Singura cale ferat\u0103 cu cremalier\u0103 din Rom\u00e2nia a fost construit\u0103 la \u00eenceputul secolului XX pentru a lega Banatul de Ardeal, travers\u00e2nd spectaculoasa trec\u0103toare a Por\u021bilor de Fier ale Transilvaniei.<\/p>\n
Timp de aproape \u0219apte decenii, trenurile au urcat muntele folosind un sistem tehnic special, \u00eens\u0103 ast\u0103zi \u00eentreaga rut\u0103 a disp\u0103rut, iar linia este dezafectat\u0103, potrivit\u00a0Adevarul.\u00a0<\/a><\/p>\n Traseul f\u0103cea parte din linia ferat\u0103 Ha\u021beg (Subcetate) \u2013 Caransebe\u0219 \u0219i a r\u0103mas \u00een memoria localnicilor drept unul dintre cele mai spectaculoase drumuri de fier din vestul Rom\u00e2niei.<\/p>\n C\u0103ile ferate cu cremalier\u0103 sunt construite special pentru zonele montane cu pante abrupte. Pe aceste segmente, locomotivele folosesc o roat\u0103 din\u021bat\u0103 montat\u0103 pe ax, care se cupleaz\u0103 cu o \u0219in\u0103 zim\u021bat\u0103 \u2013 cremaliera \u2013 amplasat\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 \u0219ine normale ale c\u0103ii ferate.<\/p>\n Sistemul permite trenurilor s\u0103 urce pante imposibil de parcurs prin aderen\u021b\u0103 obi\u0219nuit\u0103. Pe astfel de trasee, garniturile circul\u0103 cu viteze reduse, de regul\u0103 \u00eentre 10 \u0219i 15 kilometri pe or\u0103, iar m\u0103surile de siguran\u021b\u0103 sunt speciale, locomotiva fiind amplasat\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 \u00eemping\u0103 trenul pe por\u021biunile dificile.<\/p>\n Primele c\u0103i ferate de acest tip au fost construite \u00een\u00a0Elve\u021bia<\/a>, \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea, iar multe dintre ele func\u021bioneaz\u0103 \u0219i ast\u0103zi, devenind importante atrac\u021bii turistice. Rom\u00e2nia a avut \u00eens\u0103 un singur asemenea traseu.<\/p>\n Segmentul cu cremalier\u0103 din Rom\u00e2nia a fost construit \u00een primii ani ai secolului XX, pe linia Ha\u021beg \u2013 Caransebe\u0219, cu o lungime total\u0103 de aproape 80 de kilometri. Por\u021biunea special\u0103, dotat\u0103 cu sistemul Abt, se \u00eentindea pe aproximativ 14 kilometri \u00eentre localit\u0103\u021bile Zeicani \u0219i Bou\u021bari, de o parte \u0219i de alta a Por\u021bilor de Fier ale Transilvaniei.<\/p>\n Traseul pornea de la Subcetate, la 293 de metri altitudine, urca p\u00e2n\u0103 la aproape 700 de metri \u00een punctul cel mai \u00eenalt al trec\u0103torii, apoi cobora spre Bou\u021bari \u0219i Caransebe\u0219. Diferen\u021bele de nivel impuneau utilizarea sistemului cu cremalier\u0103 pentru a permite circula\u021bia trenurilor \u00een siguran\u021b\u0103.<\/p>\n\n Proiectul liniei fusese discutat \u00eenc\u0103 de la mijlocul secolului al XIX-lea, iar construc\u021bia a fost sus\u021binut\u0103 de autorit\u0103\u021bile austro-ungare, interesate de valorificarea resurselor din regiune.<\/p>\n Un rol important \u00een realizarea c\u0103ii ferate l-au avut minele de c\u0103rbune din Valea Jiului, exploatate intens la sf\u00e2r\u0219itul secolului XIX. Noua linie reducea semnificativ distan\u021bele de transport spre Banat \u0219i Dun\u0103re, sc\u0103z\u00e2nd costurile de transport pentru c\u0103rbune \u0219i alte m\u0103rfuri.<\/p>\n Linia urma s\u0103 deserveasc\u0103 \u0219i uzinele metalurgice din O\u021belu Ro\u0219u, minele \u0219i exploat\u0103rile forestiere din regiune, precum \u0219i carierele de marmur\u0103 de la Ruschi\u021ba \u0219i Bucova. Presa vremii estima c\u0103 traficul de marf\u0103 urma s\u0103 fie mult mai important dec\u00e2t cel de pasageri.<\/p>\n Construc\u021bia, \u00eenceput\u0103 la \u00eenceputul anilor 1900, a presupus lucr\u0103ri dificile, deton\u0103ri \u00een st\u00e2nc\u0103, ziduri de sprijin \u0219i poduri importante peste r\u00e2urile din zon\u0103. Investi\u021bia total\u0103 a fost evaluat\u0103 la aproximativ 7,5 milioane de coroane, iar linia a fost inaugurat\u0103 \u00een 1908.<\/p>\n Calea ferat\u0103 a func\u021bionat timp de aproximativ 70 de ani. De-a lungul timpului, traseul a fost afectat de inunda\u021bii, \u00eens\u0103 a fost ref\u0103cut de fiecare dat\u0103. Locomotivele cu abur special adaptate pentru cremalier\u0103 au continuat s\u0103 circule p\u00e2n\u0103 \u00een 1978, c\u00e2nd sectorul montan a fost dezafectat.<\/p>\n Dup\u0103 retragerea locomotivelor speciale, o parte dintre acestea au fost abandonate sau casate, iar una dintre ele poate fi v\u0103zut\u0103 \u0219i ast\u0103zi \u00een fa\u021ba g\u0103rii din Petro\u0219ani.<\/p>\n \u00cen deceniile urm\u0103toare, \u0219i celelalte sectoare ale liniei au fost \u00eenchise treptat. P\u00e2n\u0103 \u00een 2012, mare parte a traseului fusese deja dezafectat\u0103, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd doar por\u021biuni scurte de cale ferat\u0103 \u0219i cl\u0103dirile vechilor g\u0103ri.<\/p>\n \u00cen anii \u201990 au existat propuneri pentru refacerea tronsonului \u00een scop turistic, \u00eens\u0103 proiectele nu au fost realizate, iar infrastructura a fost abandonat\u0103 definitiv.<\/p>\n Ast\u0103zi, o parte a fostei linii ferate, \u00eentre Sarmizegetusa \u0219i O\u021belu Ro\u0219u, a fost integrat\u0103 \u00een traseul de drume\u021bie\u00a0Via Transilvanica<\/a>. Vechea cale ferat\u0103 a fost transformat\u0103 \u00eentr-un drum accesibil turi\u0219tilor, iar vegeta\u021bia a fost cur\u0103\u021bat\u0103 pe anumite segmente.<\/p>\n Zona Por\u021bilor de Fier ale Transilvaniei r\u0103m\u00e2ne una dintre cele mai spectaculoase din vestul \u021b\u0103rii, fiind asociat\u0103 \u0219i cu antica Tapae, locul unor confrunt\u0103ri decisive \u00eentre daci \u0219i romani. \u00cen apropiere se mai pot vedea ruinele fostei halte feroviare \u0219i urmele vechii infrastructuri.<\/p>\n Astfel, trenul care odinioar\u0103 urca muntele cu ajutorul cremalierei a devenit doar o amintire, iar traseul pe care circula a fost transformat \u00eentr-o rut\u0103 pentru drume\u021bi \u0219i cicli\u0219ti. O lucrare tehnic\u0103 impresionant\u0103 pentru vremea ei a disp\u0103rut, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 doar pove\u0219tile \u0219i c\u00e2teva urme ale drumului de fier care lega c\u00e2ndva Banatul de Ardeal.<\/p>\nCum func\u021biona calea ferat\u0103 cu cremalier\u0103<\/h2>\n
![](\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/index-77.webp\")
<\/a><\/p>\nC\u0103rbunele \u0219i industria au decis construc\u021bia traseului<\/h2>\n
Drumul de fier a devenit traseu turistic<\/h2>\n\n