Scenariu sumbru pentru economia rom\u00e2neasc\u0103 \u00een 2026. Sc\u0103derea puterii de cump\u0103rare, care a ap\u0103rut pe fondul cre\u0219terii pre\u021burilor, major\u0103rii taxelor \u0219i impozitelor, dar mai ales al scumpirii carburan\u021bilor, ce atrage \u0219i alte scumpiri \u00een lan\u021b, i-a \u00eempins pe rom\u00e2ni \u00eentr-o zon\u0103 de \u201epruden\u021b\u0103 extrem\u0103\u201d, fenomen care a \u00eenceput s\u0103 loveasc\u0103 direct \u00een co\u0219ul zilnic de alimente. Invitat la Focus TV, Feliciu Paraschiv, vicepre\u0219edintele Asocia\u021biei Na\u021bionale a Comercian\u021bilor Mici \u0219i Mijlocii din Rom\u00e2nia (ACMMR), a avertizat c\u0103 ne afl\u0103m \u00een fa\u021ba celei mai slabe evolu\u021bii de dup\u0103 pandemie, iar perspectivele pentru prima jum\u0103tate a anului nu sunt deloc optimiste. <\/p>\n
O analiz\u0103 a cifrelor oficiale arat\u0103
\no discrepan\u021b\u0103 uria\u0219\u0103 \u00eentre \u00eencas\u0103rile magazinelor \u0219i ceea ce ajunge efectiv pe
\nmasa rom\u00e2nilor. De\u0219i valoric cifrele par s\u0103 stagneze, \u00een realitate, volumul de
\nmarf\u0103 a sc\u0103zut drastic sub presiunea pre\u021burilor.<\/p>\n
\n\u201eDatele INS arat\u0103 o sc\u0103dere a v\u00e2nz\u0103rilor din retail cu 6,5% \u00een ianuarie 2026 fa\u021b\u0103 de ianuarie 2025. E cea mai slab\u0103 evolu\u021bie dup\u0103 pandemie. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 practic toate gospod\u0103riile, sau majoritatea, reduc cheltuielile \u0219i am\u00e2n\u0103 cump\u0103r\u0103turile neesen\u021biale. Dac\u0103 ne uit\u0103m la cifrele din 2025 raportate la 2024, avem o cre\u0219tere valoric\u0103 de 0,2, dar o rat\u0103 a infla\u021biei medie de 7,8% pe anul 2025 ne duce cu g\u00e2ndul la faptul c\u0103 noi de fapt avem o sc\u0103dere de volum de 7\u2026 7,5%. Adic\u0103 am v\u00e2ndut cu 0,2% mai mult, dar \u00een co\u0219 avem produse cu 7,5% mai pu\u021bine. Puterea de cump\u0103rare se pare c\u0103 scade, chiar dac\u0103 salariile vor cre\u0219te, iar de la 1 iulie vom avea un minim brut care ajunge la 4325 de la 4025. Salariul cre\u0219te cu 275 de lei, cu 6-7%, numai c\u0103, din p\u0103cate, \u00een buzunarul angajatului vor ajunge 150-170 de lei, restul merg c\u0103tre stat. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103, a\u0219a cum ne spune INS-ul, salariul real este negativ, adic\u0103 e sc\u0103zut cu 5-6%. Practic, oamenii c\u00e2\u0219tig\u0103 mai mult pe h\u00e2rtie, dar \u00ee\u0219i permit mai pu\u021bin\u201d, a explicat, la Focus TV, Feliciu Paraschiv. <\/p>\n<\/blockquote>\n
Un punct nevralgic \u00een stabilitatea
\npre\u021burilor \u00eel reprezint\u0103 costul transportului. Vicepre\u0219edintele ANCMMR atrage
\naten\u021bia c\u0103, \u00een timp ce infla\u021bia poate fi prognozat\u0103 \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103,
\npre\u021bul la pomp\u0103 r\u0103m\u00e2ne o necunoscut\u0103 care poate anula orice calcul economic.<\/p>\n\n\u201eNoi, ca \u0219i componente ale pre\u021bului de raft, avem dou\u0103 componente importante. Prima e infla\u021bia, pe care noi putem s-o prognoz\u0103m, putem face previziuni, \u00een sensul c\u0103 la o infla\u021bie de 9% \u0219tim c\u0103 avem o cre\u0219tere a pre\u021bului de raft cu 0,75% pe lun\u0103. \u00cen schimb, cre\u0219terea pre\u021bului carburan\u021bilor e o variabil\u0103 pe care n-o putem controla \u0219i care ne poate duce la cre\u0219teri mai mari dec\u00e2t cele prognozate. Cre\u0219teri mai mari \u00eenseamn\u0103 consumuri mai mici\u201d, a mai spus specialistul. <\/p>\n<\/blockquote>\n
Potrivit acestuia, schimbarea comportamentului
\nde consum indic\u0103 o criz\u0103 profund\u0103. Dac\u0103 \u00een mod tradi\u021bional rom\u00e2nii f\u0103ceau
\neconomii la haine sau gadgeturi, acum t\u0103ierile au ajuns la produsele de baz\u0103.<\/p>\n\n\u201eSc\u0103derea consumului se vede clar \u0219i \u00een tipul de produse cump\u0103rate. Cele mai afectate sunt bunurile nealimentare, unde v\u00e2nz\u0103rile au sc\u0103zut cu 7,9%, urmate de carburan\u021bi, 4,8%, \u0219i cel mai grav este c\u0103 au sc\u0103zut produsele alimentare cu 3%. E o sc\u0103dere pe care n-am mai \u00eent\u00e2lnit-o de foarte, foarte mult timp. De regul\u0103, clien\u021bii renun\u021b\u0103 prima dat\u0103 la fashion, la \u00eembr\u0103c\u0103minte, la \u00eenc\u0103l\u021b\u0103minte, dar e destul de grav c\u0103 renun\u021b\u0103 la produsele alimentare. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 au devenit mult mai chibzui\u021bi, mult mai aten\u021bi pentru c\u0103 veniturile lor s-au mic\u0219orat\u201d, a mai spus Feliciu Paraschiv la Focus TV. <\/p>\n<\/blockquote>\n
<\/p>\n