[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/solidnews.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/foto-severin.jpg”]<\/p>\n
Autor: Adrian Severin<\/em><\/strong><\/p>\n Solicitarea administra\u021biei americane de a aduce echipamente \u0219i personal combatant la bazele militare din Rom\u00e2nia a adus imediat \u00een dezbaterea public\u0103 un num\u0103r nesf\u00e2r\u0219it de \u201especiali\u0219ti\u201d care f\u0103r\u0103 a clipi ne-au spus exact ce pot face \u0219i ce nu poate face autorit\u0103\u021bile rom\u00e2ne raportat la respectiva cerere. Unii cred c\u0103 dac\u0103 suntem parteneri strategici ai SUA suntem obliga\u021bi s\u0103 facem orice ne cere partenerul american; c\u0103 de aia este partener \u0219i de aia este\u2026 american. Al\u021bii \u0219tiu cu precizie c\u0103 de vreme ce americanii \u201eau b\u0103gat bani\u201d \u00een construirea bazelor cu pricina pot face ce vor acolo; c\u0103 a\u0219a a fost \u0219i cu vecinul nostru din comun\u0103, care a construit pe banii lui gardul dintre noi \u0219i apoi \u0219i-a legat vaca de gard c\u00e2nd \u0219i cum a vrut el. Al\u021bii au ascultat lec\u021biile de drept interna\u021bional ale lui B\u0103sescu-Petrov care din \u00een\u0103l\u021bimea tupeului s\u0103u m\u0103rturise\u0219te c\u0103 el a cedat suveranitate \u0219i SUA nu numai UE, \u0219i c\u0103, pe cale de consecin\u021b\u0103, \u00een bazele \u201ecedate\u201d lor licuricii americani pot aprinde sau stinge lumina \u00een func\u021bie de ceea ce viseaz\u0103 noaptea. Un \u201efilosof digital\u201d mai romantic precizeaz\u0103 c\u0103 parteneriatul nu este cu SUA, pe care o compar\u0103 cu institu\u021bia c\u0103sniciei, ci cu administra\u021biile americane concrete care iau decizii asemenea so\u021biei dumnealui, f\u0103r\u0103 s\u0103 se mai uite la codul familiei, \u0219i de aceea, nu intereseaz\u0103 ce spune Constitu\u021bia SUA, ci ce spune locatarul de la Casa Alb\u0103. Pentru mul\u021bi nici dreptul interna\u021bional nu mai conteaz\u0103 \u2013 oricum to\u021bi \u00eel violeaz\u0103 \u00een voie, nu-i a\u0219a? \u2013 iar obliga\u021biile asumate de Rom\u00e2nia fa\u021b\u0103 de SUA sau fa\u021b\u0103 de NATO nu se coroboreaz\u0103 cu obliga\u021biile Rom\u00e2niei privind respectarea Cartei ONU \u0219i nici m\u0103car cu cele izvor\u00e2te din Tratatul de la Washington. \u00cen orice caz, intr\u00e2nd \u00een NATO noi nu i-am fi devenit membri cu drepturi depline \u0219i egale cu ale celorlal\u021bi alia\u021bi, ci supu\u0219i, ordonan\u021be \u021binute a executa ordinele superiorilor \u00eentocmai \u0219i la timp (sic!); \u0219i cum NATO \u00eenseamn\u0103 SUA, celei din urm\u0103 trebuie s\u0103 \u00eei satisfacem orice dorin\u021be, chiar dac\u0103 ele nu au aprobarea alian\u021bei \u0219i contravin regulilor ei de organizare \u0219i func\u021bionare.\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n Iat\u0103 motivul pentru care, inclusiv la cererea multor rom\u00e2ni \u00eempin\u0219i \u00een total\u0103 confuzie \u0219i b\u00e2ntui\u021bi, pe bun\u0103 dreptate, de frica generat\u0103 de aceasta, \u00eencerc, \u00een continuare, s\u0103 dau unele explica\u021bii. O fac \u0219tiind c\u0103 printre at\u00e2\u021bia urechi\u0219ti de geniu eu nu sunt dec\u00e2t un modest profesionist. \u0218i chiar dac\u0103 decizia referitoare la r\u0103spunsul dat cererii SUA a fost deja luat\u0103, clarific\u0103rile sunt necesare m\u0103car pentru a \u00een\u021belege ce au f\u0103cut deciden\u021bii \u0219i pentru ce urmeaz\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103; c\u0103ci va veni \u0219i ziua judec\u0103\u021bii \u2013 dies irae dies illa, solvet saeclum in favilla \/ ziua m\u00e2niei, ziua \u00een care lumea va fi preschimbat\u0103 \u00een cenu\u0219\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n O prim\u0103 \u00eentrebare ar fi\u00a0\u201ecui apar\u021bine baza: SUA sau NATO?\u201d<\/em>.<\/p>\n Baza de la Naval Support Facility Deveselu este o baz\u0103 militar\u0103 a Statelor Unite aflat\u0103 pe teritoriul Rom\u00e2niei, operat\u0103 de United States Navy. Cel pu\u021bin ini\u021bial ea a fost creat\u0103 pentru a g\u0103zdui una din componentele unui sistem antirachet\u0103 american instalat pe nave militare. Era varianta administra\u021biei Obama a unui proiect lansat de administra\u021bia George Bush Jr. cu scopul ap\u0103r\u0103rii Europei (de fapt a unui mic col\u021b de Europ\u0103) \u00eempotriva unor presupuse atacuri iraniene, asupra c\u0103rora nu \u00eenceta s\u0103 avertizeze premierul israelian Benjamin Nethanyahu, purtat de paranoia sa iranofob\u0103. \u00cen discu\u021biile purtate la OSCE, \u00een calitate de Pre\u0219edinte al Adun\u0103rii Parlamentare m-am pronun\u021bat \u00eempotriva acestui proiect.<\/p>\n Dup\u0103 instalarea sa la Deveselu, baza a fost integrat\u0103 \u00een sistemul de ap\u0103rare antirachet\u0103 al NATO, numit NATO Ballistic Missile Defence. Prin urmare ea a trecut din folosin\u021ba \u0219i administrarea SUA \u00een folosin\u021ba \u0219i administrarea NATO.<\/p>\n Astfel, \u00een sintez\u0103, la Deveselu, infrastructura \u0219i personalul sunt ale SUA, integrarea opera\u021bional\u0103 \u00een sistemul de ap\u0103rareeste sub comanda NATO, iar teritoriul \u0219i exerci\u021biul suveranit\u0103\u021bii asupra bazei apar\u021bin Rom\u00e2niei.<\/p>\n Baza func\u021bioneaz\u0103 \u00een temeiul acordului bilateral dintre Romania \u0219i SUA privind amplasarea sistemului de ap\u0103rare antirachet\u0103, acord care prevede c\u0103 scopul principal este\u00a0ap\u0103rarea<\/strong>\u00a0\u00eempotriva rachetelor balistice care ar putea fi lansate din afara spa\u021biului euro-atlantic (de exemplu din Orientul Mijlociu), iar func\u021biile sale principale sunt: i. Detectarea \u0219i interceptarea rachetelor balistice; ii. Protec\u021bia statelor NATO din Europa; iii. Descurajarea atacurilor cu rachete.<\/p>\n Prin urmare,\u00a0sistemul nu este conceput pentru atac, ci doar pentru interceptare defensiv\u0103<\/strong>.<\/p>\n La vremea respectiv\u0103, fa\u021b\u0103 de protestele Rusiei care sus\u021binea c\u0103 \u201escutul de la Deveselu\u201d ar fi putut fi utilizat cu scopuri ofensive inclusiv \u00eempotriva ei, reprezentan\u021bii NATO \u0219i ai SUA au sus\u021binut c\u0103 nici vorb\u0103 de a\u0219a ceva \u0219i au acuzat guvernul rus de absurde suspiciuni \u0219i porniri antioccidentale. La unele dintre aceste discu\u021bii am asistat \u0219i eu.<\/p>\n Ast\u0103zi, la Deveselu este instalat sistemul\u00a0Aegis Ashore,<\/em>versiunea terestr\u0103 a sistemului naval Aegis folosit pe nave militare americane. El utilizeaz\u0103 interceptori de tip\u00a0SM-3 interceptor missile,<\/em>\u00a0care pot distruge rachete balistice \u00een spa\u021biu.<\/strong><\/p>\n Baza face parte din arhitectura defensiv\u0103 numit\u0103 European Phased Adaptive Approach, lansat\u0103 de SUA pentru protec\u021bia Europei \u00eempotriva rachetelor balistice. \u00cen Europa exist\u0103 dou\u0103 instala\u021bii terestre principale ale acestei arhitecturi \u0219i anume: Deveselu (Rom\u00e2nia) \u2013 opera\u021bional\u0103 din 2016, \u0219i Redzikowo (Polonia) \u2013 dotat\u0103 cu un sistem similar\u00a0Aegis Ashore.<\/em><\/strong><\/p>\n Important de re\u021binut din punct de vedere juridic \u0219i politic este c\u0103\u00a0Rom\u00e2nia nu a cedat suveranitatea asupra teritoriului bazei<\/strong>. Baza r\u0103m\u00e2ne pe teritoriu rom\u00e2nesc \u0219i func\u021bioneaz\u0103 \u00een baza acordurilor militare bilaterale \u0219i a cooper\u0103rii \u00een cadrul NATO.<\/p>\n Indiferent ce ar fi scris \u00een aceste acorduri ele nu pot modifica principiile de organizare \u0219i func\u021bionare ale statului rom\u00e2n, raporturile dintre puterile statului \u0219i prerogativele institu\u021biilor statului, astfel cum figureaz\u0103 acestea \u00een Constitu\u021bia Rom\u00e2niei; nici prevederile tratatului constitutiv al NATO, potrivit c\u0103rora aceasta este o alian\u021b\u0103 politico-militar\u0103 defensiv\u0103 \u0219i nici chiar obliga\u021biile asumate de Rom\u00e2nia prin tratatele interna\u021bionale multilaterale \u00eencheiate \u00een sistemul ONU \u0219i nu numai.\u00a0<\/strong><\/p>\n \u00cen m\u0103sura \u00een care acordul rom\u00e2no-american d\u0103 na\u0219tere unor obliga\u021bii pentru Rom\u00e2nia, el trebuie s\u0103 se conformeze Constitu\u021biei Rom\u00e2niei.\u00a0<\/strong><\/p>\n Din c\u00e2te \u0219tiu el nu a fost supus unui control de constitu\u021bionalitate ex ante, dar dac\u0103 ast\u0103zi exist\u0103 dubii legate de constitu\u021bionalitatea sa nimic nu se opune la sesizarea instan\u021bei de contencios constitu\u021bional de c\u0103tre cei care au competen\u021ba de a o face. De pild\u0103 suverani\u0219tii folclorici din Parlamentul Rom\u00e2niei.<\/p>\n Aceste considera\u021bii sunt valabile\u00a0mutatis mutandis<\/em>\u00a0\u0219i pentru celelalte baze militare la care m\u0103 voi referi \u00een continuare.<\/p>\n Baza militar\u0103 de la Mihail Kog\u0103lniceanu (Air Base<\/em>\u00a0MK) este rom\u00e2neasc\u0103, adic\u0103 aflat\u0103 \u00een proprietatea \u0219i sub suveranitatea Rom\u00e2niei. Ea este utilizat\u0103 \u00eens\u0103 \u00een cadrul cooper\u0103rii militare cu NATO \u0219i cu SUA, \u00een temeiul acordurilor de ap\u0103rare comun\u0103 \u0219i a statutului conven\u021bional al for\u021belor aliate.<\/p>\n Prin urmare: i. proprietatea \u0219i suveranitatea asupra bazei apar\u021bin Rom\u00e2niei; ii. for\u021bele sta\u021bionate \u00een baz\u0103 au mandat temporar \u0219i sunt ale NATO \u0219i SUA ca membru NATO; iii. administrarea infrastructurii principale revine for\u021belor armate rom\u00e2ne.<\/p>\n Baza de la Mihail Kog\u0103lniceanu are func\u021bii diferite fa\u021b\u0103 de Deveselu. Ea este \u00een principal: i. suport infrastructural pentru avia\u021bia militar\u0103 a NATO; ii. centru logistic \u0219i nod de re\u021bea a transportului militar; iii. punct de dislocare pentru for\u021bele NATO pe flancul estic. Statul rom\u00e2n, \u00een acord cu NATO, a acceptat amplasarea bazei pe teritoriul s\u0103u ca s\u0103 fie folosit\u0103 pentru: opera\u021biuni aeriene militare;transport de trupe \u0219i echipamente; rota\u021bia for\u021belor aliate; exerci\u021bii militare NATO. \u00cen acest sens g\u0103zduie\u0219te contingente agreate cu Rom\u00e2nia ale armatei de aer \u0219i de uscat americane, precum \u0219i ale altor state membre NATO.<\/strong><\/p>\n Dup\u0103 anexarea Crimeii de c\u0103tre Rusia baza a devenit una dintre principalele infrastructuri militare ale NATO din regiunea M\u0103rii Negre, cu poten\u021bial de \u00eent\u0103rire a capacit\u0103\u021bii de ap\u0103rare a membrilor NATO prin reac\u021bie timpurie \u0219i de descurajare a unor eventuale acte de agresiune lansate de puterile apropiate de grani\u021ba estic\u0103 a alian\u021bei. Rom\u00e2nia dezvolt\u0103 aici un proiect major de infrastructur\u0103 militar\u0103 care ar putea transforma baza \u00eentr-unul dintre cele mai mari complexe militare NATO din Europa.<\/strong><\/p>\n \u00cen sintez\u0103, bazele de la Deveselu \u0219i Kog\u0103lniceanu sunt am\u00e2ndou\u0103 baze militare rom\u00e2ne\u0219ti c\u00e2t prive\u0219te suveranitatea \u0219i dreptul de proprietate, deosebirea principal\u0103 fiind aceea c\u0103 operatorul de la Deveselu este SUA, \u00een timp ce cel de la Kog\u0103lniceanu este NATO, care include \u0219i Rom\u00e2nia. De asemenea, dac\u0103 sub aspectul infrastructurii la Deveselu este instalat un sistem antirachet\u0103 menit a intercepta proiectile inamice, la Kog\u0103lniceanu au fost construite infrastructuri aeriene \u0219i logistice puse \u00een serviciul unor opera\u021biuni aeriene \u0219i cel al g\u0103zduirii de trupe, ceea ce \u00eei confer\u0103 un rol strategic pe flancul estic al NATO.<\/p>\n III. Baza de la Turda<\/strong><\/p>\n Baza militar\u0103 aerian\u0103 71 \u201eGeneral Emanoil Ionescu\u201d de la Turda este, de asemenea, a Rom\u00e2niei, adic\u0103 aflat\u0103 \u00een proprietatea \u0219i sub comandamentul For\u021bele Aeriene Rom\u00e2ne.<\/p>\n Prin urmare, suveranitatea \u0219i proprietatea bazei apar\u021bin Rom\u00e2niei, iar comanda permanent\u0103 revine for\u021belor armate rom\u00e2ne. Totu\u0219i, baza este utilizat\u0103 periodic \u0219i de for\u021be ale NATO \u0219i ale SUA, \u00een cadrul cooper\u0103rii militare \u0219i al opera\u021biunilor de ap\u0103rare colectiv\u0103.<\/p>\n Baza are mai multe func\u021bii strategice \u0219i anume: i. suport logistic pentru ac\u021biunile de lupt\u0103 aerian\u0103 ale armatei rom\u00e2ne; ii. platform\u0103 de operare pentru aeronave NATO; iii. punct de dislocare pentru drone \u0219i avia\u021bie militar\u0103 aliat\u0103. \u00cen ultimii ani, baza a servit pentru operarea dronelor MQ-9 Reaper ale for\u021belor americane, implicate \u00een misiuni de supraveghere \u0219i recunoa\u0219tere \u00een regiunea M\u0103rii Negre.<\/p>\n Prezen\u021ba militarilor americani sau ai militarilor altor state NATO la C\u00e2mpia Turzii se face \u00een baza acordurilor interna\u021bionale dintre Rom\u00e2nia \u0219i SUA \u0219i a statutului for\u021belor aliate prev\u0103zut de NATO Status of Forces Agreement (Acordul privind statutul for\u021belor NATO).\u00a0Acest statut trebuie respectat \u0219i de SUA \u0219i aplicarea lui trebuie s\u0103 fie congruent\u0103 cu identitatea NATO de alian\u021b\u0103 politico-militar\u0103 defensiv\u0103<\/strong>.<\/p>\n Faptul \u00eenseamn\u0103 c\u0103: i. militarii str\u0103ini pot utiliza infrastructura bazei; ii. anumite aspecte juridice privind statutul lor sunt reglementate prin acorduri speciale; iii.\u00a0misiunile militarilor disloca\u021bi acolo trebuie s\u0103 aib\u0103 caracter defensiv sau s\u0103 fie compatibile cu acest caracter<\/strong>; iv.\u00a0teritoriul bazei r\u0103m\u00e2ne integral teritoriu rom\u00e2nesc.<\/strong><\/p>\n Baza de la C\u00e2mpia Turzii a devenit un element important al infrastructurii NATO pe flancul estic, \u00een special dup\u0103 anexarea Crimeii de c\u0103tre Federa\u021bia Rus\u0103, c\u00e2nd activit\u0103\u021bile de supraveghere aerian\u0103 \u0219i de cooperare militar\u0103 \u00een regiunea M\u0103rii Negre au fost intensificate.<\/p>\n Statutul bazei poate fi sintetizat, deci, astfel:\u00a0baz\u0103 militar\u0103 na\u021bional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103<\/strong>;\u00a0utilizat\u0103 \u00een cooperare cu NATO \u0219i SUA<\/strong>;\u00a0f\u0103r\u0103 pierderea suveranit\u0103\u021bii Rom\u00e2niei asupra teritoriului<\/strong>.\u00a0<\/strong>Din punct de vedere juridic, baza de la C\u00e2mpia Turzii este o baz\u0103 na\u021bional\u0103 cu utilizare aliat\u0103, similar\u0103 ca statut legal cu bazea de la Mihail Kog\u0103lniceanu.<\/p>\n Utilizarea bazelor militare din Rom\u00e2nia de c\u0103tre for\u021be armate str\u0103ine este reglementat\u0103 printr-un cadru juridic complex, distribuit pe mai multe paliere a\u0219ezate \u00een ordinea descresc\u0103toare a preceden\u021bei sub aspectul for\u021bei juridice astfel: drept constitu\u021bional rom\u00e2n (Constitu\u021bia Rom\u00e2niei de\u021bine suprema\u021bia); conven\u021bii generale de drept interna\u021bional public;tratate de alian\u021b\u0103 (precum tratatul de aderare la NATO); acorduri bilaterale \u00eentre alia\u021bi (ex. acordurile rom\u00e2no-americane).<\/p>\n Orice tratat interna\u021bional \u00eencheiat de Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 fie conform cu Constitu\u021bia Rom\u00e2niei; orice tratat de alian\u021b\u0103 trebuie s\u0103 respecte obliga\u021biile generale ale Rom\u00e2niei izvor\u00e2te din dreptul interna\u021bional public (respectiv tratatele interna\u021bionale generale); orice acorduri \u00eentre alia\u021bi trebuie convenite, interpretate \u0219i aplicate cu observarea statutului juridic al alian\u021bei (nici o \u00een\u021belegere dintre membrii NATO realizat\u0103 \u00een baza acestui statut nu poate \u00eenc\u0103lca natura defensiv\u0103 care este de esen\u021ba alian\u021bei, \u00een acest sens, folosirea instrumentelor alian\u021bei neput\u00e2ndu-se face dec\u00e2t \u00een condi\u021biile \u0219i cu observarea limitelor impuse de tratatul de la Washington).<\/em><\/strong><\/p>\n Prezen\u021ba \u00een Rom\u00e2nia \u0219i utilizarea infrastructurii militare rom\u00e2ne\u0219ti de c\u0103tre alia\u021bi se bazeaz\u0103 pe trei tipuri de instrumente juridice:<\/p>\n Acest tratat stabile\u0219te cadrul cooper\u0103rii militare \u0219i al ap\u0103r\u0103rii colective, sens \u00een care: i. permite sta\u021bionarea \u0219i cooperarea militar\u0103 \u00eentre statele membre; ii. instituie obliga\u021bia de ap\u0103rare colectiv\u0103 (faimosul art. 5); iii. legitimeaz\u0103 planificarea militar\u0103 comun\u0103.<\/p>\n Acesta stabile\u0219te: i. statutul juridic personal al militarilor alia\u021bi; ii. regimul jurisdic\u021bional (ce instan\u021b\u0103 judiciar\u0103 este competent\u0103 s\u0103 judece litigiile care \u00eei privesc pe militarii for\u021belor aliate afla\u021bi \u00een misiune \u00een Rom\u00e2nia); iii. regimul fiscal \u0219i administrativ; iv.\u00a0circula\u021bia \u0219i sta\u021bionarea trupelor<\/em><\/strong>.<\/p>\n Pentru anumite baze \u0219i activit\u0103\u021bi exist\u0103 acorduri suplimentare, precum\u00a0Acordul privind activit\u0103\u021bile for\u021belor SUA \u00een Rom\u00e2nia (2005)<\/strong>, care reglementeaz\u0103: i. utilizarea unor facilit\u0103\u021bi militare rom\u00e2ne\u0219ti; ii.\u00a0rota\u021bia trupelor<\/strong>; iii. investi\u021biile \u00een infrastructur\u0103; iv.\u00a0criteriile de operare<\/strong>. Toate \u00een condi\u021biile \u00een care\u00a0baza r\u0103m\u00e2ne sub suveranitatea Rom\u00e2niei<\/strong>\u00a0\u0219i deci,\u00a0r\u0103spunderea interna\u021bional\u0103 pentru utilizarea lor este a Rom\u00e2niei<\/strong>.<\/em><\/p>\n \u00cen aceste condi\u021bii, utilizarea bazelor nu este automat\u0103. Ea presupune: i. consim\u021b\u0103m\u00e2ntul statului rom\u00e2n<\/em>; ii.planificare NATO convenit\u0103 de c\u0103tre to\u021bi alia\u021bii (inclusiv Rom\u00e2nia); iii. acordul tehnic al autorit\u0103\u021bilor militare rom\u00e2ne.<\/strong><\/p>\n Constitu\u021bional, Rom\u00e2nia decide participarea sa la opera\u021biuni militare \u0219i autorizeaz\u0103 prezen\u021ba trupelor str\u0103ine pe teritoriul s\u0103u.\u00a0<\/em><\/strong>De aceea \u0219i\u00a0r\u0103spunderea interna\u021bional\u0103 pentru aceste decizii revine integral Rom\u00e2niei.<\/em><\/strong><\/p>\n \u00cen baza acordurilor bilaterale cu Rom\u00e2nia, care de principiu \u00eei confer\u0103 facultatea de a aduce trupe pe teritoriul Rom\u00e2niei f\u0103r\u0103 ca aceasta s\u0103 fie considerat\u0103 o ac\u021biune ostil\u0103 de ocupa\u021bie, SUA poate solicita acceptul autorit\u0103\u021bilor rom\u00e2ne competente pentru o prezen\u021b\u0103 concret\u0103, dar nu poate impune o atare aprobare. \u00cen plus, este de la sine \u00een\u021beles, c\u0103 solicitarea are scopuri compatibile cu cele \u00een lumina c\u0103rora au fost \u00eencheiate \u0219i ratificate acordurile amintite, ea trebuind s\u0103 fie, totodat\u0103, conform\u0103 \u0219i cu Constitu\u021bia solicitantului. (Ex. SUA nu poate cere Rom\u00e2niei \u0219i Rom\u00e2nia nu poate accepta solicitarea SUA privind utilizarea bazei de la Kog\u0103lniceanu pentru purtarea unui r\u0103zboi care nu a fost aprobat de Congresul american, a\u0219a cum prevede Constitu\u021bia american\u0103.)<\/p>\n Este de subliniat c\u0103 un stat \u00eencheie acorduri sau conven\u021bii (ex parteneriatul strategic al Rom\u00e2niei cu SUA) cu alte state \u2013 state care sunt stabile, dac\u0103 nu chiar eterne, \u0219i sunt subiect de drept interna\u021bional \u2013 iar nu cu administra\u021biile trec\u0103toare sau pre\u0219edin\u021bii efemeri ai acestora. Or, identitatea statelor este sintetizat\u0103 \u00een termenii juridici ai Constitu\u021biilor, iar nu \u00een ordinele executivului lor adesea marcate de capriciile liderilor momentului. De aceea,\u00a0executarea cu bun\u0103 credin\u021b\u0103 a obliga\u021biilor asumate de un stat fa\u021b\u0103 de altul implic\u0103 \u0219i \u00eendatorirea refuzului acelor cereri de cooperare \u00een ac\u021biuni care sunt v\u0103dit neconstitu\u021bionale \u00een \u021bara solicitantului. Cooperarea la \u00eenc\u0103lcarea legii fundamentale a unui stat partener este un gest de neloialitate fa\u021b\u0103 de acesta, un act neprietenos la adresa lui; deci un act nelegitim.<\/strong><\/p>\n \u021ain\u00e2nd seama de variabilele care apar pe parcursul vie\u021bii unei alian\u021be, acordurile ei pe termen lung cu diver\u0219i alia\u021bi sau cele \u00eentre alia\u021bi au caracter de principiu sub cele mai multe aspecte.<\/p>\n Dac\u0103 asemenea acorduri ar avea caracter tehnic nu ar mai fi nevoie de acorduri tehnice de parcurs, respectiv cereri \u0219i aprob\u0103ri pe caz. Dac\u0103 acordurile dintre SUA \u0219i Rom\u00e2nia ar fi avut caracter tehnic \u0219i ar fi precizat ce efective americane, cu ce echipament, unde \u0219i c\u00e2nd se pot stabili \u00een Rom\u00e2nia, acum SUA, pentru a trimite efective \u0219i tehnic\u0103 militar\u0103 la baza Mihail Kog\u0103lniceanu \u00een parametrii deja stabili\u021bi nu ar mai fi avut nevoie de acordul autorit\u0103\u021bilor rom\u00e2ne \u0219i nu ar fi trebuit s\u0103 cear\u0103 nim\u0103nui nimic. A\u0219a, \u00eens\u0103, pentru a trece de la \u00een\u021belegeri de principiu la acorduri de detaliu este necesar un consim\u021b\u0103m\u00e2nt suplimentar, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t diavolul se ascunde \u00een detalii, \u0219i astfel, prin trecerea de la general la particular ar putea fi deformate \u0219i pervertite \u00eense\u0219i principiile care au calibrat \u00een\u021belegerea general\u0103.<\/p>\n Simplul fapt c\u0103 SUA a solicitat o aprobare atest\u0103 \u00eemprejurarea c\u0103 obiectul solicit\u0103rii nu era acoperit de \u00een\u021belegerile deja existente, chiar dac\u0103 se \u00eencadra \u00een sfera principiilor convenite prin acestea. Iar dac\u0103 Rom\u00e2niei i s-a solicitat ceva spre aprobare \u00eentruc\u00e2t ea avea competen\u021ba de a o acorda, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia avea \u0219i dreptul de a refuza cererea.\u00a0<\/strong><\/p>\n Din punct de vedere juridic \u0219i din cel al doctrinei NATO, bazele din Rom\u00e2nia sunt concepute\u00a0\u00een primul r\u00e2nd pentru ap\u0103rare \u0219i descurajare<\/strong>. Func\u021biile principale, a\u0219a cum am men\u021bionat deja, sunt: ap\u0103rarea aerian\u0103; supravegherea \u0219i recunoa\u0219terea; transportul militar; rota\u021bia trupelor; sprijinul logistic pentru opera\u021biuni NATO.<\/p>\n Este drept, \u00eens\u0103, c\u0103 \u00een doctrina de specialitate, orice infrastructur\u0103 militar\u0103 poate avea\u00a0utilizare dual\u0103<\/strong>, respectiv, at\u00e2t defensiv\u0103 (ap\u0103rare colectiv\u0103), c\u00e2t \u0219i opera\u021bional\u0103 (sprijin pentru opera\u021biuni militare autorizate, \u00een primul r\u00e2nd de evitare a conflictului armat prin descurajare).<\/p>\n Diferen\u021ba nu \u021bine, deci, de baz\u0103 \u00een sine, adic\u0103 de dotarea ei, ci de\u00a0misiunea autorizat\u0103<\/strong>. Or, cu privire la aceasta, dac\u0103 vorbim de NATO \u0219i rela\u021bia rom\u00e2no-american\u0103 \u00een cadrul NATO, trebuie s\u0103 mergem la\u00a0Tratatul de la Washington<\/strong><\/p>\n Astfel, folosirea bazelor NATO sau a celor operate de SUA ca membru \u0219i \u00een folosul NATO, este legat\u0103 de cadrul stabilit prin respectivul tratat. Potrivit acestuia, se distinge \u00eentre situa\u021bia ap\u0103r\u0103rii colective \u0219i cea a opera\u021biunilor alian\u021bei sau a membrilor ei.\u00a0<\/strong><\/p>\n Cea dint\u00e2i apare atunci c\u00e2nd este invocat articolul 5 al tratatului, caz \u00een care bazele devin infrastructur\u0103 pentru ap\u0103rarea colectiv\u0103, iar statele membre pot opera de pe ele, av\u00e2ndu-le ca pozi\u021bie de lansare a ac\u021biunilor militare impuse de nevoile defensivei. Cea de a doua intervine \u00een \u00eemprejur\u0103ri neconflictuale c\u00e2nd folosin\u021ba const\u0103 \u00een efectuarea de exerci\u021bii militare, \u00een \u00eendeplinirea unor opera\u021biuni non beligerante autorizate de alian\u021b\u0103 \u0219i \u00een activit\u0103\u021bi de descurajare; acestea nu necesit\u0103 activarea art. 5 \u00eentruc\u00e2t nu sunt consecin\u021ba unui\u00a0casus<\/em>\u00a0foederis<\/em>\u00a0(adic\u0103 a unei agresiuni declan\u0219ate de un stat ter\u021b care s\u0103 justifice un r\u0103spuns comun).<\/p>\n \u00cen dreptul interna\u021bional, a\u0219adar, bazele de la Kog\u0103lniceanu \u0219i C\u00e2mpia Turzii sunt\u00a0baze rom\u00e2ne\u0219ti utilizate de alia\u021bi conform Tratatului NATO, SOFA \u0219i unor acorduri bilaterale, dar nu teritoriu sub jurisdic\u021bie american\u0103 sau \u00een proprietatea NATO<\/strong>,\u00a0Rom\u00e2nia men\u021bin\u00e2ndu-\u0219i suveranitatea asupra lor, iar\u00a0folosirea lor \u00een concret fiind condi\u021bionat\u0103 de acordul statului rom\u00e2n \u0219i limitat\u0103 la ap\u0103rare colectiv\u0103, descurajare \u0219i opera\u021biuni militare accesorii acestor<\/em>a. Pe cale de consecin\u021b\u0103, nu numai c\u0103 statul care invoc\u0103 statutul de membru NATO nu poate cere autoriza\u021bia Rom\u00e2niei pentru utilizarea bazelor \u00een scopul sus\u021binerii unor r\u0103zboaie ofensive, fie ele de nevoie sau de gust, dar nici Rom\u00e2nia nu are vreo obliga\u021bie s\u0103 aprobe o atare solicitare, \u00eentruc\u00e2t nu exist\u0103 suportul legal al unei asemenea obliga\u021bii.\u00a0<\/strong><\/p>\n Diferen\u021ba dintre\u00a0\u201ebaza NATO\u201d<\/strong>,\u00a0\u201ebaza american\u0103\u201d<\/strong>\u00a0\u0219i\u00a0\u201ebaza na\u021bional\u0103 utilizat\u0103 de for\u021be aliate\u201d<\/strong>\u00a0este\u00a0juridic\u0103 \u0219i institu\u021bional\u0103<\/strong>, ea \u021bin\u00e2nd de identitatea persoanei care de\u021bine infrastructura \u0219i a celei care are comanda, precum \u0219i de acordurile \u00een virtutea c\u0103rora opereaz\u0103.<\/p>\n \u00cen aceste cazuri baza este\u00a0institu\u021bional NATO<\/strong>, chiar dac\u0103 se afl\u0103 pe teritoriul unui stat.<\/p>\n Aici sistemul este operat de SUA, dar contribuie la ap\u0103rarea colectiv\u0103 NATO.<\/p>\n A\u0219adar, nici \u00een cazul bazelor NATO, nici al celor americane statul gazd\u0103, respectiv Rom\u00e2nia, nu \u00ee\u0219i pierde suveranitatea asupra teritoriului. Prezen\u021ba militar\u0103 este reglementat\u0103 prin acorduri interna\u021bionale \u0219i prin statutul for\u021belor aliate.<\/strong><\/p>\n Explica\u021bia \u021bine de\u00a0principiul suveranit\u0103\u021bii teritoriale a statelor<\/strong>, unul dintre principiile fundamentale ale dreptului interna\u021bional public.<\/p>\n VII. Problema de drept interna\u021bional\u00a0<\/strong><\/p>\n \u00cen dreptul interna\u021bional,\u00a0teritoriul unui stat nu poate fi transferat sau limitat dec\u00e2t prin acte juridice explicite<\/strong>, cum ar fi (con)cesiunea teritorial\u0103 sau tratatul de modificare a frontierelor. Prezen\u021ba unor trupe sau baze militare str\u0103ine pe teritoriul unui stat\u00a0nu produce, prin ea \u00eens\u0103\u0219i, o modificare a suveranit\u0103\u021bii teritoriale<\/strong>.<\/p>\n Statul gazd\u0103 \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103\u00a0suveranitatea asupra teritoriului<\/strong>\u00a0\u0219i doar permite utilizarea unei infrastructuri sau a unui spa\u021biu,\u00a0prin consim\u021b\u0103m\u00e2nt<\/strong>\u00a0liber exprimat \u00een tratate sau acorduri bilaterale.<\/p>\n Acest consim\u021b\u0103m\u00e2nt este elementul central. \u00cen lipsa lui, prezen\u021ba militar\u0103 ar constitui un act de agresiune, o \u00eenc\u0103lcare a dreptului interna\u021bional.<\/p>\n Din punct de vedere juridic, o baz\u0103 militar\u0103 str\u0103in\u0103 nu este teritoriu al statului care o utilizeaz\u0103. Ea este\u00a0un teritoriu al statului gazd\u0103 asupra c\u0103ruia se acord\u0103 anumite drepturi de utilizare \u0219i jurisdic\u021bie limitat\u0103<\/strong>.<\/p>\n Acordurile care reglementeaz\u0103 aceste situa\u021bii stabilesc de obicei: i. modul de utilizare a bazei; ii. statutul militarilor str\u0103ini; iii. regimul jurisdic\u021bional (cine judec\u0103 anumite infrac\u021biuni); iv. regimul fiscal \u0219i administrativ. Aceste reguli sunt prev\u0103zute frecvent \u00een acordurile privind\u00a0statutul for\u021belor armate<\/strong>, cel mai cunoscut fiind\u00a0NATO Status of Forces Agreement<\/strong>.<\/p>\n Confuzia provine din analogia cu\u00a0misiunile diplomatice<\/strong>. Dar chiar \u0219i ambasadele nu sunt, \u00eentr-o interpretare juridic\u0103 riguroas\u0103, teritoriu al statului pe care \u00eel reprezint\u0103; ele r\u0103m\u00e2n pe teritoriul statului gazd\u0103, dar beneficiaz\u0103 de\u00a0imunit\u0103\u021bi \u0219i inviolabilitate\u00a0<\/strong>ca \u0219i c\u00e2nd ar fi vorba despre o suveranitate extrateritorial\u0103.<\/p>\n Situa\u021bia bazelor militare este similar\u0103: au anumite privilegii \u0219i regimuri speciale, dar\u00a0suveranitatea statului gazd\u0103 nu dispare<\/strong>.<\/p>\n Nu este mai pu\u021bin adev\u0103rat c\u0103 exist\u0103 \u0219i situa\u021bii speciale \u00een dreptul interna\u021bional \u00een care un stat exercit\u0103 control aproape complet asupra unei baze militare str\u0103ine (de exemplu \u00een cazul unor aranjamente istorice post coloniale). Totu\u0219i, chiar \u0219i atunci, juridice\u0219te, teritoriul nu devine automat parte a statului care administreaz\u0103 baza dec\u00e2t dac\u0103 exist\u0103 o\u00a0cesiune sau concesiune formal\u0103 de teritoriu<\/strong>. A\u0219a este, de pild\u0103, cazul bazelor militare britanice din Cipru.<\/p>\n \u00cen dreptul interna\u021bional public, o baz\u0103 militar\u0103 str\u0103in\u0103 este, deci,\u00a0teritoriu al statului gazd\u0103<\/strong>, utilizat de un alt stat sau de o alian\u021b\u0103 militar\u0103\u00a0\u00een baza consim\u021b\u0103m\u00e2ntului juridic al statului gazd\u0103<\/strong>, ordonat prin acorduri interna\u021bionale care stabilesc drepturile \u0219i obliga\u021biile p\u0103r\u021bilor.<\/p>\n A\u0219a se explic\u0103 de ce statele arabe din Golf au repro\u0219at Iranului c\u0103 acesta le-a atacat, de\u0219i loviturile iraniene vizau numai bazele militare<\/p>\n americane de pe teritoriul lor; \u0219i tot a\u0219a \u00een\u021belegem de ce Iranul a prezentat scuze pentru bombardamentele respective, de\u0219i ele nu vizau propriu zis statele \u021bint\u0103 \u0219i nu inten\u021bionau intrarea \u00een r\u0103zboi cu ele.<\/p>\n Trebuie precizat, \u00eens\u0103, c\u0103 atacul iranian, executat \u00eentr-un spa\u021biu aflat \u00een afara suveranit\u0103\u021bii americane, nu a fost un act de agresiune \u00eempotriva statelor care exercitau suveranitatea asupra teritoriului respectiv, ci unul de auto-ap\u0103rare autorizat de Carta ONU, \u00eentruc\u00e2t ofensiva american\u0103 pleca de pe teritoriul statelor din Golf \u00een cauz\u0103, transformate, prin autorizarea ac\u021biunilor militare americane sau lipsa lor de opozi\u021bie fa\u021b\u0103 de acestea, \u00een complice sau coparticipant la r\u0103zboiul SUA \u00eempotriva Iranului.<\/p>\n Problema se pune la fel \u00een cazul folosirii bazelor militare situate pe teritoriul Rom\u00e2niei, de c\u0103tre SUA, \u00een purtarea r\u0103zboiului acesteia cu Iranul. De aceea Rom\u00e2nia avea nu doar dreptul juridic, dar \u0219i justificarea moral-politic\u0103 de a refuza o cerere susceptibil\u0103 s\u0103 o implice, \u00eempotriva intereselor sale na\u021bionale, \u00eentr-un r\u0103zboi al altora (fie ei \u0219i alia\u021bi sau parteneri) f\u0103r\u0103 miz\u0103 pentru ea.\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n Obliga\u021bia de solidaritate cu SUA ar fi existat numai dac\u0103 SUA ar fi fost atac\u0103 de Iran, pe c\u00e2nd \u00een spe\u021b\u0103 r\u0103zboiul a fost declan\u0219at de SUA cu caracter \u201cpreventiv\u201d, deci \u00een lipsa unei agresiuni iraniene reale \u0219i actuale\u00a0<\/strong><\/p>\n VIII. Cazul Rom\u00e2niei\u00a0<\/strong><\/p>\n Prin urmare, existen\u021ba unei baze militare str\u0103ine \u00een Rom\u00e2nia\u00a0nu implic\u0103 pierderea suveranit\u0103\u021bii teritoriale<\/strong>, ci reprezint\u0103 o form\u0103 de cooperare militar\u0103 reglementat\u0103 juridic.<\/p>\n Limit\u0103rile privind folosirea teritoriului Rom\u00e2niei pentru activit\u0103\u021bi militare ale for\u021belor str\u0103ine rezult\u0103 \u00een principal din\u00a0Constitu\u021bia Rom\u00e2niei<\/strong>, din dreptul interna\u021bional \u0219i din acordurile militare \u00eencheiate de statul rom\u00e2n. Ele au rolul de a asigura c\u0103\u00a0suveranitatea statului \u0219i controlul democratic asupra for\u021belor armate nu sunt afectate<\/strong>.<\/p>\n Potrivit Constitu\u021biei, Rom\u00e2nia este un stat suveran \u0219i independent. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103: i.\u00a0nicio for\u021b\u0103 militar\u0103 str\u0103in\u0103 nu poate utiliza teritoriul Rom\u00e2niei f\u0103r\u0103 consim\u021b\u0103m\u00e2ntul statului rom\u00e2n<\/strong>; ii. orice prezen\u021b\u0103 militar\u0103 aliat\u0103 se face \u00een baza unor\u00a0tratate sau acorduri interna\u021bionale<\/strong>\u00a0aprobate de autorit\u0103\u021bile rom\u00e2ne. Pe cale de consecin\u021b\u0103, bazele militare din Rom\u00e2nia nu pot fi folosite prin decizia unilateral\u0103 a altui stat \u0219i nici Romania nu poate fi obligat\u0103 s\u0103 accepte orice cereri ale altui stat privind utilizarea lor, chiar dac\u0103 statul solicitant a f\u0103cut investi\u021bii acolo sau \/ \u0219i \u00eei este aliat ori partener strategic.\u00a0Alian\u021bele \u0219i parteneriatele func\u021bioneaz\u0103 strict \u00een limitele care au fost agreate de p\u0103r\u021bi, potrivit competen\u021belor constitu\u021bionale ale fiec\u0103reia.\u00a0<\/strong><\/p>\n Constitu\u021bia mai stabile\u0219te c\u0103\u00a0Parlamentul \u0219i autorit\u0103\u021bile statului rom\u00e2n controleaz\u0103 utilizarea for\u021belor armate \u0219i a teritoriului na\u021bional pentru opera\u021biuni militare<\/strong>.<\/p>\n Aceasta implic\u0103, \u00een practic\u0103: i. aprobarea tratatelor militare de c\u0103tre Parlament; ii. controlul politic al Parlamentului asupra deciziilor de participare la opera\u021biuni militare; iii. coordonarea militar\u0103 prin institu\u021biile rom\u00e2ne\u0219ti competente.<\/p>\n \u00cen anumite situa\u021bii, deciziile privind angajarea for\u021belor armate sau cooperarea militar\u0103 sunt luate cu participarea\u00a0Consiliului Suprem de Ap\u0103rare a \u021a\u0103rii (CSAT)<\/strong>; niciodat\u0103 de c\u0103tre acesta.<\/p>\n Teritoriul Rom\u00e2niei nu poate fi folosit pentru ac\u021biuni militare care: i. ar \u00eenc\u0103lca obliga\u021biile interna\u021bionale ale Rom\u00e2niei decurg\u00e2nd din ordinea general\u0103 de drept interna\u021bional; ii. ar pune \u00een pericol securitatea na\u021bional\u0103 (de pild\u0103, prin implicarea \u021b\u0103rii \u00eentr-un r\u0103zboi al unei puteri ter\u021be, fie ea \u0219i aliat\u0103, cu o alt\u0103 putere ter\u021b\u0103 sau \u00een expunerea \u021b\u0103rii la atacuri din partea unei puteri ter\u021be cu care nu este \u00een stare de r\u0103zboi; iii. ar contraveni tratatelor bilaterale sau multilaterale la care Rom\u00e2nia este parte (precum Tratatul de la Washington care stabile\u0219te caracterul defensiv al NATO).\u00a0<\/strong>Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia p\u0103streaz\u0103 \u0219i trebuie s\u0103 p\u0103streze\u00a0dreptul de control asupra modului \u00een care sunt utilizate bazele militare<\/strong>.\u00a0Pentru acesta r\u0103spunderea este (\u0219i) a ei.\u00a0<\/strong><\/p>\n Atunci c\u00e2nd proprietatea se intersecteaz\u0103 cu suveranitatea \u0219i dreptul constitu\u021bional cu cel interna\u021bional, una este proprietatea nud\u0103 asupra infrastructurilor \u0219i echipamentelor, \u0219i alta \u00eentinderea dreptului de a le folosi; cel din urm\u0103 este limitat sub impactul intereselor suverane ale statelor implicate.<\/p>\n Militarii str\u0103ini afla\u021bi pe teritoriul Rom\u00e2niei au un statut juridic special stabilit prin acorduri interna\u021bionale (de tip SOFA).<\/p>\n Aceste acorduri reglementeaz\u0103: jurisdic\u021bia penal\u0103 \u0219i disciplinar\u0103; circula\u021bia \u0219i sta\u021bionarea trupelor; regimul fiscal \u0219i administrativ. Ele\u00a0nu transfer\u0103 suveranitatea asupra teritoriului<\/strong>\u00a0\u0219i nici r\u0103spunderea pentru felul \u00een care teritoriul este folosit \u00een raporturile cu ter\u021be state.\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n Acestor limit\u0103ri constitu\u021bionale directe li se adaug\u0103 \u0219i unele indirecte, cum ar fi cele potrivit c\u0103rora func\u021biile \u0219i demnit\u0103\u021bile publice pot fi exercitate, \u00een principiu, numai de cet\u0103\u021beni rom\u00e2ni, sau care atribuie comanda for\u021belor armate rom\u00e2ne exclusiv autorit\u0103\u021bilor rom\u00e2ne.<\/p>\n Asemenea reguli men\u021bin controlul statului asupra structurilor militare.<\/p>\n Constitu\u021bia Rom\u00e2niei permite cooperarea militar\u0103 \u0219i sta\u021bionarea for\u021belor aliate pe teritoriul rom\u00e2nesc, dar impune limite esen\u021biale \u0219i anume:<\/p>\n \u00cen acest mod se realizeaz\u0103, \u00een sistemul de drept rom\u00e2nesc, echilibrul \u00eentre\u00a0cooperarea militar\u0103 interna\u021bional\u0103<\/em><\/strong>\u00a0\u0219i\u00a0protec\u021bia suveranit\u0103\u021bii statului<\/strong>,\u00a0\u00eentre loialitatea fa\u021b\u0103 de alia\u021bi \u0219i loialitatea fa\u021b\u0103 de na\u021biunea rom\u00e2n\u0103.<\/strong><\/em><\/p>\n P.S. \u00centr-o analiz\u0103 ulterioar\u0103 voi aborda \u0219i problema competen\u021bei de a aproba cererile statelor str\u0103ine privind utilizarea bazelor militare de pe teritoriul Rom\u00e2niei.\u00a0<\/em><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n Autor: Adrian Severin<\/em><\/strong><\/p>\n Solicitarea administra\u021biei americane de a aduce echipamente \u0219i personal combatant la bazele militare din Rom\u00e2nia a adus imediat \u00een dezbaterea public\u0103 un num\u0103r nesf\u00e2r\u0219it de \u201especiali\u0219ti\u201d care f\u0103r\u0103 a clipi ne-au spus exact ce pot face \u0219i ce nu poate face autorit\u0103\u021bile rom\u00e2ne raportat la respectiva cerere. Unii cred c\u0103 dac\u0103 suntem parteneri strategici ai SUA suntem obliga\u021bi s\u0103 facem orice ne cere partenerul american; c\u0103 de aia este partener \u0219i de aia este\u2026 american. Al\u021bii \u0219tiu cu precizie c\u0103 de vreme ce americanii \u201eau b\u0103gat bani\u201d \u00een construirea bazelor cu pricina pot face ce vor acolo; c\u0103 a\u0219a a fost \u0219i cu vecinul nostru din comun\u0103, care a construit pe banii lui gardul dintre noi \u0219i apoi \u0219i-a legat vaca de gard c\u00e2nd \u0219i cum a vrut el. Al\u021bii au ascultat lec\u021biile de drept interna\u021bional ale lui B\u0103sescu-Petrov care din \u00een\u0103l\u021bimea tupeului s\u0103u m\u0103rturise\u0219te c\u0103 el a cedat suveranitate \u0219i SUA nu numai UE, \u0219i c\u0103, pe cale de consecin\u021b\u0103, \u00een bazele \u201ecedate\u201d lor licuricii americani pot aprinde sau stinge lumina \u00een func\u021bie de ceea ce viseaz\u0103 noaptea. Un \u201efilosof digital\u201d mai romantic precizeaz\u0103 c\u0103 parteneriatul nu este cu SUA, pe care o compar\u0103 cu institu\u021bia c\u0103sniciei, ci cu administra\u021biile americane concrete care iau decizii asemenea so\u021biei dumnealui, f\u0103r\u0103 s\u0103 se mai uite la codul familiei, \u0219i de aceea, nu intereseaz\u0103 ce spune Constitu\u021bia SUA, ci ce spune locatarul de la Casa Alb\u0103. Pentru mul\u021bi nici dreptul interna\u021bional nu mai conteaz\u0103 \u2013 oricum to\u021bi \u00eel violeaz\u0103 \u00een voie, nu-i a\u0219a? \u2013 iar obliga\u021biile asumate de Rom\u00e2nia fa\u021b\u0103 de SUA sau fa\u021b\u0103 de NATO nu se coroboreaz\u0103 cu obliga\u021biile Rom\u00e2niei privind respectarea Cartei ONU \u0219i nici m\u0103car cu cele izvor\u00e2te din Tratatul de la Washington. \u00cen orice caz, intr\u00e2nd \u00een NATO noi nu i-am fi devenit membri cu drepturi depline \u0219i egale cu ale celorlal\u021bi alia\u021bi, ci supu\u0219i, ordonan\u021be \u021binute a executa ordinele superiorilor \u00eentocmai \u0219i la timp (sic!); \u0219i cum NATO \u00eenseamn\u0103 SUA, celei din urm\u0103 trebuie s\u0103 \u00eei satisfacem orice dorin\u021be, chiar dac\u0103 ele nu au aprobarea alian\u021bei \u0219i contravin regulilor ei de organizare \u0219i func\u021bionare.\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n Iat\u0103 motivul pentru care, inclusiv la cererea multor rom\u00e2ni \u00eempin\u0219i \u00een total\u0103 confuzie \u0219i b\u00e2ntui\u021bi, pe bun\u0103 dreptate, de frica generat\u0103 de aceasta, \u00eencerc, \u00een continuare, s\u0103 dau unele explica\u021bii. O fac \u0219tiind c\u0103 printre at\u00e2\u021bia urechi\u0219ti de geniu eu nu sunt dec\u00e2t un modest profesionist. \u0218i chiar dac\u0103 decizia referitoare la r\u0103spunsul dat cererii SUA a fost deja luat\u0103, clarific\u0103rile sunt necesare m\u0103car pentru a \u00een\u021belege ce au f\u0103cut deciden\u021bii \u0219i pentru ce urmeaz\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103; c\u0103ci va veni \u0219i ziua judec\u0103\u021bii \u2013 dies irae dies illa, solvet saeclum in favilla \/ ziua m\u00e2niei, ziua \u00een care lumea va fi preschimbat\u0103 \u00een cenu\u0219\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n O prim\u0103 \u00eentrebare ar fi\u00a0\u201ecui apar\u021bine baza: SUA sau NATO?\u201d<\/em>.<\/p>\n Baza de la Naval Support Facility Deveselu este o baz\u0103 militar\u0103 a Statelor Unite aflat\u0103 pe teritoriul Rom\u00e2niei, operat\u0103 de United States Navy. Cel pu\u021bin ini\u021bial ea a fost creat\u0103 pentru a g\u0103zdui una din componentele unui sistem antirachet\u0103 american instalat pe nave militare. Era varianta administra\u021biei Obama a unui proiect lansat de administra\u021bia George Bush Jr. cu scopul ap\u0103r\u0103rii Europei (de fapt a unui mic col\u021b de Europ\u0103) \u00eempotriva unor presupuse atacuri iraniene, asupra c\u0103rora nu \u00eenceta s\u0103 avertizeze premierul israelian Benjamin Nethanyahu, purtat de paranoia sa iranofob\u0103. \u00cen discu\u021biile purtate la OSCE, \u00een calitate de Pre\u0219edinte al Adun\u0103rii Parlamentare m-am pronun\u021bat \u00eempotriva acestui proiect.<\/p>\n Dup\u0103 instalarea sa la Deveselu, baza a fost integrat\u0103 \u00een sistemul de ap\u0103rare antirachet\u0103 al NATO, numit NATO Ballistic Missile Defence. Prin urmare ea a trecut din folosin\u021ba \u0219i administrarea SUA \u00een folosin\u021ba \u0219i administrarea NATO.<\/p>\n Astfel, \u00een sintez\u0103, la Deveselu, infrastructura \u0219i personalul sunt ale SUA, integrarea opera\u021bional\u0103 \u00een sistemul de ap\u0103rareeste sub comanda NATO, iar teritoriul \u0219i exerci\u021biul suveranit\u0103\u021bii asupra bazei apar\u021bin Rom\u00e2niei.<\/p>\n Baza func\u021bioneaz\u0103 \u00een temeiul acordului bilateral dintre Romania \u0219i SUA privind amplasarea sistemului de ap\u0103rare antirachet\u0103, acord care prevede c\u0103 scopul principal este\u00a0ap\u0103rarea<\/strong>\u00a0\u00eempotriva rachetelor balistice care ar putea fi lansate din afara spa\u021biului euro-atlantic (de exemplu din Orientul Mijlociu), iar func\u021biile sale principale sunt: i. Detectarea \u0219i interceptarea rachetelor balistice; ii. Protec\u021bia statelor NATO din Europa; iii. Descurajarea atacurilor cu rachete.<\/p>\n Prin urmare,\u00a0sistemul nu este conceput pentru atac, ci doar pentru interceptare defensiv\u0103<\/strong>.<\/p>\n La vremea respectiv\u0103, fa\u021b\u0103 de protestele Rusiei care sus\u021binea c\u0103 \u201escutul de la Deveselu\u201d ar fi putut fi utilizat cu scopuri ofensive inclusiv \u00eempotriva ei, reprezentan\u021bii NATO \u0219i ai SUA au sus\u021binut c\u0103 nici vorb\u0103 de a\u0219a ceva \u0219i au acuzat guvernul rus de absurde suspiciuni \u0219i porniri antioccidentale. La unele dintre aceste discu\u021bii am asistat \u0219i eu.<\/p>\n Ast\u0103zi, la Deveselu este instalat sistemul\u00a0Aegis Ashore,<\/em>versiunea terestr\u0103 a sistemului naval Aegis folosit pe nave militare americane. El utilizeaz\u0103 interceptori de tip\u00a0SM-3 interceptor missile,<\/em>\u00a0care pot distruge rachete balistice \u00een spa\u021biu.<\/strong><\/p>\n Baza face parte din arhitectura defensiv\u0103 numit\u0103 European Phased Adaptive Approach, lansat\u0103 de SUA pentru protec\u021bia Europei \u00eempotriva rachetelor balistice. \u00cen Europa exist\u0103 dou\u0103 instala\u021bii terestre principale ale acestei arhitecturi \u0219i anume: Deveselu (Rom\u00e2nia) \u2013 opera\u021bional\u0103 din 2016, \u0219i Redzikowo (Polonia) \u2013 dotat\u0103 cu un sistem similar\u00a0Aegis Ashore.<\/em><\/strong><\/p>\n Important de re\u021binut din punct de vedere juridic \u0219i politic este c\u0103\u00a0Rom\u00e2nia nu a cedat suveranitatea asupra teritoriului bazei<\/strong>. Baza r\u0103m\u00e2ne pe teritoriu rom\u00e2nesc \u0219i func\u021bioneaz\u0103 \u00een baza acordurilor militare bilaterale \u0219i a cooper\u0103rii \u00een cadrul NATO.<\/p>\n Indiferent ce ar fi scris \u00een aceste acorduri ele nu pot modifica principiile de organizare \u0219i func\u021bionare ale statului rom\u00e2n, raporturile dintre puterile statului \u0219i prerogativele institu\u021biilor statului, astfel cum figureaz\u0103 acestea \u00een Constitu\u021bia Rom\u00e2niei; nici prevederile tratatului constitutiv al NATO, potrivit c\u0103rora aceasta este o alian\u021b\u0103 politico-militar\u0103 defensiv\u0103 \u0219i nici chiar obliga\u021biile asumate de Rom\u00e2nia prin tratatele interna\u021bionale multilaterale \u00eencheiate \u00een sistemul ONU \u0219i nu numai.\u00a0<\/strong><\/p>\n \u00cen m\u0103sura \u00een care acordul rom\u00e2no-american d\u0103 na\u0219tere unor obliga\u021bii pentru Rom\u00e2nia, el trebuie s\u0103 se conformeze Constitu\u021biei Rom\u00e2niei.\u00a0<\/strong><\/p>\n Din c\u00e2te \u0219tiu el nu a fost supus unui control de constitu\u021bionalitate ex ante, dar dac\u0103 ast\u0103zi exist\u0103 dubii legate de constitu\u021bionalitatea sa nimic nu se opune la sesizarea instan\u021bei de contencios constitu\u021bional de c\u0103tre cei care au competen\u021ba de a o face. De pild\u0103 suverani\u0219tii folclorici din Parlamentul Rom\u00e2niei.<\/p>\n Aceste considera\u021bii sunt valabile\u00a0mutatis mutandis<\/em>\u00a0\u0219i pentru celelalte baze militare la care m\u0103 voi referi \u00een continuare.<\/p>\n\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n