{"id":1842131,"date":"2026-03-22T15:02:18","date_gmt":"2026-03-22T12:02:18","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1842131"},"modified":"2026-03-22T15:02:18","modified_gmt":"2026-03-22T12:02:18","slug":"doi-consateni-din-sistarovat-au-scris-istoria-contemporana-a-banatului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1842131","title":{"rendered":"Doi cons\u0103teni din \u0218i\u0219tarov\u0103\u021b au scris istoria contemporan\u0103 a Banatului"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.banatulazi.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/CVR_la_Darnita.jpg”]<\/p>\n

\n
\n

Dac\u0103 relu\u0103m istorisirile despre activitatea politic\u0103 a marelui patriot b\u0103n\u0103\u021bean Ioan Suciu, trebuie \u00een mod obligatoriu s\u0103 ar\u0103t\u0103m tot ceea ce a f\u0103ptuit pentru a aduce mai aproape de realitate Marea Unire.<\/strong>
<\/a>
\n\u00cen 1918, \u00een calitate de membru al Consiliului Na\u021bional Rom\u00e2n Central (CNRC), Ioan Suciu a f\u0103cut parte, \u00eempreun\u0103 cu Vasile Goldi\u0219 \u0219i \u0218tefan Cicio Pop, din delega\u021bia CNRC care a fost prezent\u0103 la Arad pentru tratativele cu delega\u021bia Consiliului Na\u021bional Maghiar, condus\u0103 de ministrul Oszk\u00e1r J\u00e1szi. \u00cen acela\u0219i an, avocatul a organizat G\u0103rzile \u0219i Consiliile Na\u021bionale Rom\u00e2ne, iar din 18 noiembrie 1918, dr. Ioan Suciu s-a ocupat de organizarea Marii Adun\u0103ri Na\u021bionale de la Alba Iulia (1 Decembrie 1918), devenind apoi membru al Marelui Sfat Na\u021bional \u0219i al Consiliului Dirigent ce a condus destinele Transilvaniei p\u00e2n\u0103 la integrarea deplin\u0103 a acesteia \u00een structurile statului rom\u00e2n.\u00a0<\/p>\n

Dar iat\u0103 Darea de seam\u0103 a lui Ioan Suciu despre constituirea Adun\u0103rii Na\u021bionale de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, prezentat\u0103 \u00een plenul adun\u0103rii, \u00een fa\u021ba celor 1.228 delega\u021bi:\u00a0.<\/p>\n

\u201eDomnilor Delega\u021bi!\u00a0
\nComitetul Na\u021bional Central din Arad a decis convocarea Adun\u0103rii Na\u021bionale de ast\u0103zi a poporului rom\u00e2n din Transilvania, Ungaria \u0219i Banat, pentru ca s\u0103 decid\u0103 asupra sor\u021bii sale.\u00a0
\nCreden\u021bionale au intrat nu numai din cele 24 de comitate, ci a mai intrat dintr-unul, deci \u00een total din 25 jude\u021be. Au intrat creden\u021bionale aproape din toate cercurile electorale, adec\u0103 din 130 de circumscrip\u021bii electorale, din cari s-au prezentat peste 689 de delega\u021bi.\u00a0
\nAfar\u0103 de ace\u0219tia, multe cercuri au trimis \u0219i suplean\u021bi. S-au prezentat Prea Sfin\u021biile Lor Domnii Episcopi (Aclama\u021biuni, tr\u0103iasc\u0103!), au sosit exmi\u0219ii Consistoriilor \u0219i Capitalelor.<\/em><\/p>\n

Apoi, delega\u021bii societ\u0103\u021bilor culturale rom\u00e2ne, ca Asocia\u021biunea Transilvan\u0103 pentru Literatura \u0219i Cultura Poporului Rom\u00e2n (ASTRA), cea pentru fondul de teatru \u0219i peste 100 de asocia\u021biuni. S-au prezentat, de la fiecare \u0219coal\u0103 medie \u0219i de la institutele teologice \u0219i pedagogice, delega\u021bii speciali. Au sosit delega\u021bii reuniunilor \u00eenv\u0103\u021b\u0103tore\u0219ti, ai reuniunilor de meseria\u0219i, delega\u021bii Partidului Social-Democrat Rom\u00e2n, cei ai g\u0103rzilor na\u021bionale \u0219i au venit \u0219i aceea cari reprezint\u0103 viitorul na\u021biunii noastre: tinerimea universitar\u0103 rom\u00e2n\u0103. Aici sunt creden\u021bionalele, aici e lista delega\u021bilor, dac\u0103 dori\u021bi s\u0103 cetim lista delega\u021bilor.
\n(\u00centreruperi. Nu-i de lips\u0103! Le vedem! Le vedem! S\u0103 nu se citeasc\u0103!)\u00a0<\/p>\n

Raportez, numai scurt, c\u0103 s-au prezentat delega\u021bi \u0219i din comitatele: Trei-Scaune, Ciuc \u0219i din Cenad, Bichi\u0219 \u0219i chiar din Ugocea la Adunarea Na\u021bional\u0103 de ast\u0103zi, la \u00eencoronarea visului tuturor rom\u00e2nilor. S-au prezentat, \u00eenving\u00e2nd \u0219i trec\u00e2nd peste piedeci mari, \u0219i fra\u021bii din Torontal.\u00a0<\/p>\n

Comisia verificatoare a aflat toate actele \u00een ordine. V\u0103 rog s\u0103 lua\u021bi cuno\u0219tin\u021b\u0103.\u00a0
\nNu pot trece cu vederea, ca s\u0103 nu amintesc, c\u0103 au sosit mii de adrese de aderen\u021b\u0103 cu sute de mii de semn\u0103turi \u0219i c\u0103 toate acestea ar\u0103t\u00e2nd cum c\u0103 fiecare \u0219tie ce avem s\u0103 decidem.
\nDespre aceasta se va face darea de seam\u0103 public\u0103, dar cred c\u0103 ast\u0103zi s\u0103 nu le cetim aici.\u00a0<\/p>\n

Sunt 1.228 de delega\u021bi (Voci pe galerie: dar reuniunile femeilor?).
\nCer scuze dac\u0103 am \u00eentrel\u0103sat s\u0103 amintesc c\u0103 \u0219i reuniunile femeie\u0219ti sunt reprezentate prin delegatele lor. Femeia rom\u00e2n\u0103 a fost doar totdeauna \u00eensufle\u021bit\u0103 pentru idealul na\u021bional.
\n(Tr\u0103iasc\u0103 femeile rom\u00e2ne!)\u00a0 <\/p>\n

Aflu astfel c\u0103 Adunarea Na\u021bional\u0103 este capace a aduce hot\u0103r\u00e2ri decisive, prin urmare avem s\u0103 trecem la constituire.\u00a0
\nDomnilor! Comisiunea va face urm\u0103toarea propunere:
\nBinevoi\u021bi a alege de pre\u0219edin\u021bi pe domnii: George Pop de B\u0103se\u0219ti (Tr\u0103iasc\u0103 Badea George, tr\u0103iasc\u0103! \u2014 prelung \u0219i repetat) \u0219i pe Prea Sfin\u021bii Episcopi Ioan I. Pap \u0219i dr. Demetriu Radu (aclama\u021biuni), de vicepre\u0219edin\u021bi pe domnii dr. Teodor Mihali, dr. \u0218tefan Cicio Pop \u0219i Ion Fluera\u0219, de notari pe domnii dr. Alexandru Fodor, medic \u00een B\u0103lgrad, dr. Sever Miclea, dr. Caius Brediceanu, dr. Victor Deleu, dr. Silviu Dragomir, Iosif Ciser, dr. Ionel Pop \u0219i dr. George Cri\u0219an\u201d.<\/p>\n

Tot \u00een acel an deosebit de zbuciumat, 1919, Suciu organizeaz\u0103 unit\u0103\u021bi de voluntari \u00een Mun\u021bii Apuseni, \u00een zona Brad \u0219i H\u0103lmagiu. Iar \u00een decembrie acela\u0219i an, este ales la Cluj pre\u0219edinte al Consiliului Suprem pentru aplicarea legii agrare \u00een Transilvania.<\/p>\n

Dup\u0103 unirea Transilvaniei cu Rom\u00e2nia a fost ales, \u00een 1919, pre\u0219edinte al Baroului avoca\u021bilor din Cluj, iar \u00een 1930 a devenit notar public \u00een Ineu.
\nCa orice om al locurilor, de\u0219i Clujul \u0219i toat\u0103 zona ardelean\u0103 i-a oferit multe onoruri \u0219i avantaje (chiar de ordin material), odat\u0103 cu v\u00e2rsta, nostalgia dup\u0103 plaiurile ar\u0103dene \u00eel fac s\u0103 ia decizia de a se muta din nou pe plaiurile natale, astfel c\u0103 din 1930 p\u00e2n\u0103 \u00een 1939 a fost notar public la Chi\u0219ineu Cri\u0219. \u00cen acest fel se apropie de domiciliul s\u0103u din Arad.<\/p>\n

A de\u021binut urm\u0103toarele func\u021bii \u00een Chi\u0219ineu-Cri\u0219:\u00a0pre\u0219edinte al Fr\u0103\u021biei Ortodoxe Rom\u00e2ne din Chi\u0219ineu-Cri\u0219;\u00a0pre\u0219edinte al Corpului Pompierilor Voluntari din Chi\u0219ineu-Cri\u0219 (22 februarie 1933);\u00a0pre\u0219edinte al Comitetului Ocrotirilor Sociale din cadrul Prefecturii jude\u021bului Arad (1935);\u00a0pre\u0219edinte al Biroului Consiliului Jude\u021bean (din 17 iulie 1934);\u00a0pre\u0219edinte de onoare al Ligii Antirevizioniste \u2014 Sec\u021bia Arad (1933);\u00a0pre\u0219edinte al Cercului Cultural ASTRA din Chi\u0219ineu-Cri\u0219, func\u021bie din care va demisiona \u00een anul 1937, for\u021bat de boal\u0103; pre\u0219edinte de onoare al Asocia\u021biei Comercian\u021bilor din Chi\u0219ineu-Cri\u0219
\n(februarie 1935); membru al Consiliului Comunal din Chi\u0219ineu-Cri\u0219.
\n\u00a0
\nMarele om politic trece la cele ve\u0219nice\u00a0 \u00een anul 1939, \u00een urma unui atac de cord, pe un fond gripal, la v\u00e2rsta de 78 de ani, la Chi\u0219ineu-Cri\u0219. A fost \u00eenmorm\u00e2ntat la Arad, \u00een Cimitirul \u201eEternitatea\u201d.<\/p>\n

Dar numele de Suciu nu este legat doar de activitatea juristului patriot, ci a r\u0103mas \u00een uzan\u021ba popular\u0103 \u00een ora\u0219ul Arad c\u00e2nd localnicii se refer\u0103 la o cl\u0103dire monumental\u0103 din apropierea tribunalului.<\/p>\n

\u201ePalatul doamnei Maria Suciu\u201d este titulatura sub care este cunoscut un impozant edificiu, dup\u0103 numele comanditarului lucr\u0103rii, nimeni alta dec\u00e2t so\u021bia avocatului ar\u0103dean Ioan Suciu. Cl\u0103direa este situat pe strada Blajului nr. 3 \u0219i atrage aten\u0163ia prin sobrietate \u015fi elegan\u0163\u0103, specifice primilor ani ai secolului al XX-lea. Ast\u0103zi cl\u0103direa ad\u0103poste\u0219te cabinete de avocatur\u0103, locuin\u021be \u0219i spa\u021bii comerciale la parter. Din p\u0103cate nu se poate spune c\u0103 se afl\u0103 \u00eentr-o stare prea str\u0103lucit\u0103. Neglijen\u021ba specific\u0103 ultimilor decenii \u00ee\u0219i spune cuv\u00e2ntul \u0219i \u00een acest caz.<\/p>\n

\u00cen Aradul de la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea, clasa mijlocie, cu o for\u0163\u0103 economic\u0103 \u00een cre\u015ftere, s-a orientat c\u0103tre cele mai noi curente din Europa Central\u0103 privind ini\u021biativele \u0219i conceptele arhitectonice urbane. Arhitec\u0163i preg\u0103ti\u021bi \u00een idiomul Secession \u00een centrele imperiului Austro-Ungar au construit pentru familiile \u00eentreprinz\u0103torilor locali ar\u0103deni numeroase \u015fi ambi\u0163ioase imobile de raport care marcheaz\u0103 indubitabil, p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, contextul urban \u00een centrul acestor ora\u015fe.<\/p>\n

Doamna Maria Suciu era o personalitate marcant\u0103 \u00een societatea ar\u0103dean\u0103 de la \u00eenceputul secolului XX, fiind implicat\u0103 \u00een numeroase acte caritabile \u0219i organiza\u021bii umanitare locale. Palatul Suciu se \u00eentinde din vechea Pia\u021ba Luther p\u00e2n\u0103 \u00een proximitatea Tribunalului. Atunci, la fel ca \u00een prezent, cl\u0103direa a ad\u0103postit apartamente de lux, majoritatea dintre acestea, cabinete ale avoca\u021bilor ar\u0103deni, cele mai multe fiind \u00eenchiriate persoanelor cu stare material\u0103 solid\u0103.<\/p>\n

P\u0103str\u00e2nd moda epocii, Palatul Maria Suciu este construit \u00een still Seccesion, \u00eentre anii 1906 \u0219i 1907, potrivit planurilor arhitectului ar\u0103dean Ioan Niga. Este un edificiu cu demisol, parter, dou\u0103 etaje \u015fi mansar\u0103. Sub aticul central al c\u0103rui decor geometric, \u00eembinat cu c\u0103r\u0103mid\u0103 aparent\u0103 \u015fi metope cu scene religioase, cl\u0103direa atrage aten\u0163ia prin liniile sale elegante, dar f\u0103r\u0103 excesele de ornamentare ce se disting la alte cl\u0103diri similare ca epoc\u0103 \u0219i mod de abordare a proiectului. Palatul Maria Suciu din Arad este clasat ca monument istoric, fapt ce ar obliga autorit\u0103\u021bile locale la o mai mare aten\u021bie privind starea real\u0103 a cl\u0103dirii.
<\/a><\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/a>
\n\u2026
<\/a>
\nCons\u0103tean cu Ioan Suciu a fost un alt mare reprezentant al rom\u00e2nilor din Ardeal \u0219i Banat. Sever Bocu\u00a0 a fost un politician rom\u00e2n, economist, ziarist, redactor la ziarul \u201eTribuna\u201d din Arad, unul dintre frunta\u0219ii Partidului Na\u021bional Rom\u00e2n, ulterior Partidul Na\u021bional \u021a\u0103r\u0103nesc, deputat reprezentant al Banatului, apoi ministru \u00een guvernul lui Iuliu Maniu.<\/p>\n

S-a n\u0103scut tot la \u0218i\u0219tarov\u0103\u021b, satul dintre dealuri din apropiere de Lipova. Tat\u0103l s\u0103u a fost \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor \u00een localitate. \u00cenva\u021b\u0103 la \u00eenceput \u00een satul natal, iar mai apoi la Lipova \u0219i la Arad, unde absolv\u0103 Gimnaziul Piarist. \u00cenc\u0103 din liceu, la Lipova, a organizat o demonstra\u021bie de sus\u021binere a inculpa\u021bilor din Procesul Memorandumului, pentru care a fost arestat.<\/p>\n

Ca mai to\u021bi tinerii b\u0103n\u0103\u021beni dota\u021bi \u0219i cu drag de carte (dar \u0219i cu oarecare stare b\u0103neasc\u0103) din acea epoc\u0103, Sever Bocu porne\u0219te spre Vestul Europei pentru a urma studii superioare la Viena, urm\u00e2nd cursurile Academiei Comerciale dincapitala imperiului. La Paris studiaz\u0103 la \u00c9cole pratique des hautes \u00e9tudes.
\n\u00centors de la Paris la Lipova, a lucrat ca func\u021bionar la Banca Lipovana \u0219i s-a implicat \u00een munca de ziarist la diverse gazete din epoc\u0103. \u00cen 1899 a devenit membru al personalului \u201eTribunei poporului\u201d din Arad. S-a impus ca reprezentant al noii genera\u021bii politice activiste. \u00cen 1904, \u00een primul s\u0103u proces de pres\u0103, tribunalul din Oradea l-a condamnat la trei luni \u0219i zece zile de \u00eenchisoare. P\u00e2n\u0103 \u00een 1912, \u00eempotriva sa fuseser\u0103 ini\u021biate \u00eenc\u0103 30 de
\nprocese de pres\u0103.<\/p>\n

\u00cen 1892 a participat la Conferin\u021ba Na\u021bional\u0103 a Partidului Na\u021bional Rom\u00e2n din Transilvania, \u00een calitate de redactor al ziarului \u201eTribuna\u201d din Arad.
\nSever Bocu s-a ocupat \u0219i de traduceri, dar a redactat \u0219i lucr\u0103ri politice \u0219i economice. \u00cen anul 1906 a publicat la Arad traducerea unei lucr\u0103ri a ministrului liberal J\u00f3zsef E\u00f6tv\u00f6s, sub titlul \u201eChestiunea de na\u021bionalitate\u201d.<\/p>\n

\u00cen 1905 a c\u0103l\u0103torit \u00een Rom\u00e2nia \u0219i a str\u0103b\u0103tut toat\u0103 \u021bara, populariz\u00e2nd ideile \u201eTribunei\u201d.
\n\u00cen 1907 s-a c\u0103s\u0103torit cu fiica primarului din Sinaia, \u00eempreun\u0103 cu care s-a \u00eentors \u00een Arad.
\n\u00cen 1909\u20131910 a fost redactor \u0219i coproprietar al ziarului \u201eTribuna\u201d. \u00cen 1910, a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 o curte de onoare \u00eempotriva sa din cauza criticilor dure la adresa liderilor Partidului Na\u021bional Rom\u00e2n. \u00cen 1912, dup\u0103 dizolvarea ziarului \u201eTribuna\u201d, s-a stabilit la Techirghiol, \u00een Rom\u00e2nia, unde a construit un hotel.
\n\u00cen 1915\u20131916, a fost colaborator al relansatului ziar \u201eTribuna\u201d din Bucure\u0219ti \u0219i a participat ca voluntar la Primul R\u0103zboi Mondial, fapt pentru care a fost condamnat la moarte \u00een lips\u0103 de un tribunal militar din Monarhia Austro-Ungar\u0103. A lucrat \u00een serviciile de informa\u021bii, interog\u00e2nd prizonieri de r\u0103zboi la Craiova.<\/p>\n

\u00cen 1917, \u00een plin\u0103 conflagra\u021bie mondial\u0103, a c\u0103l\u0103torit \u00een Rusia pentru a recruta o legiune de voluntari dintre prizonierii de r\u0103zboi rom\u00e2ni din lag\u0103re. Pe 20 iulie, a lansat, la Kiev, ziarul \u201eRom\u00e2nia Mare\u201d \u0219i l-a editat timp de jum\u0103tate de an.
\n\u00cen toamna anului 1918 a c\u0103l\u0103torit la Paris. \u00cen timpul negocierilor de pace, a luptat al\u0103turi de ambasada rom\u00e2n\u0103, pentru anexarea \u00eentregului Banat la Rom\u00e2nia, dar pe aceast\u0103 tem\u0103 s-a aflat \u00een conflict cu liderii rom\u00e2ni, care aveau o pozi\u021bie mai ambigu\u0103.<\/p>\n

Dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial a devenit unul dintre frunta\u0219ii Partidului Na\u021bional Rom\u00e2n, devenit ulterior Partidul Na\u021bional \u021a\u0103r\u0103nesc. A fost ales pre\u0219edintele organiza\u021biei din jude\u021bul Timi\u0219-Torontal a PN\u021a.<\/p>\n

\u00cen 1921 a fost ales deputat din partea acestui partid. Din 1922, a fost liderul Uniunii Voluntarilor, iar timp de trei ani a fost directorul ziarului partidului s\u0103u, \u201eRom\u00e2nia\u201d. A continuat s\u0103 lanseze ac\u021biuni pentru anexarea \u00eentregului Banat la Rom\u00e2nia. A fost interzis din Parlamentul de la Bucure\u0219ti de trei ori pentru opiniile sale tran\u0219ante. Politica oficial\u0103 de la Bucure\u0219ti nu dorea deschiderea unui conflict cu Serbia.\u00a0\u00a0<\/p>\n

\u00cen 1928, \u00een primul guvern Maniu, i s-a \u00eencredin\u021bat portofoliul ministerial responsabil pentru Banat. \u00cen perioada interbelic\u0103 a \u00eenfiin\u021bat la Timi\u0219oara cotidianul \u201eVestul\u201d, \u00een care s-a pronun\u021bat pentru descentralizare.
\n\u201eCentralismul nu are na\u021bionalitate; el a dus, fie c\u0103 a fost unguresc sau rom\u00e2nesc, la acelea\u0219i concluzii logice: exploatare sau s\u0103r\u0103cie!\u201d\u00a0(\u201eVestul\u201d, 16 mai 1931)
\n\u201eDirectoratul Banatului\u201d s-a aflat sub conducerea sa, fiind numit, \u00een anul 1929, \u00een fruntea Directoratului Ministerial VII Teritorial, cu sediul la Timi\u0219oara. A organizat mai multe demonstra\u021bii antirevizioniste la Timi\u0219oara \u0219i Arad. \u00cen 1940, a condus prima demonstra\u021bie la Bucure\u0219ti \u00eempotriva deciziei de la Viena. La alegerile din 1946 a fost ales, pentru ultima oar\u0103, deputat de Timi\u0219-Torontal, \u00eens\u0103 autorit\u0103\u021bile comuniste de la Bucure\u0219ti \u0219i ocupantul sovietic n-au mai permis deputa\u021bilor Partidului Na\u021bional \u021a\u0103r\u0103nesc participarea la lucr\u0103rile Camerei. Din cauza fraudei electorale, nu \u0219i-a preluat mandatul.\u00a0<\/p>\n

A fost arestat \u00een 5\/6 mai 1950, \u00een \u201eNoaptea demnitarilor\u201d, ca \u201elacheu al claselor exploatatoare din regimul burghezo-mo\u0219ieresc\u201d.\u00a0
\nSingura informa\u021bie privind momentul mor\u021bii sale este un raport din 1957.<\/p>\n

Astfel s-au stins doi dintre cei mai de seam\u0103 oameni de stat ai Banatului, ambii din \u0218i\u0219tarov\u0103\u021b, satul devenit, ast\u0103zi, aproape anonim la fel ca \u0219i reprezentan\u021bii s\u0103i de seam\u0103.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

[analyse_source url=”https:\/\/www.banatulazi.ro\/doi-consateni-din-sistarovat-au-scris-istoria-contemporana-a-banatului\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.banatulazi.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/CVR_la_Darnita.jpg”] Dac\u0103 relu\u0103m istorisirile despre activitatea politic\u0103 a marelui patriot b\u0103n\u0103\u021bean Ioan Suciu, trebuie \u00een mod obligatoriu s\u0103 ar\u0103t\u0103m tot ceea ce a f\u0103ptuit pentru a aduce mai aproape de realitate Marea Unire. \u00cen 1918, \u00een calitate de membru al Consiliului Na\u021bional Rom\u00e2n Central (CNRC), Ioan Suciu a f\u0103cut parte, \u00eempreun\u0103 cu Vasile […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[185,226],"class_list":["post-1842131","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-banatulazi-ro","tag-crawlmanager"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1842131","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1842131"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1842131\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1842131"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1842131"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1842131"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}