu o amprent\u0103 direct\u0103 asupra istoriei Vrancei<\/p>\n
Ziua de 20 martie readuce \u00een aten\u021bia rom\u00e2nilor figura lui Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite \u0219i unul dintre cei mai importan\u021bi reformatori ai statului modern rom\u00e2n. Pentru vr\u00e2nceni, personalitatea lui Cuza are o semnifica\u021bie aparte, Foc\u0219aniul fiind locul unde s-au pus bazele unific\u0103rii administrative prin Comisia Central\u0103.<\/p>\n
\u00a0Alexandru Ioan Cuza \u2013 omul care a unit Rom\u00e2nia<\/strong><\/p>\nN\u0103scut la 20 martie 1820, la B\u00e2rlad, Alexandru Ioan Cuza avea s\u0103 devin\u0103 figura central\u0103 a unuia dintre cele mai importante momente din istoria Rom\u00e2niei: Unirea Principatelor Rom\u00e2ne din 1859. Alegerea sa simultan\u0103 ca domnitor al Moldovei \u0219i al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti a fost actul politic care a stat la baza form\u0103rii statului rom\u00e2n modern.<\/p>\n
Cuza nu a fost doar simbolul Unirii, ci \u0219i motorul transform\u0103rii profunde a societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti. Domnia sa a fost marcat\u0103 de o dorin\u021b\u0103 accelerat\u0103 de modernizare \u0219i de apropiere de Occident.<\/p>\n
???? Foc\u0219ani \u2013 ora\u0219ul unde s-a scris istoria Unirii<\/p>\n
Pentru jude\u021bul Vrancea, Cuza are o leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 \u0219i profund\u0103. \u00cen anul 1859, la Foc\u0219ani a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 Comisia Central\u0103, institu\u021bie esen\u021bial\u0103 \u00een procesul de unificare legislativ\u0103 a Moldovei \u0219i \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n
Aici s-au elaborat primele proiecte de legi comune \u0219i s-a conturat structura administrativ\u0103 a noului stat. Practic, Foc\u0219aniul a devenit un simbol al echilibrului \u00eentre cele dou\u0103 principate \u0219i un punct cheie \u00een construc\u021bia Rom\u00e2niei moderne.<\/p>\n
\u2696\ufe0f Reformele care au schimbat Rom\u00e2nia<\/p>\n
Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a fost una dintre cele mai reformatoare perioade din istoria \u021b\u0103rii. Printre cele mai importante m\u0103suri adoptate se num\u0103r\u0103:<\/p>\n
Reforma agrar\u0103 (1864) \u2013 peste 400.000 de familii de \u021b\u0103rani au primit p\u0103m\u00e2nt<\/p>\n
Secularizarea averilor m\u0103n\u0103stire\u0219ti (1863) \u2013 statul a preluat circa 25% din terenurile \u021b\u0103rii<\/p>\n
Reforma \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului \u2013 introducerea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului primar obligatoriu<\/p>\n
Reforma justi\u021biei \u2013 adoptarea Codului Civil \u0219i Penal modern<\/p>\n
Modernizarea administra\u021biei \u0219i armatei<\/p>\n
Aceste reforme au pus bazele dezvolt\u0103rii economice \u0219i sociale a Rom\u00e2niei \u0219i au accelerat desprinderea de structurile feudale.<\/p>\n
\u26a0\ufe0f Abdicarea \u0219i finalul unei epoci<\/p>\n
\u00cen 1866, \u00een urma presiunilor politice ale unei alian\u021be cunoscute drept \u201eMonstruoasa Coali\u021bie\u201d, Cuza a fost for\u021bat s\u0103 abdice \u0219i s\u0103 plece \u00een exil. Chiar dac\u0103 domnia sa a fost relativ scurt\u0103, impactul reformelor sale a fost unul durabil.<\/p>\n
Alexandru Ioan Cuza a murit \u00een 1873, \u00een Germania, \u00eens\u0103 mo\u0219tenirea sa continu\u0103 s\u0103 defineasc\u0103 statul rom\u00e2n modern.<\/p>\n
???????? Mo\u0219tenirea lui Cuza pentru Vrancea \u0219i Rom\u00e2nia<\/p>\n
Pentru vr\u00e2nceni, figura lui Cuza r\u0103m\u00e2ne str\u00e2ns legat\u0103 de identitatea local\u0103 \u0219i de rolul Foc\u0219aniului \u00een realizarea Unirii. Ora\u0219ul de pe Milcov nu este doar un simbol istoric, ci un loc \u00een care s-au pus bazele Rom\u00e2niei unite.<\/p>\n
La peste 200 de ani de la na\u0219tere, Alexandru Ioan Cuza r\u0103m\u00e2ne un reper al curajului politic, al reformelor \u0219i al dorin\u021bei de modernizare<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Ales domnitor, Cuza a dus o sus\u021binut\u0103 activitate politic\u0103 \u0219i diplomatic\u0103 pentru recunoa\u0219terea Unirii Moldovei \u0219i \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti de c\u0103tre Puterea suzeran\u0103 (Imperiul Otoman) \u0219i Puterile Garante \u0219i apoi pentru des\u0103v\u00e2r\u0219irea Unirii Principatelor Rom\u00e2ne prin \u00eenf\u0103ptuirea unit\u0103\u021bii constitu\u021bionale \u0219i administrative. Aceasta s-a realizat \u00een ianuarie 1862, c\u00e2nd Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 au format statul rom\u00e2n unitar modern, adopt\u00e2nd oficial numele de Rom\u00e2nia,[4] cu capitala la Bucure\u0219ti, cu o singur\u0103 adunare \u0219i un singur guvern.<\/p>\n
\u00cen anul 1866, o larg\u0103 coali\u021bie a partidelor vremii, cunoscut\u0103 sub denumirea de Monstruoasa Coali\u021bie din cauza orient\u0103rilor politice diferite ale membrilor s\u0103i, l-au for\u021bat pe Alexandru Ioan Cuza s\u0103 abdice.<\/p>\n
Primii ani de via\u021b\u0103<\/strong><\/p>\nAlexandru Ioan Cuza s-a n\u0103scut la B\u00e2rlad, fiind fiul ispravnicului Ioan Cuza, proprietar de p\u0103m\u00e2nt \u00een jude\u021bul F\u0103lciu, \u0219i al Sultanei (sau Soltana), membr\u0103 a familiei de origini fanariote Cozadini.<\/p>\n
Apar\u021bin\u00e2nd clasei tradi\u021bionale de boieri din Moldova, Alexandru prime\u0219te o educa\u021bie european\u0103 \u0219i devine ofi\u021ber \u00een armata moldoveneasc\u0103, ajung\u00e2nd la rangul de colonel. S-a c\u0103s\u0103torit cu Elena Rosetti \u00een 1844.<\/p>\n
\u00cen anul 1848, precum majoritatea statelor europene, Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 au fost cuprinse de febra revolu\u021biilor. Revolta moldovenilor a fost suprimat\u0103 repede, dar \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 revolu\u021bionarii au preluat puterea \u0219i au guvernat \u00een timpul verii. T\u00e2n\u0103rul Cuza a participat activ la mi\u0219carea revolu\u021bionar\u0103 de la 1848 din Moldova \u0219i la lupta pentru unirea Principatelor. Urmare \u00eenclina\u021biilor liberale manifestate \u00een timpul episodului moldovenesc, este transportat ca prizonier la Viena, de aici fiind eliberat cu ajutor britanic.<\/p>\n
Revenind \u00een Moldova \u00een timpul domniei Prin\u021bului Grigore Alexandru Ghica, a fost numit ministru de r\u0103zboi (1858) \u0219i a reprezentat ora\u0219ul Gala\u021bi \u00een divanul ad-hoc de la Ia\u0219i. Prin toat\u0103 activitatea sa politic\u0103, Alexandru Ioan Cuza a sus\u021binut continuu unirea Moldovei \u0219i \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n
A fost nominalizat \u00een cele dou\u0103 Principate, de c\u0103tre Partida Na\u021bional\u0103, care milita pentru unire, \u00een defavoarea unui prin\u021b str\u0103in. Ca urmare a contextului politic \u0219i a compromisului dintre principalele partide, este ales domn al Moldovei pe 17 ianuarie 1859 (5 ianuarie dup\u0103 calendarul iulian) \u0219i \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 pe 5 februarie 1859 (24 ianuarie dup\u0103 calendarul iulian).<\/p>\n
Elena Cuza se \u00eenrudea cu neamul Sturdze\u0219tilor, al Bal\u0219ilor \u0219i al Cantacuzinilor. Judec\u00e2nd dup\u0103 portretul realizat de Carol Popp de Szathm\u00e1ry, c\u00e2nd avea 38 ani, putea fi socotit\u0103 o femeie foarte mic\u0103 \u0219i sub\u021bire, cu o expresie sever\u0103, cu ochi negri \u0219i foarte timid\u0103. Educa\u021bia ei urmase calea obi\u0219nuit\u0103 \u00een epoc\u0103: guvernant\u0103 francez\u0103 \u0219i german\u0103, pensionul Buralat, anturajul social \u0219i literar al m\u0103tu\u0219ii sale Agripina Sturdza, din Ia\u0219i.<\/p>\n
\u00cen 1844 ea l-a \u00eent\u00e2lnit, s-a \u00eendr\u0103gostit \u0219i s-a c\u0103s\u0103torit cu Alexandru Ioan Cuza. El era o fire extrovertit\u0103, impulsiv\u0103, care se sim\u021bea bine printre oameni, se purta foarte galant cu femeile. Ea era o introvertit\u0103, cu o mul\u021bime de inhibi\u021bii. Slabele \u0219anse ca acest mariaj s\u0103 mearg\u0103 au fost anulate de la \u00eenceput de incapacitatea Elenei de a-i oferi un urma\u0219 so\u021bului ei \u0219i de faptul c\u0103 a pus datoriile fa\u021b\u0103 de mam\u0103 \u00eenaintea celor fa\u021b\u0103 de so\u021b. La 30 aprilie 1844 scria: \u201eCrede-m\u0103, mam\u0103, noile sentimente pe care le am fa\u021b\u0103 de so\u021bul meu nu m\u0103 vor \u00eempiedica s\u0103 te iubesc.\u201d Dup\u0103 ce s-au c\u0103s\u0103torit, ei s-au stabilit \u00een modesta cas\u0103 a p\u0103rin\u021bilor lui Cuza, Ion \u0219i Sultana, din Gala\u021bi.<\/p>\n
De\u0219i so\u021bia sa nu a avut copii, ea i-a crescut ca pe propriii s\u0103i copii pe cei doi fii avu\u021bi de so\u021bul ei din rela\u021bia cu Elena Maria Catargiu-Obrenovi\u0107: Alexandru Ioan Cuza (1862 (unele surse men\u021bioneaz\u0103 anul 1864[fo – 1889) \u0219i Dimitrie Cuza (1865 – 1888), care s-a sinucis.<\/p>\n
A \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it cu stoicism exilul so\u021bului detronat \u0219i, dup\u0103 moartea acestuia la 16 mai 1873, \u201ei-a p\u0103strat memoria cu o extraordinar\u0103 devo\u021biune, ne\u00eeng\u0103duind s\u0103 se rosteasc\u0103 un singur cuv\u00e2nt despre sl\u0103biciuni pe care le cuno\u0219tea, le \u00eeng\u0103duise \u0219i-o spunea cu m\u00e2ndrie \u2013 le iertase, ca singura care pe lume putea s\u0103 aib\u0103 acest drept.\u201d<\/p>\n
<\/p>\n
Rom\u00e2nia \u00een timpul domniei lui Cuza<\/p>\n
Unirea Principatelor Rom\u00e2ne a avut loc la jum\u0103tatea secolului al XIX-lea \u0219i reprezint\u0103 unificarea vechilor state Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103. Unirea este str\u00e2ns legat\u0103 de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza \u0219i de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 \u00een Moldova \u0219i la 24 ianuarie 1859 \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103. Totu\u0219i, unirea a fost un proces complex, bazat pe identitatea cultural\u0103 \u0219i istoric\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 \u021b\u0103ri. Procesul a \u00eenceput \u00een 1848, odat\u0103 cu realizarea uniunii vamale \u00eentre Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, \u00een timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznod\u0103m\u00e2ntul r\u0103zboiului Crimeii a creat un context european favorabil realiz\u0103rii unirii. Votul popular favorabil unirii \u00een ambele \u021b\u0103ri, rezultat \u00een urma unor adun\u0103ri ad-hoc \u00een 1857 a dus la Conven\u021bia de la Paris din 1858, o \u00een\u021belegere \u00eentre Marile Puteri, prin care se accepta o uniune formal\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 \u021b\u0103ri, cu guverne diferite, \u00eens\u0103 cu unele institu\u021bii comune; principatele trebuiau s\u0103 se numeasc\u0103 Principatele Unite Moldova \u0219i Valahia. La \u00eenceputul anului urm\u0103tor, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al Moldovei \u0219i \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, aduc\u00e2ndu-le \u00eentr-o uniune personal\u0103. \u00cen 1862, cu ajutorul unioni\u0219tilor din cele dou\u0103 \u021b\u0103ri, Cuza a unificat Parlamentul \u0219i Guvernul, realiz\u00e2nd unirea politic\u0103. Procesul de unificare a continuat \u0219i dup\u0103 \u00eenl\u0103turarea sa de la putere (1866), atunci c\u00e2nd pe tron a fost adus \u0219i numit principe, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, constitu\u021bia adoptat\u0103 \u00een acel an denumind noul stat Rom\u00e2nia.<\/p>\n
Domnia<\/strong><\/p>\nDomnia lui Cuza Vod\u0103 a fost caracterizat\u0103 de o ner\u0103bd\u0103toare dorin\u021b\u0103 de a ajunge din urm\u0103 Occidentul, dar efortul domnului \u0219i al sprijinitorilor s\u0103i \u00eent\u00e2mpin\u0103 rezisten\u021ba for\u021belor conservatoare \u0219i a iner\u021biilor colective. Mai grav, el st\u0103 sub semnul provizoratului, c\u0103ci domnia lui Cuza este perceput\u0103 ca pasager\u0103; \u021bara a vrut un domn str\u0103in, l-a acceptat \u00eens\u0103 pe cel autohton, dar n-a renun\u021bat la vechea dolean\u021b\u0103; \u00een a\u0219teptarea contextului prielnic, ea \u00eeng\u0103duie un provizorat.<\/p>\n
Dup\u0103 Conven\u021bia de la Paris din 1858, marile puteri au l\u0103sat guvernul fiec\u0103rui principat rom\u00e2n \u00een grija unei comisii provizorii, formate din trei caimacami, p\u00e2n\u0103 la alegerea domnitorilor. Principala atribu\u021bie a comisiilor era aceea de a supraveghea alegerea noilor adun\u0103ri elective. Campania electoral\u0103 din Moldova a dus la alegerea unei adun\u0103ri favorabile unirii cu \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103. Unioni\u0219tii moldoveni au putut impune cu u\u0219urin\u021b\u0103 candidatura la domnie a colonelului Alexandru Ioan Cuza, care a fost ales domn cu unanimitate de voturi la 5\/17 ianuarie 1859. Ideea alegerii domnului moldovean \u0219i la Bucure\u0219ti a fost oficial sugerat\u0103 muntenilor de c\u0103tre delega\u021bia Moldovei, care mergea spre Constantinopol pentru a anun\u021ba rezultatul alegerii de la Ia\u0219i. \u00cen \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, adunarea electiv\u0103 a fost dominat\u0103 de conservatori, care erau \u00eens\u0103 scinda\u021bi. Neput\u00e2ndu-se pune de acord asupra unui candidat propriu, conservatorii munteni au sf\u00e2r\u0219it prin a se ralia candidatului Partidei Na\u021bionale care a fost ales la 24 ianuarie\/5 februarie 1859, domn al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti. Astfel, rom\u00e2nii au realizat de facto unirea, pun\u00e2nd la 24 ianuarie 1859, bazele statului na\u021bional modern rom\u00e2n. Sprijinul lui Napoleon al III-lea a fost decisiv pentru dezarmarea opozi\u021biei Turciei \u0219i a Austriei fa\u021b\u0103 de dubla alegere, astfel c\u0103 la 1\/13 aprilie 1859 Conferin\u021ba de la Paris a puterilor garante d\u0103dea recunoa\u0219terea oficial\u0103 a faptului \u00eemplinit de la 24 ianuarie 1859.[13]Turcia l-a recunoscut pe Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor \u00een 1861.<\/p>\n
Conform deciziei Conven\u021biei de la Paris, la 15 mai 1859 este \u00eenfiin\u021bat\u0103 Comisia Central\u0103 la Foc\u0219ani, ce avea ca scop redactarea primului proiect de Constitu\u021bie din istoria modern\u0103 a Rom\u00e2niei \u0219i realizarea altor proiecte de unificare legislativ\u0103 a Principatelor. Proiectul de Constitu\u021bie nu a fost aprobat \u00eens\u0103 de domnitorul Cuza, Comisia Central\u0103 din Foc\u0219ani fiind desfiin\u021bat\u0103 \u00een februarie 1862.<\/p>\n
Reformele lui Cuza<\/strong><\/p>\nDup\u0103 realizarea unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza \u0219i colaboratorul s\u0103u cel mai apropiat, Mihail Kog\u0103lniceanu (ministru, apoi prim-ministru al Rom\u00e2niei), ini\u021biaz\u0103 importante reforme interne: secularizarea averilor m\u0103n\u0103stire\u0219ti (1863), reforma agrar\u0103 (1864), reforma \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului (1864), reforma justi\u021biei (1864) \u0219.a., care au fixat un cadru modern de dezvoltare al \u021b\u0103rii.<\/p>\n
\u00cent\u00e2mpin\u00e2nd rezisten\u021b\u0103 din partea guvernului \u0219i a Adun\u0103rii Legiuitoare, alc\u0103tuite din reprezentan\u021bi ai boierimii \u0219i ai marii burghezii, precum \u0219i a bisericii, \u00een \u00eenf\u0103ptuirea unor reforme, Cuza formeaz\u0103, \u00een 1863, un guvern sub conducerea lui Mihail Kog\u0103lniceanu, care realizeaz\u0103 secularizarea averilor m\u00e2n\u0103stire\u0219ti (decembrie 1863) \u0219i dizolv\u0103 Adunarea Legiuitoare (lovitura de stat de la 2 mai 1864). \u00cen acela\u0219i an, Cuza supune aprob\u0103rii poporului, prin plebiscit, o nou\u0103 constitu\u021bie \u0219i o nou\u0103 lege electoral\u0103, menit\u0103 s\u0103 asigure parlamentului o baz\u0103 mai larg\u0103, \u0219i decreteaz\u0103 (14 august 1864) legea rural\u0103 conceput\u0103 de Kog\u0103lniceanu. \u00cen timpul domniei lui Cuza a fost conceput codul civil \u0219i Codul penal de inspira\u021bie francez\u0103, legea pentru obligativitatea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului primar \u0219i au fost \u00eenfiin\u021bate primele universit\u0103\u021bi din \u021bar\u0103, respectiv cea de la Ia\u0219i (1860), care azi \u00eei poart\u0103 numele, \u0219i cea de la Bucure\u0219ti (1864). Tot \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 a fost organizat\u0103 \u0219i armata na\u021bional\u0103.<\/p>\n
<\/p>\n
Secularizarea averilor m\u0103n\u0103stire\u0219ti:<\/strong><\/p>\nLegea seculariz\u0103rii averilor m\u0103n\u0103stire\u0219ti a fost dat\u0103 de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza cu scopul de a lua toate propriet\u0103\u021bile \u0219i averile anumitor Biserici \u0219i m\u0103n\u0103stiri \u0219i a le trece \u00een proprietatea statului, pentru \u201ea spori avu\u021bia \u021b\u0103rii\u201d. Tot \u00een timpul lui Cuza unele m\u0103n\u0103stiri \u0219i schituri au fost desfiin\u021bate total sau transformate \u00een biserici de mir. Domnitorul Ioan Cuza a instituit un impozit de 10% asupra veniturilor nete ale m\u0103n\u0103stirilor, bisericilor, anumitor seminarii, centre de asisten\u021b\u0103 social\u0103 etc. \u00cen fa\u021ba acestor m\u0103suri mitropolitul Sofronie Miclescu al Moldovei a f\u0103cut mai multe proteste, ceea ce a dus mai apoi la \u00eenl\u0103turarea sa din scaun, aceast\u0103 stare provoc\u00e2nd, mai t\u00e2rziu, \u00eens\u0103\u0219i c\u0103derea guvernului Kog\u0103lniceanu. Legea seculariz\u0103rii a fost adoptat\u0103 \u00een 25 decembrie 1863 \u0219i, pe l\u00e2ng\u0103 cele enumerate mai sus, poate fi men\u021bionat\u0103 \u0219i confiscarea anumitor averi pe care le aveau unele m\u0103n\u0103stiri din Sf\u00e2ntul Munte Athos \u0219i pe care le-au primit cu mult timp \u00eenainte de la al\u021bi domnitori (\u0218tefan cel Mare, Mihai Viteazul etc.) pentru ca monahii din Sf\u00e2ntul Munte s\u0103 se roage pentru bun\u0103starea domniilor lor.<\/p>\n
\u00cen total, au fost preluate de la biserici aproximativ 25% din suprafa\u021ba agricol\u0103 \u0219i forestier\u0103 a \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i a Moldovei[18].<\/p>\n
Reforma fiscal\u0103:<\/strong><\/p>\nReforma fiscal\u0103 a fost materializat\u0103 prin instituirea impozitului personal \u0219i a contribu\u021biei pentru drumuri, generalizat\u0103 asupra tuturor b\u0103rba\u021bilor majori, printr-o nou\u0103 lege a patentelor, prin instituirea impozitului funciar \u0219i alte m\u0103suri care au f\u0103cut ca la sf\u00e2r\u0219itul anului 1861, \u00een preajma deplinei lor unific\u0103ri administrativ-politice, Principatele Unite Rom\u00e2ne s\u0103 fie dotate cu un sistem fiscal modern. Ar putea fi ad\u0103ugat\u0103, pe plan cultural, \u201eimportanta ini\u021biativ\u0103 a guvernului moldovean al lui Mihail Kog\u0103lniceanu, care a instituit, \u00een toamna anului 1860, prima universitate a \u021b\u0103rii, cea ie\u0219ean\u0103.\u201d<\/p>\n
Reforma agrar\u0103:<\/strong><\/p>\nDezbaterile \u00eenver\u0219unate care au avut loc \u00een vara anului 1862 \u00een privin\u021ba proiectului de reform\u0103 agrar\u0103 propus de conservatori \u0219i adoptat de majoritate, dar nesanc\u021bionat de domnitor, au dovedit c\u0103 maleabilitatea de care d\u0103deau dovad\u0103 o bun\u0103 parte dintre conservatori, \u00een privin\u021ba adopt\u0103rii unui program general de reforme, nu concorda cu acceptarea de c\u0103tre ei a unei reforme agrare \u00een sensul programelor revolu\u021bionare de la 1848. De aceea, \u00een anii imediat urm\u0103tori unific\u0103rii administrative, nu s-a putut trece brusc la reforma agrar\u0103, ci s-a continuat, pentru o perioad\u0103 de timp, s\u0103 se adopte reforme pe linia organiz\u0103rii moderne a statului, deoarece acestea nu \u00eent\u00e2mpinau opozi\u021bia conservatorilor, \u00eenc\u0103 st\u0103p\u00e2ni pe majoritatea mandatelor din adunare datorit\u0103 sistemului electoral restrictiv. Reorganizarea departamentelor, legile pentru construirea c\u0103ilor ferate, constituirea Consiliului superior al instruc\u021biunii publice, un regulament de naviga\u021bie, organizarea corpului inginerilor civili, reorganizarea \u0218colii de silvicultur\u0103 \u0219i o serie de m\u0103suri premerg\u0103toare unei seculariz\u0103ri a averilor m\u0103n\u0103stire\u0219ti au reprezentat, \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, concretiz\u0103rile planului de reforme<\/p>\n
Din momentul \u00een care conducerea guvernului a fost preluat\u0103 de Mihail Kog\u0103lniceanu, aducerea din nou \u00een dezbatere a reformei agrare a dus la izbucnirea unui violent conflict \u00eentre guvern \u0219i majoritatea adun\u0103rii. A urmat lovitura de stat de la 2 mai 1864 c\u00e2nd deputa\u021bii au fost evacua\u021bi din sal\u0103 de un deta\u0219ament militar \u0219i Adunarea Legiuitoare dizolvat\u0103. Aceast\u0103 lovitur\u0103 a sporit puterea domnitorului Cuza, \u0219i totodat\u0103 a \u00eenl\u0103turat monopolul politic al conservatorilor asupra majorit\u0103\u021bii \u00een adunare. Sanc\u021biunea poporului prin plebiscit \u0219i recunoa\u0219terea noii st\u0103ri de lucruri de c\u0103tre puterea suzeran\u0103 \u0219i puterile garante au creat posibilitatea decret\u0103rii Legii rurale \u00een sensul programului pa\u0219optist, desfiin\u021b\u00e2ndu-se rela\u021biile feudale \u00een agricultur\u0103 \u0219i proced\u00e2ndu-se la o \u00eempropriet\u0103rire a \u021b\u0103r\u0103nimii cl\u0103ca\u0219e.<\/p>\n
Prin Legea rural\u0103 din 14\/26 august 1864, peste 400.000 de familii de \u021b\u0103rani au fost \u00eempropriet\u0103rite cu loturi de teren agricol, iar aproape al\u021bi 60.000 de s\u0103teni au primit locuri de cas\u0103 \u0219i de gr\u0103din\u0103. \u021a\u0103ranii \u00eempropriet\u0103ri\u021bi au devenit contribuabili la bugetul de stat, rezult\u00e2nd astfel o l\u0103rgire a bazei de impozitare. Fragmentarea terenurilor \u0219i lipsa utilajelor agricole moderne au dus la sc\u0103derea produc\u021biei agricole \u00een urm\u0103torii ani, dar repartizarea ei a fost mai echitabil\u0103. Reforma agrar\u0103 din 1864, a c\u0103rei aplicare s-a \u00eencheiat \u00een linii mari \u00een 1865, a satisf\u0103cut \u00een parte dorin\u021ba de p\u0103m\u00e2nt a \u021b\u0103ranilor, a desfiin\u021bat servitu\u021bile \u0219i rela\u021biile feudale, d\u00e2nd un impuls \u00eensemnat dezvolt\u0103rii capitalismului. Ea a reprezentat unul din cele mai \u00eensemnate evenimente ale istoriei Rom\u00e2niei din secolul al XIX\u2013lea.<\/p>\n
Dup\u0103 desfiin\u021barea Adun\u0103rii Legiuitoare (2 mai 1864) Cuza pierde sprijinul tuturor partidelor politice \u0219i, pentru a putea guverna, se \u00eenconjoar\u0103 de o camaril\u0103 format\u0103 din func\u021bionari corup\u021bi care primesc func\u021bii \u0219i contracte cu statul; corup\u021bia \u0219i sifonarea banului public mai ales \u00een lucr\u0103ri de infrastructur\u0103 ating cote ridicate.<\/p>\n
Alte reforme<\/strong><\/p>\n\u00cen timpul guvernului condus de Mihail Kog\u0103lniceanu, s-a trecut la etapa hot\u0103r\u00e2toare a \u00eenf\u0103ptuirii reformelor. Astfel, primul demers f\u0103cut, \u00eentr-o direc\u021bie \u00een care guvernul \u0219tia c\u0103 nu avea s\u0103 \u00eent\u00e2mpine opozi\u021bie pe plan intern, a fost acela al seculariz\u0103rii. La 13\/25 decembrie 1863, la propunerea guvernului, adunarea a votat secularizarea averilor m\u0103n\u0103stire\u0219ti cu 93 de voturi contra 3. Era o m\u0103sur\u0103 de \u00eensemn\u0103tate major\u0103, datorit\u0103 c\u0103reia era recuperat peste un sfert din teritoriul na\u021bional. Apoi au fost elaborate \u0219i promulgate Legea contabilit\u0103\u021bii, Legea consiliilor jude\u021bene, Codul Penal \u0219i Legea instruc\u021biunii publice, precum \u0219i crearea Consiliului de Stat. Tot acum se \u00eenfiin\u021beaz\u0103 \u0218coala Na\u021bional\u0103 de Arte Frumoase, la Bucure\u0219ti, la conducerea c\u0103reia este desemnat Theodor Aman \u0219i este inaugurat\u0103, \u00een premier\u0103, o \u0218coal\u0103 de Medicin\u0103 Veterinar\u0103.<\/p>\n
Gheorghe Tattarescu: 11 februarie 1866<\/p>\n
Analiz\u00e2nd suita de evenimente, unele cu caracter realmente revolu\u021bionar, se poate spune c\u0103 sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza au fost puse bazele statului unitar rom\u00e2n modern.[23] Practic, nu exist\u0103 domeniu de activitate economic\u0103, social-politic\u0103, cultural\u0103, administrativ\u0103 sau militar\u0103 din \u021bar\u0103, \u00een care Cuza s\u0103 nu fi adus \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri \u0219i \u00eennoiri organizatorice pe baza noilor cerin\u021be ale epocii moderne.<\/p>\n
Prima linie de cale ferat\u0103 din Rom\u00e2nia<\/p>\n
\u00cen septembrie 1865, Alexandru Ioan Cuza a acordat companiei engleze Barkley-Stanisforth construirea liniei ferate Bucure\u0219ti-Filaret-Giurgiu[24] (fiind calea cea mai scurt\u0103 care lega capitala \u021b\u0103rii cu Dun\u0103rea \u0219i astfel cu restul lumii). Lungimea liniei avea 70 km, la un pre\u021b de construc\u021bie de 196.500 franci pe kilometru. La 19\/31 octombrie 1869 regele Carol I al Rom\u00e2niei face inaugurarea[25] acestei primei linii de cale ferat\u0103, care avea s\u0103 fie prelungit\u0103 \u00een 1870 cu \u00eenc\u0103 2,6 km p\u00e2n\u0103 la Sm\u00e2rda.<\/p>\n
Spitalul \u201eNoul Pantelimon\u201d, sau \u201eColentina\u201d<\/p>\n
\u00cen anul 1858 prin\u021bul Scarlat Ghica hot\u0103r\u0103\u0219te construirea a\u0219ez\u0103m\u00e2ntului medical denumit la acea vreme \u201eNoul Pantelimon\u201d pe un teren donat de domnitorul Grigore Ghica. Un prim plan de construc\u021bie, \u00eentocmit de arhitectul M. Hartl, este abandonat \u00een iulie 1859 din cauza proastei calit\u0103\u021bi a materialelor \u0219i proiectului. Dup\u0103 demolarea total\u0103 a lucr\u0103rilor \u0219i \u00eentocmirea unui nou plan de construc\u021bie, lucr\u0103rile se reiau \u00een anul 1862 pentru un singur pavilion \u0219i se finalizeaz\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anului 1863. Construc\u021bia a fost inaugurat\u0103 de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 24 ianuarie 1864, cu ocazia anivers\u0103rii a cinci ani de la Unirea Principatelor Rom\u00e2ne. Pe l\u00e2ng\u0103 fondurilor str\u00e2nse pentru construc\u021bie, Domnitorul a contribuit cu o dona\u021bie proprie de 2000 de galbeni.<\/p>\n
Serviciul po\u0219tal modern<\/strong><\/p>\nEpoca po\u0219tei moderne rom\u00e2ne \u00eencepe \u00een 1864, c\u00e2nd domnitorul Alexandru Ioan Cuza a unit serviciul po\u0219tal cu cel telegrafic, emi\u021b\u00e2nd Decretul no.1279\/6 decembrie 1864.[27][28] Dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni mai t\u00e2rziu (18 dec. 1864) este emis \u0219i Decretul prin care se adopt\u0103 Calendarul Gregorian \u00een serviciile po\u0219tale.<\/p>\n
Odat\u0103 cu adoptarea la 1 ianuarie 1865 a Legii telegrafo-po\u0219tale a fost reglementat \u0219i statutul propriu al personalului, ap\u0103r\u00e2nd primele uniforme \u00een cadrul Po\u0219tei Rom\u00e2ne. \u00cen acela\u0219i an este introdus serviciul abonamentelor prin po\u0219t\u0103 la presa din \u021bar\u0103 \u0219i str\u0103in\u0103tate precum \u0219i organizarea serviciului de po\u0219t\u0103 rural\u0103 care asigura leg\u0103tura \u00eentre comune.<\/p>\n
La 9\/21 ianuarie 1865 au ap\u0103rut primele m\u0103rci po\u0219tale circulate, av\u00e2nd inscrip\u021bia Po\u0219ta Rom\u00e2n\u0103. Este vorba de emisiunea format\u0103 din trei m\u0103rci po\u0219tale nedantelate ce reprezentau profilul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cu efigia \u00een oval, \u0219i cu fa\u021ba \u00eenspre dreapta. Ele au fost scoase din uz dup\u0103 abdicarea domnitorului, din 11 februarie 1866.<\/p>\n
Primul Serviciu de informa\u021bii rom\u00e2nesc<\/p>\n
Domnitorul Al.I. Cuza a creat un serviciu secret ata\u0219at Cancelariei, condus de maiorul Cezar Librecht, directorul general al Po\u0219telor \u0219i Telegrafelor[29][30][31], un inginer belgian care a adus consisten\u021b\u0103 actului de guvernare prin informa\u021biile culese at\u00e2t \u00een interior, c\u00e2t \u0219i din afara \u021b\u0103rii.<\/p>\n
Abdicarea \u0219i exilul<\/strong><\/p>\nRegimul personal instituit de Cuza dup\u0103 2 mai 1864 a provocat nemul\u021bumirea liberalilor radicali, care ulterior au f\u0103cut cartel cu conservatorii; acest fapt a sl\u0103bit pozi\u021biile domnitorului \u0219i a animat activitatea monstruoasei coali\u021bii (denumire promovat\u0103 \u00een epoc\u0103 de presa favorabil\u0103 lui Cuza), hot\u0103r\u00e2t\u0103 s\u0103-l \u00eenl\u0103ture. Comploti\u0219tii au reu\u0219it s\u0103-\u0219i realizeze planurile atr\u0103g\u00e2nd de partea lor o frac\u021biune a armatei (colonelul C. Haralambie, maiorul D. Lecca \u0219.a.), \u0219i l-au constr\u00e2ns pe domnitor s\u0103 abdice \u00een noaptea de 10\/22\u201311\/23 februarie 1866. La aceasta a contribuit \u00eensu\u0219i Al. I. Cuza, care nu numai c\u0103 nu a luat m\u0103suri \u00een privin\u021ba factorilor reac\u021bionari, ci, \u00eentr-un discurs, se ar\u0103ta dispus s\u0103 renun\u021be la tron \u00een favoarea unui principe str\u0103in precum prevedea una din dorin\u021bele divanelor ad-hoc din 1857 (fapt sus\u021binut \u0219i de o scrisoare adresat\u0103 unui diplomat str\u0103in).<\/p>\n
Pe actul isc\u0103lit de Cuza scria: \u201eNoi, Alexandru Ioan I, conform dorin\u021bei na\u021biunii \u00eentregi \u0219i angajamentului ce am luat la suirea pe Tron, depun ast\u0103zi,11 februarie 1866, c\u00e2rma guvernului \u00een m\u00e2na unei Locotenen\u021be Domne\u0219ti \u0219i a Ministrului ales de popor.\u201c<\/p>\n
Dou\u0103 zile mai t\u00e2rziu, Cuza – \u00eempreun\u0103 cu so\u021bia, amanta \u0219i cei doi fii – a p\u0103r\u0103sit Bucure\u0219tiul spre Bra\u0219ov.<\/p>\n
Oferirea Coroanei Rom\u00e2niei<\/p>\n
A fost instituit\u0103 o locotenen\u021b\u0103 domneasc\u0103 alc\u0103tuit\u0103 din Lasc\u0103r Catargiu, Nicolae Golescu \u0219i colonelul Nicolae Haralambie din partea armatei. Conducerea guvernului a revenit lui Ion Ghica; iar la data de 11 februarie 1866, Locotenen\u021ba Domneasc\u0103 din Rom\u00e2nia prin Senat \u0219i Comisie au proclamat ca domnitor al Principatelor Rom\u00e2ne \u00een locul lui Alexandru Ioan Cuza, pe Filip de Flandra, din casa domnitoare belgian\u0103. Prin\u021bul Filip, \u00eenrudit cu Burbonii, ca s\u0103 nu-l supere pe Napoleon III, a refuzat aproape instantaneu propunerea, prin consulul general al Belgiei \u00een Principate, Jacques Poumaydar acesta nu a acceptat coroana.[32]<\/p>\n
\u00centre 14 \u0219i 20 aprilie 1866 s-a organizat plebiscitul prin care a fost aprobat\u0103 alegerea lui Carol ca domn al Rom\u00e2niei. \u00cen aprilie 1866 au avut loc alegeri pentru o nou\u0103 Camer\u0103 a Deputa\u021bilor ce urma s\u0103 fie \u0219i Adunare Constituant\u0103, iar noua Adunare \u0219i-a \u00eenceput lucr\u0103rile la 10 mai 1866. Provizoratul locotenen\u021bei domne\u0219ti a luat sf\u00e2r\u0219it abia dup\u0103 ce Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a acceptat s\u0103 devin\u0103 principe al Rom\u00e2niei, la 10 mai 1866. Proclamarea domnitorului Carol I \u0219i aprobarea Consitu\u021biei din 1866 s-au f\u0103cut printr-un plebiscit cu rezultate asem\u0103n\u0103toare (peste 99% voturi pentru) cu cel din mai 1864.<\/p>\n
Aceast\u0103 abdicare silit\u0103 putea avea consecin\u021be grave pentru Rom\u00e2nia, pentru c\u0103:<\/p>\n
Exilul domnitorului<\/strong><\/p>\nRestul vie\u021bii sale \u0219i-a petrecut-o \u00een exil, locuind majoritatea timpului la Paris, Viena \u0219i Wiesbaden. A \u00eencercat s\u0103 revin\u0103 \u00een \u021bar\u0103 ca persoana privat\u0103, dar nu a reu\u0219it. Domnitorul Carol I a transmis cererile Consiliului de Mini\u0219tri, care a refuzat s\u0103 acorde permis de intrare \u00een \u021bar\u0103.<\/p>\n
Alexandru Ioan Cuza a \u00eencetat din via\u021b\u0103 la 3\/15 mai 1873, la Hotelul Europa din Heidelberg, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 53 ani, ca urmare a unei puternice r\u0103celi, fiind suferind \u00eens\u0103 \u0219i de o boal\u0103 mai veche (astm) precum \u0219i de unele tulbur\u0103ri ale ficatului \u0219i inimii.[35]<\/p>\n
A fost \u00eenmorm\u00e2ntat ini\u021bial la Biserica Domneasc\u0103 de l\u00e2ng\u0103 Palatul domnesc de la Ruginoasa, conform dorin\u021bei sale. La \u00eenmorm\u00e2ntarea de la Ruginoasa au participat cel pu\u021bin 30.000 \u021b\u0103rani, discursurile funebre fiind rostite de liberalii Petre Gr\u0103di\u0219teanu, Andrei Vizanti, Nicolae Ionescu, Mihail Kog\u0103lniceanu.[36] Dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, osemintele sale au fost mutate la Biserica Trei Ierarhi din Ia\u0219i.<\/p>\n
Viziona\u021bi \u0219i:VIDEO | MUZEUL UNIRII FOCSANI – Alexandru Ioan Cuza martie 2021-VIDEO:vrancea atlastv<\/a><\/p>\n
<\/a><\/div>\nAlexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; n. 20 martie\/1 aprilie 1820, B\u00e2rlad, Moldova \u2013 d. 3 mai 1873, Heidelberg, Imperiul German a fost primul domnitor al Principatelor Unite \u0219i al statului na\u021bional Rom\u00e2nia. Prin alegerea sa ca domn al Moldovei, la 5 ianuarie 1859, \u0219i al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, la 24 ianuarie 1859, a fost \u00eenf\u0103ptuit\u0103 Unirea celor dou\u0103 principate.<\/p>\n
\u00cen timpul domniei lui Cuza a fost conceput codul civil \u0219i Codul penal de inspira\u021bie francez\u0103, legea pentru obligativitatea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului primar \u0219i au fost \u00eenfiin\u021bate primele universit\u0103\u021bi din \u021bar\u0103, respectiv cea de la Ia\u0219i (1860), care azi \u00eei poart\u0103 numele, \u0219i cea de la Bucure\u0219ti (1864). Tot \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 a fost organizat\u0103 \u0219i armata na\u021bional\u0103.<\/p>\n
Cuza Vod\u0103, arhitectul Rom\u00e2niei moderne: leg\u0103tura istoric\u0103 a Unirii cu Foc\u0219aniul \u0219i Vrancea<\/p>\n
20 martie marcheaz\u0103 na\u0219terea lui Alexandru Ioan Cuza \u2013 domnitorul reformelor \u0219i al Unirii, cu o amprent\u0103 direct\u0103 asupra istoriei Vrancei<\/p>\n
Ziua de 20 martie readuce \u00een aten\u021bia rom\u00e2nilor figura lui Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite \u0219i unul dintre cei mai importan\u021bi reformatori ai statului modern rom\u00e2n. Pentru vr\u00e2nceni, personalitatea lui Cuza are o semnifica\u021bie aparte, Foc\u0219aniul fiind locul unde s-au pus bazele unific\u0103rii administrative prin Comisia Central\u0103.<\/p>\n
\u00a0Alexandru Ioan Cuza \u2013 omul care a unit Rom\u00e2nia<\/strong><\/p>\n N\u0103scut la 20 martie 1820, la B\u00e2rlad, Alexandru Ioan Cuza avea s\u0103 devin\u0103 figura central\u0103 a unuia dintre cele mai importante momente din istoria Rom\u00e2niei: Unirea Principatelor Rom\u00e2ne din 1859. Alegerea sa simultan\u0103 ca domnitor al Moldovei \u0219i al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti a fost actul politic care a stat la baza form\u0103rii statului rom\u00e2n modern.<\/p>\n Cuza nu a fost doar simbolul Unirii, ci \u0219i motorul transform\u0103rii profunde a societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti. Domnia sa a fost marcat\u0103 de o dorin\u021b\u0103 accelerat\u0103 de modernizare \u0219i de apropiere de Occident.<\/p>\n ???? Foc\u0219ani \u2013 ora\u0219ul unde s-a scris istoria Unirii<\/p>\n Pentru jude\u021bul Vrancea, Cuza are o leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 \u0219i profund\u0103. \u00cen anul 1859, la Foc\u0219ani a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 Comisia Central\u0103, institu\u021bie esen\u021bial\u0103 \u00een procesul de unificare legislativ\u0103 a Moldovei \u0219i \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n Aici s-au elaborat primele proiecte de legi comune \u0219i s-a conturat structura administrativ\u0103 a noului stat. Practic, Foc\u0219aniul a devenit un simbol al echilibrului \u00eentre cele dou\u0103 principate \u0219i un punct cheie \u00een construc\u021bia Rom\u00e2niei moderne.<\/p>\n \u2696\ufe0f Reformele care au schimbat Rom\u00e2nia<\/p>\n Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a fost una dintre cele mai reformatoare perioade din istoria \u021b\u0103rii. Printre cele mai importante m\u0103suri adoptate se num\u0103r\u0103:<\/p>\n Reforma agrar\u0103 (1864) \u2013 peste 400.000 de familii de \u021b\u0103rani au primit p\u0103m\u00e2nt<\/p>\n Secularizarea averilor m\u0103n\u0103stire\u0219ti (1863) \u2013 statul a preluat circa 25% din terenurile \u021b\u0103rii<\/p>\n Reforma \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului \u2013 introducerea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului primar obligatoriu<\/p>\n Reforma justi\u021biei \u2013 adoptarea Codului Civil \u0219i Penal modern<\/p>\n Modernizarea administra\u021biei \u0219i armatei<\/p>\n Aceste reforme au pus bazele dezvolt\u0103rii economice \u0219i sociale a Rom\u00e2niei \u0219i au accelerat desprinderea de structurile feudale.<\/p>\n \u26a0\ufe0f Abdicarea \u0219i finalul unei epoci<\/p>\n \u00cen 1866, \u00een urma presiunilor politice ale unei alian\u021be cunoscute drept \u201eMonstruoasa Coali\u021bie\u201d, Cuza a fost for\u021bat s\u0103 abdice \u0219i s\u0103 plece \u00een exil. Chiar dac\u0103 domnia sa a fost relativ scurt\u0103, impactul reformelor sale a fost unul durabil.<\/p>\n Alexandru Ioan Cuza a murit \u00een 1873, \u00een Germania, \u00eens\u0103 mo\u0219tenirea sa continu\u0103 s\u0103 defineasc\u0103 statul rom\u00e2n modern.<\/p>\n ???????? Mo\u0219tenirea lui Cuza pentru Vrancea \u0219i Rom\u00e2nia<\/p>\n Pentru vr\u00e2nceni, figura lui Cuza r\u0103m\u00e2ne str\u00e2ns legat\u0103 de identitatea local\u0103 \u0219i de rolul Foc\u0219aniului \u00een realizarea Unirii. Ora\u0219ul de pe Milcov nu este doar un simbol istoric, ci un loc \u00een care s-au pus bazele Rom\u00e2niei unite.<\/p>\n La peste 200 de ani de la na\u0219tere, Alexandru Ioan Cuza r\u0103m\u00e2ne un reper al curajului politic, al reformelor \u0219i al dorin\u021bei de modernizare<\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Ales domnitor, Cuza a dus o sus\u021binut\u0103 activitate politic\u0103 \u0219i diplomatic\u0103 pentru recunoa\u0219terea Unirii Moldovei \u0219i \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti de c\u0103tre Puterea suzeran\u0103 (Imperiul Otoman) \u0219i Puterile Garante \u0219i apoi pentru des\u0103v\u00e2r\u0219irea Unirii Principatelor Rom\u00e2ne prin \u00eenf\u0103ptuirea unit\u0103\u021bii constitu\u021bionale \u0219i administrative. Aceasta s-a realizat \u00een ianuarie 1862, c\u00e2nd Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 au format statul rom\u00e2n unitar modern, adopt\u00e2nd oficial numele de Rom\u00e2nia,[4] cu capitala la Bucure\u0219ti, cu o singur\u0103 adunare \u0219i un singur guvern.<\/p>\n \u00cen anul 1866, o larg\u0103 coali\u021bie a partidelor vremii, cunoscut\u0103 sub denumirea de Monstruoasa Coali\u021bie din cauza orient\u0103rilor politice diferite ale membrilor s\u0103i, l-au for\u021bat pe Alexandru Ioan Cuza s\u0103 abdice.<\/p>\n Primii ani de via\u021b\u0103<\/strong><\/p>\n Alexandru Ioan Cuza s-a n\u0103scut la B\u00e2rlad, fiind fiul ispravnicului Ioan Cuza, proprietar de p\u0103m\u00e2nt \u00een jude\u021bul F\u0103lciu, \u0219i al Sultanei (sau Soltana), membr\u0103 a familiei de origini fanariote Cozadini.<\/p>\n Apar\u021bin\u00e2nd clasei tradi\u021bionale de boieri din Moldova, Alexandru prime\u0219te o educa\u021bie european\u0103 \u0219i devine ofi\u021ber \u00een armata moldoveneasc\u0103, ajung\u00e2nd la rangul de colonel. S-a c\u0103s\u0103torit cu Elena Rosetti \u00een 1844.<\/p>\n \u00cen anul 1848, precum majoritatea statelor europene, Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 au fost cuprinse de febra revolu\u021biilor. Revolta moldovenilor a fost suprimat\u0103 repede, dar \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 revolu\u021bionarii au preluat puterea \u0219i au guvernat \u00een timpul verii. T\u00e2n\u0103rul Cuza a participat activ la mi\u0219carea revolu\u021bionar\u0103 de la 1848 din Moldova \u0219i la lupta pentru unirea Principatelor. Urmare \u00eenclina\u021biilor liberale manifestate \u00een timpul episodului moldovenesc, este transportat ca prizonier la Viena, de aici fiind eliberat cu ajutor britanic.<\/p>\n Revenind \u00een Moldova \u00een timpul domniei Prin\u021bului Grigore Alexandru Ghica, a fost numit ministru de r\u0103zboi (1858) \u0219i a reprezentat ora\u0219ul Gala\u021bi \u00een divanul ad-hoc de la Ia\u0219i. Prin toat\u0103 activitatea sa politic\u0103, Alexandru Ioan Cuza a sus\u021binut continuu unirea Moldovei \u0219i \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n A fost nominalizat \u00een cele dou\u0103 Principate, de c\u0103tre Partida Na\u021bional\u0103, care milita pentru unire, \u00een defavoarea unui prin\u021b str\u0103in. Ca urmare a contextului politic \u0219i a compromisului dintre principalele partide, este ales domn al Moldovei pe 17 ianuarie 1859 (5 ianuarie dup\u0103 calendarul iulian) \u0219i \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 pe 5 februarie 1859 (24 ianuarie dup\u0103 calendarul iulian).<\/p>\n Elena Cuza se \u00eenrudea cu neamul Sturdze\u0219tilor, al Bal\u0219ilor \u0219i al Cantacuzinilor. Judec\u00e2nd dup\u0103 portretul realizat de Carol Popp de Szathm\u00e1ry, c\u00e2nd avea 38 ani, putea fi socotit\u0103 o femeie foarte mic\u0103 \u0219i sub\u021bire, cu o expresie sever\u0103, cu ochi negri \u0219i foarte timid\u0103. Educa\u021bia ei urmase calea obi\u0219nuit\u0103 \u00een epoc\u0103: guvernant\u0103 francez\u0103 \u0219i german\u0103, pensionul Buralat, anturajul social \u0219i literar al m\u0103tu\u0219ii sale Agripina Sturdza, din Ia\u0219i.<\/p>\n \u00cen 1844 ea l-a \u00eent\u00e2lnit, s-a \u00eendr\u0103gostit \u0219i s-a c\u0103s\u0103torit cu Alexandru Ioan Cuza. El era o fire extrovertit\u0103, impulsiv\u0103, care se sim\u021bea bine printre oameni, se purta foarte galant cu femeile. Ea era o introvertit\u0103, cu o mul\u021bime de inhibi\u021bii. Slabele \u0219anse ca acest mariaj s\u0103 mearg\u0103 au fost anulate de la \u00eenceput de incapacitatea Elenei de a-i oferi un urma\u0219 so\u021bului ei \u0219i de faptul c\u0103 a pus datoriile fa\u021b\u0103 de mam\u0103 \u00eenaintea celor fa\u021b\u0103 de so\u021b. La 30 aprilie 1844 scria: \u201eCrede-m\u0103, mam\u0103, noile sentimente pe care le am fa\u021b\u0103 de so\u021bul meu nu m\u0103 vor \u00eempiedica s\u0103 te iubesc.\u201d Dup\u0103 ce s-au c\u0103s\u0103torit, ei s-au stabilit \u00een modesta cas\u0103 a p\u0103rin\u021bilor lui Cuza, Ion \u0219i Sultana, din Gala\u021bi.<\/p>\n De\u0219i so\u021bia sa nu a avut copii, ea i-a crescut ca pe propriii s\u0103i copii pe cei doi fii avu\u021bi de so\u021bul ei din rela\u021bia cu Elena Maria Catargiu-Obrenovi\u0107: Alexandru Ioan Cuza (1862 (unele surse men\u021bioneaz\u0103 anul 1864[fo – 1889) \u0219i Dimitrie Cuza (1865 – 1888), care s-a sinucis.<\/p>\n A \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it cu stoicism exilul so\u021bului detronat \u0219i, dup\u0103 moartea acestuia la 16 mai 1873, \u201ei-a p\u0103strat memoria cu o extraordinar\u0103 devo\u021biune, ne\u00eeng\u0103duind s\u0103 se rosteasc\u0103 un singur cuv\u00e2nt despre sl\u0103biciuni pe care le cuno\u0219tea, le \u00eeng\u0103duise \u0219i-o spunea cu m\u00e2ndrie \u2013 le iertase, ca singura care pe lume putea s\u0103 aib\u0103 acest drept.\u201d<\/p>\n <\/p>\n Rom\u00e2nia \u00een timpul domniei lui Cuza<\/p>\n Unirea Principatelor Rom\u00e2ne a avut loc la jum\u0103tatea secolului al XIX-lea \u0219i reprezint\u0103 unificarea vechilor state Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103. Unirea este str\u00e2ns legat\u0103 de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza \u0219i de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 \u00een Moldova \u0219i la 24 ianuarie 1859 \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103. Totu\u0219i, unirea a fost un proces complex, bazat pe identitatea cultural\u0103 \u0219i istoric\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 \u021b\u0103ri. Procesul a \u00eenceput \u00een 1848, odat\u0103 cu realizarea uniunii vamale \u00eentre Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, \u00een timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznod\u0103m\u00e2ntul r\u0103zboiului Crimeii a creat un context european favorabil realiz\u0103rii unirii. Votul popular favorabil unirii \u00een ambele \u021b\u0103ri, rezultat \u00een urma unor adun\u0103ri ad-hoc \u00een 1857 a dus la Conven\u021bia de la Paris din 1858, o \u00een\u021belegere \u00eentre Marile Puteri, prin care se accepta o uniune formal\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 \u021b\u0103ri, cu guverne diferite, \u00eens\u0103 cu unele institu\u021bii comune; principatele trebuiau s\u0103 se numeasc\u0103 Principatele Unite Moldova \u0219i Valahia. La \u00eenceputul anului urm\u0103tor, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al Moldovei \u0219i \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, aduc\u00e2ndu-le \u00eentr-o uniune personal\u0103. \u00cen 1862, cu ajutorul unioni\u0219tilor din cele dou\u0103 \u021b\u0103ri, Cuza a unificat Parlamentul \u0219i Guvernul, realiz\u00e2nd unirea politic\u0103. Procesul de unificare a continuat \u0219i dup\u0103 \u00eenl\u0103turarea sa de la putere (1866), atunci c\u00e2nd pe tron a fost adus \u0219i numit principe, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, constitu\u021bia adoptat\u0103 \u00een acel an denumind noul stat Rom\u00e2nia.<\/p>\n Domnia<\/strong><\/p>\n Domnia lui Cuza Vod\u0103 a fost caracterizat\u0103 de o ner\u0103bd\u0103toare dorin\u021b\u0103 de a ajunge din urm\u0103 Occidentul, dar efortul domnului \u0219i al sprijinitorilor s\u0103i \u00eent\u00e2mpin\u0103 rezisten\u021ba for\u021belor conservatoare \u0219i a iner\u021biilor colective. Mai grav, el st\u0103 sub semnul provizoratului, c\u0103ci domnia lui Cuza este perceput\u0103 ca pasager\u0103; \u021bara a vrut un domn str\u0103in, l-a acceptat \u00eens\u0103 pe cel autohton, dar n-a renun\u021bat la vechea dolean\u021b\u0103; \u00een a\u0219teptarea contextului prielnic, ea \u00eeng\u0103duie un provizorat.<\/p>\n Dup\u0103 Conven\u021bia de la Paris din 1858, marile puteri au l\u0103sat guvernul fiec\u0103rui principat rom\u00e2n \u00een grija unei comisii provizorii, formate din trei caimacami, p\u00e2n\u0103 la alegerea domnitorilor. Principala atribu\u021bie a comisiilor era aceea de a supraveghea alegerea noilor adun\u0103ri elective. Campania electoral\u0103 din Moldova a dus la alegerea unei adun\u0103ri favorabile unirii cu \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103. Unioni\u0219tii moldoveni au putut impune cu u\u0219urin\u021b\u0103 candidatura la domnie a colonelului Alexandru Ioan Cuza, care a fost ales domn cu unanimitate de voturi la 5\/17 ianuarie 1859. Ideea alegerii domnului moldovean \u0219i la Bucure\u0219ti a fost oficial sugerat\u0103 muntenilor de c\u0103tre delega\u021bia Moldovei, care mergea spre Constantinopol pentru a anun\u021ba rezultatul alegerii de la Ia\u0219i. \u00cen \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, adunarea electiv\u0103 a fost dominat\u0103 de conservatori, care erau \u00eens\u0103 scinda\u021bi. Neput\u00e2ndu-se pune de acord asupra unui candidat propriu, conservatorii munteni au sf\u00e2r\u0219it prin a se ralia candidatului Partidei Na\u021bionale care a fost ales la 24 ianuarie\/5 februarie 1859, domn al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti. Astfel, rom\u00e2nii au realizat de facto unirea, pun\u00e2nd la 24 ianuarie 1859, bazele statului na\u021bional modern rom\u00e2n. Sprijinul lui Napoleon al III-lea a fost decisiv pentru dezarmarea opozi\u021biei Turciei \u0219i a Austriei fa\u021b\u0103 de dubla alegere, astfel c\u0103 la 1\/13 aprilie 1859 Conferin\u021ba de la Paris a puterilor garante d\u0103dea recunoa\u0219terea oficial\u0103 a faptului \u00eemplinit de la 24 ianuarie 1859.[13]Turcia l-a recunoscut pe Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor \u00een 1861.<\/p>\n Conform deciziei Conven\u021biei de la Paris, la 15 mai 1859 este \u00eenfiin\u021bat\u0103 Comisia Central\u0103 la Foc\u0219ani, ce avea ca scop redactarea primului proiect de Constitu\u021bie din istoria modern\u0103 a Rom\u00e2niei \u0219i realizarea altor proiecte de unificare legislativ\u0103 a Principatelor. Proiectul de Constitu\u021bie nu a fost aprobat \u00eens\u0103 de domnitorul Cuza, Comisia Central\u0103 din Foc\u0219ani fiind desfiin\u021bat\u0103 \u00een februarie 1862.<\/p>\n Reformele lui Cuza<\/strong><\/p>\n Dup\u0103 realizarea unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza \u0219i colaboratorul s\u0103u cel mai apropiat, Mihail Kog\u0103lniceanu (ministru, apoi prim-ministru al Rom\u00e2niei), ini\u021biaz\u0103 importante reforme interne: secularizarea averilor m\u0103n\u0103stire\u0219ti (1863), reforma agrar\u0103 (1864), reforma \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului (1864), reforma justi\u021biei (1864) \u0219.a., care au fixat un cadru modern de dezvoltare al \u021b\u0103rii.<\/p>\n \u00cent\u00e2mpin\u00e2nd rezisten\u021b\u0103 din partea guvernului \u0219i a Adun\u0103rii Legiuitoare, alc\u0103tuite din reprezentan\u021bi ai boierimii \u0219i ai marii burghezii, precum \u0219i a bisericii, \u00een \u00eenf\u0103ptuirea unor reforme, Cuza formeaz\u0103, \u00een 1863, un guvern sub conducerea lui Mihail Kog\u0103lniceanu, care realizeaz\u0103 secularizarea averilor m\u00e2n\u0103stire\u0219ti (decembrie 1863) \u0219i dizolv\u0103 Adunarea Legiuitoare (lovitura de stat de la 2 mai 1864). \u00cen acela\u0219i an, Cuza supune aprob\u0103rii poporului, prin plebiscit, o nou\u0103 constitu\u021bie \u0219i o nou\u0103 lege electoral\u0103, menit\u0103 s\u0103 asigure parlamentului o baz\u0103 mai larg\u0103, \u0219i decreteaz\u0103 (14 august 1864) legea rural\u0103 conceput\u0103 de Kog\u0103lniceanu. \u00cen timpul domniei lui Cuza a fost conceput codul civil \u0219i Codul penal de inspira\u021bie francez\u0103, legea pentru obligativitatea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului primar \u0219i au fost \u00eenfiin\u021bate primele universit\u0103\u021bi din \u021bar\u0103, respectiv cea de la Ia\u0219i (1860), care azi \u00eei poart\u0103 numele, \u0219i cea de la Bucure\u0219ti (1864). Tot \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 a fost organizat\u0103 \u0219i armata na\u021bional\u0103.<\/p>\n <\/p>\n Secularizarea averilor m\u0103n\u0103stire\u0219ti:<\/strong><\/p>\n Legea seculariz\u0103rii averilor m\u0103n\u0103stire\u0219ti a fost dat\u0103 de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza cu scopul de a lua toate propriet\u0103\u021bile \u0219i averile anumitor Biserici \u0219i m\u0103n\u0103stiri \u0219i a le trece \u00een proprietatea statului, pentru \u201ea spori avu\u021bia \u021b\u0103rii\u201d. Tot \u00een timpul lui Cuza unele m\u0103n\u0103stiri \u0219i schituri au fost desfiin\u021bate total sau transformate \u00een biserici de mir. Domnitorul Ioan Cuza a instituit un impozit de 10% asupra veniturilor nete ale m\u0103n\u0103stirilor, bisericilor, anumitor seminarii, centre de asisten\u021b\u0103 social\u0103 etc. \u00cen fa\u021ba acestor m\u0103suri mitropolitul Sofronie Miclescu al Moldovei a f\u0103cut mai multe proteste, ceea ce a dus mai apoi la \u00eenl\u0103turarea sa din scaun, aceast\u0103 stare provoc\u00e2nd, mai t\u00e2rziu, \u00eens\u0103\u0219i c\u0103derea guvernului Kog\u0103lniceanu. Legea seculariz\u0103rii a fost adoptat\u0103 \u00een 25 decembrie 1863 \u0219i, pe l\u00e2ng\u0103 cele enumerate mai sus, poate fi men\u021bionat\u0103 \u0219i confiscarea anumitor averi pe care le aveau unele m\u0103n\u0103stiri din Sf\u00e2ntul Munte Athos \u0219i pe care le-au primit cu mult timp \u00eenainte de la al\u021bi domnitori (\u0218tefan cel Mare, Mihai Viteazul etc.) pentru ca monahii din Sf\u00e2ntul Munte s\u0103 se roage pentru bun\u0103starea domniilor lor.<\/p>\n \u00cen total, au fost preluate de la biserici aproximativ 25% din suprafa\u021ba agricol\u0103 \u0219i forestier\u0103 a \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i a Moldovei[18].<\/p>\n Reforma fiscal\u0103:<\/strong><\/p>\n Reforma fiscal\u0103 a fost materializat\u0103 prin instituirea impozitului personal \u0219i a contribu\u021biei pentru drumuri, generalizat\u0103 asupra tuturor b\u0103rba\u021bilor majori, printr-o nou\u0103 lege a patentelor, prin instituirea impozitului funciar \u0219i alte m\u0103suri care au f\u0103cut ca la sf\u00e2r\u0219itul anului 1861, \u00een preajma deplinei lor unific\u0103ri administrativ-politice, Principatele Unite Rom\u00e2ne s\u0103 fie dotate cu un sistem fiscal modern. Ar putea fi ad\u0103ugat\u0103, pe plan cultural, \u201eimportanta ini\u021biativ\u0103 a guvernului moldovean al lui Mihail Kog\u0103lniceanu, care a instituit, \u00een toamna anului 1860, prima universitate a \u021b\u0103rii, cea ie\u0219ean\u0103.\u201d<\/p>\n Reforma agrar\u0103:<\/strong><\/p>\n Dezbaterile \u00eenver\u0219unate care au avut loc \u00een vara anului 1862 \u00een privin\u021ba proiectului de reform\u0103 agrar\u0103 propus de conservatori \u0219i adoptat de majoritate, dar nesanc\u021bionat de domnitor, au dovedit c\u0103 maleabilitatea de care d\u0103deau dovad\u0103 o bun\u0103 parte dintre conservatori, \u00een privin\u021ba adopt\u0103rii unui program general de reforme, nu concorda cu acceptarea de c\u0103tre ei a unei reforme agrare \u00een sensul programelor revolu\u021bionare de la 1848. De aceea, \u00een anii imediat urm\u0103tori unific\u0103rii administrative, nu s-a putut trece brusc la reforma agrar\u0103, ci s-a continuat, pentru o perioad\u0103 de timp, s\u0103 se adopte reforme pe linia organiz\u0103rii moderne a statului, deoarece acestea nu \u00eent\u00e2mpinau opozi\u021bia conservatorilor, \u00eenc\u0103 st\u0103p\u00e2ni pe majoritatea mandatelor din adunare datorit\u0103 sistemului electoral restrictiv. Reorganizarea departamentelor, legile pentru construirea c\u0103ilor ferate, constituirea Consiliului superior al instruc\u021biunii publice, un regulament de naviga\u021bie, organizarea corpului inginerilor civili, reorganizarea \u0218colii de silvicultur\u0103 \u0219i o serie de m\u0103suri premerg\u0103toare unei seculariz\u0103ri a averilor m\u0103n\u0103stire\u0219ti au reprezentat, \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, concretiz\u0103rile planului de reforme<\/p>\n Din momentul \u00een care conducerea guvernului a fost preluat\u0103 de Mihail Kog\u0103lniceanu, aducerea din nou \u00een dezbatere a reformei agrare a dus la izbucnirea unui violent conflict \u00eentre guvern \u0219i majoritatea adun\u0103rii. A urmat lovitura de stat de la 2 mai 1864 c\u00e2nd deputa\u021bii au fost evacua\u021bi din sal\u0103 de un deta\u0219ament militar \u0219i Adunarea Legiuitoare dizolvat\u0103. Aceast\u0103 lovitur\u0103 a sporit puterea domnitorului Cuza, \u0219i totodat\u0103 a \u00eenl\u0103turat monopolul politic al conservatorilor asupra majorit\u0103\u021bii \u00een adunare. Sanc\u021biunea poporului prin plebiscit \u0219i recunoa\u0219terea noii st\u0103ri de lucruri de c\u0103tre puterea suzeran\u0103 \u0219i puterile garante au creat posibilitatea decret\u0103rii Legii rurale \u00een sensul programului pa\u0219optist, desfiin\u021b\u00e2ndu-se rela\u021biile feudale \u00een agricultur\u0103 \u0219i proced\u00e2ndu-se la o \u00eempropriet\u0103rire a \u021b\u0103r\u0103nimii cl\u0103ca\u0219e.<\/p>\n Prin Legea rural\u0103 din 14\/26 august 1864, peste 400.000 de familii de \u021b\u0103rani au fost \u00eempropriet\u0103rite cu loturi de teren agricol, iar aproape al\u021bi 60.000 de s\u0103teni au primit locuri de cas\u0103 \u0219i de gr\u0103din\u0103. \u021a\u0103ranii \u00eempropriet\u0103ri\u021bi au devenit contribuabili la bugetul de stat, rezult\u00e2nd astfel o l\u0103rgire a bazei de impozitare. Fragmentarea terenurilor \u0219i lipsa utilajelor agricole moderne au dus la sc\u0103derea produc\u021biei agricole \u00een urm\u0103torii ani, dar repartizarea ei a fost mai echitabil\u0103. Reforma agrar\u0103 din 1864, a c\u0103rei aplicare s-a \u00eencheiat \u00een linii mari \u00een 1865, a satisf\u0103cut \u00een parte dorin\u021ba de p\u0103m\u00e2nt a \u021b\u0103ranilor, a desfiin\u021bat servitu\u021bile \u0219i rela\u021biile feudale, d\u00e2nd un impuls \u00eensemnat dezvolt\u0103rii capitalismului. Ea a reprezentat unul din cele mai \u00eensemnate evenimente ale istoriei Rom\u00e2niei din secolul al XIX\u2013lea.<\/p>\n Dup\u0103 desfiin\u021barea Adun\u0103rii Legiuitoare (2 mai 1864) Cuza pierde sprijinul tuturor partidelor politice \u0219i, pentru a putea guverna, se \u00eenconjoar\u0103 de o camaril\u0103 format\u0103 din func\u021bionari corup\u021bi care primesc func\u021bii \u0219i contracte cu statul; corup\u021bia \u0219i sifonarea banului public mai ales \u00een lucr\u0103ri de infrastructur\u0103 ating cote ridicate.<\/p>\n Alte reforme<\/strong><\/p>\n \u00cen timpul guvernului condus de Mihail Kog\u0103lniceanu, s-a trecut la etapa hot\u0103r\u00e2toare a \u00eenf\u0103ptuirii reformelor. Astfel, primul demers f\u0103cut, \u00eentr-o direc\u021bie \u00een care guvernul \u0219tia c\u0103 nu avea s\u0103 \u00eent\u00e2mpine opozi\u021bie pe plan intern, a fost acela al seculariz\u0103rii. La 13\/25 decembrie 1863, la propunerea guvernului, adunarea a votat secularizarea averilor m\u0103n\u0103stire\u0219ti cu 93 de voturi contra 3. Era o m\u0103sur\u0103 de \u00eensemn\u0103tate major\u0103, datorit\u0103 c\u0103reia era recuperat peste un sfert din teritoriul na\u021bional. Apoi au fost elaborate \u0219i promulgate Legea contabilit\u0103\u021bii, Legea consiliilor jude\u021bene, Codul Penal \u0219i Legea instruc\u021biunii publice, precum \u0219i crearea Consiliului de Stat. Tot acum se \u00eenfiin\u021beaz\u0103 \u0218coala Na\u021bional\u0103 de Arte Frumoase, la Bucure\u0219ti, la conducerea c\u0103reia este desemnat Theodor Aman \u0219i este inaugurat\u0103, \u00een premier\u0103, o \u0218coal\u0103 de Medicin\u0103 Veterinar\u0103.<\/p>\n Gheorghe Tattarescu: 11 februarie 1866<\/p>\n Analiz\u00e2nd suita de evenimente, unele cu caracter realmente revolu\u021bionar, se poate spune c\u0103 sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza au fost puse bazele statului unitar rom\u00e2n modern.[23] Practic, nu exist\u0103 domeniu de activitate economic\u0103, social-politic\u0103, cultural\u0103, administrativ\u0103 sau militar\u0103 din \u021bar\u0103, \u00een care Cuza s\u0103 nu fi adus \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri \u0219i \u00eennoiri organizatorice pe baza noilor cerin\u021be ale epocii moderne.<\/p>\n Prima linie de cale ferat\u0103 din Rom\u00e2nia<\/p>\n \u00cen septembrie 1865, Alexandru Ioan Cuza a acordat companiei engleze Barkley-Stanisforth construirea liniei ferate Bucure\u0219ti-Filaret-Giurgiu[24] (fiind calea cea mai scurt\u0103 care lega capitala \u021b\u0103rii cu Dun\u0103rea \u0219i astfel cu restul lumii). Lungimea liniei avea 70 km, la un pre\u021b de construc\u021bie de 196.500 franci pe kilometru. La 19\/31 octombrie 1869 regele Carol I al Rom\u00e2niei face inaugurarea[25] acestei primei linii de cale ferat\u0103, care avea s\u0103 fie prelungit\u0103 \u00een 1870 cu \u00eenc\u0103 2,6 km p\u00e2n\u0103 la Sm\u00e2rda.<\/p>\n Spitalul \u201eNoul Pantelimon\u201d, sau \u201eColentina\u201d<\/p>\n \u00cen anul 1858 prin\u021bul Scarlat Ghica hot\u0103r\u0103\u0219te construirea a\u0219ez\u0103m\u00e2ntului medical denumit la acea vreme \u201eNoul Pantelimon\u201d pe un teren donat de domnitorul Grigore Ghica. Un prim plan de construc\u021bie, \u00eentocmit de arhitectul M. Hartl, este abandonat \u00een iulie 1859 din cauza proastei calit\u0103\u021bi a materialelor \u0219i proiectului. Dup\u0103 demolarea total\u0103 a lucr\u0103rilor \u0219i \u00eentocmirea unui nou plan de construc\u021bie, lucr\u0103rile se reiau \u00een anul 1862 pentru un singur pavilion \u0219i se finalizeaz\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anului 1863. Construc\u021bia a fost inaugurat\u0103 de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 24 ianuarie 1864, cu ocazia anivers\u0103rii a cinci ani de la Unirea Principatelor Rom\u00e2ne. Pe l\u00e2ng\u0103 fondurilor str\u00e2nse pentru construc\u021bie, Domnitorul a contribuit cu o dona\u021bie proprie de 2000 de galbeni.<\/p>\n Serviciul po\u0219tal modern<\/strong><\/p>\n Epoca po\u0219tei moderne rom\u00e2ne \u00eencepe \u00een 1864, c\u00e2nd domnitorul Alexandru Ioan Cuza a unit serviciul po\u0219tal cu cel telegrafic, emi\u021b\u00e2nd Decretul no.1279\/6 decembrie 1864.[27][28] Dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni mai t\u00e2rziu (18 dec. 1864) este emis \u0219i Decretul prin care se adopt\u0103 Calendarul Gregorian \u00een serviciile po\u0219tale.<\/p>\n Odat\u0103 cu adoptarea la 1 ianuarie 1865 a Legii telegrafo-po\u0219tale a fost reglementat \u0219i statutul propriu al personalului, ap\u0103r\u00e2nd primele uniforme \u00een cadrul Po\u0219tei Rom\u00e2ne. \u00cen acela\u0219i an este introdus serviciul abonamentelor prin po\u0219t\u0103 la presa din \u021bar\u0103 \u0219i str\u0103in\u0103tate precum \u0219i organizarea serviciului de po\u0219t\u0103 rural\u0103 care asigura leg\u0103tura \u00eentre comune.<\/p>\n La 9\/21 ianuarie 1865 au ap\u0103rut primele m\u0103rci po\u0219tale circulate, av\u00e2nd inscrip\u021bia Po\u0219ta Rom\u00e2n\u0103. Este vorba de emisiunea format\u0103 din trei m\u0103rci po\u0219tale nedantelate ce reprezentau profilul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cu efigia \u00een oval, \u0219i cu fa\u021ba \u00eenspre dreapta. Ele au fost scoase din uz dup\u0103 abdicarea domnitorului, din 11 februarie 1866.<\/p>\n Primul Serviciu de informa\u021bii rom\u00e2nesc<\/p>\n Domnitorul Al.I. Cuza a creat un serviciu secret ata\u0219at Cancelariei, condus de maiorul Cezar Librecht, directorul general al Po\u0219telor \u0219i Telegrafelor[29][30][31], un inginer belgian care a adus consisten\u021b\u0103 actului de guvernare prin informa\u021biile culese at\u00e2t \u00een interior, c\u00e2t \u0219i din afara \u021b\u0103rii.<\/p>\n Abdicarea \u0219i exilul<\/strong><\/p>\n Regimul personal instituit de Cuza dup\u0103 2 mai 1864 a provocat nemul\u021bumirea liberalilor radicali, care ulterior au f\u0103cut cartel cu conservatorii; acest fapt a sl\u0103bit pozi\u021biile domnitorului \u0219i a animat activitatea monstruoasei coali\u021bii (denumire promovat\u0103 \u00een epoc\u0103 de presa favorabil\u0103 lui Cuza), hot\u0103r\u00e2t\u0103 s\u0103-l \u00eenl\u0103ture. Comploti\u0219tii au reu\u0219it s\u0103-\u0219i realizeze planurile atr\u0103g\u00e2nd de partea lor o frac\u021biune a armatei (colonelul C. Haralambie, maiorul D. Lecca \u0219.a.), \u0219i l-au constr\u00e2ns pe domnitor s\u0103 abdice \u00een noaptea de 10\/22\u201311\/23 februarie 1866. La aceasta a contribuit \u00eensu\u0219i Al. I. Cuza, care nu numai c\u0103 nu a luat m\u0103suri \u00een privin\u021ba factorilor reac\u021bionari, ci, \u00eentr-un discurs, se ar\u0103ta dispus s\u0103 renun\u021be la tron \u00een favoarea unui principe str\u0103in precum prevedea una din dorin\u021bele divanelor ad-hoc din 1857 (fapt sus\u021binut \u0219i de o scrisoare adresat\u0103 unui diplomat str\u0103in).<\/p>\n Pe actul isc\u0103lit de Cuza scria: \u201eNoi, Alexandru Ioan I, conform dorin\u021bei na\u021biunii \u00eentregi \u0219i angajamentului ce am luat la suirea pe Tron, depun ast\u0103zi,11 februarie 1866, c\u00e2rma guvernului \u00een m\u00e2na unei Locotenen\u021be Domne\u0219ti \u0219i a Ministrului ales de popor.\u201c<\/p>\n Dou\u0103 zile mai t\u00e2rziu, Cuza – \u00eempreun\u0103 cu so\u021bia, amanta \u0219i cei doi fii – a p\u0103r\u0103sit Bucure\u0219tiul spre Bra\u0219ov.<\/p>\n Oferirea Coroanei Rom\u00e2niei<\/p>\n A fost instituit\u0103 o locotenen\u021b\u0103 domneasc\u0103 alc\u0103tuit\u0103 din Lasc\u0103r Catargiu, Nicolae Golescu \u0219i colonelul Nicolae Haralambie din partea armatei. Conducerea guvernului a revenit lui Ion Ghica; iar la data de 11 februarie 1866, Locotenen\u021ba Domneasc\u0103 din Rom\u00e2nia prin Senat \u0219i Comisie au proclamat ca domnitor al Principatelor Rom\u00e2ne \u00een locul lui Alexandru Ioan Cuza, pe Filip de Flandra, din casa domnitoare belgian\u0103. Prin\u021bul Filip, \u00eenrudit cu Burbonii, ca s\u0103 nu-l supere pe Napoleon III, a refuzat aproape instantaneu propunerea, prin consulul general al Belgiei \u00een Principate, Jacques Poumaydar acesta nu a acceptat coroana.[32]<\/p>\n \u00centre 14 \u0219i 20 aprilie 1866 s-a organizat plebiscitul prin care a fost aprobat\u0103 alegerea lui Carol ca domn al Rom\u00e2niei. \u00cen aprilie 1866 au avut loc alegeri pentru o nou\u0103 Camer\u0103 a Deputa\u021bilor ce urma s\u0103 fie \u0219i Adunare Constituant\u0103, iar noua Adunare \u0219i-a \u00eenceput lucr\u0103rile la 10 mai 1866. Provizoratul locotenen\u021bei domne\u0219ti a luat sf\u00e2r\u0219it abia dup\u0103 ce Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a acceptat s\u0103 devin\u0103 principe al Rom\u00e2niei, la 10 mai 1866. Proclamarea domnitorului Carol I \u0219i aprobarea Consitu\u021biei din 1866 s-au f\u0103cut printr-un plebiscit cu rezultate asem\u0103n\u0103toare (peste 99% voturi pentru) cu cel din mai 1864.<\/p>\n Aceast\u0103 abdicare silit\u0103 putea avea consecin\u021be grave pentru Rom\u00e2nia, pentru c\u0103:<\/p>\n Exilul domnitorului<\/strong><\/p>\n Restul vie\u021bii sale \u0219i-a petrecut-o \u00een exil, locuind majoritatea timpului la Paris, Viena \u0219i Wiesbaden. A \u00eencercat s\u0103 revin\u0103 \u00een \u021bar\u0103 ca persoana privat\u0103, dar nu a reu\u0219it. Domnitorul Carol I a transmis cererile Consiliului de Mini\u0219tri, care a refuzat s\u0103 acorde permis de intrare \u00een \u021bar\u0103.<\/p>\n Alexandru Ioan Cuza a \u00eencetat din via\u021b\u0103 la 3\/15 mai 1873, la Hotelul Europa din Heidelberg, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 53 ani, ca urmare a unei puternice r\u0103celi, fiind suferind \u00eens\u0103 \u0219i de o boal\u0103 mai veche (astm) precum \u0219i de unele tulbur\u0103ri ale ficatului \u0219i inimii.[35]<\/p>\n A fost \u00eenmorm\u00e2ntat ini\u021bial la Biserica Domneasc\u0103 de l\u00e2ng\u0103 Palatul domnesc de la Ruginoasa, conform dorin\u021bei sale. La \u00eenmorm\u00e2ntarea de la Ruginoasa au participat cel pu\u021bin 30.000 \u021b\u0103rani, discursurile funebre fiind rostite de liberalii Petre Gr\u0103di\u0219teanu, Andrei Vizanti, Nicolae Ionescu, Mihail Kog\u0103lniceanu.[36] Dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, osemintele sale au fost mutate la Biserica Trei Ierarhi din Ia\u0219i.<\/p>\n Viziona\u021bi \u0219i:VIDEO | MUZEUL UNIRII FOCSANI – Alexandru Ioan Cuza martie 2021-VIDEO:vrancea atlastv<\/a><\/p>\n