[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/solidnews.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/Adrian-Severin-1.jpg”]<\/p>\n
Trebuie s\u0103 aprobe Parlamentul sta\u021bionarea de trupe str\u0103ine pe teritoriul Rom\u00e2niei? Dac\u0103 da, \u00een ce condi\u021bii? Dac\u0103 nu, \u00een ce situa\u021bii? P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 ce a aprobat Parlamentul Rom\u00e2niei c\u00e2nd a votat o informare a ocupantului actual al func\u021biei de Pre\u0219edinte al Rom\u00e2niei referitoare la o cerere a cuiva din SUA de a trimite echipamente \u0219i militari americani la baza militar\u0103 de la Mihail Kog\u0103lniceanu, \u00een contextul r\u0103zboiului cu Iranul?<\/p>\n
TREI NIVELURI NORMATIVE<\/p>\n
\u00cen dreptul rom\u00e2nesc exist\u0103 trei niveluri normative principale care reglementeaz\u0103 intrarea \u0219i sta\u021bionarea trupelor str\u0103ine \u00een Rom\u00e2nia: Constitu\u021bia Rom\u00e2niei \u0219i legisla\u021bia intern\u0103 (\u00een special Legea nr. 291\/2007); tratate interna\u021bionale multilaterale cu caracter general ratificate de Parlament; acordurile militare bilaterale, precum cel cu SUA ratificat prin legea nr. 268\/2006.<\/p>\n
1. Constitu\u021bia Rom\u00e2niei<\/p>\n
Constitu\u021bia stabile\u0219te cadrul general privind for\u021bele armate \u0219i rolul autorit\u0103\u021bilor statului \u00een gestionarea lor. Principiile relevante ale acestui cadru sunt:<\/p>\n
i. Pre\u0219edintele Rom\u00e2niei este comandantul for\u021belor armate, f\u0103r\u0103 a conduce, \u00eens\u0103 politica de ap\u0103rare a \u021b\u0103rii, care asemenea tuturor celorlalte elemente ale politicii interne \u0219i externe, se afl\u0103 \u00een competen\u021bele Guvernului, supravegheat exclusiv de Parlament. \u00cen atari condi\u021bii, func\u021bia de comandament este exclusiv simbolic\u0103, regul\u0103 confirmat\u0103 de excep\u021bia \u00eemputernicirii Pre\u0219edintelui cu luarea anumitor m\u0103suri cu caracter provizoriu, \u00een situa\u021bii de extrem\u0103 urgen\u021b\u0103 \u0219i maxim pericol, uneori cu acordul primului ministru, care contrasemneaz\u0103 ordinele preziden\u021biale, \u0219i totdeauna sub controlul Parlamentului.<\/p>\n
ii. CSAT coordoneaz\u0103 activit\u0103\u021bile privind ap\u0103rarea \u0219i securitatea na\u021bional\u0103, dar nu \u00een sensul \u00een care ar fi un al doilea guvern al \u021b\u0103rii, ci \u00een acela \u00een care asigur\u0103 cadrul concert\u0103rii politicilor acelor institu\u021bii ale statului cu atribu\u021bii \u00een domeniul ap\u0103r\u0103rii \u0219i securit\u0103\u021bii na\u021bionale care nu au un \u0219ef comun; Pre\u0219edintele Rom\u00e2niei prezideaz\u0103 \u0219edin\u021bele CSAT, dar nu conduce CSAT, \u00een sensul \u00een care nu poate da ordine nici uneia dintre institu\u021biile ale c\u0103ror reprezentan\u021bi \u00eel formeaz\u0103, dup\u0103 cum CSAT \u00eensu\u0219i nu poate decide nimic, ci poate doar propune. Orice alte \u00eemputerniciri sau interpret\u0103ri sunt neconstitu\u021bionale.<\/p>\n
iii. Parlamentul, ca reprezentant suprem al titularului originar al suveranit\u0103\u021bii, poporul rom\u00e2n, are rolul de control general al politicii de ap\u0103rare a \u021b\u0103rii, este singurul care poate aproba implicarea Rom\u00e2niei \u00eentr-un r\u0103zboi \u0219i cel f\u0103r\u0103 acordul c\u0103ruia nici un tratat negociat de guvern \u0219i semnat de Pre\u0219edinte, nu poate produce efecte.<\/p>\n
Detaliile accesului legal al trupelor militare str\u0103ine pe teritoriul Rom\u00e2niei sunt stabilite prin legi infraconstitu\u021bionale.<\/p>\n
2. Legea nr. 291\/2007<\/p>\n
Aceasta este actul normativ principal care reglementeaz\u0103 intrarea, sta\u021bionarea, desf\u0103\u0219urarea de opera\u021biuni sau tranzitul for\u021belor armate str\u0103ine pe teritoriul Rom\u00e2niei. Potrivit ei, de principiu, \u00eenfiin\u021barea pe teritoriul Rom\u00e2niei a comandamentelor militare str\u0103ine, bazelor militare str\u0103ine \u0219i a structurilor militare ale organiza\u021biilor interna\u021bionale se face cu aprobarea Parlamentului.<\/p>\n
\u00cen ceea ce prive\u0219te intrarea \u0219i sta\u021bionarea trupelor str\u0103ine se distinge \u00eentre dou\u0103 situa\u021bii \u0219i anume:<\/p>\n
i. Atunci c\u00e2nd intrarea \u0219i sta\u021bionarea au loc \u00een baza unui tratat interna\u021bional ratificat anterior de Parlament (de ex. tratatul privind aderarea Rom\u00e2niei la NATO sau acordul privind cooperarea militar\u0103 \u00eentre Rom\u00e2nia \u0219i SUA), Pre\u0219edintele Rom\u00e2niei le aprob\u0103, dup\u0103 caz, la propunerea prim-ministrului Rom\u00e2niei, cu consultarea CSAT \u0219i cu informarea Parlamentului \u00een termen de maximum 5 zile.<\/p>\n
ii. Dac\u0103 nu exist\u0103 un tratat interna\u021bional aplicabil, tot la propunerea Guvernului \u0219i dup\u0103 consultarea CSAT, Pre\u0219edintele solicit\u0103 \u00eencuviin\u021barea Parlamentului.<\/p>\n
iii. C\u00e2nd este vorba de cazuri operative minore (ex. exerci\u021bii, tranzit etc.) \u0219i dac\u0103 cererea vine de la un stat aliat (membru NATO sau UE) competen\u021ba aprob\u0103rii revine direct \u0219i exclusiv ministrului ap\u0103r\u0103rii.<\/p>\n
\u00cen toate cazurile Pre\u0219edintele are un rol limitat, \u201eaprobarea\u201d lui nefiind dec\u00e2t o procedur\u0103 moderatoare \u00een care el mediaz\u0103 \u00eentre puterea executiv\u0103, care propune, \u0219i \u00eentre diferitele ei institu\u021bii ale c\u0103ror \u0219efi compun CSAT, pe de o parte, \u0219i puterea legislativ\u0103 care decide, c\u0103ci \u201einformarea\u201d Parlamentului nu poate fi dec\u00e2t baza unei reac\u021bii politice finalizate printr-o hot\u0103r\u00e2re sau o lege. Voi reveni asupra acestui aspect.<\/p>\n
3. Acordul militar Rom\u00e2nia\u2013SUA din anul 2005, ratificat prin Legea nr. 268\/2006<\/p>\n
Acest acord permite: i. utilizarea unor facilit\u0103\u021bi militare din Rom\u00e2nia de c\u0103tre SUA; ii. prezen\u021ba temporar\u0103 a for\u021belor americane pe teritoriul rom\u00e2nesc; iii. reglementarea statutului acestora.<\/p>\n
Documentul se nume\u0219te \u201eAcordul dintre Rom\u00e2nia \u0219i Statele Unite privind activit\u0103\u021bile for\u021belor Statelor Unite sta\u021bionate pe teritoriul Rom\u00e2niei\u201d (2005) \u0219i prin ratificare a c\u0103p\u0103tat for\u021ba unui tratat interna\u021bional.<\/p>\n
\u00cen consecin\u021b\u0103, intrarea \u0219i sta\u021bionarea trupelor americane pe teritoriul Rom\u00e2niei presupune existen\u021ba unei cereri a administra\u021biei SUA, care trebuie mai \u00eent\u00e2i acceptat\u0103 de Guvernul rom\u00e2n, acesta remi\u021b\u00e2nd propunerea de aprobare CSAT \u00een vederea ob\u021binerii unui aviz \u0219i Pre\u0219edintelui Rom\u00e2niei, pentru fi transmis\u0103 Parlamentului, \u00een m\u0103sura \u00een care Pre\u0219edintele este de acord cu ea. \u00cen asemenea cazuri, dac\u0103 nu are drept de ini\u021biativ\u0103, Pre\u0219edintele are drept de veto, iar asta ca garant al aplic\u0103rii Constitu\u021biei, care este rezervat\u0103 cu privire la prezen\u021be militare str\u0103ine pe teritoriul \u021b\u0103rii, \u021bin\u00e2nd seama c\u0103 asemenea for\u021be pot transforma \u021bara \u00een \u021bint\u0103 a unor state ter\u021be poten\u021bial ostile, dup\u0103 cum se pot transforma din factor de siguran\u021b\u0103 interna\u021bional\u0103 \u00een factor de presiune politic\u0103 intern\u0103. Parlamentul voteaz\u0103 pentru legitimitate politic\u0103 (ex: aprobarea disloc\u0103rii unor echipamente sau trupe americane la baza Mihail Kog\u0103lniceanu).<\/p>\n
A\u0219adar, legea rom\u00e2n\u0103 permite sta\u021bionarea trupelor str\u0103ine, dar nu automat \u0219i nu prin decizia unilateral\u0103 a statului care le trimite, ci \u00een cadrul legal format din legea fundamental\u0103, legile infraconstitu\u021bionale \u0219i tratatele interna\u021bionale, cu acordul executivului \u0219i al Pre\u0219edintelui Republicii ca factor de mediere \u0219i garant al Constitu\u021biei \u0219i sub controlul democratic al Parlamentului.<\/p>\n
\u00cen cazul \u00een care solicitarea vine din partea SUA \u0219i\/ sau NATO, existen\u021ba acordurilor ratificate face ca procedura s\u0103 fie mai rapid\u0103 \u0219i mai flexibil\u0103, dar nu lipsit\u0103 de control parlamentar, a\u0219a cum cred unii.<\/p>\n
PARLAMENTUL APROB\u0102 PREZEN\u021aA TRUPELOR STR\u0102INE PE TERITORIUL ROM\u00c2NIEI, CHIAR \u0218I C\u00c2ND LEGEA PREVEDE DOAR INFORMAREA LUI<\/p>\n
Constitu\u021bia, a\u0219a cum s-a v\u0103zut, nu face distinc\u021bie dup\u0103 cum solicitarea amplas\u0103rii de trupe str\u0103ine vine din partea unui stat parte \u00eentr-un tratat de drept interna\u021bional (bilateral sau multilateral) \u00eencheiat cu Rom\u00e2nia sau \u00een lipsa unui asemenea tratat. Tratamentul diferit al acestor situa\u021bii este crea\u021bia unor legi infraconstitu\u021bionale, \u00een condi\u021biile \u00een care, \u00een mod normal, mai ales \u00een chestiuni at\u00e2t de sensibile, normele care adaug\u0103 la texul constitu\u021bional sau fac distinc\u021bii acolo unde legea fundamental\u0103 nu face, nu sunt acceptabile.<\/p>\n
La o privire mai atent\u0103, \u00eens\u0103, distinc\u021bia, bazat\u0103 exclusiv pe interpretarea literal\u0103 a legii, este doar aparent\u0103. Cei care sus\u021bin c\u0103 \u00een cazul existen\u021bei unui tratat deja \u00een vigoare, aprobarea Parlamentului nu mai este necesar\u0103, argumenteaz\u0103 \u00een sensul \u00een care Parlamentul a dat deja acordul politic \u0219i juridic atunci c\u00e2nd a ratificat tratatul. Mai concret, \u00een privin\u021ba intr\u0103rii \u0219i sta\u021bion\u0103rii trupelor NATO sau SUA, procedura parlamentar\u0103 ar fi fost deja parcurs\u0103 la ratificarea tratatelor. Dac\u0103 ar fi a\u0219a, atunci de ce se mai cere interven\u021bia Guvernului, CSAT \u0219i Pre\u0219edintelui la fiecare cerere concret\u0103? Dar mai ales, de ce se cere informarea Parlamentului?<\/p>\n
Diavolul se ascunde \u00een detalii \u0219i pentru a asigura conformitatea detaliilor fiec\u0103rei solicit\u0103ri concrete cu principiile \u0219i regulile cadrului legal general este necesar\u0103, \u00een dreptul rom\u00e2nesc \u0219i nu numai, o cercetare a fiec\u0103rei cereri care se constituie \u00een premis\u0103 minor\u0103 a unui silogism juridic av\u00e2nd tratatul ca premis\u0103 major\u0103. Concluzia acestei confrunt\u0103ri este aprobarea cererii de intrare \u0219i sta\u021bionare pe teritoriul na\u021bional rom\u00e2n, sau refuzul acesteia. Or, poate fi exclus cel care este autorul premisei majore de la verificarea conformit\u0103\u021bii, cu riscul ca executivul, sub presiuni conjuncturale, s\u0103 dea o interpretare eronat\u0103 acesteia ajung\u00e2nd astfel la o concluzie contrar\u0103 interesului na\u021bional?<\/p>\n
Ceea ce legea face nu este s\u0103 exclud\u0103 Parlamentul din procedura de aprobare, \u00een cazul cererii venite din partea alia\u021bilor, pe baza unui tratat preexistent, ci doar s\u0103 \u00eei dea un drept de op\u021biune \u00eentre a adopta aprobarea prin vot sau a se mul\u021bumi cu faptul c\u0103 a luat la cuno\u0219tin\u021b\u0103 de solu\u021bia executivului.<\/p>\n
Faptul c\u0103 \u00een dreptul pozitiv se vorbe\u0219te doar de informare, iar nu de aprobare prin vot, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103, odat\u0103 informat, Parlamentul nu are dreptul de a anula sau modifica decizia executivului. Parlamentul este reprezentantul suprem al suveranit\u0103\u021bii poporului. Informarea Parlamentului nu poate fi o procedur\u0103 obligatorie, dar f\u0103r\u0103 nici o consecin\u021b\u0103 juridic\u0103. C\u00e2nd socote\u0219te c\u0103 informarea este suficient\u0103, Parlamentul poate lua act \u0219i procedura se \u00eencheie aici. C\u00e2nd, \u00eens\u0103, nu este de acord cu decizia Guvernului confirmat\u0103 de Pre\u0219edinte, nimic nu \u00eel \u00eempiedic\u0103 s\u0103 ia m\u0103suri. Deci Parlamentul nu poate fi exclus de la procedura de aprobare, tot a\u0219a cum nici Constitu\u021bia nu poate fi modificat\u0103 prin lege.<\/p>\n
Este drept c\u0103 legea infraconstitu\u021bional\u0103, adic\u0103 dreptul pozitiv, prima facie nu prevede un vot de confirmare al Parlamentului \u00een cazul aprob\u0103rii de intrare \u0219i sta\u021bionare pentru efectivele militare \u0219i echipamentul SUA sau NATO, dar Constitu\u021bia ce spune?<\/p>\n
F\u0103r\u0103 a reglementa explicit procedura privind sta\u021bionarea trupelor str\u0103ine \u00een Rom\u00e2nia, Constitu\u021bia stabile\u0219te c\u00e2teva principii esen\u021biale \u0219i anume: i. Parlamentul este \u201eorganul reprezentativ suprem al poporului rom\u00e2n\u201d; ii. Parlamentul exercit\u0103 control asupra activit\u0103\u021bii Guvernului; iii. tratatele interna\u021bionale sunt ratificate de Parlament.<\/p>\n
Desigur, Parlamentul \u0219i-a exercitat deja controlul atunci c\u00e2nd a ratificat tratatele cu NATO sau acordurile bilaterale cu SUA \u0219i astfel a acceptat posibilitatea juridic\u0103 a prezen\u021bei trupelor lor pe teritoriul rom\u00e2nesc. Plec\u00e2nd de aici, a conchide c\u0103 legea permite ulterior o decizie executiv\u0103 pentru fiecare rota\u021bie sau dislocare concret\u0103, dar interzice Parlamentului s\u0103 se pronun\u021be aprob\u00e2nd sau dezaprob\u00e2nd pozi\u021bia executivului pe care altminteri \u00eel controleaz\u0103 cu caracter principial \u0219i deci permanent, constituie un abuz de interpretare.<\/p>\n
Unii teoreticieni sus\u021bin c\u0103 nu este necesar\u0103 aprobarea prin vot, \u00eentruc\u00e2t Parlamentul nu este lipsit de instrumente de control inclusiv atunci c\u00e2nd legea prevede doar informarea sa. Astfel, el poate:<\/p>\n
i. adopta o mo\u021biune simpl\u0103 sau de cenzur\u0103 \u00eempotriva Guvernului, de\u0219i, acesta nu a f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 propun\u0103, iar demiterea nu conduce automat la desfiin\u021barea actelor lui, \u0219i chiar \u0219i a\u0219a, retragerea post factum a propunerii nu mai poate modifica o decizie luat de o alt\u0103 institu\u021bie \u00een baza ei;<\/p>\n
ii. adopta o rezolu\u021bie politic\u0103 prin care cere retragerea trupelor str\u0103ine, cu observa\u021bia c\u0103 rezolu\u021bia nu are efecte obligatorii;<\/p>\n
iii. sesiza Curtea Constitu\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei dac\u0103 consider\u0103 c\u0103 executivul, propun\u00e2nd \u0219i acord\u00e2nd aprobarea a dep\u0103\u0219it competen\u021bele sau limitele ordinii constitu\u021bionale, de\u0219i actele administrative nu sunt, \u00een mod normal supuse controlului de constitu\u021bionalitate;<\/p>\n
iv. modifica sau abroga legisla\u021bia incident\u0103, de\u0219i asemenea modific\u0103ri nu au caracter retroactiv;<\/p>\n
v. pune \u00eentreb\u0103ri executivului sau interpela executivul, de\u0219i acestea \u00eel oblig\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i explice deciziile, mai mult dec\u00e2t s\u0103 le modifice, \u0219i oricum, formal, aprobarea a fost dat\u0103 de Pre\u0219edinte, care nu poate fi interpelat.<\/p>\n
Lipsa eficien\u021bei unor asemenea instrumente, cu privire la teme de o importan\u021b\u0103 deosebit\u0103 din perspectiva interesului na\u021bional, arat\u0103 c\u0103 legile la care ne referim sau interpretarea lor conduc la excluderea dintr-un proces decizional esen\u021bial a celui pe care Constitu\u021bia \u00eel declar\u0103 a fi chiar organul reprezentativ suprem al titularului suveranit\u0103\u021bii \u2013 Parlamentul. Acela care se poate opune direct \u0219i decisiv intr\u0103rii \u00een r\u0103zboi a Rom\u00e2niei, dar, \u00een anumite opinii, nu poate face mai pu\u021bin, respectiv s\u0103 se opun\u0103 prezen\u021bei unor for\u021be armate str\u0103ine pe teritoriul na\u021bional cu toate riscurile aferente, incluz\u00e2nd \u0219i implicarea indirect\u0103 a \u021b\u0103rii \u00een r\u0103zboi cu puteri ter\u021be. Or, qui potest majus potest minus (cel care poate mai mult, poate \u0219i mai pu\u021bin).<\/p>\n
Dup\u0103 cum, de asemenea apare absurd faptul c\u0103 se cere votul Parlamentului pentru trimiterea trupelor rom\u00e2ne \u00een str\u0103in\u0103tate, dar nu neap\u0103rat \u0219i pentru sta\u021bionarea trupelor str\u0103ine \u00een Rom\u00e2nia. Nu miroase, oare, legisla\u021bia aceasta sau, mai exact, o astfel de interpretare a reglement\u0103rilor \u00een vigoare, a act de tr\u0103dare?<\/p>\n
Limita juridic\u0103 potrivit c\u0103reia Parlamentul nu poate anula direct o decizie executiv\u0103 individual\u0103 dac\u0103 legea nu \u00eei confer\u0103 explicit aceast\u0103 competen\u021b\u0103, este de un formalism scandalos. Nu po\u021bi recunoa\u0219te c\u0103 Parlamentul poate schimba cadrul legal sau sanc\u021biona politic executivul, dar f\u0103r\u0103 nici un efect asupra prezen\u021bei unor armate str\u0103ine pe teritoriul na\u021bional. O asemenea interpretare confer\u0103 acestor armate profilul unor for\u021be de ocupa\u021bie. C\u0103ci dac\u0103 legislativul, \u00een baza mandatului \u00eencredin\u021bat de popor nu poate interzice intrarea unor for\u021be armate str\u0103ine \u00een Rom\u00e2nia, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 el nu poate nici impune plecarea lor.<\/p>\n
MODELE CONSTITU\u021aIONALE \u0218I INTERPRET\u0102RI ANTI CONSTITU\u021aIONALE<\/p>\n
De ce Rom\u00e2nia este unul dintre pu\u021binele state NATO \u00een care unii (constitu\u021bionali\u0219ti?!) insist\u0103 c\u0103 Parlamentul nu trebuie s\u0103 aprobe explicit fiecare desf\u0103\u0219urare de trupe aliate, \u00een timp ce alte state (de exemplu Germania) au reguli stricte implic\u00e2nd legislativul \u00een asemenea decizii.<\/p>\n
Explica\u021bia \u021bine de modelul constitu\u021bional ales pentru politica de ap\u0103rare \u0219i de modul \u00een care statele NATO distribuie competen\u021bele \u00eentre executiv \u0219i legislativ. Rom\u00e2nia ar fi adoptat, chipurile, modelul unui executiv av\u00e2nd plenitudinea deciziei \u00een domeniul securit\u0103\u021bii, pe c\u00e2nd alia\u021bii s\u0103i au sisteme de control parlamentar direct asupra utiliz\u0103rii for\u021bei armate.<\/p>\n
Cu alte cuvinte, potrivit modelului constitu\u021bional rom\u00e2nesc executivul ar conduce politica de ap\u0103rare; \u00een executiv fiind inclus, din \u201egoana calului\u201d \u0219i Pre\u0219edintele Republicii, care altminteri ar trebui s\u0103 medieze \u00eentre legislativ \u0219i executiv. E nevoie s\u0103 fii un mare specialist \u00een drept constitu\u021bional rom\u00e2n pentru a explica felul \u00een care partea \u00eentr-o disput\u0103 poate \u0219i media \u00een solu\u021bionarea acesteia (sic!).<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Argumentele unei astfel de concluzii ar fi acelea c\u0103, potrivit Constitu\u021biei: i. Pre\u0219edintele este comandantul for\u021belor armate, de\u0219i nu are nici un instrument executiv la dispozi\u021bie; ii. Pre\u0219edintele \u0219i Guvernul \u201econduc politica de ap\u0103rare\u201d, de\u0219i nic\u0103ieri legea fundamental\u0103 nu afirm\u0103 aceast\u0103 competen\u021b\u0103 de sistem \u00een mandatul preziden\u021bial, atribu\u021biile pre\u0219edintelui fiind doar punctuale, \u00een situa\u021bii excep\u021bionale \u0219i sub control parlamentar; iii. CSAT coordoneaz\u0103 securitatea na\u021bional\u0103, ceea ce este exagerat, \u00eentruc\u00e2t securitatea na\u021bional\u0103 face parte din atribu\u021biile guvernului, care, potrivit legii fundamentale este singurul abilitat s\u0103 conceap\u0103 \u0219i aplice politica intern\u0103 \u0219i extern\u0103 a statului, potrivit programului s\u0103u aprobat de parlament \u0219i sub controlul exclusiv al parlamentului.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Pre\u0219edintele nu r\u0103spunde cu caracter general \u00een fa\u021ba parlamentului pentru politica de ap\u0103rare \u0219i de securitate, tocmai pentru c\u0103 nu are atribui\u021bii sistemice \u00een materie.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
C\u00e2t prive\u0219te CSAT acesta nu este un organ executiv ierarhic. El nu poate emite ordine militare operative; nu conduce ministere; nu poate modifica legea; nu poate substitui Guvernul. Implementarea hot\u0103r\u00e2rilor sale revine institu\u021biilor competente \u2013 Guvern, ministere, alte autorit\u0103\u021bi administrative \u2013 \u0219i ele nu pot fi dec\u00e2t obligatorii pentru cei care le-au luat, \u00eentruc\u00e2t chiar institu\u021biile lor trebuie s\u0103 le aplice \u0219i ele privesc coordonarea muncii acelor institu\u021bii \u00eentre ele, care nu poate fi transpus\u0103 \u00een via\u021b\u0103 dec\u00e2t unitar.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
De fapt, CSAT nu adopt\u0103 decizii, ci ajut\u0103 institu\u021biile care concur\u0103 la ap\u0103rarea \u021b\u0103rii \u0219i care nu au un \u0219ef executiv comun s\u0103 \u00ee\u0219i armonizeze politicile. \u00cen acest sens poate aviza sau propune, dar nu dispune. Pre\u0219edintele prezideaz\u0103 \u0219edin\u021bele acestei adun\u0103ri a reprezentan\u021bilor mai multor institu\u021bii ale executivului, toate supuse controlului parlamentar, dar nu poate da ordine obligatorii nim\u0103nui. CSAT este conceput ca organ de coordonare strategic\u0103, nu ca autoritate executiv\u0103 ierarhic\u0103 asupra ministerelor \u0219i al celorlalte institu\u021bii al c\u0103ror \u0219efi \u00eel compun.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Orice act normativ infraconstitu\u021bional care ar atribui Pre\u0219edintelui puteri incompatibile cu rolul s\u0103u general definit de Constitu\u021bie sau ar limita competen\u021ba general\u0103 a Parlamentului \u0219i ar relativiza suprema\u021bia sa cu privire la controlul politic al institu\u021biilor statului, ar fi, evident, nu doar neconstitu\u021bional, ci \u0219i anticonstitu\u021bional.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Din p\u0103cate, de la adoptarea Constitu\u021biei din 1991, aproape toate guvernele, \u00een succesiunea lor, au promovat o legisla\u021bie menit\u0103 a limita rolul Parlamentului \u00een favoarea extinderii puterilor Pre\u0219edintelui \u0219i a transforma republica parlamentar\u0103 conceput\u0103 de legiuitorul constituant \u00een republic\u0103 preziden\u021bial\u0103. Astfel, \u00een numele eficien\u021bei decizionale a fost sacrificat\u0103 democra\u021bia constitu\u021bional\u0103 rom\u00e2n\u0103, pentru a se constata \u00een final c\u0103, la pachet, a fost anihilat\u0103 \u0219i suveranitatea statului rom\u00e2n. C\u00e2nd gardianul principal al suveranit\u0103\u021bii, Parlamentul, legifereaz\u0103 f\u0103r\u0103 a putea cenzura actele unui Pre\u0219edinte care guverneaz\u0103 \u00een loc s\u0103 prezideze, uzurp\u00e2nd rolul constitu\u021bional al puterii executive, regimul politic devine un haos \u00een care toate abuzurile sunt permise, iar na\u021biunea moare.<\/p>\n
Spre deosebire de Rom\u00e2nia, Germania este celebr\u0103 pentru controlul parlamentar strict asupra armatei. Dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial, constitu\u021bia german\u0103 a creat conceptul de \u201eParlamentsarmee\u201d (armata parlamentului). Astfel, Bundestagul trebuie s\u0103 aprobe orice opera\u021biuni militare, ferind \u021bara de militarizarea executivului, respectiv a regimului politic general.<\/p>\n
Rom\u00e2nia ar fi ales, sus\u021bin unii, un model mai apropiat de SUA (republic\u0103 preziden\u021bial\u0103) sau Fran\u021ba (republic\u0103 semipreziden\u021bial\u0103); ceea ce este un fals. Adev\u0103rat, \u00eens\u0103, este c\u0103 \u00een practic\u0103 alunecarea abuziv\u0103 \u0219i lipsit\u0103 de garan\u021biile constitu\u021bionale adoptate de acele \u021b\u0103ri, spre regimuri \u00een care executivul are (cvasi)monopolul politicii de securitate \u0219i ap\u0103rare, conduce Rom\u00e2nia nu spre proiectarea unei puteri superioare \u00een rela\u021biile externe, ci spre militarizarea rela\u021biilor interne, spre limitarea libert\u0103\u021bilor personale \u0219i spre un regim poli\u021bienesc care vulnerabilizeaz\u0103 statul, \u00een cele din urm\u0103, \u00een fa\u021ba amenin\u021b\u0103rii adversarilor s\u0103i strategici.<\/p>\n
Acestor considera\u021bii juridice li se adaug\u0103 o observa\u021bie esen\u021bial\u0103: cu c\u00e2t rolul legislativului este mai limitat \u00een domeniul politicii curente de ap\u0103rare \u0219i securitate, cu at\u00e2t statele care au f\u0103cut-o au generat sau au fost implicate \u00een conflicte militare externe care au tulburat at\u00e2t pacea lumii c\u00e2t \u0219i lini\u0219tea lor intern\u0103.<\/p>\n
DE CE S-A F\u0102CUT APEL LA PARLAMENT \u0218I CE A APROBAT PARLAMENTUL?<\/p>\n
Dac\u0103 este adev\u0103rat c\u0103 Parlamentul nu trebuie s\u0103 aprobe sta\u021bionarea trupelor aliate (NATO, SUA etc.) \u00een Rom\u00e2nia, de ce s-a procedat, \u00een cazul solicit\u0103rii administra\u021biei americane, la mai mult dec\u00e2t la informarea Parlamentului; respectiv la un vot parlamentar?! Unii zic c\u0103 din gre\u0219eal\u0103 sau din necunoa\u0219terea legii. Al\u021bii c\u0103 din la\u0219itate, guvernul, CSAT \u0219i pre\u0219edintele, \u00een ordinea intr\u0103rii \u00een scen\u0103, nedorind s\u0103 \u00ee\u0219i asume r\u0103spunderile aferente exercit\u0103rii atribu\u021biilor lor constitu\u021bionale. Mai exist\u0103 \u0219i teza potrivit c\u0103reia votul parlamentar a fost unul simbolic dat ca supliment de legitimare politic\u0103 a deciziei luate de executiv. Toate aceste specula\u021bii sunt derizorii. Nu a\u0219a se ra\u021bioneaz\u0103 \u0219i se procedeaz\u0103 la asemenea nivele.<\/p>\n
Cum at\u00e2t solicitarea SUA c\u00e2t \u0219i con\u021binutul aprob\u0103rii asupra c\u0103reia Pre\u0219edintele ilegitim Nicu\u0219or Dan a informat legislativul r\u0103m\u00e2n secrete, inclusiv pentru parlamentarii chema\u021bi s\u0103 voteze (un alt abuz \u0219i o alt\u0103 \u00eenc\u0103lcare a normelor constitu\u021bionale \u0219i a principiilor democratice, pe care m\u0103 limitez doar a-l men\u021biona), nu putem dec\u00e2t conchide c\u0103 inclusiv potrivit celei mai restrictive interpret\u0103ri a competen\u021belor parlamentare, situa\u021bia de fapt reclama aprobarea Parlamentului, cea a Pre\u0219edintelui fiind insuficient\u0103.<\/p>\n
\u00cen situa\u021bii extreme, sta\u021bionarea masiv\u0103 de trupe str\u0103ine pe teritoriul na\u021bional ar putea avea implica\u021bii de suveranitate comparabile cu folosirea armatei rom\u00e2ne \u00een afara acestui teritoriu, ceea ce atrage activarea Parlamentului.<\/p>\n
Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci c\u00e2nd intrarea for\u021belor armate str\u0103ine pe teritoriul Rom\u00e2niei are ca scop purtarea unui r\u0103zboi (de ap\u0103rare sau nu) cu state ter\u021be; r\u0103zboi \u00een care Rom\u00e2nia nu este parte, dar care, prin efectul declan\u0219\u0103rii opera\u021biunilor militare de pe teritoriul s\u0103u, ar putea-o transforma \u00een parte? Nici atunci Parlamentul nu trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i dea acordul?<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Aceste \u00eentreb\u0103ri ating un punct esen\u021bial de drept constitu\u021bional \u0219i de drept interna\u021bional: folosirea teritoriului unui stat pentru opera\u021biuni militare poate antrena implicarea acelui stat \u00een conflict, chiar dac\u0103 acesta nu a decis formal s\u0103 participe. Din acest motiv, problema nu poate fi tratat\u0103 doar prin referire la legea 291\/2007, ci trebuie analizat\u0103 \u00een raport cu Constitu\u021bia \u0219i dreptul interna\u021bional al conflictelor armate.<\/p>\n
Potrivit cu Constitu\u021bia Rom\u00e2niei, Parlamentul are un rol esen\u021bial atunci c\u00e2nd Rom\u00e2nia intr\u0103 \u00eentr-o situa\u021bie de r\u0103zboi, participarea la r\u0103zboi neput\u00e2nd fi decis\u0103 exclusiv de executiv. Parlamentul este singurul care declar\u0103 starea de r\u0103zboi, Pre\u0219edintele put\u00e2nd lua doar m\u0103suri urgente, care imediat trebuie supuse aprob\u0103rii Parlamentului.<\/p>\n
\u00cen dreptul interna\u021bional public, dac\u0103 un stat permite utilizarea teritoriului s\u0103u pentru opera\u021biuni militare \u00eempotriva altui stat, el poate fi considerat parte la conflict. Acest lucru este recunoscut \u00een doctrin\u0103 \u0219i \u00een practica dreptului conflictelor armate.<\/p>\n
Dac\u0103 de pe teritoriul Rom\u00e2niei s-ar desf\u0103\u0219ura opera\u021biuni de sprijin al unui r\u0103zboi \u00eempotriva unui stat ter\u021b, Rom\u00e2nia devine parte la conflict iar aprobarea intr\u0103rii \u0219i sta\u021bion\u0103rii pe teritoriul na\u021bional a unor for\u021be implicate \u00een acele opera\u021biuni (fie ele cu caracter ofensiv sau defensiv) ar avea efecte comparabile cu intrarea \u00eentr-un r\u0103zboi. \u00centr-o asemenea situa\u021bie este necesar\u0103 implicarea Parlamentului, deoarece ar exista o schimbare major\u0103 a statutului interna\u021bional al Rom\u00e2niei.<\/p>\n
Iat\u0103 principala ra\u021biune pentru care administra\u021bia preziden\u021bial\u0103, altminteri totdeauna gata s\u0103 dea puterilor Pre\u0219edintelui interpret\u0103ri extensive, a considerat c\u0103 acum trebuie mers la Parlament nu cu o simpl\u0103 informare, ci cu o cerere de vot care s\u0103 autorizeze practic intrarea Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi.<\/p>\n
Legea nr. 291\/2007 nu a fost conceput\u0103 pentru situa\u021bia \u00een care Rom\u00e2nia devine platform\u0103 de opera\u021biuni militare \u00eentr-un r\u0103zboi \u00een care nu este parte. \u00centr-un asemenea scenariu, interpretarea legii trebuie f\u0103cut\u0103 \u00een lumina Constitu\u021biei, ceea ce ar declan\u0219a, pe baza propunerii CSAT referitoare la salvgardarea siguran\u021bei na\u021bionale, convocarea Parlamentului \u00een vederea adopt\u0103rii unor m\u0103suri privind gestionarea st\u0103rii de r\u0103zboi.<\/p>\n
Teoretic, Legea 291\/2007 permite executivului s\u0103 aprobe intrarea trupelor str\u0103ine \u00een baza tratatelor, dar dac\u0103 folosirea teritoriului Rom\u00e2niei ar conduce la implicarea efectiv\u0103 \u00eentr-un conflict interna\u021bional, atunci problema devine una constitu\u021bional\u0103, iar Parlamentul ar trebui implicat, deoarece numai el poate legitima intrarea \u021b\u0103rii \u00eentr-o situa\u021bie de r\u0103zboi.<\/p>\n
Simpla utilizare a bazelor militare din Rom\u00e2nia pentru lovituri \u00eentr-un r\u0103zboi purtat cu un stat ter\u021b ar putea fi considerat\u0103, din punct de vedere juridic, intrarea Rom\u00e2niei \u00een conflict, chiar f\u0103r\u0103 o declara\u021bie formal\u0103 de r\u0103zboi. A\u0219a ne spune dreptul interna\u021bional contemporan.<\/p>\n
\u00cen fuga lor de r\u0103spundere, actualii conduc\u0103tori nelegitimi ai Rom\u00e2niei, profit\u00e2nd de lipsa coloanei vertebrale a celor care compun legislativul rom\u00e2n, au cerut Parlamentului un cec \u00een alb, f\u0103r\u0103 s\u0103 explice transparent ce se va pl\u0103ti cu acesta \u0219i \u00een ce cuantum. Este singura concluzie care se poate trage din ciudata cerere ca legislativul s\u0103 voteze autorizarea unei cereri care nu se \u0219tie de unde vine, nu se \u0219tie ce acoperire legal\u0103 \/ constitu\u021bional\u0103 are \u00een \u021bara de origine \u0219i nu se \u0219tie c\u00e2t, cum \u0219i p\u00e2n\u0103 unde va implica Rom\u00e2nia \u00een alt r\u0103zboi care nu este al ei.<\/p>\n
\u00cen condi\u021biile \u00een care celelalte state membre NATO au refuzat s\u0103 se angajeze, prin punerea la dispozi\u021bie a teritoriului lor, \u00een acest r\u0103zboi av\u00e2nd perspectiva aproape cert\u0103 ca aceia care l-au declan\u0219at s\u0103 sufere o \u00eenfr\u00e2ngere strategic\u0103 at\u00e2t \u00een Orientul Mijlociu, c\u00e2t \u0219i pe frontul domestic al luptei cu oculta globalist\u0103 soro\u0219ist\u0103, Rom\u00e2nia, deja implicat\u0103 \u00een r\u0103zboiul cu Rusia, devine complice at\u00e2t la r\u0103zboiul de agresiune cu Iranul, c\u00e2t \u0219i la \u00eenc\u0103lcarea Constitu\u021biei SUA (Congresul american nu \u0219i-a dat acordul pentru declan\u0219area lui), afect\u00e2nd deopotriv\u0103 suveranitatea iranian\u0103 \u0219i cea american\u0103, pe costul suveranit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Autor: Adrian Severin<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n
Trebuie s\u0103 aprobe Parlamentul sta\u021bionarea de trupe str\u0103ine pe teritoriul Rom\u00e2niei? Dac\u0103 da, \u00een ce condi\u021bii? Dac\u0103 nu, \u00een ce situa\u021bii? P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 ce a aprobat Parlamentul Rom\u00e2niei c\u00e2nd a votat o informare a ocupantului actual al func\u021biei de Pre\u0219edinte al Rom\u00e2niei referitoare la o cerere a cuiva din SUA de a trimite echipamente \u0219i militari americani la baza militar\u0103 de la Mihail Kog\u0103lniceanu, \u00een contextul r\u0103zboiului cu Iranul?<\/p>\n
TREI NIVELURI NORMATIVE<\/p>\n
\u00cen dreptul rom\u00e2nesc exist\u0103 trei niveluri normative principale care reglementeaz\u0103 intrarea \u0219i sta\u021bionarea trupelor str\u0103ine \u00een Rom\u00e2nia: Constitu\u021bia Rom\u00e2niei \u0219i legisla\u021bia intern\u0103 (\u00een special Legea nr. 291\/2007); tratate interna\u021bionale multilaterale cu caracter general ratificate de Parlament; acordurile militare bilaterale, precum cel cu SUA ratificat prin legea nr. 268\/2006.<\/p>\n
1. Constitu\u021bia Rom\u00e2niei<\/p>\n
Constitu\u021bia stabile\u0219te cadrul general privind for\u021bele armate \u0219i rolul autorit\u0103\u021bilor statului \u00een gestionarea lor. Principiile relevante ale acestui cadru sunt:<\/p>\n
i. Pre\u0219edintele Rom\u00e2niei este comandantul for\u021belor armate, f\u0103r\u0103 a conduce, \u00eens\u0103 politica de ap\u0103rare a \u021b\u0103rii, care asemenea tuturor celorlalte elemente ale politicii interne \u0219i externe, se afl\u0103 \u00een competen\u021bele Guvernului, supravegheat exclusiv de Parlament. \u00cen atari condi\u021bii, func\u021bia de comandament este exclusiv simbolic\u0103, regul\u0103 confirmat\u0103 de excep\u021bia \u00eemputernicirii Pre\u0219edintelui cu luarea anumitor m\u0103suri cu caracter provizoriu, \u00een situa\u021bii de extrem\u0103 urgen\u021b\u0103 \u0219i maxim pericol, uneori cu acordul primului ministru, care contrasemneaz\u0103 ordinele preziden\u021biale, \u0219i totdeauna sub controlul Parlamentului.<\/p>\n
ii. CSAT coordoneaz\u0103 activit\u0103\u021bile privind ap\u0103rarea \u0219i securitatea na\u021bional\u0103, dar nu \u00een sensul \u00een care ar fi un al doilea guvern al \u021b\u0103rii, ci \u00een acela \u00een care asigur\u0103 cadrul concert\u0103rii politicilor acelor institu\u021bii ale statului cu atribu\u021bii \u00een domeniul ap\u0103r\u0103rii \u0219i securit\u0103\u021bii na\u021bionale care nu au un \u0219ef comun; Pre\u0219edintele Rom\u00e2niei prezideaz\u0103 \u0219edin\u021bele CSAT, dar nu conduce CSAT, \u00een sensul \u00een care nu poate da ordine nici uneia dintre institu\u021biile ale c\u0103ror reprezentan\u021bi \u00eel formeaz\u0103, dup\u0103 cum CSAT \u00eensu\u0219i nu poate decide nimic, ci poate doar propune. Orice alte \u00eemputerniciri sau interpret\u0103ri sunt neconstitu\u021bionale.<\/p>\n
iii. Parlamentul, ca reprezentant suprem al titularului originar al suveranit\u0103\u021bii, poporul rom\u00e2n, are rolul de control general al politicii de ap\u0103rare a \u021b\u0103rii, este singurul care poate aproba implicarea Rom\u00e2niei \u00eentr-un r\u0103zboi \u0219i cel f\u0103r\u0103 acordul c\u0103ruia nici un tratat negociat de guvern \u0219i semnat de Pre\u0219edinte, nu poate produce efecte.<\/p>\n
Detaliile accesului legal al trupelor militare str\u0103ine pe teritoriul Rom\u00e2niei sunt stabilite prin legi infraconstitu\u021bionale.<\/p>\n
2. Legea nr. 291\/2007<\/p>\n
Aceasta este actul normativ principal care reglementeaz\u0103 intrarea, sta\u021bionarea, desf\u0103\u0219urarea de opera\u021biuni sau tranzitul for\u021belor armate str\u0103ine pe teritoriul Rom\u00e2niei. Potrivit ei, de principiu, \u00eenfiin\u021barea pe teritoriul Rom\u00e2niei a comandamentelor militare str\u0103ine, bazelor militare str\u0103ine \u0219i a structurilor militare ale organiza\u021biilor interna\u021bionale se face cu aprobarea Parlamentului.<\/p>\n
\u00cen ceea ce prive\u0219te intrarea \u0219i sta\u021bionarea trupelor str\u0103ine se distinge \u00eentre dou\u0103 situa\u021bii \u0219i anume:<\/p>\n
i. Atunci c\u00e2nd intrarea \u0219i sta\u021bionarea au loc \u00een baza unui tratat interna\u021bional ratificat anterior de Parlament (de ex. tratatul privind aderarea Rom\u00e2niei la NATO sau acordul privind cooperarea militar\u0103 \u00eentre Rom\u00e2nia \u0219i SUA), Pre\u0219edintele Rom\u00e2niei le aprob\u0103, dup\u0103 caz, la propunerea prim-ministrului Rom\u00e2niei, cu consultarea CSAT \u0219i cu informarea Parlamentului \u00een termen de maximum 5 zile.<\/p>\n
ii. Dac\u0103 nu exist\u0103 un tratat interna\u021bional aplicabil, tot la propunerea Guvernului \u0219i dup\u0103 consultarea CSAT, Pre\u0219edintele solicit\u0103 \u00eencuviin\u021barea Parlamentului.<\/p>\n
iii. C\u00e2nd este vorba de cazuri operative minore (ex. exerci\u021bii, tranzit etc.) \u0219i dac\u0103 cererea vine de la un stat aliat (membru NATO sau UE) competen\u021ba aprob\u0103rii revine direct \u0219i exclusiv ministrului ap\u0103r\u0103rii.<\/p>\n
\u00cen toate cazurile Pre\u0219edintele are un rol limitat, \u201eaprobarea\u201d lui nefiind dec\u00e2t o procedur\u0103 moderatoare \u00een care el mediaz\u0103 \u00eentre puterea executiv\u0103, care propune, \u0219i \u00eentre diferitele ei institu\u021bii ale c\u0103ror \u0219efi compun CSAT, pe de o parte, \u0219i puterea legislativ\u0103 care decide, c\u0103ci \u201einformarea\u201d Parlamentului nu poate fi dec\u00e2t baza unei reac\u021bii politice finalizate printr-o hot\u0103r\u00e2re sau o lege. Voi reveni asupra acestui aspect.<\/p>\n
3. Acordul militar Rom\u00e2nia\u2013SUA din anul 2005, ratificat prin Legea nr. 268\/2006<\/p>\n
Acest acord permite: i. utilizarea unor facilit\u0103\u021bi militare din Rom\u00e2nia de c\u0103tre SUA; ii. prezen\u021ba temporar\u0103 a for\u021belor americane pe teritoriul rom\u00e2nesc; iii. reglementarea statutului acestora.<\/p>\n
Documentul se nume\u0219te \u201eAcordul dintre Rom\u00e2nia \u0219i Statele Unite privind activit\u0103\u021bile for\u021belor Statelor Unite sta\u021bionate pe teritoriul Rom\u00e2niei\u201d (2005) \u0219i prin ratificare a c\u0103p\u0103tat for\u021ba unui tratat interna\u021bional.<\/p>\n
\u00cen consecin\u021b\u0103, intrarea \u0219i sta\u021bionarea trupelor americane pe teritoriul Rom\u00e2niei presupune existen\u021ba unei cereri a administra\u021biei SUA, care trebuie mai \u00eent\u00e2i acceptat\u0103 de Guvernul rom\u00e2n, acesta remi\u021b\u00e2nd propunerea de aprobare CSAT \u00een vederea ob\u021binerii unui aviz \u0219i Pre\u0219edintelui Rom\u00e2niei, pentru fi transmis\u0103 Parlamentului, \u00een m\u0103sura \u00een care Pre\u0219edintele este de acord cu ea. \u00cen asemenea cazuri, dac\u0103 nu are drept de ini\u021biativ\u0103, Pre\u0219edintele are drept de veto, iar asta ca garant al aplic\u0103rii Constitu\u021biei, care este rezervat\u0103 cu privire la prezen\u021be militare str\u0103ine pe teritoriul \u021b\u0103rii, \u021bin\u00e2nd seama c\u0103 asemenea for\u021be pot transforma \u021bara \u00een \u021bint\u0103 a unor state ter\u021be poten\u021bial ostile, dup\u0103 cum se pot transforma din factor de siguran\u021b\u0103 interna\u021bional\u0103 \u00een factor de presiune politic\u0103 intern\u0103. Parlamentul voteaz\u0103 pentru legitimitate politic\u0103 (ex: aprobarea disloc\u0103rii unor echipamente sau trupe americane la baza Mihail Kog\u0103lniceanu).<\/p>\n
A\u0219adar, legea rom\u00e2n\u0103 permite sta\u021bionarea trupelor str\u0103ine, dar nu automat \u0219i nu prin decizia unilateral\u0103 a statului care le trimite, ci \u00een cadrul legal format din legea fundamental\u0103, legile infraconstitu\u021bionale \u0219i tratatele interna\u021bionale, cu acordul executivului \u0219i al Pre\u0219edintelui Republicii ca factor de mediere \u0219i garant al Constitu\u021biei \u0219i sub controlul democratic al Parlamentului.<\/p>\n
\u00cen cazul \u00een care solicitarea vine din partea SUA \u0219i\/ sau NATO, existen\u021ba acordurilor ratificate face ca procedura s\u0103 fie mai rapid\u0103 \u0219i mai flexibil\u0103, dar nu lipsit\u0103 de control parlamentar, a\u0219a cum cred unii.<\/p>\n
PARLAMENTUL APROB\u0102 PREZEN\u021aA TRUPELOR STR\u0102INE PE TERITORIUL ROM\u00c2NIEI, CHIAR \u0218I C\u00c2ND LEGEA PREVEDE DOAR INFORMAREA LUI<\/p>\n
Constitu\u021bia, a\u0219a cum s-a v\u0103zut, nu face distinc\u021bie dup\u0103 cum solicitarea amplas\u0103rii de trupe str\u0103ine vine din partea unui stat parte \u00eentr-un tratat de drept interna\u021bional (bilateral sau multilateral) \u00eencheiat cu Rom\u00e2nia sau \u00een lipsa unui asemenea tratat. Tratamentul diferit al acestor situa\u021bii este crea\u021bia unor legi infraconstitu\u021bionale, \u00een condi\u021biile \u00een care, \u00een mod normal, mai ales \u00een chestiuni at\u00e2t de sensibile, normele care adaug\u0103 la texul constitu\u021bional sau fac distinc\u021bii acolo unde legea fundamental\u0103 nu face, nu sunt acceptabile.<\/p>\n
La o privire mai atent\u0103, \u00eens\u0103, distinc\u021bia, bazat\u0103 exclusiv pe interpretarea literal\u0103 a legii, este doar aparent\u0103. Cei care sus\u021bin c\u0103 \u00een cazul existen\u021bei unui tratat deja \u00een vigoare, aprobarea Parlamentului nu mai este necesar\u0103, argumenteaz\u0103 \u00een sensul \u00een care Parlamentul a dat deja acordul politic \u0219i juridic atunci c\u00e2nd a ratificat tratatul. Mai concret, \u00een privin\u021ba intr\u0103rii \u0219i sta\u021bion\u0103rii trupelor NATO sau SUA, procedura parlamentar\u0103 ar fi fost deja parcurs\u0103 la ratificarea tratatelor. Dac\u0103 ar fi a\u0219a, atunci de ce se mai cere interven\u021bia Guvernului, CSAT \u0219i Pre\u0219edintelui la fiecare cerere concret\u0103? Dar mai ales, de ce se cere informarea Parlamentului?<\/p>\n
Diavolul se ascunde \u00een detalii \u0219i pentru a asigura conformitatea detaliilor fiec\u0103rei solicit\u0103ri concrete cu principiile \u0219i regulile cadrului legal general este necesar\u0103, \u00een dreptul rom\u00e2nesc \u0219i nu numai, o cercetare a fiec\u0103rei cereri care se constituie \u00een premis\u0103 minor\u0103 a unui silogism juridic av\u00e2nd tratatul ca premis\u0103 major\u0103. Concluzia acestei confrunt\u0103ri este aprobarea cererii de intrare \u0219i sta\u021bionare pe teritoriul na\u021bional rom\u00e2n, sau refuzul acesteia. Or, poate fi exclus cel care este autorul premisei majore de la verificarea conformit\u0103\u021bii, cu riscul ca executivul, sub presiuni conjuncturale, s\u0103 dea o interpretare eronat\u0103 acesteia ajung\u00e2nd astfel la o concluzie contrar\u0103 interesului na\u021bional?<\/p>\n
Ceea ce legea face nu este s\u0103 exclud\u0103 Parlamentul din procedura de aprobare, \u00een cazul cererii venite din partea alia\u021bilor, pe baza unui tratat preexistent, ci doar s\u0103 \u00eei dea un drept de op\u021biune \u00eentre a adopta aprobarea prin vot sau a se mul\u021bumi cu faptul c\u0103 a luat la cuno\u0219tin\u021b\u0103 de solu\u021bia executivului.<\/p>\n
Faptul c\u0103 \u00een dreptul pozitiv se vorbe\u0219te doar de informare, iar nu de aprobare prin vot, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103, odat\u0103 informat, Parlamentul nu are dreptul de a anula sau modifica decizia executivului. Parlamentul este reprezentantul suprem al suveranit\u0103\u021bii poporului. Informarea Parlamentului nu poate fi o procedur\u0103 obligatorie, dar f\u0103r\u0103 nici o consecin\u021b\u0103 juridic\u0103. C\u00e2nd socote\u0219te c\u0103 informarea este suficient\u0103, Parlamentul poate lua act \u0219i procedura se \u00eencheie aici. C\u00e2nd, \u00eens\u0103, nu este de acord cu decizia Guvernului confirmat\u0103 de Pre\u0219edinte, nimic nu \u00eel \u00eempiedic\u0103 s\u0103 ia m\u0103suri. Deci Parlamentul nu poate fi exclus de la procedura de aprobare, tot a\u0219a cum nici Constitu\u021bia nu poate fi modificat\u0103 prin lege.<\/p>\n
Este drept c\u0103 legea infraconstitu\u021bional\u0103, adic\u0103 dreptul pozitiv, prima facie nu prevede un vot de confirmare al Parlamentului \u00een cazul aprob\u0103rii de intrare \u0219i sta\u021bionare pentru efectivele militare \u0219i echipamentul SUA sau NATO, dar Constitu\u021bia ce spune?<\/p>\n
F\u0103r\u0103 a reglementa explicit procedura privind sta\u021bionarea trupelor str\u0103ine \u00een Rom\u00e2nia, Constitu\u021bia stabile\u0219te c\u00e2teva principii esen\u021biale \u0219i anume: i. Parlamentul este \u201eorganul reprezentativ suprem al poporului rom\u00e2n\u201d; ii. Parlamentul exercit\u0103 control asupra activit\u0103\u021bii Guvernului; iii. tratatele interna\u021bionale sunt ratificate de Parlament.<\/p>\n
Desigur, Parlamentul \u0219i-a exercitat deja controlul atunci c\u00e2nd a ratificat tratatele cu NATO sau acordurile bilaterale cu SUA \u0219i astfel a acceptat posibilitatea juridic\u0103 a prezen\u021bei trupelor lor pe teritoriul rom\u00e2nesc. Plec\u00e2nd de aici, a conchide c\u0103 legea permite ulterior o decizie executiv\u0103 pentru fiecare rota\u021bie sau dislocare concret\u0103, dar interzice Parlamentului s\u0103 se pronun\u021be aprob\u00e2nd sau dezaprob\u00e2nd pozi\u021bia executivului pe care altminteri \u00eel controleaz\u0103 cu caracter principial \u0219i deci permanent, constituie un abuz de interpretare.<\/p>\n
Unii teoreticieni sus\u021bin c\u0103 nu este necesar\u0103 aprobarea prin vot, \u00eentruc\u00e2t Parlamentul nu este lipsit de instrumente de control inclusiv atunci c\u00e2nd legea prevede doar informarea sa. Astfel, el poate:<\/p>\n
i. adopta o mo\u021biune simpl\u0103 sau de cenzur\u0103 \u00eempotriva Guvernului, de\u0219i, acesta nu a f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 propun\u0103, iar demiterea nu conduce automat la desfiin\u021barea actelor lui, \u0219i chiar \u0219i a\u0219a, retragerea post factum a propunerii nu mai poate modifica o decizie luat de o alt\u0103 institu\u021bie \u00een baza ei;<\/p>\n
ii. adopta o rezolu\u021bie politic\u0103 prin care cere retragerea trupelor str\u0103ine, cu observa\u021bia c\u0103 rezolu\u021bia nu are efecte obligatorii;<\/p>\n
iii. sesiza Curtea Constitu\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei dac\u0103 consider\u0103 c\u0103 executivul, propun\u00e2nd \u0219i acord\u00e2nd aprobarea a dep\u0103\u0219it competen\u021bele sau limitele ordinii constitu\u021bionale, de\u0219i actele administrative nu sunt, \u00een mod normal supuse controlului de constitu\u021bionalitate;<\/p>\n
iv. modifica sau abroga legisla\u021bia incident\u0103, de\u0219i asemenea modific\u0103ri nu au caracter retroactiv;<\/p>\n
v. pune \u00eentreb\u0103ri executivului sau interpela executivul, de\u0219i acestea \u00eel oblig\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i explice deciziile, mai mult dec\u00e2t s\u0103 le modifice, \u0219i oricum, formal, aprobarea a fost dat\u0103 de Pre\u0219edinte, care nu poate fi interpelat.<\/p>\n
Lipsa eficien\u021bei unor asemenea instrumente, cu privire la teme de o importan\u021b\u0103 deosebit\u0103 din perspectiva interesului na\u021bional, arat\u0103 c\u0103 legile la care ne referim sau interpretarea lor conduc la excluderea dintr-un proces decizional esen\u021bial a celui pe care Constitu\u021bia \u00eel declar\u0103 a fi chiar organul reprezentativ suprem al titularului suveranit\u0103\u021bii \u2013 Parlamentul. Acela care se poate opune direct \u0219i decisiv intr\u0103rii \u00een r\u0103zboi a Rom\u00e2niei, dar, \u00een anumite opinii, nu poate face mai pu\u021bin, respectiv s\u0103 se opun\u0103 prezen\u021bei unor for\u021be armate str\u0103ine pe teritoriul na\u021bional cu toate riscurile aferente, incluz\u00e2nd \u0219i implicarea indirect\u0103 a \u021b\u0103rii \u00een r\u0103zboi cu puteri ter\u021be. Or, qui potest majus potest minus (cel care poate mai mult, poate \u0219i mai pu\u021bin).<\/p>\n
Dup\u0103 cum, de asemenea apare absurd faptul c\u0103 se cere votul Parlamentului pentru trimiterea trupelor rom\u00e2ne \u00een str\u0103in\u0103tate, dar nu neap\u0103rat \u0219i pentru sta\u021bionarea trupelor str\u0103ine \u00een Rom\u00e2nia. Nu miroase, oare, legisla\u021bia aceasta sau, mai exact, o astfel de interpretare a reglement\u0103rilor \u00een vigoare, a act de tr\u0103dare?<\/p>\n
Limita juridic\u0103 potrivit c\u0103reia Parlamentul nu poate anula direct o decizie executiv\u0103 individual\u0103 dac\u0103 legea nu \u00eei confer\u0103 explicit aceast\u0103 competen\u021b\u0103, este de un formalism scandalos. Nu po\u021bi recunoa\u0219te c\u0103 Parlamentul poate schimba cadrul legal sau sanc\u021biona politic executivul, dar f\u0103r\u0103 nici un efect asupra prezen\u021bei unor armate str\u0103ine pe teritoriul na\u021bional. O asemenea interpretare confer\u0103 acestor armate profilul unor for\u021be de ocupa\u021bie. C\u0103ci dac\u0103 legislativul, \u00een baza mandatului \u00eencredin\u021bat de popor nu poate interzice intrarea unor for\u021be armate str\u0103ine \u00een Rom\u00e2nia, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 el nu poate nici impune plecarea lor.<\/p>\n
MODELE CONSTITU\u021aIONALE \u0218I INTERPRET\u0102RI ANTI CONSTITU\u021aIONALE<\/p>\n
De ce Rom\u00e2nia este unul dintre pu\u021binele state NATO \u00een care unii (constitu\u021bionali\u0219ti?!) insist\u0103 c\u0103 Parlamentul nu trebuie s\u0103 aprobe explicit fiecare desf\u0103\u0219urare de trupe aliate, \u00een timp ce alte state (de exemplu Germania) au reguli stricte implic\u00e2nd legislativul \u00een asemenea decizii.<\/p>\n
Explica\u021bia \u021bine de modelul constitu\u021bional ales pentru politica de ap\u0103rare \u0219i de modul \u00een care statele NATO distribuie competen\u021bele \u00eentre executiv \u0219i legislativ. Rom\u00e2nia ar fi adoptat, chipurile, modelul unui executiv av\u00e2nd plenitudinea deciziei \u00een domeniul securit\u0103\u021bii, pe c\u00e2nd alia\u021bii s\u0103i au sisteme de control parlamentar direct asupra utiliz\u0103rii for\u021bei armate.<\/p>\n
Cu alte cuvinte, potrivit modelului constitu\u021bional rom\u00e2nesc executivul ar conduce politica de ap\u0103rare; \u00een executiv fiind inclus, din \u201egoana calului\u201d \u0219i Pre\u0219edintele Republicii, care altminteri ar trebui s\u0103 medieze \u00eentre legislativ \u0219i executiv. E nevoie s\u0103 fii un mare specialist \u00een drept constitu\u021bional rom\u00e2n pentru a explica felul \u00een care partea \u00eentr-o disput\u0103 poate \u0219i media \u00een solu\u021bionarea acesteia (sic!).<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Argumentele unei astfel de concluzii ar fi acelea c\u0103, potrivit Constitu\u021biei: i. Pre\u0219edintele este comandantul for\u021belor armate, de\u0219i nu are nici un instrument executiv la dispozi\u021bie; ii. Pre\u0219edintele \u0219i Guvernul \u201econduc politica de ap\u0103rare\u201d, de\u0219i nic\u0103ieri legea fundamental\u0103 nu afirm\u0103 aceast\u0103 competen\u021b\u0103 de sistem \u00een mandatul preziden\u021bial, atribu\u021biile pre\u0219edintelui fiind doar punctuale, \u00een situa\u021bii excep\u021bionale \u0219i sub control parlamentar; iii. CSAT coordoneaz\u0103 securitatea na\u021bional\u0103, ceea ce este exagerat, \u00eentruc\u00e2t securitatea na\u021bional\u0103 face parte din atribu\u021biile guvernului, care, potrivit legii fundamentale este singurul abilitat s\u0103 conceap\u0103 \u0219i aplice politica intern\u0103 \u0219i extern\u0103 a statului, potrivit programului s\u0103u aprobat de parlament \u0219i sub controlul exclusiv al parlamentului.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Pre\u0219edintele nu r\u0103spunde cu caracter general \u00een fa\u021ba parlamentului pentru politica de ap\u0103rare \u0219i de securitate, tocmai pentru c\u0103 nu are atribui\u021bii sistemice \u00een materie.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
C\u00e2t prive\u0219te CSAT acesta nu este un organ executiv ierarhic. El nu poate emite ordine militare operative; nu conduce ministere; nu poate modifica legea; nu poate substitui Guvernul. Implementarea hot\u0103r\u00e2rilor sale revine institu\u021biilor competente \u2013 Guvern, ministere, alte autorit\u0103\u021bi administrative \u2013 \u0219i ele nu pot fi dec\u00e2t obligatorii pentru cei care le-au luat, \u00eentruc\u00e2t chiar institu\u021biile lor trebuie s\u0103 le aplice \u0219i ele privesc coordonarea muncii acelor institu\u021bii \u00eentre ele, care nu poate fi transpus\u0103 \u00een via\u021b\u0103 dec\u00e2t unitar.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
De fapt, CSAT nu adopt\u0103 decizii, ci ajut\u0103 institu\u021biile care concur\u0103 la ap\u0103rarea \u021b\u0103rii \u0219i care nu au un \u0219ef executiv comun s\u0103 \u00ee\u0219i armonizeze politicile. \u00cen acest sens poate aviza sau propune, dar nu dispune. Pre\u0219edintele prezideaz\u0103 \u0219edin\u021bele acestei adun\u0103ri a reprezentan\u021bilor mai multor institu\u021bii ale executivului, toate supuse controlului parlamentar, dar nu poate da ordine obligatorii nim\u0103nui. CSAT este conceput ca organ de coordonare strategic\u0103, nu ca autoritate executiv\u0103 ierarhic\u0103 asupra ministerelor \u0219i al celorlalte institu\u021bii al c\u0103ror \u0219efi \u00eel compun.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Orice act normativ infraconstitu\u021bional care ar atribui Pre\u0219edintelui puteri incompatibile cu rolul s\u0103u general definit de Constitu\u021bie sau ar limita competen\u021ba general\u0103 a Parlamentului \u0219i ar relativiza suprema\u021bia sa cu privire la controlul politic al institu\u021biilor statului, ar fi, evident, nu doar neconstitu\u021bional, ci \u0219i anticonstitu\u021bional.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Din p\u0103cate, de la adoptarea Constitu\u021biei din 1991, aproape toate guvernele, \u00een succesiunea lor, au promovat o legisla\u021bie menit\u0103 a limita rolul Parlamentului \u00een favoarea extinderii puterilor Pre\u0219edintelui \u0219i a transforma republica parlamentar\u0103 conceput\u0103 de legiuitorul constituant \u00een republic\u0103 preziden\u021bial\u0103. Astfel, \u00een numele eficien\u021bei decizionale a fost sacrificat\u0103 democra\u021bia constitu\u021bional\u0103 rom\u00e2n\u0103, pentru a se constata \u00een final c\u0103, la pachet, a fost anihilat\u0103 \u0219i suveranitatea statului rom\u00e2n. C\u00e2nd gardianul principal al suveranit\u0103\u021bii, Parlamentul, legifereaz\u0103 f\u0103r\u0103 a putea cenzura actele unui Pre\u0219edinte care guverneaz\u0103 \u00een loc s\u0103 prezideze, uzurp\u00e2nd rolul constitu\u021bional al puterii executive, regimul politic devine un haos \u00een care toate abuzurile sunt permise, iar na\u021biunea moare.<\/p>\n
Spre deosebire de Rom\u00e2nia, Germania este celebr\u0103 pentru controlul parlamentar strict asupra armatei. Dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial, constitu\u021bia german\u0103 a creat conceptul de \u201eParlamentsarmee\u201d (armata parlamentului). Astfel, Bundestagul trebuie s\u0103 aprobe orice opera\u021biuni militare, ferind \u021bara de militarizarea executivului, respectiv a regimului politic general.<\/p>\n
Rom\u00e2nia ar fi ales, sus\u021bin unii, un model mai apropiat de SUA (republic\u0103 preziden\u021bial\u0103) sau Fran\u021ba (republic\u0103 semipreziden\u021bial\u0103); ceea ce este un fals. Adev\u0103rat, \u00eens\u0103, este c\u0103 \u00een practic\u0103 alunecarea abuziv\u0103 \u0219i lipsit\u0103 de garan\u021biile constitu\u021bionale adoptate de acele \u021b\u0103ri, spre regimuri \u00een care executivul are (cvasi)monopolul politicii de securitate \u0219i ap\u0103rare, conduce Rom\u00e2nia nu spre proiectarea unei puteri superioare \u00een rela\u021biile externe, ci spre militarizarea rela\u021biilor interne, spre limitarea libert\u0103\u021bilor personale \u0219i spre un regim poli\u021bienesc care vulnerabilizeaz\u0103 statul, \u00een cele din urm\u0103, \u00een fa\u021ba amenin\u021b\u0103rii adversarilor s\u0103i strategici.<\/p>\n
Acestor considera\u021bii juridice li se adaug\u0103 o observa\u021bie esen\u021bial\u0103: cu c\u00e2t rolul legislativului este mai limitat \u00een domeniul politicii curente de ap\u0103rare \u0219i securitate, cu at\u00e2t statele care au f\u0103cut-o au generat sau au fost implicate \u00een conflicte militare externe care au tulburat at\u00e2t pacea lumii c\u00e2t \u0219i lini\u0219tea lor intern\u0103.<\/p>\n
DE CE S-A F\u0102CUT APEL LA PARLAMENT \u0218I CE A APROBAT PARLAMENTUL?<\/p>\n
Dac\u0103 este adev\u0103rat c\u0103 Parlamentul nu trebuie s\u0103 aprobe sta\u021bionarea trupelor aliate (NATO, SUA etc.) \u00een Rom\u00e2nia, de ce s-a procedat, \u00een cazul solicit\u0103rii administra\u021biei americane, la mai mult dec\u00e2t la informarea Parlamentului; respectiv la un vot parlamentar?! Unii zic c\u0103 din gre\u0219eal\u0103 sau din necunoa\u0219terea legii. Al\u021bii c\u0103 din la\u0219itate, guvernul, CSAT \u0219i pre\u0219edintele, \u00een ordinea intr\u0103rii \u00een scen\u0103, nedorind s\u0103 \u00ee\u0219i asume r\u0103spunderile aferente exercit\u0103rii atribu\u021biilor lor constitu\u021bionale. Mai exist\u0103 \u0219i teza potrivit c\u0103reia votul parlamentar a fost unul simbolic dat ca supliment de legitimare politic\u0103 a deciziei luate de executiv. Toate aceste specula\u021bii sunt derizorii. Nu a\u0219a se ra\u021bioneaz\u0103 \u0219i se procedeaz\u0103 la asemenea nivele.<\/p>\n
Cum at\u00e2t solicitarea SUA c\u00e2t \u0219i con\u021binutul aprob\u0103rii asupra c\u0103reia Pre\u0219edintele ilegitim Nicu\u0219or Dan a informat legislativul r\u0103m\u00e2n secrete, inclusiv pentru parlamentarii chema\u021bi s\u0103 voteze (un alt abuz \u0219i o alt\u0103 \u00eenc\u0103lcare a normelor constitu\u021bionale \u0219i a principiilor democratice, pe care m\u0103 limitez doar a-l men\u021biona), nu putem dec\u00e2t conchide c\u0103 inclusiv potrivit celei mai restrictive interpret\u0103ri a competen\u021belor parlamentare, situa\u021bia de fapt reclama aprobarea Parlamentului, cea a Pre\u0219edintelui fiind insuficient\u0103.<\/p>\n
\u00cen situa\u021bii extreme, sta\u021bionarea masiv\u0103 de trupe str\u0103ine pe teritoriul na\u021bional ar putea avea implica\u021bii de suveranitate comparabile cu folosirea armatei rom\u00e2ne \u00een afara acestui teritoriu, ceea ce atrage activarea Parlamentului.<\/p>\n
Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci c\u00e2nd intrarea for\u021belor armate str\u0103ine pe teritoriul Rom\u00e2niei are ca scop purtarea unui r\u0103zboi (de ap\u0103rare sau nu) cu state ter\u021be; r\u0103zboi \u00een care Rom\u00e2nia nu este parte, dar care, prin efectul declan\u0219\u0103rii opera\u021biunilor militare de pe teritoriul s\u0103u, ar putea-o transforma \u00een parte? Nici atunci Parlamentul nu trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i dea acordul?<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Aceste \u00eentreb\u0103ri ating un punct esen\u021bial de drept constitu\u021bional \u0219i de drept interna\u021bional: folosirea teritoriului unui stat pentru opera\u021biuni militare poate antrena implicarea acelui stat \u00een conflict, chiar dac\u0103 acesta nu a decis formal s\u0103 participe. Din acest motiv, problema nu poate fi tratat\u0103 doar prin referire la legea 291\/2007, ci trebuie analizat\u0103 \u00een raport cu Constitu\u021bia \u0219i dreptul interna\u021bional al conflictelor armate.<\/p>\n
Potrivit cu Constitu\u021bia Rom\u00e2niei, Parlamentul are un rol esen\u021bial atunci c\u00e2nd Rom\u00e2nia intr\u0103 \u00eentr-o situa\u021bie de r\u0103zboi, participarea la r\u0103zboi neput\u00e2nd fi decis\u0103 exclusiv de executiv. Parlamentul este singurul care declar\u0103 starea de r\u0103zboi, Pre\u0219edintele put\u00e2nd lua doar m\u0103suri urgente, care imediat trebuie supuse aprob\u0103rii Parlamentului.<\/p>\n
\u00cen dreptul interna\u021bional public, dac\u0103 un stat permite utilizarea teritoriului s\u0103u pentru opera\u021biuni militare \u00eempotriva altui stat, el poate fi considerat parte la conflict. Acest lucru este recunoscut \u00een doctrin\u0103 \u0219i \u00een practica dreptului conflictelor armate.<\/p>\n
Dac\u0103 de pe teritoriul Rom\u00e2niei s-ar desf\u0103\u0219ura opera\u021biuni de sprijin al unui r\u0103zboi \u00eempotriva unui stat ter\u021b, Rom\u00e2nia devine parte la conflict iar aprobarea intr\u0103rii \u0219i sta\u021bion\u0103rii pe teritoriul na\u021bional a unor for\u021be implicate \u00een acele opera\u021biuni (fie ele cu caracter ofensiv sau defensiv) ar avea efecte comparabile cu intrarea \u00eentr-un r\u0103zboi. \u00centr-o asemenea situa\u021bie este necesar\u0103 implicarea Parlamentului, deoarece ar exista o schimbare major\u0103 a statutului interna\u021bional al Rom\u00e2niei.<\/p>\n
Iat\u0103 principala ra\u021biune pentru care administra\u021bia preziden\u021bial\u0103, altminteri totdeauna gata s\u0103 dea puterilor Pre\u0219edintelui interpret\u0103ri extensive, a considerat c\u0103 acum trebuie mers la Parlament nu cu o simpl\u0103 informare, ci cu o cerere de vot care s\u0103 autorizeze practic intrarea Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi.<\/p>\n
Legea nr. 291\/2007 nu a fost conceput\u0103 pentru situa\u021bia \u00een care Rom\u00e2nia devine platform\u0103 de opera\u021biuni militare \u00eentr-un r\u0103zboi \u00een care nu este parte. \u00centr-un asemenea scenariu, interpretarea legii trebuie f\u0103cut\u0103 \u00een lumina Constitu\u021biei, ceea ce ar declan\u0219a, pe baza propunerii CSAT referitoare la salvgardarea siguran\u021bei na\u021bionale, convocarea Parlamentului \u00een vederea adopt\u0103rii unor m\u0103suri privind gestionarea st\u0103rii de r\u0103zboi.<\/p>\n
Teoretic, Legea 291\/2007 permite executivului s\u0103 aprobe intrarea trupelor str\u0103ine \u00een baza tratatelor, dar dac\u0103 folosirea teritoriului Rom\u00e2niei ar conduce la implicarea efectiv\u0103 \u00eentr-un conflict interna\u021bional, atunci problema devine una constitu\u021bional\u0103, iar Parlamentul ar trebui implicat, deoarece numai el poate legitima intrarea \u021b\u0103rii \u00eentr-o situa\u021bie de r\u0103zboi.<\/p>\n
Simpla utilizare a bazelor militare din Rom\u00e2nia pentru lovituri \u00eentr-un r\u0103zboi purtat cu un stat ter\u021b ar putea fi considerat\u0103, din punct de vedere juridic, intrarea Rom\u00e2niei \u00een conflict, chiar f\u0103r\u0103 o declara\u021bie formal\u0103 de r\u0103zboi. A\u0219a ne spune dreptul interna\u021bional contemporan.<\/p>\n
\u00cen fuga lor de r\u0103spundere, actualii conduc\u0103tori nelegitimi ai Rom\u00e2niei, profit\u00e2nd de lipsa coloanei vertebrale a celor care compun legislativul rom\u00e2n, au cerut Parlamentului un cec \u00een alb, f\u0103r\u0103 s\u0103 explice transparent ce se va pl\u0103ti cu acesta \u0219i \u00een ce cuantum. Este singura concluzie care se poate trage din ciudata cerere ca legislativul s\u0103 voteze autorizarea unei cereri care nu se \u0219tie de unde vine, nu se \u0219tie ce acoperire legal\u0103 \/ constitu\u021bional\u0103 are \u00een \u021bara de origine \u0219i nu se \u0219tie c\u00e2t, cum \u0219i p\u00e2n\u0103 unde va implica Rom\u00e2nia \u00een alt r\u0103zboi care nu este al ei.<\/p>\n
\u00cen condi\u021biile \u00een care celelalte state membre NATO au refuzat s\u0103 se angajeze, prin punerea la dispozi\u021bie a teritoriului lor, \u00een acest r\u0103zboi av\u00e2nd perspectiva aproape cert\u0103 ca aceia care l-au declan\u0219at s\u0103 sufere o \u00eenfr\u00e2ngere strategic\u0103 at\u00e2t \u00een Orientul Mijlociu, c\u00e2t \u0219i pe frontul domestic al luptei cu oculta globalist\u0103 soro\u0219ist\u0103, Rom\u00e2nia, deja implicat\u0103 \u00een r\u0103zboiul cu Rusia, devine complice at\u00e2t la r\u0103zboiul de agresiune cu Iranul, c\u00e2t \u0219i la \u00eenc\u0103lcarea Constitu\u021biei SUA (Congresul american nu \u0219i-a dat acordul pentru declan\u0219area lui), afect\u00e2nd deopotriv\u0103 suveranitatea iranian\u0103 \u0219i cea american\u0103, pe costul suveranit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Autor: Adrian Severin<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n
[analyse_source url=”https:\/\/solidnews.ro\/teze-si-antiteze-privind-aprobarea-si-consecintele-stationarii-de-trupe-straine-pe-teritoriul-romaniei\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/solidnews.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/Adrian-Severin-1.jpg”] Trebuie s\u0103 aprobe Parlamentul sta\u021bionarea de trupe str\u0103ine pe teritoriul Rom\u00e2niei? Dac\u0103 da, \u00een ce condi\u021bii? Dac\u0103 nu, \u00een ce situa\u021bii? P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 ce a aprobat Parlamentul Rom\u00e2niei c\u00e2nd a votat o informare a ocupantului actual al func\u021biei de Pre\u0219edinte al Rom\u00e2niei referitoare la o cerere a cuiva din SUA de […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,97],"class_list":["post-1830952","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-solidnews-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1830952","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1830952"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1830952\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1830952"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1830952"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1830952"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}