{"id":1837105,"date":"2026-03-17T16:17:44","date_gmt":"2026-03-17T13:17:44","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1837105"},"modified":"2026-03-17T16:17:44","modified_gmt":"2026-03-17T13:17:44","slug":"luna-plantarii-arborilor-15-martie-15-aprilie-2026-foto","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1837105","title":{"rendered":"LUNA PLANT\u0102RII ARBORILOR 15 MARTIE \u2013 15 APRILIE 2026 (FOTO)"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.radiotop.ro\/img\/media\/2010\/06\/silvicultura-1.jpghttps:\/\/www.radiotop.ro\/img\/media\/2010\/06\/silvicultura-1.jpg”]<\/p>\n

\n
\n
\n
\n
\n
\n

\u00a0<\/h3>\n
\n
\n
1<\/span> of 4<\/div>\n<\/div>\n
–<\/span>+<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
<\/p>\n
<\/div>\n

<\/a><\/p>\n

<\/div>\n

<\/a><\/p>\n

<\/div>\n

<\/a><\/p>\n

<\/div>\n

<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

Putem considera c\u0103 prima dat\u0103 \u201eLuna plant\u0103rii arborilor\u201d<\/em><\/strong> a fost organizat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u00een anul 1902 de c\u0103tre Spiru Haret, pe atunci ministru al Cultelor \u0219i Instruc\u021biei Publice, sub denumirea \u201eS\u0103rb\u0103toarea s\u0103dirii arborelui\u201d. La nivel global aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare a \u00eenceput \u00een SUA, din 1872, pentru a pune \u00een eviden\u021b\u0103 importan\u021ba p\u0103durilor \u0219i rolul major al acestora \u00een men\u021binerea echilibrului \u00een natur\u0103, dup\u0103 defri\u0219\u0103rile masive care au avut loc \u00een acea perioad\u0103.<\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia, ini\u021biativele ocrotirii p\u0103durilor sunt vechi \u0219i deosebit de bogate, chiar \u00eencep\u00e2nd cu\u00a0 operele cronicarilor Ion Neculce \u0219i Dimitrie Cantemir. Una din primele \u00eencerc\u0103ri de reglementare a raportului omului cu natura dateaz\u0103 \u00eenc\u0103 din vremea lui \u0218tefan cel Mare (1457-1504), care preocupat de protejarea resurselor naturale \u0219i a v\u00e2natului a dat \u201eLegea brani\u0219tei\u201d \u2013 loc oprit unde nimeni nu avea voie s\u0103 v\u00e2neze, s\u0103 pescuiasc\u0103, s\u0103 p\u0103\u0219uneze vitele \u0219i nici m\u0103car s\u0103 coseasc\u0103 f\u00e2nul f\u0103r\u0103 voia st\u0103p\u00e2nului. Cei ce \u00eenc\u0103lcau legea erau aspru pedepsi\u021bi, cu pedeapsa corporal\u0103 \u0219i confiscarea a tot ceea ce aveau asupra lor c\u00e2nd s\u0103v\u00e2r\u0219eau fapta. \u00cen Banat s-a constituit serviciul silvic regulat \u00een 1739,\u00a0 \u00een Transilvania, prima reglementare oficial\u0103 este dat\u0103 \u00een anul 1781, \u00een timpul \u00eemp\u0103ratului Iosif al II-lea, pentru Moldova, domnitorul Alexandru Moruzzi, la 28 noiembrie 1792 \u00eent\u0103re\u0219te \u201eanaforaua\u201d pentru codru, dumbr\u0103vi \u0219i lunci, urmat\u0103 doi ani mai t\u00e2rziu (1794) de o alt\u0103 or\u00e2nduial\u0103, motivat\u0103 de faptul c\u0103 s-au t\u0103iat f\u0103r\u0103 socoteal\u0103 v\u00e2rfuri de p\u0103duri \u0219i codrii, locurile r\u0103m\u00e2n\u00e2nd c\u00e2mpii goale \u0219i deci trebuie \u201es\u0103 fie oprite de a nu se strica raiurile \u0219i dumbr\u0103vile supt nici un fel de nume\u201d, iar \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 o astfel de reglementare pentru ocrotirea p\u0103durii este dat\u0103 \u00een anul 1793.<\/p>\n

Pentru Bucovina se \u00eentocme\u0219te \u00een 1786 \u2013 \u201eOr\u00e2nduiala de p\u0103dure\u201d, considerat\u0103 primul Cod silvic rom\u00e2nesc, tip\u0103rit \u00een limbile rom\u00e2n\u0103 \u0219i german\u0103. Din articolele Codului se desprind idei moderne de ocrotire \u0219i apare idea de amenajament silvic. Sunt stabilite norme de \u00eentre\u021binere \u0219i t\u0103iere a p\u0103durii, \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 permit\u0103 regenerarea. Astfel, din p\u0103dure nu era voie s\u0103 se taie, \u201edec\u00e2t at\u00e2\u021bia arbori c\u00e2t puteau s\u0103 se refac\u0103, iar altminterele f\u0103c\u00e2nd, apoi gre\u0219e\u0219te \u00eempotriva r\u00e2nduielii \u0219i aduce pe urm\u0103torii sau pe mo\u0219tenitorii s\u0103i la lips\u0103 de lemn\u201d. Se prevede, de asemenea \u0219i \u201enecesitatea form\u0103rii p\u0103durarilor care s\u0103 aib\u0103 cuno\u0219tin\u021be de specialitate \u0219i se interzic gre\u0219elile s\u0103v\u00e2r\u015fite fa\u0163\u0103 de p\u0103dure, cum ar fi: incendierile, dobor\u00e2rea frunzei pentru animale, ruperea coajei sau greblatul mu\u015fchiului de pe copaci, precum \u015fi p\u0103\u015funatul oilor \u015fi caprelor\u201d. Pe l\u00e2ng\u0103 acestea exist\u0103 recomand\u0103ri asupra t\u0103ierii p\u0103durilor, a depozit\u0103rii \u015fi folosirii fructelor \u015fi semin\u0163elor, a \u00eentrebuin\u0163\u0103rii diferitelor esen\u0163e de lemn, precum \u015fi pedepsele pentru cei care \u00eencalc\u0103 or\u00eenduiala.<\/p>\n

Aceste prime legiuiri reglementau dreptul de proprietate \u015fi de folosin\u0163\u0103 asupra p\u0103durilor, inclusiv fauna lor \u015fi, totodat\u0103, d\u0103deau unele recomand\u0103ri silvice ca: stabilirea v\u00eerstei optime pentru t\u0103iere, nevoia de a cur\u0103\u0163i p\u0103durile, interzicerea p\u0103\u015funatului \u015fi, lucru foarte interesant, se f\u0103ceau chiar propuneri pentru \u00eemp\u0103duriri \u00een zonele lipsite de p\u0103duri.<\/p>\n

\u00cen urma aplic\u0103rii Tratatului de la Adrianopol (1829), cultura cerealelor ia o mare dezvoltare, ceea ce determin\u0103 cre\u015fterea suprafe\u0163elor agricole printr-o distrugere f\u0103r\u0103 precedent a p\u0103durilor \u015fi o accelerat\u0103 degradare a solurilor. \u00cen fa\u0163a acestei situa\u0163ii precare, generat\u0103 de gre\u015fita \u00een\u0163elegere a comer\u0163ului liber, anumi\u0163i oameni preocupa\u0163i de viitorul bog\u0103\u0163iilor \u0163\u0103rii, cer introducerea unor reglement\u0103ri legale, care s\u0103 opreasc\u0103 distrugerea p\u0103durilor. Astfel, \u00een 1843, \u00een Moldova \u015fi 1847 \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 se introduc unele dispozi\u0163ii care s\u0103 pun\u0103 ordine \u00een exploatarea p\u0103durilor ce apar\u0163in bisericii \u015fi clerului, dispozi\u0163ii care, de\u015fi n-au dus la rezultate notabile, au prefigurat legile ce se vor adopta \u00een a doua jum\u0103tate a secolului XIX, generate de noile condi\u0163ii create prin formarea statului na\u0163ional \u015fi cucerirea independen\u0163ei de stat a Rom\u00e2niei.<\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd cu sec. al XIX \u2013 lea, mai multe state au \u00eenceput a interzice defri\u015farea unor p\u0103duri importante \u00een scopul stabiliz\u0103rii regimului apelor \u015fi al fix\u0103rii solului, pentru protejarea unor specii de animale pe cale de dispari\u0163ie. Ideea \u00eenfiin\u0163\u0103rii unei rezerva\u0163ii naturale, a unui parc na\u0163ional, \u00een sensul contemporan al cuv\u00eentului, apar\u0163ine unui portretist american George Catlin \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi iubitori ai naturii au militat \u00eenc\u0103 din anul 1832 pentru crearea \u00een Statele Unite ale Americii de zone sau teritorii care prin lege, s\u0103 fie supuse protec\u0163iei. Astfel, a fost \u00eenfiin\u021bat, \u00eenc\u0103 din 1832, \u201eHat spring rezervation\u201d din statul Arkansas in 1864, parcul ,,Yosemite\u201d din California, menit s\u0103 protejeze arborii gigantici Sequoia, iar \u00een 1872, celebrul Yellow stone Park din Muntii St\u00eenco\u015fi, cea mai frumoas\u0103 rezerva\u0163ie din lume, cu 3000 de gheizere. Au urmat apoi, Marele Canion din Amazonia parcul Mckinley din Alaska \u015fi parcul Everglades, Florida.<\/p>\n

\u00cen Europa, prima rezerva\u0163ie natural\u0103 a fost creat\u0103 \u00een Fran\u0163a, unde Napoleon al III-lea, la insisten\u0163ele pictorilor de la \u015ecoala de la Barbizon declar\u0103, la 14 august 1861, printr-un edict, p\u0103durea Fontaneibleu rezervatie natural\u0103.<\/h5>\n

\u00cen perioada evenimentului public \u201eLuna Plant\u0103rii Arborilor\u201d (15 martie \u2013 15 aprilie), la 21 martie s\u0103rb\u0103torim Ziua Interna\u021bional\u0103 a P\u0103durilor. Adunarea General\u0103 a Na\u021biunilor Unite (ONU) a decis alegerea acestei zile pentru a s\u0103rb\u0103tori p\u0103durile de pretutindeni \u00een vederea cre\u0219terii gradului de con\u0219tientizare asupra gestion\u0103rii, conserv\u0103rii \u0219i dezvolt\u0103rii durabile a tuturor habitatelor forestiere.<\/p>\n

Dar \u201ede ce sunt importante p\u0103durile?\u201d, pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 de mult timp p\u0103durile au un rol extrem de important \u00een economia \u0219i \u00een societatea noastr\u0103, cre\u00e2nd locuri de munc\u0103 \u0219i furniz\u00e2nd alimente, medicamente, materiale, ape curate, dar \u0219i un spa\u021biu \u00een care \u00eenfloresc patrimoniul cultural, artizanatul, tradi\u021bia \u0219i inovarea, sunt \u0219i un aliat natural \u00een ceea ce prive\u0219te adaptarea la schimb\u0103rile climatice \u0219i combaterea acestora, iar garantarea unor p\u0103duri s\u0103n\u0103toase vor avea un rol vital \u00een viitorul prosper \u0219i s\u0103n\u0103tos al oamenilor.<\/p>\n

P\u0103durile sucevene se \u00eentind pe o suprafa\u0163\u0103 de peste 440.000 ha, reprezent\u00e2nd jum\u0103tate din suprafa\u0163a jude\u0163ului \u015fi aproximativ 7% din suprafa\u0163a p\u0103durilor Rom\u00e2niei. Din acestea, circa 333.000 ha (76% din total) sunt administrate de c\u0103tre Direc\u0163ia Silvic\u0103 Suceava, restul fiind administrate de c\u0103tre alte structuri silvice autorizate. Din suprafa\u0163a total\u0103 administrat\u0103 de unitatea sucevean\u0103 a R.N.P.-Romsilva, 80% sunt p\u0103duri ale Statului, restul apar\u0163in\u00e2nd altor de\u0163in\u0103tori. Compozi\u0163ia codrilor Bucovinei este una valoroas\u0103, at\u00e2t \u00een privin\u0163a speciilor r\u0103\u015finoase (79%), c\u00e2t \u015fi a celor foioase (21%). Aceste informa\u021bii succinte, dar necesare sunt \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 releve celor mai pu\u0163in ini\u0163ia\u0163i un adev\u0103r de necontestat: acela c\u0103 fondul forestier sucevean \u2013 prin multiplele sale produse \u015fi binefaceri \u2013 constituie o resurs\u0103 de baz\u0103 pentru activitatea economic\u0103 din zon\u0103, dar \u015fi pentru via\u0163a \u015fi existen\u0163a multor suceveni \u015fi a familiilor acestora. Prea pu\u0163ini suceveni cunosc \u015fi alte preocup\u0103ri \u015fi responsabilit\u0103\u0163i ale silvicultorilor suceveni, unele deosebit de importante \u00een contextul degrad\u0103rii mediului \u00eenconjur\u0103tor la nivel planetar \u015fi al alarmantelor schimb\u0103ri climatice globale. Astfel, din suprafa\u0163a ocupat\u0103 cu p\u0103dure, 116,83 mii ha (35%) se situeaz\u0103 \u00een grupa I de protec\u0163ie (ce au un regim special de gestionare), iar 207,33 mii ha (65%) \u00een grupa\u00a0 a II-a, de produc\u0163ie \u015fi protec\u0163ie.<\/p>\n

Deosebit de important \u00een contextul global amintit este \u015fi faptul c\u0103\u00a0 Direc\u0163ia Silvic\u0103 Suceava administreaz\u0103 o suprafa\u0163\u0103 de 4.505 ha zone protejate (rezerva\u0163ii \u015fi monumente ale naturii), clasificate \u00een: rezerva\u0163ii forestiere: P\u0103durea Zamostea \u2013 Lunc\u0103 \u2013 107,6 ha, F\u0103getum Dragomirna \u2013 134,8 ha, Codrii Seculari Giumal\u0103u \u2013 309,5 ha, Codrul Secular Sl\u0103tioara \u2013 1064,2 ha, Tinovul Poiana Stampei \u2013 681,8 ha, Tinovul \u015earul Dornei \u2013 36 ha, Quercetum Crujana \u2013 39,4 ha, P\u0103durea Voievodeasa \u2013 101,9 ha, P\u0103durea Ro\u015fo\u015fa \u2013 204,8 ha \u015fi Codrul Secular Loben \u2013 483 ha; rezerva\u0163ii botanice: F\u00e2ne\u0163ele montane Todirescu \u2013 44,3 ha, R\u0103chiti\u015ful Mare \u2013 116,4 ha;\u00a0 rezerva\u0163ii geologice: Moara Dracului \u2013 1,3 ha, Piatra Buhii \u2013 2,0 ha, Piatra \u0162ib\u0103ului \u2013 20,3 ha, Cheile Lucavei \u2013 34 ha, rezerva\u0163ii mixte: Pietrele Doamnei \u2013 971 ha, Cheile Zugrenilor \u2013 150,1 ha \u015fi rezerva\u0163ii paleontologice: stratele cu Aptychus de la Pojorata \u2013 1,0 ha.<\/p>\n

Am \u0163inut s\u0103 men\u0163ion\u0103m aceste date oarecum inedite pentru publicul larg, din dorin\u0163a de a sublinia, sintetic, trei realit\u0103\u0163i \u00eengem\u0103nate: minunata bog\u0103\u0163ie \u015fi diversitate a naturii acestor locuri, complexitatea \u015fi nu o dat\u0103 dificultatea \u00eent\u00e2mpinat\u0103 de silvicultori \u00een exercitarea profesiei lor \u015fi \u2013 nu \u00een ultimul r\u00e2nd \u2013 nevoia, speran\u0163a noastr\u0103 c\u0103 toate acestea vor fi corect \u00een\u0163elese \u015fi respectate de c\u0103tre to\u0163i sucevenii.<\/p>\n

Este, de fapt, pentru noi, slujitorii suceveni ai p\u0103durii, un motiv \u00een plus pentru a-i \u00eendemna pe concet\u0103\u0163enii no\u015ftri s\u0103 planteze cel pu\u0163in un arbore, s\u0103-\u015fi \u00eemprosp\u0103teze, \u00een\u00a0 prim\u0103var\u0103 casa ori gr\u0103dina, s\u0103-\u015fi bucure mintea \u015fi sufletul numai cu g\u00e2nduri \u015fi fapte bune. Este esen\u0163a dorin\u0163ei noastre de a s\u0103di \u00een sufletul oamenilor acele necesare sentimente de respect fa\u0163\u0103 de natur\u0103, de viu, premis\u0103 a salutarei purific\u0103ri spirituale, at\u00e2t de necesare \u00een aceste vremuri \u00eencr\u00e2ncenate \u015fi tulburi. Este de \u00een\u0163eles c\u0103 salvarea, extinderea p\u0103durii nu se poate face festivist, ocazional, prin ini\u0163iative \u015fi participare individual\u0103, ocazional\u0103, oric\u00e2t de bine venit\u0103 ar fi aceasta, \u00een plan educativ. Asemenea campanii anuale de \u00eemp\u0103duriri, ca \u015fi orice alt program serios de reconstruc\u0163ie ecologic\u0103 presupun fonduri substan\u0163iale, preg\u0103tire, organizare, mijloace umane \u015fi tehnice importante. Refacerea, regenerarea p\u0103durilor e o misiune \u015fi o activitate permanent\u0103 \u015fi prioritar\u0103 a silvicultorilor suceveni, continuatori ai unei tradi\u0163ii \u00eentemeiate \u015fi transmise prin genera\u0163ii de vrednicii lor \u00eenainta\u015fi.<\/p>\n

Lucr\u0103rile legate de asigurarea p\u0103durii de m\u00e2ine sunt cele care legitimeaz\u0103 \u015fi dau sensul adev\u0103rat muncii unui silvicultor. \u015ei adesea acestea cer nu doar pricepere, ci \u015fi eforturi deosebite \u0219i sacrificii. \u00cen acest sens, o realizare remarcabil\u0103, pilduitoare \u015fi\u00a0 demn\u0103 de admira\u0163ie chiar \u015fi \u00een zilele noastre sunt lucr\u0103rile sus\u0163inute de \u00eemp\u0103durire a muntelui Muncelul, din Pojor\u00e2ta. Acest gol montan \u00eentins atunci pe o suprafa\u0163\u0103 de 500 de ha, neproductiv \u015fi st\u00e2ncos, a fost \u00eemp\u0103durit la cump\u0103na dintre veacurile XIX \u015fi XX cu larice, molid, pin silvestru \u015fi pin cembra. Pentru reu\u015fita lucr\u0103rii s-a c\u0103rat p\u0103m\u00e2nt cu rani\u0163a, pus \u00een cuib la r\u0103d\u0103cina puie\u0163ilor, f\u0103c\u00e2ndu-se ulterior repetate complet\u0103ri. Sisificul efort a durat peste trei decenii.<\/p>\n

Despre importan\u0163a, complexitatea \u015fi dimensiunea muncii slujitorilor suceveni ai p\u0103durii \u00een scopul regener\u0103rii fondului forestier vorbesc cifrele ce definesc aceast\u0103 activitate, una ce se repet\u0103 \u00een fiecare prim\u0103var\u0103. Cele mai mari suprafe\u021be de fond forestier care vor fi \u00eemp\u0103durite \u00een aceast\u0103 prim\u0103var\u0103 sunt administrate de c\u0103tre Direc\u021bia Silvic\u0103 Suceava, respectiv cu 672 hectare \u0219i de asemenea cele mai mari suprafe\u021be regenerate natural sunt tot administrate de Direc\u021bia Silvic\u0103 Suceava \u2013 450 ha. \u00cen ultimii cinci ani Direc\u021bia Silvic\u0103 Suceava a regenerat o suprafa\u021b\u0103 total\u0103 de 8440 hectare fond forestier, din care 4146 hectare prin regener\u0103ri naturale \u0219i 4294 hectare prin regener\u0103ri artificiale, plant\u00e2nd 22.6 milioane puie\u021bi forestieri. Este doar \u201epartea vizibil\u0103 a icebergului\u201d, adic\u0103 numai o latur\u0103 mai evident\u0103 public a unui efort sus\u0163inut \u00een mod constant, cu profesionalism \u015fi pasiune de-a lungul \u00eentregului an. Despre importan\u0163a lucr\u0103rilor de regenerare a p\u0103durii, dar \u015fi despre nobila, generoasa misiune a silvicultorilor, cei care \u00eentemeiaz\u0103 p\u0103duri \u00een beneficiilor genera\u0163iilor ce vor veni, scria \u00eenc\u0103 din anul 1934, vizionarul silvicultor Marin Dr\u0103cea: \u201ePentru un profan, nimic mai greu \u015fi mai plin de r\u0103spundere dec\u00e2t o lucrare de \u00eemp\u0103durire. Marele Bismark spunea odat\u0103 c\u0103 dou\u0103 feluri de oameni nu-\u015fi pot vedea \u00een cursul vie\u0163ii roadele depline ale operei lor: omul de stat \u015fi silvicultorul\u201d.<\/p>\n

O component\u0103 important\u0103\u00a0 \u015fi tradi\u0163ional\u0103 a activit\u0103\u0163ii noastre din aceast\u0103 perioad\u0103 o reprezint\u0103 sus\u0163inerea\u00a0 ac\u0163iunilor promovate de societatea civil\u0103 pentru dezvoltarea con\u015ftiin\u0163ei forestiere, \u00een direc\u0163ia ap\u0103r\u0103rii \u015fi conserv\u0103rii fondului forestier, a cultiv\u0103rii respectului pentru p\u0103dure \u00een societatea actual\u0103. Pornind de la faptul \u2013 unanim recunoscut \u2013 c\u0103 nic\u0103ieri \u00een spa\u0163iul na\u0163ional expresia \u201eCodru-i frate cu rom\u00e2nul\u201d nu \u015fi-a g\u0103sit o \u00eemplinire mai deplin\u0103, mai bogat\u0103 \u00een semnifica\u0163ii ca aici la noi, \u00een Bucovina, ne exprim\u0103m \u00eencrederea c\u0103 fiecare sucevean va \u00eentreprinde un c\u00e2t de mic gest \u00een sensul celor spuse mai sus.<\/p>\n

Direc\u0163ia Silvic\u0103 Suceava<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\n
\n
\n

\u00a0<\/h3>\n
\n
\n
1<\/span> of 4<\/div>\n<\/div>\n
–<\/span>+<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
<\/p>\n
<\/div>\n

<\/a><\/p>\n

<\/div>\n

<\/a><\/p>\n

<\/div>\n

<\/a><\/p>\n

<\/div>\n

<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

Putem considera c\u0103 prima dat\u0103 \u201eLuna plant\u0103rii arborilor\u201d<\/em><\/strong> a fost organizat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u00een anul 1902 de c\u0103tre Spiru Haret, pe atunci ministru al Cultelor \u0219i Instruc\u021biei Publice, sub denumirea \u201eS\u0103rb\u0103toarea s\u0103dirii arborelui\u201d. La nivel global aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare a \u00eenceput \u00een SUA, din 1872, pentru a pune \u00een eviden\u021b\u0103 importan\u021ba p\u0103durilor \u0219i rolul major al acestora \u00een men\u021binerea echilibrului \u00een natur\u0103, dup\u0103 defri\u0219\u0103rile masive care au avut loc \u00een acea perioad\u0103.<\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia, ini\u021biativele ocrotirii p\u0103durilor sunt vechi \u0219i deosebit de bogate, chiar \u00eencep\u00e2nd cu\u00a0 operele cronicarilor Ion Neculce \u0219i Dimitrie Cantemir. Una din primele \u00eencerc\u0103ri de reglementare a raportului omului cu natura dateaz\u0103 \u00eenc\u0103 din vremea lui \u0218tefan cel Mare (1457-1504), care preocupat de protejarea resurselor naturale \u0219i a v\u00e2natului a dat \u201eLegea brani\u0219tei\u201d \u2013 loc oprit unde nimeni nu avea voie s\u0103 v\u00e2neze, s\u0103 pescuiasc\u0103, s\u0103 p\u0103\u0219uneze vitele \u0219i nici m\u0103car s\u0103 coseasc\u0103 f\u00e2nul f\u0103r\u0103 voia st\u0103p\u00e2nului. Cei ce \u00eenc\u0103lcau legea erau aspru pedepsi\u021bi, cu pedeapsa corporal\u0103 \u0219i confiscarea a tot ceea ce aveau asupra lor c\u00e2nd s\u0103v\u00e2r\u0219eau fapta. \u00cen Banat s-a constituit serviciul silvic regulat \u00een 1739,\u00a0 \u00een Transilvania, prima reglementare oficial\u0103 este dat\u0103 \u00een anul 1781, \u00een timpul \u00eemp\u0103ratului Iosif al II-lea, pentru Moldova, domnitorul Alexandru Moruzzi, la 28 noiembrie 1792 \u00eent\u0103re\u0219te \u201eanaforaua\u201d pentru codru, dumbr\u0103vi \u0219i lunci, urmat\u0103 doi ani mai t\u00e2rziu (1794) de o alt\u0103 or\u00e2nduial\u0103, motivat\u0103 de faptul c\u0103 s-au t\u0103iat f\u0103r\u0103 socoteal\u0103 v\u00e2rfuri de p\u0103duri \u0219i codrii, locurile r\u0103m\u00e2n\u00e2nd c\u00e2mpii goale \u0219i deci trebuie \u201es\u0103 fie oprite de a nu se strica raiurile \u0219i dumbr\u0103vile supt nici un fel de nume\u201d, iar \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 o astfel de reglementare pentru ocrotirea p\u0103durii este dat\u0103 \u00een anul 1793.<\/p>\n

Pentru Bucovina se \u00eentocme\u0219te \u00een 1786 \u2013 \u201eOr\u00e2nduiala de p\u0103dure\u201d, considerat\u0103 primul Cod silvic rom\u00e2nesc, tip\u0103rit \u00een limbile rom\u00e2n\u0103 \u0219i german\u0103. Din articolele Codului se desprind idei moderne de ocrotire \u0219i apare idea de amenajament silvic. Sunt stabilite norme de \u00eentre\u021binere \u0219i t\u0103iere a p\u0103durii, \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 permit\u0103 regenerarea. Astfel, din p\u0103dure nu era voie s\u0103 se taie, \u201edec\u00e2t at\u00e2\u021bia arbori c\u00e2t puteau s\u0103 se refac\u0103, iar altminterele f\u0103c\u00e2nd, apoi gre\u0219e\u0219te \u00eempotriva r\u00e2nduielii \u0219i aduce pe urm\u0103torii sau pe mo\u0219tenitorii s\u0103i la lips\u0103 de lemn\u201d. Se prevede, de asemenea \u0219i \u201enecesitatea form\u0103rii p\u0103durarilor care s\u0103 aib\u0103 cuno\u0219tin\u021be de specialitate \u0219i se interzic gre\u0219elile s\u0103v\u00e2r\u015fite fa\u0163\u0103 de p\u0103dure, cum ar fi: incendierile, dobor\u00e2rea frunzei pentru animale, ruperea coajei sau greblatul mu\u015fchiului de pe copaci, precum \u015fi p\u0103\u015funatul oilor \u015fi caprelor\u201d. Pe l\u00e2ng\u0103 acestea exist\u0103 recomand\u0103ri asupra t\u0103ierii p\u0103durilor, a depozit\u0103rii \u015fi folosirii fructelor \u015fi semin\u0163elor, a \u00eentrebuin\u0163\u0103rii diferitelor esen\u0163e de lemn, precum \u015fi pedepsele pentru cei care \u00eencalc\u0103 or\u00eenduiala.<\/p>\n

Aceste prime legiuiri reglementau dreptul de proprietate \u015fi de folosin\u0163\u0103 asupra p\u0103durilor, inclusiv fauna lor \u015fi, totodat\u0103, d\u0103deau unele recomand\u0103ri silvice ca: stabilirea v\u00eerstei optime pentru t\u0103iere, nevoia de a cur\u0103\u0163i p\u0103durile, interzicerea p\u0103\u015funatului \u015fi, lucru foarte interesant, se f\u0103ceau chiar propuneri pentru \u00eemp\u0103duriri \u00een zonele lipsite de p\u0103duri.<\/p>\n

\u00cen urma aplic\u0103rii Tratatului de la Adrianopol (1829), cultura cerealelor ia o mare dezvoltare, ceea ce determin\u0103 cre\u015fterea suprafe\u0163elor agricole printr-o distrugere f\u0103r\u0103 precedent a p\u0103durilor \u015fi o accelerat\u0103 degradare a solurilor. \u00cen fa\u0163a acestei situa\u0163ii precare, generat\u0103 de gre\u015fita \u00een\u0163elegere a comer\u0163ului liber, anumi\u0163i oameni preocupa\u0163i de viitorul bog\u0103\u0163iilor \u0163\u0103rii, cer introducerea unor reglement\u0103ri legale, care s\u0103 opreasc\u0103 distrugerea p\u0103durilor. Astfel, \u00een 1843, \u00een Moldova \u015fi 1847 \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 se introduc unele dispozi\u0163ii care s\u0103 pun\u0103 ordine \u00een exploatarea p\u0103durilor ce apar\u0163in bisericii \u015fi clerului, dispozi\u0163ii care, de\u015fi n-au dus la rezultate notabile, au prefigurat legile ce se vor adopta \u00een a doua jum\u0103tate a secolului XIX, generate de noile condi\u0163ii create prin formarea statului na\u0163ional \u015fi cucerirea independen\u0163ei de stat a Rom\u00e2niei.<\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd cu sec. al XIX \u2013 lea, mai multe state au \u00eenceput a interzice defri\u015farea unor p\u0103duri importante \u00een scopul stabiliz\u0103rii regimului apelor \u015fi al fix\u0103rii solului, pentru protejarea unor specii de animale pe cale de dispari\u0163ie. Ideea \u00eenfiin\u0163\u0103rii unei rezerva\u0163ii naturale, a unui parc na\u0163ional, \u00een sensul contemporan al cuv\u00eentului, apar\u0163ine unui portretist american George Catlin \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi iubitori ai naturii au militat \u00eenc\u0103 din anul 1832 pentru crearea \u00een Statele Unite ale Americii de zone sau teritorii care prin lege, s\u0103 fie supuse protec\u0163iei. Astfel, a fost \u00eenfiin\u021bat, \u00eenc\u0103 din 1832, \u201eHat spring rezervation\u201d din statul Arkansas in 1864, parcul ,,Yosemite\u201d din California, menit s\u0103 protejeze arborii gigantici Sequoia, iar \u00een 1872, celebrul Yellow stone Park din Muntii St\u00eenco\u015fi, cea mai frumoas\u0103 rezerva\u0163ie din lume, cu 3000 de gheizere. Au urmat apoi, Marele Canion din Amazonia parcul Mckinley din Alaska \u015fi parcul Everglades, Florida.<\/p>\n

\u00cen Europa, prima rezerva\u0163ie natural\u0103 a fost creat\u0103 \u00een Fran\u0163a, unde Napoleon al III-lea, la insisten\u0163ele pictorilor de la \u015ecoala de la Barbizon declar\u0103, la 14 august 1861, printr-un edict, p\u0103durea Fontaneibleu rezervatie natural\u0103.<\/h5>\n

\u00cen perioada evenimentului public \u201eLuna Plant\u0103rii Arborilor\u201d (15 martie \u2013 15 aprilie), la 21 martie s\u0103rb\u0103torim Ziua Interna\u021bional\u0103 a P\u0103durilor. Adunarea General\u0103 a Na\u021biunilor Unite (ONU) a decis alegerea acestei zile pentru a s\u0103rb\u0103tori p\u0103durile de pretutindeni \u00een vederea cre\u0219terii gradului de con\u0219tientizare asupra gestion\u0103rii, conserv\u0103rii \u0219i dezvolt\u0103rii durabile a tuturor habitatelor forestiere.<\/p>\n

Dar \u201ede ce sunt importante p\u0103durile?\u201d, pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 de mult timp p\u0103durile au un rol extrem de important \u00een economia \u0219i \u00een societatea noastr\u0103, cre\u00e2nd locuri de munc\u0103 \u0219i furniz\u00e2nd alimente, medicamente, materiale, ape curate, dar \u0219i un spa\u021biu \u00een care \u00eenfloresc patrimoniul cultural, artizanatul, tradi\u021bia \u0219i inovarea, sunt \u0219i un aliat natural \u00een ceea ce prive\u0219te adaptarea la schimb\u0103rile climatice \u0219i combaterea acestora, iar garantarea unor p\u0103duri s\u0103n\u0103toase vor avea un rol vital \u00een viitorul prosper \u0219i s\u0103n\u0103tos al oamenilor.<\/p>\n

P\u0103durile sucevene se \u00eentind pe o suprafa\u0163\u0103 de peste 440.000 ha, reprezent\u00e2nd jum\u0103tate din suprafa\u0163a jude\u0163ului \u015fi aproximativ 7% din suprafa\u0163a p\u0103durilor Rom\u00e2niei. Din acestea, circa 333.000 ha (76% din total) sunt administrate de c\u0103tre Direc\u0163ia Silvic\u0103 Suceava, restul fiind administrate de c\u0103tre alte structuri silvice autorizate. Din suprafa\u0163a total\u0103 administrat\u0103 de unitatea sucevean\u0103 a R.N.P.-Romsilva, 80% sunt p\u0103duri ale Statului, restul apar\u0163in\u00e2nd altor de\u0163in\u0103tori. Compozi\u0163ia codrilor Bucovinei este una valoroas\u0103, at\u00e2t \u00een privin\u0163a speciilor r\u0103\u015finoase (79%), c\u00e2t \u015fi a celor foioase (21%). Aceste informa\u021bii succinte, dar necesare sunt \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 releve celor mai pu\u0163in ini\u0163ia\u0163i un adev\u0103r de necontestat: acela c\u0103 fondul forestier sucevean \u2013 prin multiplele sale produse \u015fi binefaceri \u2013 constituie o resurs\u0103 de baz\u0103 pentru activitatea economic\u0103 din zon\u0103, dar \u015fi pentru via\u0163a \u015fi existen\u0163a multor suceveni \u015fi a familiilor acestora. Prea pu\u0163ini suceveni cunosc \u015fi alte preocup\u0103ri \u015fi responsabilit\u0103\u0163i ale silvicultorilor suceveni, unele deosebit de importante \u00een contextul degrad\u0103rii mediului \u00eenconjur\u0103tor la nivel planetar \u015fi al alarmantelor schimb\u0103ri climatice globale. Astfel, din suprafa\u0163a ocupat\u0103 cu p\u0103dure, 116,83 mii ha (35%) se situeaz\u0103 \u00een grupa I de protec\u0163ie (ce au un regim special de gestionare), iar 207,33 mii ha (65%) \u00een grupa\u00a0 a II-a, de produc\u0163ie \u015fi protec\u0163ie.<\/p>\n

Deosebit de important \u00een contextul global amintit este \u015fi faptul c\u0103\u00a0 Direc\u0163ia Silvic\u0103 Suceava administreaz\u0103 o suprafa\u0163\u0103 de 4.505 ha zone protejate (rezerva\u0163ii \u015fi monumente ale naturii), clasificate \u00een: rezerva\u0163ii forestiere: P\u0103durea Zamostea \u2013 Lunc\u0103 \u2013 107,6 ha, F\u0103getum Dragomirna \u2013 134,8 ha, Codrii Seculari Giumal\u0103u \u2013 309,5 ha, Codrul Secular Sl\u0103tioara \u2013 1064,2 ha, Tinovul Poiana Stampei \u2013 681,8 ha, Tinovul \u015earul Dornei \u2013 36 ha, Quercetum Crujana \u2013 39,4 ha, P\u0103durea Voievodeasa \u2013 101,9 ha, P\u0103durea Ro\u015fo\u015fa \u2013 204,8 ha \u015fi Codrul Secular Loben \u2013 483 ha; rezerva\u0163ii botanice: F\u00e2ne\u0163ele montane Todirescu \u2013 44,3 ha, R\u0103chiti\u015ful Mare \u2013 116,4 ha;\u00a0 rezerva\u0163ii geologice: Moara Dracului \u2013 1,3 ha, Piatra Buhii \u2013 2,0 ha, Piatra \u0162ib\u0103ului \u2013 20,3 ha, Cheile Lucavei \u2013 34 ha, rezerva\u0163ii mixte: Pietrele Doamnei \u2013 971 ha, Cheile Zugrenilor \u2013 150,1 ha \u015fi rezerva\u0163ii paleontologice: stratele cu Aptychus de la Pojorata \u2013 1,0 ha.<\/p>\n

Am \u0163inut s\u0103 men\u0163ion\u0103m aceste date oarecum inedite pentru publicul larg, din dorin\u0163a de a sublinia, sintetic, trei realit\u0103\u0163i \u00eengem\u0103nate: minunata bog\u0103\u0163ie \u015fi diversitate a naturii acestor locuri, complexitatea \u015fi nu o dat\u0103 dificultatea \u00eent\u00e2mpinat\u0103 de silvicultori \u00een exercitarea profesiei lor \u015fi \u2013 nu \u00een ultimul r\u00e2nd \u2013 nevoia, speran\u0163a noastr\u0103 c\u0103 toate acestea vor fi corect \u00een\u0163elese \u015fi respectate de c\u0103tre to\u0163i sucevenii.<\/p>\n

Este, de fapt, pentru noi, slujitorii suceveni ai p\u0103durii, un motiv \u00een plus pentru a-i \u00eendemna pe concet\u0103\u0163enii no\u015ftri s\u0103 planteze cel pu\u0163in un arbore, s\u0103-\u015fi \u00eemprosp\u0103teze, \u00een\u00a0 prim\u0103var\u0103 casa ori gr\u0103dina, s\u0103-\u015fi bucure mintea \u015fi sufletul numai cu g\u00e2nduri \u015fi fapte bune. Este esen\u0163a dorin\u0163ei noastre de a s\u0103di \u00een sufletul oamenilor acele necesare sentimente de respect fa\u0163\u0103 de natur\u0103, de viu, premis\u0103 a salutarei purific\u0103ri spirituale, at\u00e2t de necesare \u00een aceste vremuri \u00eencr\u00e2ncenate \u015fi tulburi. Este de \u00een\u0163eles c\u0103 salvarea, extinderea p\u0103durii nu se poate face festivist, ocazional, prin ini\u0163iative \u015fi participare individual\u0103, ocazional\u0103, oric\u00e2t de bine venit\u0103 ar fi aceasta, \u00een plan educativ. Asemenea campanii anuale de \u00eemp\u0103duriri, ca \u015fi orice alt program serios de reconstruc\u0163ie ecologic\u0103 presupun fonduri substan\u0163iale, preg\u0103tire, organizare, mijloace umane \u015fi tehnice importante. Refacerea, regenerarea p\u0103durilor e o misiune \u015fi o activitate permanent\u0103 \u015fi prioritar\u0103 a silvicultorilor suceveni, continuatori ai unei tradi\u0163ii \u00eentemeiate \u015fi transmise prin genera\u0163ii de vrednicii lor \u00eenainta\u015fi.<\/p>\n

Lucr\u0103rile legate de asigurarea p\u0103durii de m\u00e2ine sunt cele care legitimeaz\u0103 \u015fi dau sensul adev\u0103rat muncii unui silvicultor. \u015ei adesea acestea cer nu doar pricepere, ci \u015fi eforturi deosebite \u0219i sacrificii. \u00cen acest sens, o realizare remarcabil\u0103, pilduitoare \u015fi\u00a0 demn\u0103 de admira\u0163ie chiar \u015fi \u00een zilele noastre sunt lucr\u0103rile sus\u0163inute de \u00eemp\u0103durire a muntelui Muncelul, din Pojor\u00e2ta. Acest gol montan \u00eentins atunci pe o suprafa\u0163\u0103 de 500 de ha, neproductiv \u015fi st\u00e2ncos, a fost \u00eemp\u0103durit la cump\u0103na dintre veacurile XIX \u015fi XX cu larice, molid, pin silvestru \u015fi pin cembra. Pentru reu\u015fita lucr\u0103rii s-a c\u0103rat p\u0103m\u00e2nt cu rani\u0163a, pus \u00een cuib la r\u0103d\u0103cina puie\u0163ilor, f\u0103c\u00e2ndu-se ulterior repetate complet\u0103ri. Sisificul efort a durat peste trei decenii.<\/p>\n

Despre importan\u0163a, complexitatea \u015fi dimensiunea muncii slujitorilor suceveni ai p\u0103durii \u00een scopul regener\u0103rii fondului forestier vorbesc cifrele ce definesc aceast\u0103 activitate, una ce se repet\u0103 \u00een fiecare prim\u0103var\u0103. Cele mai mari suprafe\u021be de fond forestier care vor fi \u00eemp\u0103durite \u00een aceast\u0103 prim\u0103var\u0103 sunt administrate de c\u0103tre Direc\u021bia Silvic\u0103 Suceava, respectiv cu 672 hectare \u0219i de asemenea cele mai mari suprafe\u021be regenerate natural sunt tot administrate de Direc\u021bia Silvic\u0103 Suceava \u2013 450 ha. \u00cen ultimii cinci ani Direc\u021bia Silvic\u0103 Suceava a regenerat o suprafa\u021b\u0103 total\u0103 de 8440 hectare fond forestier, din care 4146 hectare prin regener\u0103ri naturale \u0219i 4294 hectare prin regener\u0103ri artificiale, plant\u00e2nd 22.6 milioane puie\u021bi forestieri. Este doar \u201epartea vizibil\u0103 a icebergului\u201d, adic\u0103 numai o latur\u0103 mai evident\u0103 public a unui efort sus\u0163inut \u00een mod constant, cu profesionalism \u015fi pasiune de-a lungul \u00eentregului an. Despre importan\u0163a lucr\u0103rilor de regenerare a p\u0103durii, dar \u015fi despre nobila, generoasa misiune a silvicultorilor, cei care \u00eentemeiaz\u0103 p\u0103duri \u00een beneficiilor genera\u0163iilor ce vor veni, scria \u00eenc\u0103 din anul 1934, vizionarul silvicultor Marin Dr\u0103cea: \u201ePentru un profan, nimic mai greu \u015fi mai plin de r\u0103spundere dec\u00e2t o lucrare de \u00eemp\u0103durire. Marele Bismark spunea odat\u0103 c\u0103 dou\u0103 feluri de oameni nu-\u015fi pot vedea \u00een cursul vie\u0163ii roadele depline ale operei lor: omul de stat \u015fi silvicultorul\u201d.<\/p>\n

O component\u0103 important\u0103\u00a0 \u015fi tradi\u0163ional\u0103 a activit\u0103\u0163ii noastre din aceast\u0103 perioad\u0103 o reprezint\u0103 sus\u0163inerea\u00a0 ac\u0163iunilor promovate de societatea civil\u0103 pentru dezvoltarea con\u015ftiin\u0163ei forestiere, \u00een direc\u0163ia ap\u0103r\u0103rii \u015fi conserv\u0103rii fondului forestier, a cultiv\u0103rii respectului pentru p\u0103dure \u00een societatea actual\u0103. Pornind de la faptul \u2013 unanim recunoscut \u2013 c\u0103 nic\u0103ieri \u00een spa\u0163iul na\u0163ional expresia \u201eCodru-i frate cu rom\u00e2nul\u201d nu \u015fi-a g\u0103sit o \u00eemplinire mai deplin\u0103, mai bogat\u0103 \u00een semnifica\u0163ii ca aici la noi, \u00een Bucovina, ne exprim\u0103m \u00eencrederea c\u0103 fiecare sucevean va \u00eentreprinde un c\u00e2t de mic gest \u00een sensul celor spuse mai sus.<\/p>\n

Direc\u0163ia Silvic\u0103 Suceava<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n<\/div>\n

[analyse_source url=”https:\/\/www.radiotop.ro\/actualitate\/luna-plantarii-arborilor-15-martie-15-aprilie-2026-foto.html”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.radiotop.ro\/img\/media\/2010\/06\/silvicultura-1.jpghttps:\/\/www.radiotop.ro\/img\/media\/2010\/06\/silvicultura-1.jpg”] \u00a0 1 of 4 –+ Putem considera c\u0103 prima dat\u0103 \u201eLuna plant\u0103rii arborilor\u201d a fost organizat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u00een anul 1902 de c\u0103tre Spiru Haret, pe atunci ministru al Cultelor \u0219i Instruc\u021biei Publice, sub denumirea \u201eS\u0103rb\u0103toarea s\u0103dirii arborelui\u201d. La nivel global aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare a \u00eenceput \u00een SUA, din 1872, pentru a pune […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,163],"class_list":["post-1837105","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-radiotop-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1837105","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1837105"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1837105\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1837105"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1837105"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1837105"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}