\n
Joi, 12 martie, Guvernul a adoptat proiectul de buget pentru 2026, care prevede venituri totale la bugetul general consolidat de 736,5 miliarde de lei. Bugetul este construit pe principii de responsabilitate fiscal\u0103, echilibru \u0219i dezvoltare economic\u0103 sustenabil\u0103. Bugetul pe 2026 este orientat c\u0103tre mediul de afaceri \u0219i relansare economic\u0103 \u0219i este fundamentat pe un nivel record al investi\u021biilor publice \u0219i pe o utilizare extins\u0103 a fondurilor europene, av\u00e2nd ca obiectiv consolidarea cre\u0219terii economice \u0219i sus\u021binerea comunit\u0103\u021bilor locale. Pachetul con\u021bine: proiectul de lege a bugetului de stat pe anul 2026, precum \u0219i raportul privind situa\u021bia macroeconomic\u0103 pe anul 2026 \u0219i proiec\u021bia acesteia pe anii 2027-2029; proiectul de lege a bugetului asigur\u0103rilor sociale de stat pe anul 2026, etc. \u201eBugetul pentru 2026 este un buget al responsabilit\u0103\u021bii \u0219i al dezvolt\u0103rii \u0219i reflect\u0103 angajamentul Guvernului pentru men\u021binerea echilibrului \u00eentre consolidarea fiscal\u0103 \u0219i sus\u021binerea investi\u021biilor, astfel \u00eenc\u00e2t ajustarea deficitului bugetar s\u0103 se realizeze gradual, f\u0103r\u0103 a afecta poten\u021bialul de cre\u0219tere al economiei. Prin acest buget urm\u0103rim utilizarea responsabil\u0103 a banilor publici \u0219i continuarea proiectelor care contribuie la modernizarea economiei \u0219i la cre\u0219terea calit\u0103\u021bii vie\u021bii rom\u00e2nilor. Direc\u021bionarea resurselor c\u0103tre proiecte care genereaz\u0103 cre\u0219tere economic\u0103, consolidarea disciplinei financiare \u0219i cre\u0219terea transparen\u021bei \u00een gestionarea banilor publici vor asigura men\u021binerea unei politici fiscale responsabile \u0219i predictibile, \u00een concordan\u021b\u0103 cu angajamentele asumate la nivel european \u0219i cu obiectivul de reducere gradual\u0103 a deficitului bugetar\u201d, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finan\u021belor. Pentru anul 2026, deficitul bugetar este estimat la 6,2% din PIB, respectiv 127,7 miliarde de lei, fiind proiectat s\u0103 scad\u0103 la 5,1% din PIB \u00een 2027.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Produsul Intern Brut este estimat la 2.045 miliarde de lei \u00een 2026<\/strong><\/p>\nConform proiectului de buget, Produsul Intern Brut este estimat la 2.045 miliarde de lei \u00een 2026, respectiv la 2.182 miliarde de lei \u00een 2027. Veniturile totale ale bugetului cresc de la 34,7% la 36% din PIB, reflect\u00e2nd at\u00e2t m\u0103surile de consolidare fiscal\u0103, c\u00e2t \u0219i o \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a colect\u0103rii. Din acest total, 31,1% din PIB reprezint\u0103 venituri curente \u2013 venituri fiscale, contribu\u021bii \u0219i alte venituri ale statului. Astfel, veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la aproximativ 736,5 miliarde de lei \u00een 2026, \u00een timp ce veniturile curente se ridic\u0103 la 636,3 miliarde de lei. Construc\u021bia bugetar\u0103 are la baz\u0103 venituri stabilizate \u0219i eficientizarea activit\u0103\u021bii administra\u021biei fiscale. \u00cen ansamblu, bugetul este construit astfel \u00eenc\u00e2t resursele suplimentare s\u0103 fie orientate prioritar c\u0103tre investi\u021bii \u0219i absorb\u021bia fondurilor europene, \u00een paralel cu continuarea consolid\u0103rii fiscal-bugetare. De\u0219i, pe fondul \u00eemprumuturilor acumulate \u00een anii anteriori, dob\u00e2nzile cresc cu aproximativ 0,4% din PIB, de la 50,5 miliarde de lei la 60,8 miliarde de lei, bugetul proiecteaz\u0103 \u00een condi\u021biile reducerii deficitului absorb\u021bia unor cheltuieli cu investi\u021biile care se ridic\u0103 peste nivelul anului 2025, cu un nivel record de peste 160 miliarde de lei, cu prec\u0103dere cele din fonduri europene. Se va acorda sprijin pentru sectoare sociale \u0219i programe prioritare. Bugetul pe 2026 include aloc\u0103ri importante pentru programe sociale \u0219i educa\u021bionale, precum: 1,7 miliarde de lei pentru sprijinirea v\u00e2rstnicilor prin acordarea de sprijin financiar (pachetul de solidaritate); 1,53 miliarde de lei pentru programul \u201eMas\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103\u201d \u00een \u0219coli; 15,48 miliarde de lei pentru finan\u021barea serviciilor sociale pentru copii \u0219i persoane cu dizabilit\u0103\u021bi, inclusiv pentru finan\u021barea drepturilor asisten\u021bilor personali ai persoanelor cu handicap grav \u0219i a indemniza\u021biilor lunare; sprijin pentru infrastructura de drumuri jude\u021bene \u0219i comunale; programe pentru protec\u021bia mediului \u0219i dezvoltarea comunit\u0103\u021bilor locale. Totodat\u0103, \u00een 2026 sunt prev\u0103zute fonduri pentru compensarea costurilor la energie, \u00een cazul \u00een care mecanismele existente nu acoper\u0103 cererile de decontare. \u00cen acest sens, 1,75 miliarde de lei sunt alocate Ministerului Muncii, iar 2 miliarde de lei Ministerului Energiei.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Sprijin pentru mediul de afaceri \u0219i investi\u021bii private<\/strong><\/p>\nBugetul este orientat ferm c\u0103tre mediul de afaceri \u0219i relansare economic\u0103, at\u00e2t prin sumele din investi\u021bii care ajung \u00een economie, c\u00e2t \u0219i prin stimularea investi\u021biilor productive, deductibilit\u0103\u021bi pentru profitul reinvestit \u0219i mecanisme moderne de finan\u021bare prin capital de stat \u0219i credite fiscale dedicate industriei, exploat\u0103rii resurselor, inov\u0103rii \u0219i re\u00eentoarcerii capitalului uman din afara \u021b\u0103rii \u00een Rom\u00e2nia. Bugetul pe 2026 sus\u021bine cre\u0219terea economic\u0103 pe termen lung, \u00eentr-un context european \u0219i interna\u021bional marcat de incertitudini, printr-un mix de investi\u021bii publice ridicate, consolidare fiscal\u0103 gradual\u0103 \u0219i m\u0103suri de sprijin pentru mediul de afaceri. Este un buget realist, construit f\u0103r\u0103 presiune fiscal\u0103 suplimentar\u0103 \u00een 2026, pe baza veniturilor stabilizate \u00een urma corec\u021biilor din a doua jum\u0103tate din 2025, inclusiv eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) \u0219i ajust\u0103rile privind regimul micro\u00eentreprinderilor, care asigur\u0103 predictibilitate \u0219i o baz\u0103 solid\u0103 de venituri. Proiectul de buget include, \u00een mod distinct, creditele de angajament necesare pentru lansarea schemelor de ajutor de stat prev\u0103zute \u00een cadrul pachetului de relansare economic\u0103, precum \u0219i pentru stimularea investi\u021biilor private prin m\u0103surile fiscale adoptate recent de Guvern \u00een cadrul aceluia\u0219i pachet. Este pentru prima dat\u0103 c\u00e2nd Rom\u00e2nia are programe coerente de atragere de investi\u021bii, care \u00eembin\u0103 facilit\u0103\u021bi fiscale pentru mediul de business, scheme de ajutor de stat pentru stimularea investi\u021biilor, bonifica\u021bii pentru plata obliga\u021biilor fiscale \u0219i m\u0103suri de stimulare a pie\u021bei de capital.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\nResurse semnificative pentru comunit\u0103\u021bile locale<\/strong><\/p>\nBugetul pe 2026 aloc\u0103 cel mai ridicat nivel de p\u00e2n\u0103 acum al resurselor pentru dezvoltarea comunit\u0103\u021bilor \u0219i autorit\u0103\u021bilor publice locale \u2013 86,4 miliarde de lei fa\u021b\u0103 de 79 de miliarde de lei \u00een 2025 (plus de 7,4 miliarde de lei), aproximativ 2\/3 din fondurile europene fiind direc\u021bionate c\u0103tre proiecte locale \u0219i regionale, asigur\u00e2nd astfel cofinan\u021b\u0103rile necesare \u0219i continuitatea investi\u021biilor \u00een teritoriu. Din TVA, sunt alocate 27,7 miliarde de lei pentru finan\u021barea bugetelor locale, dintre care: 4,5 miliarde de lei pentru bugetele locale ale jude\u021belor; 17,6 miliarde de lei pentru bugetele locale ale comunelor, ora\u0219elor, municipiilor \u0219i sectoarelor municipiului Bucure\u0219ti; 880 milioane de lei pentru drumuri jude\u021bene \u0219i comunale; 3,8 miliarde lei pentru echilibrarea bugetelor locale; 915,6 milioane de lei pentru finan\u021barea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului privat \u0219i confesional acreditat f\u0103r\u0103 taxe. Distribuirea impozitului pe venit c\u0103tre autorit\u0103\u021bile locale se realizeaz\u0103 pe baza unor cote stabilite prin lege: 15% pentru jude\u021be, 63% pentru municipii, ora\u0219e \u0219i comune, 14% pentru fondul na\u021bional de echilibrare, 6% la dispozi\u021bia consiliilor jude\u021bene, iar 2% pentru institu\u021bii culturale precum teatrele, operele \u0219i filarmonicile. Mecanismele de echilibrare se bazeaz\u0103 pe cote clare, praguri per locuitor \u0219i re\u021bineri diferen\u021biate, asigur\u00e2nd un management financiar bazat pe date \u0219i modele obiective. Proiectul de buget pentru 2026 corecteaz\u0103 modul de finan\u021bare al Municipiului Bucure\u0219ti. \u00cen ultimii ani, resursele Capitalei din impozitul pe venit au sc\u0103zut din cauza modific\u0103rilor legislative ale bazei de impozitare \u0219i a contribu\u021biei la mecanismul na\u021bional de echilibrare a bugetelor locale. Pentru 2026 proiectul de buget propune o formul\u0103 mai echitabil\u0103 \u0219i mai predictibil\u0103 de finan\u021bare a Capitalei. Astfel, se propune crearea unui fond la dispozi\u021bia Consiliului General al municipiului Bucure\u0219ti, destinat finan\u021b\u0103rii serviciilor publice generale de la nivelul municipiului Bucure\u0219ti, pentru asigurarea cofinan\u0163\u0103rii proiectelor de infrastructur\u0103 \u015fi pentru sus\u0163inerea programelor de dezvoltare local\u0103.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\nVeniturile totale ale bugetului general consolidat cresc la 36% din PIB<\/strong><\/p>\nConform proiectului de buget, veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt proiectate la 736,5 miliarde lei, reprezent\u00e2nd 36,0% din PIB, veniturile curente reprezent\u00e2nd 636,3 miliarde lei (31,1% din PIB). Diferen\u021ba dintre veniturile totale ale bugetului general consolidat \u0219i veniturile curente, de aproximativ 100 miliarde de lei, reflect\u0103 contribu\u021bia semnificativ\u0103 a fondurilor europene \u0219i a altor venituri de capital \u00een anul 2026. Acest nivel ridicat al resurselor provenite din finan\u021b\u0103ri europene eviden\u021biaz\u0103 rolul esen\u021bial al acestora \u00een sus\u021binerea investi\u021biilor publice \u0219i \u00een stimularea cre\u0219terii economice \u00een cadrul proiectului de buget. Veniturile fiscale sunt estimate s\u0103 creasc\u0103 de la 16,9% din PIB \u00een anul 2025 la aproximativ 17,5% din PIB \u00een anul 2026, respectiv de la 323 miliarde lei la 357,6 miliarde lei. \u00cen acela\u0219i timp, contribu\u021biile de asigur\u0103ri sociale \u00eenregistreaz\u0103 o cre\u0219tere de la 10,9% din PIB la 11,1% din PIB, de la 208,0 miliarde lei la 226,4 miliarde lei. Aceast\u0103 evolu\u021bie reflect\u0103 efectele m\u0103surilor adoptate de Guvern \u00een cursul anului trecut pentru implementarea angajamentelor asumate prin reforma fiscal\u0103 prev\u0103zut\u0103 \u00een PNRR, precum \u0219i pentru a r\u0103spunde evalu\u0103rilor Comisiei Europene privind necesitatea ajust\u0103rii fiscal-bugetare. Structura veniturilor bugetare eviden\u021biaz\u0103, totodat\u0103, stabilizarea bazei de impozitare, eliminarea unor distorsiuni fiscale \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea colect\u0103rii prin m\u0103surile de modernizare implementate la nivelul ANAF, inclusiv digitalizarea administra\u021biei fiscale \u0219i utilizarea instrumentelor de management bazate pe date. \u00cen acela\u0219i timp, proiectul de buget integreaz\u0103 \u00een mod coerent fluxurile financiare provenite din fonduri europene \u0219i PNRR, asigur\u00e2nd flexibilitatea necesar\u0103 \u00een func\u021bie de ritmul ramburs\u0103rilor \u0219i al implement\u0103rii proiectelor.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\n\u00cen acest an, cheltuieli \u0219i disciplin\u0103 fiscal-bugetar\u0103<\/strong><\/p>\nCheltuielile totale ale bugetului general consolidat cresc cu aproximativ 55,5 miliarde de lei, de la 808,7 miliarde de lei, la 864,3 miliarde de lei, cre\u0219terea fiind determinat\u0103 \u00een principal de investi\u021bii, fonduri europene \u0219i costurile finan\u021b\u0103rii datoriei publice generat\u0103 de deficitele bugetare aferente ultimilor ani, nu de cre\u0219terea cheltuielilor de func\u021bionare ale statului. Cheltuielile cu dob\u00e2nzile sunt estimate s\u0103 creasc\u0103 \u00een anul 2026 cu aproximativ 10,3 miliarde lei, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei. Evolu\u021bia reflect\u0103 at\u00e2t costurile finan\u021b\u0103rii deficitului bugetar acumulat \u00een anii anteriori, c\u00e2t \u0219i men\u021binerea unui nivel \u00eenc\u0103 ridicat al ratelor de dob\u00e2nd\u0103 pe pie\u021bele financiare. \u00cen aceste condi\u021bii, cheltuielile cu dob\u00e2nzile ajung la o pondere de aproximativ 3% din PIB, \u00een contextul \u00een care bugetul pentru anul 2026 este construit pe o \u021bint\u0103 de deficit bugetar de 6,2% din PIB. Bugetul pentru anul 2026 este construit \u00een concordan\u021b\u0103 cu angajamentele asumate de Rom\u00e2nia \u00een cadrul Planului Fiscal-Bugetar Structural pe Termen Mediu, care prevede, \u00een principal, reducerea gradual\u0103 a cheltuielilor de func\u021bionare ale statului \u0219i consolidarea disciplinei fiscal-bugetare. \u00cen acest sens, cheltuielile de personal se reduc ca pondere \u00een PIB de la 8,8% la 8,2%, pe fondul m\u0103surilor adoptate de Guvern \u00een sectorul administra\u021biei publice, orientate spre eficientizarea aparatului public \u0219i temperarea ritmului de cre\u0219tere al cheltuielilor curente. \u00cen acela\u0219i timp, cheltuielile de asisten\u021b\u0103 social\u0103 se men\u021bin, \u00een termeni nominali, la aproximativ 250 de miliarde de lei. Ca pondere \u00een PIB, acestea scad de la 13,1% \u00een anul 2025 la 12,2% \u00een proiectul de buget pentru 2026, evolu\u021bie determinat\u0103 \u00een principal de cre\u0219terea estimat\u0103 a economiei. Cheltuielile cu bunuri \u0219i servicii se men\u021bin la un nivel de aproximativ 5,2% din PIB, \u00een condi\u021biile unui nivel \u00eenc\u0103 ridicat al infla\u021biei. Stabilizarea acestor cheltuieli reflect\u0103 efortul Guvernului de a limita cre\u0219terea cheltuielilor curente \u0219i de a utiliza mai eficient resursele publice. Pentru men\u021binerea disciplinei fiscal-bugetare, bugetul stabile\u0219te \u0219i o serie de plafoane importante pentru principalele categorii de cheltuieli, inclusiv pentru cheltuielile de personal, cheltuielile de asisten\u021b\u0103 social\u0103 \u0219i datoria public\u0103, aceasta din urm\u0103 fiind plafonat\u0103 la 62,5% din PIB la sf\u00e2r\u0219itul anului 2026. Totodat\u0103, proiectul de buget introduce mecanisme suplimentare de monitorizare \u0219i transparen\u021b\u0103, inclusiv termene clare pentru raportarea execu\u021biei bugetare \u0219i aplicarea unor standarde de cost menite s\u0103 asigure o utilizare mai eficient\u0103 \u0219i mai responsabil\u0103 a resurselor publice.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\nInvesti\u021bii publice de peste 163,8 miliarde de lei \u00een 2026<\/strong><\/p>\n\u00a0<\/strong>Bugetul pentru 2026 pune investi\u021biile \u00een centrul politicii economice. Volumul total al investi\u021biilor ajunge la aproximativ 163,8 miliarde lei, cu aproape 25,6 miliarde lei mai mult dec\u00e2t \u00een 2025, ceea ce ridic\u0103 ponderea acestora la peste 8% din PIB, fa\u021b\u0103 de 7,2% \u00een anul precedent. Cea mai mare parte a acestor investi\u021bii este sus\u021binut\u0103 din fonduri europene, care dep\u0103\u0219esc 110 miliarde lei, adic\u0103 aproximativ dou\u0103 treimi din total. Bugetul alocat fondurilor europene cre\u0219te cu peste 40% fa\u021b\u0103 de anul trecut (78 miliarde lei), prin integrarea finan\u021b\u0103rilor din politica de coeziune, Planul Na\u021bional de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103 \u0219i instrumentul SAFE pentru consolidarea capacit\u0103\u021bilor de ap\u0103rare. Din aceast\u0103 sum\u0103, aproximativ 6 miliarde lei reprezint\u0103 avansuri pentru proiectele finan\u021bate prin SAFE, prin care Rom\u00e2nia poate beneficia p\u00e2n\u0103 \u00een 2030 de aproximativ 16,2 miliarde euro. Fondurile vor sus\u021bine at\u00e2t programe de \u00eenzestrare militar\u0103, c\u00e2t \u0219i dezvoltarea infrastructurii militare cu utilizare dual\u0103, inclusiv proiecte strategice de infrastructur\u0103 de transport \u00een zona de est a Rom\u00e2niei, precum Pa\u0219cani-Siret \u0219i T\u00e2rgu Neam\u021b-Ungheni. PNRR r\u0103m\u00e2ne o component\u0103 esen\u021bial\u0103 a bugetului pentru 2026. Rom\u00e2nia mai are de atras peste 10 miliarde euro de la Comisia European\u0103, iar multe dintre proiecte se afl\u0103 deja \u00een stadii avansate de implementare. P\u00e2n\u0103 \u00een august 2026 trebuie finalizate investi\u021bii majore, precum Autostrada Moldovei, proiecte de infrastructur\u0103 spitaliceasc\u0103 \u0219i investi\u021bii \u00een energie, eficien\u021b\u0103 energetic\u0103 \u0219i mobilitate urban\u0103. Pentru a maximiza impactul fondurilor europene \u0219i a limita presiunea asupra datoriei publice, bugetul pentru 2026 acord\u0103 o pondere mai mare finan\u021b\u0103rilor din granturi fa\u021b\u0103 de cele din \u00eemprumuturi. Aceast\u0103 reconfigurare a fost posibil\u0103 \u00een urma modific\u0103rii PNRR aprobate \u00een toamna anului trecut, care a permis adaptarea planului la actualul context fiscal-bugetar, marcat de procedura de deficit excesiv \u0219i de traiectoria de ajustare agreat\u0103 cu Comisia European\u0103.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n
Joi, 12 martie, Guvernul a adoptat proiectul de buget pentru 2026, care prevede venituri totale la bugetul general consolidat de 736,5 miliarde de lei. Bugetul este construit pe principii de responsabilitate fiscal\u0103, echilibru \u0219i dezvoltare economic\u0103 sustenabil\u0103. Bugetul pe 2026 este orientat c\u0103tre mediul de afaceri \u0219i relansare economic\u0103 \u0219i este fundamentat pe un nivel record al investi\u021biilor publice \u0219i pe o utilizare extins\u0103 a fondurilor europene, av\u00e2nd ca obiectiv consolidarea cre\u0219terii economice \u0219i sus\u021binerea comunit\u0103\u021bilor locale. Pachetul con\u021bine: proiectul de lege a bugetului de stat pe anul 2026, precum \u0219i raportul privind situa\u021bia macroeconomic\u0103 pe anul 2026 \u0219i proiec\u021bia acesteia pe anii 2027-2029; proiectul de lege a bugetului asigur\u0103rilor sociale de stat pe anul 2026, etc. \u201eBugetul pentru 2026 este un buget al responsabilit\u0103\u021bii \u0219i al dezvolt\u0103rii \u0219i reflect\u0103 angajamentul Guvernului pentru men\u021binerea echilibrului \u00eentre consolidarea fiscal\u0103 \u0219i sus\u021binerea investi\u021biilor, astfel \u00eenc\u00e2t ajustarea deficitului bugetar s\u0103 se realizeze gradual, f\u0103r\u0103 a afecta poten\u021bialul de cre\u0219tere al economiei. Prin acest buget urm\u0103rim utilizarea responsabil\u0103 a banilor publici \u0219i continuarea proiectelor care contribuie la modernizarea economiei \u0219i la cre\u0219terea calit\u0103\u021bii vie\u021bii rom\u00e2nilor. Direc\u021bionarea resurselor c\u0103tre proiecte care genereaz\u0103 cre\u0219tere economic\u0103, consolidarea disciplinei financiare \u0219i cre\u0219terea transparen\u021bei \u00een gestionarea banilor publici vor asigura men\u021binerea unei politici fiscale responsabile \u0219i predictibile, \u00een concordan\u021b\u0103 cu angajamentele asumate la nivel european \u0219i cu obiectivul de reducere gradual\u0103 a deficitului bugetar\u201d, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finan\u021belor. Pentru anul 2026, deficitul bugetar este estimat la 6,2% din PIB, respectiv 127,7 miliarde de lei, fiind proiectat s\u0103 scad\u0103 la 5,1% din PIB \u00een 2027.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Produsul Intern Brut este estimat la 2.045 miliarde de lei \u00een 2026<\/strong><\/p>\nConform proiectului de buget, Produsul Intern Brut este estimat la 2.045 miliarde de lei \u00een 2026, respectiv la 2.182 miliarde de lei \u00een 2027. Veniturile totale ale bugetului cresc de la 34,7% la 36% din PIB, reflect\u00e2nd at\u00e2t m\u0103surile de consolidare fiscal\u0103, c\u00e2t \u0219i o \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a colect\u0103rii. Din acest total, 31,1% din PIB reprezint\u0103 venituri curente \u2013 venituri fiscale, contribu\u021bii \u0219i alte venituri ale statului. Astfel, veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la aproximativ 736,5 miliarde de lei \u00een 2026, \u00een timp ce veniturile curente se ridic\u0103 la 636,3 miliarde de lei. Construc\u021bia bugetar\u0103 are la baz\u0103 venituri stabilizate \u0219i eficientizarea activit\u0103\u021bii administra\u021biei fiscale. \u00cen ansamblu, bugetul este construit astfel \u00eenc\u00e2t resursele suplimentare s\u0103 fie orientate prioritar c\u0103tre investi\u021bii \u0219i absorb\u021bia fondurilor europene, \u00een paralel cu continuarea consolid\u0103rii fiscal-bugetare. De\u0219i, pe fondul \u00eemprumuturilor acumulate \u00een anii anteriori, dob\u00e2nzile cresc cu aproximativ 0,4% din PIB, de la 50,5 miliarde de lei la 60,8 miliarde de lei, bugetul proiecteaz\u0103 \u00een condi\u021biile reducerii deficitului absorb\u021bia unor cheltuieli cu investi\u021biile care se ridic\u0103 peste nivelul anului 2025, cu un nivel record de peste 160 miliarde de lei, cu prec\u0103dere cele din fonduri europene. Se va acorda sprijin pentru sectoare sociale \u0219i programe prioritare. Bugetul pe 2026 include aloc\u0103ri importante pentru programe sociale \u0219i educa\u021bionale, precum: 1,7 miliarde de lei pentru sprijinirea v\u00e2rstnicilor prin acordarea de sprijin financiar (pachetul de solidaritate); 1,53 miliarde de lei pentru programul \u201eMas\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103\u201d \u00een \u0219coli; 15,48 miliarde de lei pentru finan\u021barea serviciilor sociale pentru copii \u0219i persoane cu dizabilit\u0103\u021bi, inclusiv pentru finan\u021barea drepturilor asisten\u021bilor personali ai persoanelor cu handicap grav \u0219i a indemniza\u021biilor lunare; sprijin pentru infrastructura de drumuri jude\u021bene \u0219i comunale; programe pentru protec\u021bia mediului \u0219i dezvoltarea comunit\u0103\u021bilor locale. Totodat\u0103, \u00een 2026 sunt prev\u0103zute fonduri pentru compensarea costurilor la energie, \u00een cazul \u00een care mecanismele existente nu acoper\u0103 cererile de decontare. \u00cen acest sens, 1,75 miliarde de lei sunt alocate Ministerului Muncii, iar 2 miliarde de lei Ministerului Energiei.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Sprijin pentru mediul de afaceri \u0219i investi\u021bii private<\/strong><\/p>\nBugetul este orientat ferm c\u0103tre mediul de afaceri \u0219i relansare economic\u0103, at\u00e2t prin sumele din investi\u021bii care ajung \u00een economie, c\u00e2t \u0219i prin stimularea investi\u021biilor productive, deductibilit\u0103\u021bi pentru profitul reinvestit \u0219i mecanisme moderne de finan\u021bare prin capital de stat \u0219i credite fiscale dedicate industriei, exploat\u0103rii resurselor, inov\u0103rii \u0219i re\u00eentoarcerii capitalului uman din afara \u021b\u0103rii \u00een Rom\u00e2nia. Bugetul pe 2026 sus\u021bine cre\u0219terea economic\u0103 pe termen lung, \u00eentr-un context european \u0219i interna\u021bional marcat de incertitudini, printr-un mix de investi\u021bii publice ridicate, consolidare fiscal\u0103 gradual\u0103 \u0219i m\u0103suri de sprijin pentru mediul de afaceri. Este un buget realist, construit f\u0103r\u0103 presiune fiscal\u0103 suplimentar\u0103 \u00een 2026, pe baza veniturilor stabilizate \u00een urma corec\u021biilor din a doua jum\u0103tate din 2025, inclusiv eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) \u0219i ajust\u0103rile privind regimul micro\u00eentreprinderilor, care asigur\u0103 predictibilitate \u0219i o baz\u0103 solid\u0103 de venituri. Proiectul de buget include, \u00een mod distinct, creditele de angajament necesare pentru lansarea schemelor de ajutor de stat prev\u0103zute \u00een cadrul pachetului de relansare economic\u0103, precum \u0219i pentru stimularea investi\u021biilor private prin m\u0103surile fiscale adoptate recent de Guvern \u00een cadrul aceluia\u0219i pachet. Este pentru prima dat\u0103 c\u00e2nd Rom\u00e2nia are programe coerente de atragere de investi\u021bii, care \u00eembin\u0103 facilit\u0103\u021bi fiscale pentru mediul de business, scheme de ajutor de stat pentru stimularea investi\u021biilor, bonifica\u021bii pentru plata obliga\u021biilor fiscale \u0219i m\u0103suri de stimulare a pie\u021bei de capital.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\nResurse semnificative pentru comunit\u0103\u021bile locale<\/strong><\/p>\nBugetul pe 2026 aloc\u0103 cel mai ridicat nivel de p\u00e2n\u0103 acum al resurselor pentru dezvoltarea comunit\u0103\u021bilor \u0219i autorit\u0103\u021bilor publice locale \u2013 86,4 miliarde de lei fa\u021b\u0103 de 79 de miliarde de lei \u00een 2025 (plus de 7,4 miliarde de lei), aproximativ 2\/3 din fondurile europene fiind direc\u021bionate c\u0103tre proiecte locale \u0219i regionale, asigur\u00e2nd astfel cofinan\u021b\u0103rile necesare \u0219i continuitatea investi\u021biilor \u00een teritoriu. Din TVA, sunt alocate 27,7 miliarde de lei pentru finan\u021barea bugetelor locale, dintre care: 4,5 miliarde de lei pentru bugetele locale ale jude\u021belor; 17,6 miliarde de lei pentru bugetele locale ale comunelor, ora\u0219elor, municipiilor \u0219i sectoarelor municipiului Bucure\u0219ti; 880 milioane de lei pentru drumuri jude\u021bene \u0219i comunale; 3,8 miliarde lei pentru echilibrarea bugetelor locale; 915,6 milioane de lei pentru finan\u021barea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului privat \u0219i confesional acreditat f\u0103r\u0103 taxe. Distribuirea impozitului pe venit c\u0103tre autorit\u0103\u021bile locale se realizeaz\u0103 pe baza unor cote stabilite prin lege: 15% pentru jude\u021be, 63% pentru municipii, ora\u0219e \u0219i comune, 14% pentru fondul na\u021bional de echilibrare, 6% la dispozi\u021bia consiliilor jude\u021bene, iar 2% pentru institu\u021bii culturale precum teatrele, operele \u0219i filarmonicile. Mecanismele de echilibrare se bazeaz\u0103 pe cote clare, praguri per locuitor \u0219i re\u021bineri diferen\u021biate, asigur\u00e2nd un management financiar bazat pe date \u0219i modele obiective. Proiectul de buget pentru 2026 corecteaz\u0103 modul de finan\u021bare al Municipiului Bucure\u0219ti. \u00cen ultimii ani, resursele Capitalei din impozitul pe venit au sc\u0103zut din cauza modific\u0103rilor legislative ale bazei de impozitare \u0219i a contribu\u021biei la mecanismul na\u021bional de echilibrare a bugetelor locale. Pentru 2026 proiectul de buget propune o formul\u0103 mai echitabil\u0103 \u0219i mai predictibil\u0103 de finan\u021bare a Capitalei. Astfel, se propune crearea unui fond la dispozi\u021bia Consiliului General al municipiului Bucure\u0219ti, destinat finan\u021b\u0103rii serviciilor publice generale de la nivelul municipiului Bucure\u0219ti, pentru asigurarea cofinan\u0163\u0103rii proiectelor de infrastructur\u0103 \u015fi pentru sus\u0163inerea programelor de dezvoltare local\u0103.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\nVeniturile totale ale bugetului general consolidat cresc la 36% din PIB<\/strong><\/p>\nConform proiectului de buget, veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt proiectate la 736,5 miliarde lei, reprezent\u00e2nd 36,0% din PIB, veniturile curente reprezent\u00e2nd 636,3 miliarde lei (31,1% din PIB). Diferen\u021ba dintre veniturile totale ale bugetului general consolidat \u0219i veniturile curente, de aproximativ 100 miliarde de lei, reflect\u0103 contribu\u021bia semnificativ\u0103 a fondurilor europene \u0219i a altor venituri de capital \u00een anul 2026. Acest nivel ridicat al resurselor provenite din finan\u021b\u0103ri europene eviden\u021biaz\u0103 rolul esen\u021bial al acestora \u00een sus\u021binerea investi\u021biilor publice \u0219i \u00een stimularea cre\u0219terii economice \u00een cadrul proiectului de buget. Veniturile fiscale sunt estimate s\u0103 creasc\u0103 de la 16,9% din PIB \u00een anul 2025 la aproximativ 17,5% din PIB \u00een anul 2026, respectiv de la 323 miliarde lei la 357,6 miliarde lei. \u00cen acela\u0219i timp, contribu\u021biile de asigur\u0103ri sociale \u00eenregistreaz\u0103 o cre\u0219tere de la 10,9% din PIB la 11,1% din PIB, de la 208,0 miliarde lei la 226,4 miliarde lei. Aceast\u0103 evolu\u021bie reflect\u0103 efectele m\u0103surilor adoptate de Guvern \u00een cursul anului trecut pentru implementarea angajamentelor asumate prin reforma fiscal\u0103 prev\u0103zut\u0103 \u00een PNRR, precum \u0219i pentru a r\u0103spunde evalu\u0103rilor Comisiei Europene privind necesitatea ajust\u0103rii fiscal-bugetare. Structura veniturilor bugetare eviden\u021biaz\u0103, totodat\u0103, stabilizarea bazei de impozitare, eliminarea unor distorsiuni fiscale \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea colect\u0103rii prin m\u0103surile de modernizare implementate la nivelul ANAF, inclusiv digitalizarea administra\u021biei fiscale \u0219i utilizarea instrumentelor de management bazate pe date. \u00cen acela\u0219i timp, proiectul de buget integreaz\u0103 \u00een mod coerent fluxurile financiare provenite din fonduri europene \u0219i PNRR, asigur\u00e2nd flexibilitatea necesar\u0103 \u00een func\u021bie de ritmul ramburs\u0103rilor \u0219i al implement\u0103rii proiectelor.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\n\u00cen acest an, cheltuieli \u0219i disciplin\u0103 fiscal-bugetar\u0103<\/strong><\/p>\nCheltuielile totale ale bugetului general consolidat cresc cu aproximativ 55,5 miliarde de lei, de la 808,7 miliarde de lei, la 864,3 miliarde de lei, cre\u0219terea fiind determinat\u0103 \u00een principal de investi\u021bii, fonduri europene \u0219i costurile finan\u021b\u0103rii datoriei publice generat\u0103 de deficitele bugetare aferente ultimilor ani, nu de cre\u0219terea cheltuielilor de func\u021bionare ale statului. Cheltuielile cu dob\u00e2nzile sunt estimate s\u0103 creasc\u0103 \u00een anul 2026 cu aproximativ 10,3 miliarde lei, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei. Evolu\u021bia reflect\u0103 at\u00e2t costurile finan\u021b\u0103rii deficitului bugetar acumulat \u00een anii anteriori, c\u00e2t \u0219i men\u021binerea unui nivel \u00eenc\u0103 ridicat al ratelor de dob\u00e2nd\u0103 pe pie\u021bele financiare. \u00cen aceste condi\u021bii, cheltuielile cu dob\u00e2nzile ajung la o pondere de aproximativ 3% din PIB, \u00een contextul \u00een care bugetul pentru anul 2026 este construit pe o \u021bint\u0103 de deficit bugetar de 6,2% din PIB. Bugetul pentru anul 2026 este construit \u00een concordan\u021b\u0103 cu angajamentele asumate de Rom\u00e2nia \u00een cadrul Planului Fiscal-Bugetar Structural pe Termen Mediu, care prevede, \u00een principal, reducerea gradual\u0103 a cheltuielilor de func\u021bionare ale statului \u0219i consolidarea disciplinei fiscal-bugetare. \u00cen acest sens, cheltuielile de personal se reduc ca pondere \u00een PIB de la 8,8% la 8,2%, pe fondul m\u0103surilor adoptate de Guvern \u00een sectorul administra\u021biei publice, orientate spre eficientizarea aparatului public \u0219i temperarea ritmului de cre\u0219tere al cheltuielilor curente. \u00cen acela\u0219i timp, cheltuielile de asisten\u021b\u0103 social\u0103 se men\u021bin, \u00een termeni nominali, la aproximativ 250 de miliarde de lei. Ca pondere \u00een PIB, acestea scad de la 13,1% \u00een anul 2025 la 12,2% \u00een proiectul de buget pentru 2026, evolu\u021bie determinat\u0103 \u00een principal de cre\u0219terea estimat\u0103 a economiei. Cheltuielile cu bunuri \u0219i servicii se men\u021bin la un nivel de aproximativ 5,2% din PIB, \u00een condi\u021biile unui nivel \u00eenc\u0103 ridicat al infla\u021biei. Stabilizarea acestor cheltuieli reflect\u0103 efortul Guvernului de a limita cre\u0219terea cheltuielilor curente \u0219i de a utiliza mai eficient resursele publice. Pentru men\u021binerea disciplinei fiscal-bugetare, bugetul stabile\u0219te \u0219i o serie de plafoane importante pentru principalele categorii de cheltuieli, inclusiv pentru cheltuielile de personal, cheltuielile de asisten\u021b\u0103 social\u0103 \u0219i datoria public\u0103, aceasta din urm\u0103 fiind plafonat\u0103 la 62,5% din PIB la sf\u00e2r\u0219itul anului 2026. Totodat\u0103, proiectul de buget introduce mecanisme suplimentare de monitorizare \u0219i transparen\u021b\u0103, inclusiv termene clare pentru raportarea execu\u021biei bugetare \u0219i aplicarea unor standarde de cost menite s\u0103 asigure o utilizare mai eficient\u0103 \u0219i mai responsabil\u0103 a resurselor publice.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\nInvesti\u021bii publice de peste 163,8 miliarde de lei \u00een 2026<\/strong><\/p>\n\u00a0<\/strong>Bugetul pentru 2026 pune investi\u021biile \u00een centrul politicii economice. Volumul total al investi\u021biilor ajunge la aproximativ 163,8 miliarde lei, cu aproape 25,6 miliarde lei mai mult dec\u00e2t \u00een 2025, ceea ce ridic\u0103 ponderea acestora la peste 8% din PIB, fa\u021b\u0103 de 7,2% \u00een anul precedent. Cea mai mare parte a acestor investi\u021bii este sus\u021binut\u0103 din fonduri europene, care dep\u0103\u0219esc 110 miliarde lei, adic\u0103 aproximativ dou\u0103 treimi din total. Bugetul alocat fondurilor europene cre\u0219te cu peste 40% fa\u021b\u0103 de anul trecut (78 miliarde lei), prin integrarea finan\u021b\u0103rilor din politica de coeziune, Planul Na\u021bional de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103 \u0219i instrumentul SAFE pentru consolidarea capacit\u0103\u021bilor de ap\u0103rare. Din aceast\u0103 sum\u0103, aproximativ 6 miliarde lei reprezint\u0103 avansuri pentru proiectele finan\u021bate prin SAFE, prin care Rom\u00e2nia poate beneficia p\u00e2n\u0103 \u00een 2030 de aproximativ 16,2 miliarde euro. Fondurile vor sus\u021bine at\u00e2t programe de \u00eenzestrare militar\u0103, c\u00e2t \u0219i dezvoltarea infrastructurii militare cu utilizare dual\u0103, inclusiv proiecte strategice de infrastructur\u0103 de transport \u00een zona de est a Rom\u00e2niei, precum Pa\u0219cani-Siret \u0219i T\u00e2rgu Neam\u021b-Ungheni. PNRR r\u0103m\u00e2ne o component\u0103 esen\u021bial\u0103 a bugetului pentru 2026. Rom\u00e2nia mai are de atras peste 10 miliarde euro de la Comisia European\u0103, iar multe dintre proiecte se afl\u0103 deja \u00een stadii avansate de implementare. P\u00e2n\u0103 \u00een august 2026 trebuie finalizate investi\u021bii majore, precum Autostrada Moldovei, proiecte de infrastructur\u0103 spitaliceasc\u0103 \u0219i investi\u021bii \u00een energie, eficien\u021b\u0103 energetic\u0103 \u0219i mobilitate urban\u0103. Pentru a maximiza impactul fondurilor europene \u0219i a limita presiunea asupra datoriei publice, bugetul pentru 2026 acord\u0103 o pondere mai mare finan\u021b\u0103rilor din granturi fa\u021b\u0103 de cele din \u00eemprumuturi. Aceast\u0103 reconfigurare a fost posibil\u0103 \u00een urma modific\u0103rii PNRR aprobate \u00een toamna anului trecut, care a permis adaptarea planului la actualul context fiscal-bugetar, marcat de procedura de deficit excesiv \u0219i de traiectoria de ajustare agreat\u0103 cu Comisia European\u0103.<\/p>\n<\/div>\n\n
Joi, 12 martie, Guvernul a adoptat proiectul de buget pentru 2026, care prevede venituri totale la bugetul general consolidat de 736,5 miliarde de lei. Bugetul este construit pe principii de responsabilitate fiscal\u0103, echilibru \u0219i dezvoltare economic\u0103 sustenabil\u0103. Bugetul pe 2026 este orientat c\u0103tre mediul de afaceri \u0219i relansare economic\u0103 \u0219i este fundamentat pe un nivel record al investi\u021biilor publice \u0219i pe o utilizare extins\u0103 a fondurilor europene, av\u00e2nd ca obiectiv consolidarea cre\u0219terii economice \u0219i sus\u021binerea comunit\u0103\u021bilor locale. Pachetul con\u021bine: proiectul de lege a bugetului de stat pe anul 2026, precum \u0219i raportul privind situa\u021bia macroeconomic\u0103 pe anul 2026 \u0219i proiec\u021bia acesteia pe anii 2027-2029; proiectul de lege a bugetului asigur\u0103rilor sociale de stat pe anul 2026, etc. \u201eBugetul pentru 2026 este un buget al responsabilit\u0103\u021bii \u0219i al dezvolt\u0103rii \u0219i reflect\u0103 angajamentul Guvernului pentru men\u021binerea echilibrului \u00eentre consolidarea fiscal\u0103 \u0219i sus\u021binerea investi\u021biilor, astfel \u00eenc\u00e2t ajustarea deficitului bugetar s\u0103 se realizeze gradual, f\u0103r\u0103 a afecta poten\u021bialul de cre\u0219tere al economiei. Prin acest buget urm\u0103rim utilizarea responsabil\u0103 a banilor publici \u0219i continuarea proiectelor care contribuie la modernizarea economiei \u0219i la cre\u0219terea calit\u0103\u021bii vie\u021bii rom\u00e2nilor. Direc\u021bionarea resurselor c\u0103tre proiecte care genereaz\u0103 cre\u0219tere economic\u0103, consolidarea disciplinei financiare \u0219i cre\u0219terea transparen\u021bei \u00een gestionarea banilor publici vor asigura men\u021binerea unei politici fiscale responsabile \u0219i predictibile, \u00een concordan\u021b\u0103 cu angajamentele asumate la nivel european \u0219i cu obiectivul de reducere gradual\u0103 a deficitului bugetar\u201d, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finan\u021belor. Pentru anul 2026, deficitul bugetar este estimat la 6,2% din PIB, respectiv 127,7 miliarde de lei, fiind proiectat s\u0103 scad\u0103 la 5,1% din PIB \u00een 2027.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Produsul Intern Brut este estimat la 2.045 miliarde de lei \u00een 2026<\/strong><\/p>\nConform proiectului de buget, Produsul Intern Brut este estimat la 2.045 miliarde de lei \u00een 2026, respectiv la 2.182 miliarde de lei \u00een 2027. Veniturile totale ale bugetului cresc de la 34,7% la 36% din PIB, reflect\u00e2nd at\u00e2t m\u0103surile de consolidare fiscal\u0103, c\u00e2t \u0219i o \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a colect\u0103rii. Din acest total, 31,1% din PIB reprezint\u0103 venituri curente \u2013 venituri fiscale, contribu\u021bii \u0219i alte venituri ale statului. Astfel, veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la aproximativ 736,5 miliarde de lei \u00een 2026, \u00een timp ce veniturile curente se ridic\u0103 la 636,3 miliarde de lei. Construc\u021bia bugetar\u0103 are la baz\u0103 venituri stabilizate \u0219i eficientizarea activit\u0103\u021bii administra\u021biei fiscale. \u00cen ansamblu, bugetul este construit astfel \u00eenc\u00e2t resursele suplimentare s\u0103 fie orientate prioritar c\u0103tre investi\u021bii \u0219i absorb\u021bia fondurilor europene, \u00een paralel cu continuarea consolid\u0103rii fiscal-bugetare. De\u0219i, pe fondul \u00eemprumuturilor acumulate \u00een anii anteriori, dob\u00e2nzile cresc cu aproximativ 0,4% din PIB, de la 50,5 miliarde de lei la 60,8 miliarde de lei, bugetul proiecteaz\u0103 \u00een condi\u021biile reducerii deficitului absorb\u021bia unor cheltuieli cu investi\u021biile care se ridic\u0103 peste nivelul anului 2025, cu un nivel record de peste 160 miliarde de lei, cu prec\u0103dere cele din fonduri europene. Se va acorda sprijin pentru sectoare sociale \u0219i programe prioritare. Bugetul pe 2026 include aloc\u0103ri importante pentru programe sociale \u0219i educa\u021bionale, precum: 1,7 miliarde de lei pentru sprijinirea v\u00e2rstnicilor prin acordarea de sprijin financiar (pachetul de solidaritate); 1,53 miliarde de lei pentru programul \u201eMas\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103\u201d \u00een \u0219coli; 15,48 miliarde de lei pentru finan\u021barea serviciilor sociale pentru copii \u0219i persoane cu dizabilit\u0103\u021bi, inclusiv pentru finan\u021barea drepturilor asisten\u021bilor personali ai persoanelor cu handicap grav \u0219i a indemniza\u021biilor lunare; sprijin pentru infrastructura de drumuri jude\u021bene \u0219i comunale; programe pentru protec\u021bia mediului \u0219i dezvoltarea comunit\u0103\u021bilor locale. Totodat\u0103, \u00een 2026 sunt prev\u0103zute fonduri pentru compensarea costurilor la energie, \u00een cazul \u00een care mecanismele existente nu acoper\u0103 cererile de decontare. \u00cen acest sens, 1,75 miliarde de lei sunt alocate Ministerului Muncii, iar 2 miliarde de lei Ministerului Energiei.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Sprijin pentru mediul de afaceri \u0219i investi\u021bii private<\/strong><\/p>\nBugetul este orientat ferm c\u0103tre mediul de afaceri \u0219i relansare economic\u0103, at\u00e2t prin sumele din investi\u021bii care ajung \u00een economie, c\u00e2t \u0219i prin stimularea investi\u021biilor productive, deductibilit\u0103\u021bi pentru profitul reinvestit \u0219i mecanisme moderne de finan\u021bare prin capital de stat \u0219i credite fiscale dedicate industriei, exploat\u0103rii resurselor, inov\u0103rii \u0219i re\u00eentoarcerii capitalului uman din afara \u021b\u0103rii \u00een Rom\u00e2nia. Bugetul pe 2026 sus\u021bine cre\u0219terea economic\u0103 pe termen lung, \u00eentr-un context european \u0219i interna\u021bional marcat de incertitudini, printr-un mix de investi\u021bii publice ridicate, consolidare fiscal\u0103 gradual\u0103 \u0219i m\u0103suri de sprijin pentru mediul de afaceri. Este un buget realist, construit f\u0103r\u0103 presiune fiscal\u0103 suplimentar\u0103 \u00een 2026, pe baza veniturilor stabilizate \u00een urma corec\u021biilor din a doua jum\u0103tate din 2025, inclusiv eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) \u0219i ajust\u0103rile privind regimul micro\u00eentreprinderilor, care asigur\u0103 predictibilitate \u0219i o baz\u0103 solid\u0103 de venituri. Proiectul de buget include, \u00een mod distinct, creditele de angajament necesare pentru lansarea schemelor de ajutor de stat prev\u0103zute \u00een cadrul pachetului de relansare economic\u0103, precum \u0219i pentru stimularea investi\u021biilor private prin m\u0103surile fiscale adoptate recent de Guvern \u00een cadrul aceluia\u0219i pachet. Este pentru prima dat\u0103 c\u00e2nd Rom\u00e2nia are programe coerente de atragere de investi\u021bii, care \u00eembin\u0103 facilit\u0103\u021bi fiscale pentru mediul de business, scheme de ajutor de stat pentru stimularea investi\u021biilor, bonifica\u021bii pentru plata obliga\u021biilor fiscale \u0219i m\u0103suri de stimulare a pie\u021bei de capital.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\nResurse semnificative pentru comunit\u0103\u021bile locale<\/strong><\/p>\nBugetul pe 2026 aloc\u0103 cel mai ridicat nivel de p\u00e2n\u0103 acum al resurselor pentru dezvoltarea comunit\u0103\u021bilor \u0219i autorit\u0103\u021bilor publice locale \u2013 86,4 miliarde de lei fa\u021b\u0103 de 79 de miliarde de lei \u00een 2025 (plus de 7,4 miliarde de lei), aproximativ 2\/3 din fondurile europene fiind direc\u021bionate c\u0103tre proiecte locale \u0219i regionale, asigur\u00e2nd astfel cofinan\u021b\u0103rile necesare \u0219i continuitatea investi\u021biilor \u00een teritoriu. Din TVA, sunt alocate 27,7 miliarde de lei pentru finan\u021barea bugetelor locale, dintre care: 4,5 miliarde de lei pentru bugetele locale ale jude\u021belor; 17,6 miliarde de lei pentru bugetele locale ale comunelor, ora\u0219elor, municipiilor \u0219i sectoarelor municipiului Bucure\u0219ti; 880 milioane de lei pentru drumuri jude\u021bene \u0219i comunale; 3,8 miliarde lei pentru echilibrarea bugetelor locale; 915,6 milioane de lei pentru finan\u021barea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului privat \u0219i confesional acreditat f\u0103r\u0103 taxe. Distribuirea impozitului pe venit c\u0103tre autorit\u0103\u021bile locale se realizeaz\u0103 pe baza unor cote stabilite prin lege: 15% pentru jude\u021be, 63% pentru municipii, ora\u0219e \u0219i comune, 14% pentru fondul na\u021bional de echilibrare, 6% la dispozi\u021bia consiliilor jude\u021bene, iar 2% pentru institu\u021bii culturale precum teatrele, operele \u0219i filarmonicile. Mecanismele de echilibrare se bazeaz\u0103 pe cote clare, praguri per locuitor \u0219i re\u021bineri diferen\u021biate, asigur\u00e2nd un management financiar bazat pe date \u0219i modele obiective. Proiectul de buget pentru 2026 corecteaz\u0103 modul de finan\u021bare al Municipiului Bucure\u0219ti. \u00cen ultimii ani, resursele Capitalei din impozitul pe venit au sc\u0103zut din cauza modific\u0103rilor legislative ale bazei de impozitare \u0219i a contribu\u021biei la mecanismul na\u021bional de echilibrare a bugetelor locale. Pentru 2026 proiectul de buget propune o formul\u0103 mai echitabil\u0103 \u0219i mai predictibil\u0103 de finan\u021bare a Capitalei. Astfel, se propune crearea unui fond la dispozi\u021bia Consiliului General al municipiului Bucure\u0219ti, destinat finan\u021b\u0103rii serviciilor publice generale de la nivelul municipiului Bucure\u0219ti, pentru asigurarea cofinan\u0163\u0103rii proiectelor de infrastructur\u0103 \u015fi pentru sus\u0163inerea programelor de dezvoltare local\u0103.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\nVeniturile totale ale bugetului general consolidat cresc la 36% din PIB<\/strong><\/p>\nConform proiectului de buget, veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt proiectate la 736,5 miliarde lei, reprezent\u00e2nd 36,0% din PIB, veniturile curente reprezent\u00e2nd 636,3 miliarde lei (31,1% din PIB). Diferen\u021ba dintre veniturile totale ale bugetului general consolidat \u0219i veniturile curente, de aproximativ 100 miliarde de lei, reflect\u0103 contribu\u021bia semnificativ\u0103 a fondurilor europene \u0219i a altor venituri de capital \u00een anul 2026. Acest nivel ridicat al resurselor provenite din finan\u021b\u0103ri europene eviden\u021biaz\u0103 rolul esen\u021bial al acestora \u00een sus\u021binerea investi\u021biilor publice \u0219i \u00een stimularea cre\u0219terii economice \u00een cadrul proiectului de buget. Veniturile fiscale sunt estimate s\u0103 creasc\u0103 de la 16,9% din PIB \u00een anul 2025 la aproximativ 17,5% din PIB \u00een anul 2026, respectiv de la 323 miliarde lei la 357,6 miliarde lei. \u00cen acela\u0219i timp, contribu\u021biile de asigur\u0103ri sociale \u00eenregistreaz\u0103 o cre\u0219tere de la 10,9% din PIB la 11,1% din PIB, de la 208,0 miliarde lei la 226,4 miliarde lei. Aceast\u0103 evolu\u021bie reflect\u0103 efectele m\u0103surilor adoptate de Guvern \u00een cursul anului trecut pentru implementarea angajamentelor asumate prin reforma fiscal\u0103 prev\u0103zut\u0103 \u00een PNRR, precum \u0219i pentru a r\u0103spunde evalu\u0103rilor Comisiei Europene privind necesitatea ajust\u0103rii fiscal-bugetare. Structura veniturilor bugetare eviden\u021biaz\u0103, totodat\u0103, stabilizarea bazei de impozitare, eliminarea unor distorsiuni fiscale \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea colect\u0103rii prin m\u0103surile de modernizare implementate la nivelul ANAF, inclusiv digitalizarea administra\u021biei fiscale \u0219i utilizarea instrumentelor de management bazate pe date. \u00cen acela\u0219i timp, proiectul de buget integreaz\u0103 \u00een mod coerent fluxurile financiare provenite din fonduri europene \u0219i PNRR, asigur\u00e2nd flexibilitatea necesar\u0103 \u00een func\u021bie de ritmul ramburs\u0103rilor \u0219i al implement\u0103rii proiectelor.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\n\u00cen acest an, cheltuieli \u0219i disciplin\u0103 fiscal-bugetar\u0103<\/strong><\/p>\nCheltuielile totale ale bugetului general consolidat cresc cu aproximativ 55,5 miliarde de lei, de la 808,7 miliarde de lei, la 864,3 miliarde de lei, cre\u0219terea fiind determinat\u0103 \u00een principal de investi\u021bii, fonduri europene \u0219i costurile finan\u021b\u0103rii datoriei publice generat\u0103 de deficitele bugetare aferente ultimilor ani, nu de cre\u0219terea cheltuielilor de func\u021bionare ale statului. Cheltuielile cu dob\u00e2nzile sunt estimate s\u0103 creasc\u0103 \u00een anul 2026 cu aproximativ 10,3 miliarde lei, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei. Evolu\u021bia reflect\u0103 at\u00e2t costurile finan\u021b\u0103rii deficitului bugetar acumulat \u00een anii anteriori, c\u00e2t \u0219i men\u021binerea unui nivel \u00eenc\u0103 ridicat al ratelor de dob\u00e2nd\u0103 pe pie\u021bele financiare. \u00cen aceste condi\u021bii, cheltuielile cu dob\u00e2nzile ajung la o pondere de aproximativ 3% din PIB, \u00een contextul \u00een care bugetul pentru anul 2026 este construit pe o \u021bint\u0103 de deficit bugetar de 6,2% din PIB. Bugetul pentru anul 2026 este construit \u00een concordan\u021b\u0103 cu angajamentele asumate de Rom\u00e2nia \u00een cadrul Planului Fiscal-Bugetar Structural pe Termen Mediu, care prevede, \u00een principal, reducerea gradual\u0103 a cheltuielilor de func\u021bionare ale statului \u0219i consolidarea disciplinei fiscal-bugetare. \u00cen acest sens, cheltuielile de personal se reduc ca pondere \u00een PIB de la 8,8% la 8,2%, pe fondul m\u0103surilor adoptate de Guvern \u00een sectorul administra\u021biei publice, orientate spre eficientizarea aparatului public \u0219i temperarea ritmului de cre\u0219tere al cheltuielilor curente. \u00cen acela\u0219i timp, cheltuielile de asisten\u021b\u0103 social\u0103 se men\u021bin, \u00een termeni nominali, la aproximativ 250 de miliarde de lei. Ca pondere \u00een PIB, acestea scad de la 13,1% \u00een anul 2025 la 12,2% \u00een proiectul de buget pentru 2026, evolu\u021bie determinat\u0103 \u00een principal de cre\u0219terea estimat\u0103 a economiei. Cheltuielile cu bunuri \u0219i servicii se men\u021bin la un nivel de aproximativ 5,2% din PIB, \u00een condi\u021biile unui nivel \u00eenc\u0103 ridicat al infla\u021biei. Stabilizarea acestor cheltuieli reflect\u0103 efortul Guvernului de a limita cre\u0219terea cheltuielilor curente \u0219i de a utiliza mai eficient resursele publice. Pentru men\u021binerea disciplinei fiscal-bugetare, bugetul stabile\u0219te \u0219i o serie de plafoane importante pentru principalele categorii de cheltuieli, inclusiv pentru cheltuielile de personal, cheltuielile de asisten\u021b\u0103 social\u0103 \u0219i datoria public\u0103, aceasta din urm\u0103 fiind plafonat\u0103 la 62,5% din PIB la sf\u00e2r\u0219itul anului 2026. Totodat\u0103, proiectul de buget introduce mecanisme suplimentare de monitorizare \u0219i transparen\u021b\u0103, inclusiv termene clare pentru raportarea execu\u021biei bugetare \u0219i aplicarea unor standarde de cost menite s\u0103 asigure o utilizare mai eficient\u0103 \u0219i mai responsabil\u0103 a resurselor publice.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\nInvesti\u021bii publice de peste 163,8 miliarde de lei \u00een 2026<\/strong><\/p>\n\u00a0<\/strong>Bugetul pentru 2026 pune investi\u021biile \u00een centrul politicii economice. Volumul total al investi\u021biilor ajunge la aproximativ 163,8 miliarde lei, cu aproape 25,6 miliarde lei mai mult dec\u00e2t \u00een 2025, ceea ce ridic\u0103 ponderea acestora la peste 8% din PIB, fa\u021b\u0103 de 7,2% \u00een anul precedent. Cea mai mare parte a acestor investi\u021bii este sus\u021binut\u0103 din fonduri europene, care dep\u0103\u0219esc 110 miliarde lei, adic\u0103 aproximativ dou\u0103 treimi din total. Bugetul alocat fondurilor europene cre\u0219te cu peste 40% fa\u021b\u0103 de anul trecut (78 miliarde lei), prin integrarea finan\u021b\u0103rilor din politica de coeziune, Planul Na\u021bional de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103 \u0219i instrumentul SAFE pentru consolidarea capacit\u0103\u021bilor de ap\u0103rare. Din aceast\u0103 sum\u0103, aproximativ 6 miliarde lei reprezint\u0103 avansuri pentru proiectele finan\u021bate prin SAFE, prin care Rom\u00e2nia poate beneficia p\u00e2n\u0103 \u00een 2030 de aproximativ 16,2 miliarde euro. Fondurile vor sus\u021bine at\u00e2t programe de \u00eenzestrare militar\u0103, c\u00e2t \u0219i dezvoltarea infrastructurii militare cu utilizare dual\u0103, inclusiv proiecte strategice de infrastructur\u0103 de transport \u00een zona de est a Rom\u00e2niei, precum Pa\u0219cani-Siret \u0219i T\u00e2rgu Neam\u021b-Ungheni. PNRR r\u0103m\u00e2ne o component\u0103 esen\u021bial\u0103 a bugetului pentru 2026. Rom\u00e2nia mai are de atras peste 10 miliarde euro de la Comisia European\u0103, iar multe dintre proiecte se afl\u0103 deja \u00een stadii avansate de implementare. P\u00e2n\u0103 \u00een august 2026 trebuie finalizate investi\u021bii majore, precum Autostrada Moldovei, proiecte de infrastructur\u0103 spitaliceasc\u0103 \u0219i investi\u021bii \u00een energie, eficien\u021b\u0103 energetic\u0103 \u0219i mobilitate urban\u0103. Pentru a maximiza impactul fondurilor europene \u0219i a limita presiunea asupra datoriei publice, bugetul pentru 2026 acord\u0103 o pondere mai mare finan\u021b\u0103rilor din granturi fa\u021b\u0103 de cele din \u00eemprumuturi. Aceast\u0103 reconfigurare a fost posibil\u0103 \u00een urma modific\u0103rii PNRR aprobate \u00een toamna anului trecut, care a permis adaptarea planului la actualul context fiscal-bugetar, marcat de procedura de deficit excesiv \u0219i de traiectoria de ajustare agreat\u0103 cu Comisia European\u0103.<\/p>\n<\/div>\n[analyse_source url=”https:\/\/www.impactreal.ro\/2026\/03\/15\/venituri-de-7365-miliarde-de-lei-si-un-deficit-bugetar-estimat-la-62-din-pib-in-bugetul-de-stat-pe-2026\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.impactreal.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/09\/Partidele-politice-huzur-pe-banii-statului.jpg”] 15 martie 2026Tanase FlorinEconomic Joi, 12 martie, Guvernul a adoptat proiectul de buget pentru 2026, care prevede venituri totale la bugetul general consolidat de 736,5 miliarde de lei. Bugetul este construit pe principii de responsabilitate fiscal\u0103, echilibru \u0219i dezvoltare economic\u0103 sustenabil\u0103. Bugetul pe 2026 este orientat c\u0103tre mediul de afaceri \u0219i relansare […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,212],"class_list":["post-1828034","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-impactreal-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1828034","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1828034"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1828034\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1828034"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1828034"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1828034"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"Venituri](\"https:\/\/www.impactreal.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/09\/Partidele-politice-huzur-pe-banii-statului.jpg\")
<\/div>\n