MOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Consiliul Fiscal: Este temerar s\u0103 se vorbeasc\u0103 despre \u201drelansare economic\u0103\u201d \u00een 2026<\/h1>\n\n\n Distribuie: \u00a0
\n |<\/em><\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/50_50\/articleAuthor\/rodica-condurache\/articleAuthor\/uy6Kz5r.jpg\")
<\/a><\/p>\nRodica Condurache<\/a><\/h5>\n12 mar 2026<\/span>77 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/850_530\/mozaic-stiri-internationale-consiliul-fiscal-este-temerar-sa-se-vorbeasca-despre-relansare-economica-in-2026\/article\/mediaPool\/u8XgKnT.jpg\")
<\/a><\/div>\nPrelungirea conflictului are efecte asupra cre\u015fterii economice \u015fi infla\u0163iei l deficitul ar putea r\u0103m\u00e2ne \u00een preajma celui programat<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Consiliul Fiscal apreciaz\u0103, joi, \u00een Opinia emis\u0103 cu privire la propunerea de buget pentru anul 2026, c\u0103 datele utilizate sunt realiste, dar atingerea lor \u0163ine \u015fi de evolu\u0163ia conflictului din orientul Mijlociu. Prelungirea acestuia ar putea avea efecte asupra infla\u0163iei \u015fi cre\u015fterii economice, chiar dac\u0103 deficitul ar putea r\u0103m\u00e2ne \u00een preajma celui programat. \u201dReformele din sectorul public sunt importante\u201d, apreciaz\u0103 Consiliul Fiscal, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 implementarea bugetului \u015fi a m\u0103surilor de redresare economic\u0103 va testa \u015fi voin\u0163a politic\u0103. \u201dEste temerar s\u0103 se vorbeasc\u0103 despre \u00abrelansare economic\u0103\u00bb \u00een 2026\u201d, consider\u0103 Consiliul Fiscal. Consiliul Fiscal a publicat, joi,\u00a0Opinia\u00a0sa cu privire la Legea bugetului de stat pe anul 2026, Legea bugetului asigur\u0103rilor sociale de stat pe anul 2026 \u015fi Strategia fiscal-bugetar\u0103 pentru perioada 2026-2028. Consiliul Fiscal subliniaz\u0103 c\u0103 bugetul Rom\u00e2niei pentru 2026 este adoptat cu \u00eent\u00e2rziere considerabil\u0103, ceea ce \u201dexprim\u0103 nu numai dificult\u0103\u0163i \u00een func\u0163ionarea unei coali\u0163ii largi, dar \u015fi decizii complicate privind consolidarea bugetar\u0103 \u00eentr-un context social \u015fi economic tensionat\u201d. \u201dCu pu\u0163in timp \u00eenainte de adoptarea \u00een Guvern a bugetului pentru acest an, a \u00eenceput un r\u0103zboi \u00een Orientul Mijlociu, care, dac\u0103 va fi de durat\u0103, va avea consecin\u0163e severe pentru economiile europene, inclusiv cea a Rom\u00e2niei, pe filiera unui nou \u015foc energetic. Vor fi influen\u0163ate cre\u015fterea economic\u0103 \u015fi infla\u0163ia. Deficitul bugetar ar putea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 totu\u015fi \u00een preajma celui programat, dac\u0103 efectul infla\u0163iei mai \u00eenalte (dec\u00e2t cea prognozat\u0103) asupra PIB-ului nominal va compensa o dinamic\u0103 economic\u0103 mai slab\u0103\u201d, arat\u0103 Consiliul Fiscal. Potrivit speciali\u015ftilor, \u201deste temerar s\u0103 se vorbeasc\u0103 despre \u00abrelansare economic\u0103\u00bb \u00een 2026, an \u00een care consolidarea fiscal\u0103 (bugetar\u0103) este \u00een desf\u0103\u015furare\u201d. \u201dInvesti\u0163iile publice pot sus\u0163ine produc\u0163ia \u015fi cererea agregat\u0103 \u015fi \u00een 2026, dar nu pot anula impulsul fiscal negativ reclamat de consolidarea fiscal\u0103. Se poate vorbi \u00eens\u0103 despre m\u0103suri de politic\u0103 economic\u0103 \u00een sprijinul cet\u0103\u0163enilor vulnerabili \u015fi anumitor firme. Problema deficitului bugetar a fost cauzat\u0103 nu de investi\u0163ii, ci de stimularea excesiv\u0103 a consumului \u015fi neglijarea necesit\u0103\u0163ii de a avea venituri fiscale superioare, potrivite cu nevoile unui stat membru al UE\u201d, mai arat\u0103 Consiliul Fiscal \u00een Sinteza opiniei pe baza bugetului. Potrivit organismului citat, \u201dreformele din sectorul public sunt importante pentru eficien\u0163a acestuia \u015fi pot ajuta diminuarea deficitului bugetar\u201d. \u201dSunt importante aceste reforme \u015fi din considerente de echitate economic\u0103 \u015fi social\u0103. Aceste reforme consum\u0103 \u00eens\u0103 timp, fiindc\u0103 intervin elemente institu\u0163ionale \u015fi de comportament social, grupuri de interese cu putere \u00een societate\u201d, se mai arat\u0103 \u00een document. Speciali\u015ftii apreciaz\u0103, de asemenea, c\u0103 este necesar\u0103 consolidarea bugetar\u0103 pentru a \u0163ine sub control datoria public\u0103, care a dep\u0103\u015fit 60% din PIB. \u201dDac\u0103 se va reduce gap-ul la TVA \u015fi la impozitul pe profit \u00een mod substan\u0163ial \u015fi \u00eempreun\u0103 cu alte m\u0103suri (ex: controlul cheltuielilor bugetare \u00een rela\u0163ie cu dinamica PIB-ului nominal), deficitul ar putea s\u0103 scad\u0103 sub 4% din PIB \u00een c\u00e2\u0163iva ani. Pentru o consolidare bugetar\u0103 durabil\u0103 \u015fi crearea de spa\u0163iu fiscal, trebuie s\u0103 fie mult mai eficient\u0103 colectarea taxelor \u015fi impozitelor (ANAF are un rol esen\u0163ial \u00een acest domeniu), s\u0103 opereze un regim de insolven\u0163\u0103 eficace (sunt necesare modific\u0103ri legislative), s\u0103 dispar\u0103 sentimentul de impunitate pe care mul\u0163i dintre cei care fraudeaz\u0103 bugetul public \u00eel au. \u015ei justi\u0163ia trebuie s\u0103 lucreze mai mult \u00een acest sens\u201d, se mai arat\u0103 \u00een document.<\/p>\n
Investi\u021biile \u00een economie au dep\u0103\u0219it 216,45 miliarde lei \u00een 2025<\/strong><\/p>\nl a\u0219a arat\u0103 ultimele date publicate de c\u0103tre Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103<\/p>\n
Investi\u021biile nete realizate \u00een economia na\u021bional\u0103 au \u00eensumat anul trecut 216,45 miliarde de lei, \u00een cre\u0219tere cu 5%, comparativ cu anul 2024, potrivit datelor publicate joi de Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103. Astfel, lucr\u0103rile de construc\u021bii noi au crescut \u00een 2025 cu 6,1%, totaliz\u00e2nd 133,86 miliarde de lei, alte cheltuieli de investi\u021bii cu 4,3%, p\u00e2n\u0103 la 24,16 miliarde de lei \u00een pre\u021buri curente, iar la utilaje (inclusiv mijloace de transport) s-a consemnat un avans de 3,5%, p\u00e2n\u0103 la 58,42 miliarde de lei. \u00cen ultimul trimestru din 2025, comparativ cu perioada similar\u0103 din 2024, investi\u021biile nete realizate \u00een economia na\u021bional\u0103 au crescut cu 7,7%, p\u00e2n\u0103 la 73,59 miliarde de lei, \u00een urma avansului \u00eenregistrat la toate elementele de structur\u0103: alte cheltuieli de investi\u021bii cu 36,4% (8,51 miliarde de lei), utilaje – inclusiv mijloace de transport – cu 7,6% (21,51 miliarde de lei) \u0219i la lucr\u0103ri de construc\u021bii noi cu 3,5% (43,56 miliarde de lei \u00een pre\u021buri curente). Investi\u021biile nete reprezint\u0103 cheltuielile destinate cre\u0103rii de noi mijloace fixe, dezvolt\u0103rii, moderniz\u0103rii \u0219i reconstruc\u021biei celor existente, precum \u0219i valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate asupra mijloacelor fixe existente \u0219i al terenurilor preluate cu plat\u0103 de la alte unit\u0103\u021bi sau de la popula\u021bie (taxe notariale, comisioane, cheltuieli de transport, de manipulare etc).<\/p>\n
Deficitul comercial al Rom\u00e2niei a sc\u0103zut cu 15,5%, la 2,32 miliarde euro<\/strong><\/p>\nDeficitul balan\u021bei comerciale (FOB\/CIF) \u00een luna ianuarie 2026 a fost de 2,325 miliarde euro, mai mic cu 425,1 milioane euro (-15,5%) dec\u00e2t cel \u00eenregistrat \u00een luna ianuarie 2025, relev\u0103 datele publicate, joi, de Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS). Conform INS, \u00een luna ianuarie 2026, exporturile FOB au \u00eensumat 6,903 miliarde euro, iar importurile CIF au \u00eensumat 9,228 miliarde euro. Fa\u021b\u0103 de luna ianuarie 2025, exporturile din luna ianuarie 2026 au sc\u0103zut cu 4,7%, iar importurile au sc\u0103zut cu 7,7%. \u00cen luna ianuarie 2026, ponderi importante \u00een structura exporturilor \u0219i importurilor sunt de\u021binute de grupele de produse: ma\u0219ini \u0219i echipamente de transport (45,3% la export \u0219i 35,5% la import) \u0219i alte produse manufacturate (27,8% la export \u0219i 27,9% la import). Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri \u00een luna ianuarie 2026 a fost de 5,040 miliarde euro la expedieri \u0219i de 6,672 miliarde euro la introduceri, reprezent\u00e2nd 73,0% din total exporturi \u0219i 72,3% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri \u00een luna ianuarie 2026 a fost de 1,862 miliarde euro la exporturi \u0219i de 2,556 miliarde euro la importuri, reprezent\u00e2nd 27,0% din total exporturi \u0219i 27,7% din total importuri. Potrivit INS, soldul balan\u021bei comerciale FOB\/CIF se calculeaz\u0103 pe baza valorii exportului FOB \u0219i a importului CIF, ca diferen\u021b\u0103 \u00eentre acestea. Soldul negativ al balan\u021bei comerciale se nume\u0219te deficit, iar cel pozitiv se nume\u0219te excedent.<\/p>\n
\u00cen 2025, investi\u0163iile nete realizate \u00een economia na\u0163ional\u0103 au crescut cu 5% <\/strong><\/p>\nInvesti\u0163iile nete realizate \u00een economia na\u0163ional\u0103 au crescut cu 5% \u00een 2025, comparativ cu 2024. \u00cen trimestrul lV 2025, investi\u0163iile au crescut cu 7,7%, comparativ cu perioada similar\u0103 din 2024. \u201d\u00cen anul 2025 investi\u0163iile nete realizate \u00een economia na\u0163ional\u0103 au \u00eensumat 216453,8 milioane lei, \u00een cre\u015ftere cu 5,0%, comparativ cu anul 2024. \u00cen trimestrul IV 2025 investi\u0163iile nete realizate \u00een economia na\u0163ional\u0103 au \u00eensumat 73592,2 milioane lei, \u00een cre\u015ftere cu 7,7%, comparativ cu trimestrul IV 2024\u201d, anun\u0163\u0103 INS. \u00cen trimestrul IV 2025, comparativ cu trimestrul IV 2024, investi\u0163iile nete realizate \u00een economia na\u0163ional\u0103 au crescut cu 7,7%, ca urmare a cre\u015fterii \u00eenregistrate la toate elementele de structur\u0103: alte cheltuieli de investi\u0163ii1 cu 36,4%, utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 7,6% \u015fi la lucr\u0103ri de construc\u0163ii noi cu 3,5%. \u00cen anul 2025, comparativ cu anul 2024, investi\u0163iile nete realizate \u00een economia na\u0163ional\u0103 au crescut cu 5,0%, cre\u015ftere \u00eenregistrat\u0103 la toate elementele de structur\u0103: lucr\u0103ri de construc\u0163ii noi cu 6,1%, alte cheltuieli cu 4,3% \u015fi la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 3,5%.<\/p>\n
Ce spune ministrul Agriculturii despre pre\u021bul c\u0103rnii de porc<\/strong><\/p>\nMinistrul Agriculturii, Florin Barbu, cere Consiliului Concuren\u0163ei s\u0103 verifice situa\u0163ia c\u0103rnii de porc, care se vinde de la ferm\u0103 cu 4,8 lei pentru un kilogram \u015fi ajunge la raft s\u0103 coste cel pu\u0163in 17-18 lei kilogramul. \u201dSunt convins c\u0103 se realizeaz\u0103 o practic\u0103 comercial\u0103 neloial\u0103\u201d, a afirmat Barbu. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a afirmat, la AGRO TV, c\u0103 va cere Consiliului Concuren\u0163ei s\u0103 se implice \u00een verificarea situa\u0163iei c\u0103rnii de porc. \u201dNu po\u0163i s\u0103 vinzi la poarta fermei porcul viu cu 4,8 lei, iar la raft s\u0103 nu g\u0103se\u015fti carne sub 17-18 lei\u201d, a afirmat ministrul. Acesta a explicat c\u0103, pentru a contracara aceast\u0103 situa\u0163ie, a propus Modific\u0103ri la Directiva 633, \u00een ciuda criticilor pe care le-a primit de la parlamentari USR. \u201dEu sunt convins, 100%, c\u0103 pe acest lan\u0163, \u00eentre fermier, \u00eentre abator \u015fi magazinul de retail, se realizeaz\u0103 o practic\u0103 comercial\u0103 neloial\u0103\u201d, a mai declarat ministrul Florin Barbu. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a transmis patru propuneri \u00een cadrul procedurii de revizuire a Directivei 633 UE privind practicile comerciale neloiale dintre \u00eentreprinderi \u00een cadrul lan\u0163ului de aprovizionare agricol \u015fi alimentar. Acestea vizeaz\u0103 limitarea volumului m\u0103rcii proprii a magazinelor, uniformizarea adausului comercial pentru aceea\u015fi gam\u0103 de produse, eliminarea refactur\u0103rii rabatului \u015fi remizelor \u015fi reglementarea discount-ului.<\/p>\n
Construc\u021biile de locuin\u021be, \u00een sc\u0103dere cu 3,14% \u00een 2025<\/strong><\/p>\nConstruc\u021biile de locuin\u021be au \u00eenregistrat o sc\u0103dere cu 3,14% \u00een 2025, anul trecut fiind terminate 59.062 locuin\u021be, cu 1.916 mai pu\u021bine dec\u00e2t \u00een anul 2024, conform datelor publicate joi de Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103. Situa\u021bia pe medii de reziden\u021b\u0103, \u00een anul 2025 fa\u021b\u0103 de anul 2024, pune \u00een eviden\u021b\u0103 cre\u0219terea ponderii locuin\u021belor terminate \u00een mediul rural (de la 43,2% \u00een anul 2024 la 46,3% \u00een anul 2025) \u0219i o sc\u0103dere \u00een mediul urban (de la 56,8% \u00een anul 2024 la 53,7% \u00een anul 2025). Reparti\u021bia pe fonduri de finan\u021bare a locuin\u021belor terminate relev\u0103 faptul c\u0103 \u00een anul 2025, fa\u021b\u0103 de 2024, au sc\u0103zut at\u00e2t locuin\u021bele realizate din fonduri private (-1.863 locuin\u021be), c\u00e2t \u0219i locuin\u021bele realizate din fonduri publice (-53 locuin\u021be). \u00cen perioada analizat\u0103, distribu\u021bia \u00een profil regional arat\u0103 o sc\u0103dere a num\u0103rului de locuin\u021be terminate \u00een \u0219ase din cele opt regiuni de dezvoltare: Centru (-685 locuin\u021be), Vest (-609), Nord-Vest (-575), Sud-Muntenia (-417) , Sud-Est (-279) \u0219i Sud-Vest Oltenia (-181). Cre\u0219teri s-au \u00eenregistrat \u00een regiunile de dezvoltare Nord-Est (\u00c2516 locuin\u021be) \u0219i Bucure\u0219ti-Ilfov (\u00c2314). De asemenea, datele INS arat\u0103 c\u0103 \u00een trimestrul IV 2025 au fost date \u00een folosin\u021b\u0103 18.740 locuin\u021be, \u00een cre\u0219tere cu 73 locuin\u021be, fa\u021b\u0103 de trimestrul IV 2024.<\/p>\n
Importurile de zah\u0103r din Ucraina pun presiune pe pia\u0163a din Rom\u00e2nia<\/strong><\/p>\nOrganiza\u0163iile asociative ale fermierilor, produc\u0103torii \u015fi operatorii economici din sectorul zah\u0103rului semnaleaz\u0103 apari\u0163ia pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 a unor cantit\u0103\u0163i semnificative de zah\u0103r de origine ucrainean\u0103, comercializat sub diverse branduri, situa\u0163ie care ar exercita presiune asupra pie\u0163ei interne \u015fi regionale \u201eEste nevoie de eforturi conjugate \u015fi de m\u0103suri clare pentru a proteja sectorul zah\u0103rului din Rom\u00e2nia. Autorit\u0103\u0163ile trebuie s\u0103 identifice solu\u0163ii prin care produsele de origine ucrainean\u0103 care distorsioneaz\u0103 pia\u0163a s\u0103 fie limitate, astfel \u00eenc\u00e2t fermierii rom\u00e2ni \u015fi procesatorii s\u0103 poat\u0103 continua s\u0103 \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foare activitatea\u201d, a declarat Mihai Dimitriu, vicepre\u015fedinte al Federa\u0163iei Cultivatorilor de Sfecl\u0103 de Zah\u0103r din Rom\u00e2nia. Potrivit reprezentan\u0163ilor sectorului, pe pia\u0163\u0103 ar ajunge zah\u0103r provenit din Ucraina inclusiv \u00een condi\u0163iile \u00een care Guvernul Rom\u00e2niei a adoptat, la propunerea ministerului de resort, o ordonan\u0163\u0103 menit\u0103 s\u0103 limiteze accesul acestui tip de produs pe pia\u0163a local\u0103. Operatorii economici sus\u0163in c\u0103 au fost identificate diverse modalit\u0103\u0163i prin care zah\u0103rul continu\u0103 s\u0103 fie introdus \u00een circuitul comercial.<\/p>\n
Credite pentru fermieri cu dob\u00e2nd\u0103 de 2% \u015fi ROBOR subven\u0163ionat<\/strong><\/p>\nMinisterul Agriculturii \u015fi Dezvolt\u0103rii Rurale (MADR) va avea \u00een 2026 un buget de aproape 27,7 miliarde de lei, a anun\u0163at ministrul Florin Barbu, care a precizat c\u0103 una dintre proiorit\u0103\u0163i este este crearea unui mecanism financiar prin care fermierii s\u0103 poat\u0103 accesa credite cu dob\u00e2nzi reduse, mult sub nivelul pie\u0163ei. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a explicat c\u0103 institu\u0163ia are un buget de 26,3 miliarde de lei, dar \u015fi sume extrabugetare de aproape 1 miliard, bugetul MADR fiind de apriximativ 27,7 miliarde de lei. Barbu a anun\u0163at c\u0103 una dintre priorit\u0103\u0163ile pentru perioada urm\u0103toare este crearea unui\u00a0mecanism financiar\u00a0prin care fermierii s\u0103 poat\u0103 accesa credite cu dob\u00e2nzi reduse, mult sub nivelul pie\u0163ei. Potrivit planului discutat la nivelul ministerului, agricultorii ar putea beneficia de \u00eemprumuturi cu dob\u00e2nzi fixe \u00eentre 1,5% \u015fi 2%, \u00een timp ce statul ar urma s\u0103 suporte costurile legate de ROBOR \u015fi de garan\u0163iile necesare.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nVANZARI DIVERSE<\/strong>V\u00e2nd pat o persoan\u0103, cu saltea (1500 lei),…<\/span>10.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri ap 3 camere<\/strong>Vand apartament \u00een Foc\u0219ani 3 camere la…<\/span>04.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nOferte<\/strong>Companie serioas\u0103 din domeniul construc\u021biilor,…<\/span>15.07.2025 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/mozaic-Stiri-economice-chisalita-scumpirea-combustibililor-genereaza-efecte-in-lant-in-economie\/mediaPool\/ujlZCOm.jpeg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Chis\u0103li\u021b\u0103: Scumpirea combustibililor genereaz\u0103 efecte \u00een lan\u021b \u00een economie<\/a><\/h2>\nZiarul de Vrancea<\/a>, 10 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/mozaic-Stiri-economice-dacia-anunta-lansare-unui-noul-model-striker\/mediaPool\/unQgCtx.jpg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Dacia anun\u021b\u0103 lansare unui noul model: Striker<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 9 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/mozaic-Stiri-economice-chisalita-motorina-ar-putea-ajunge-la-circa-115-leilitru-in-romania\/mediaPool\/uTjH5ep.jpg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Chis\u0103li\u021b\u0103: Motorina ar putea ajunge la circa 11,5 lei\/litru \u00een Rom\u00e2nia<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 8 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/promo\/brand-voice\/anunt-public-articol-1688912568\/mediaPool\/uIdTRcP.png\")
<\/a><\/div>\nANUN\u021a PUBLIC – Prim\u0103ria Municipiului Foc\u0219ani<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 12 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/actualitatea\/stiri-locale\/prima-pagina-a-editiei-tiparite-a-ziarului-de-vrancea-de-vineri-duminica-13-15-martie-2026\/mediaPool\/um3bf5S.jpg\")
<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de vineri-duminic\u0103 13-15 martie 2026. Schimb\u0103ri \u00een educa\u021bie, incendii \u0219i investi\u021bii \u00een Vrancea<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 12 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/astazi-despre-unul-dintre-cei-mai-iubiti-actori-romani-ovidiu-iuliu-moldovan.-un-actor-cu-o-bogata-activitate-in-film-radio-teatru-teatru-radiofonic-si-televiziune.-adulat-de-spectatori-a-murit-singur-si-in-uitare\/mediaPool\/utw8dCy.jpg\")
<\/a><\/div>\nAst\u0103zi despre: Unul dintre cei mai iubi\u0163i actori rom\u00e2ni: Ovidiu Iuliu Moldovan. Un actor cu o bogat\u0103 activitate \u00een film, radio, teatru, teatru radiofonic \u0219i televiziune. Adulat de spectatori, a murit singur \u0219i \u00een uitare<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 12 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
\n |<\/em><\/div>\n
<\/a><\/p>\nRodica Condurache<\/a><\/h5>\n12 mar 2026<\/span>77 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/a><\/div>\nPrelungirea conflictului are efecte asupra cre\u015fterii economice \u015fi infla\u0163iei l deficitul ar putea r\u0103m\u00e2ne \u00een preajma celui programat<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Consiliul Fiscal apreciaz\u0103, joi, \u00een Opinia emis\u0103 cu privire la propunerea de buget pentru anul 2026, c\u0103 datele utilizate sunt realiste, dar atingerea lor \u0163ine \u015fi de evolu\u0163ia conflictului din orientul Mijlociu. Prelungirea acestuia ar putea avea efecte asupra infla\u0163iei \u015fi cre\u015fterii economice, chiar dac\u0103 deficitul ar putea r\u0103m\u00e2ne \u00een preajma celui programat. \u201dReformele din sectorul public sunt importante\u201d, apreciaz\u0103 Consiliul Fiscal, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 implementarea bugetului \u015fi a m\u0103surilor de redresare economic\u0103 va testa \u015fi voin\u0163a politic\u0103. \u201dEste temerar s\u0103 se vorbeasc\u0103 despre \u00abrelansare economic\u0103\u00bb \u00een 2026\u201d, consider\u0103 Consiliul Fiscal. Consiliul Fiscal a publicat, joi,\u00a0Opinia\u00a0sa cu privire la Legea bugetului de stat pe anul 2026, Legea bugetului asigur\u0103rilor sociale de stat pe anul 2026 \u015fi Strategia fiscal-bugetar\u0103 pentru perioada 2026-2028. Consiliul Fiscal subliniaz\u0103 c\u0103 bugetul Rom\u00e2niei pentru 2026 este adoptat cu \u00eent\u00e2rziere considerabil\u0103, ceea ce \u201dexprim\u0103 nu numai dificult\u0103\u0163i \u00een func\u0163ionarea unei coali\u0163ii largi, dar \u015fi decizii complicate privind consolidarea bugetar\u0103 \u00eentr-un context social \u015fi economic tensionat\u201d. \u201dCu pu\u0163in timp \u00eenainte de adoptarea \u00een Guvern a bugetului pentru acest an, a \u00eenceput un r\u0103zboi \u00een Orientul Mijlociu, care, dac\u0103 va fi de durat\u0103, va avea consecin\u0163e severe pentru economiile europene, inclusiv cea a Rom\u00e2niei, pe filiera unui nou \u015foc energetic. Vor fi influen\u0163ate cre\u015fterea economic\u0103 \u015fi infla\u0163ia. Deficitul bugetar ar putea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 totu\u015fi \u00een preajma celui programat, dac\u0103 efectul infla\u0163iei mai \u00eenalte (dec\u00e2t cea prognozat\u0103) asupra PIB-ului nominal va compensa o dinamic\u0103 economic\u0103 mai slab\u0103\u201d, arat\u0103 Consiliul Fiscal. Potrivit speciali\u015ftilor, \u201deste temerar s\u0103 se vorbeasc\u0103 despre \u00abrelansare economic\u0103\u00bb \u00een 2026, an \u00een care consolidarea fiscal\u0103 (bugetar\u0103) este \u00een desf\u0103\u015furare\u201d. \u201dInvesti\u0163iile publice pot sus\u0163ine produc\u0163ia \u015fi cererea agregat\u0103 \u015fi \u00een 2026, dar nu pot anula impulsul fiscal negativ reclamat de consolidarea fiscal\u0103. Se poate vorbi \u00eens\u0103 despre m\u0103suri de politic\u0103 economic\u0103 \u00een sprijinul cet\u0103\u0163enilor vulnerabili \u015fi anumitor firme. Problema deficitului bugetar a fost cauzat\u0103 nu de investi\u0163ii, ci de stimularea excesiv\u0103 a consumului \u015fi neglijarea necesit\u0103\u0163ii de a avea venituri fiscale superioare, potrivite cu nevoile unui stat membru al UE\u201d, mai arat\u0103 Consiliul Fiscal \u00een Sinteza opiniei pe baza bugetului. Potrivit organismului citat, \u201dreformele din sectorul public sunt importante pentru eficien\u0163a acestuia \u015fi pot ajuta diminuarea deficitului bugetar\u201d. \u201dSunt importante aceste reforme \u015fi din considerente de echitate economic\u0103 \u015fi social\u0103. Aceste reforme consum\u0103 \u00eens\u0103 timp, fiindc\u0103 intervin elemente institu\u0163ionale \u015fi de comportament social, grupuri de interese cu putere \u00een societate\u201d, se mai arat\u0103 \u00een document. Speciali\u015ftii apreciaz\u0103, de asemenea, c\u0103 este necesar\u0103 consolidarea bugetar\u0103 pentru a \u0163ine sub control datoria public\u0103, care a dep\u0103\u015fit 60% din PIB. \u201dDac\u0103 se va reduce gap-ul la TVA \u015fi la impozitul pe profit \u00een mod substan\u0163ial \u015fi \u00eempreun\u0103 cu alte m\u0103suri (ex: controlul cheltuielilor bugetare \u00een rela\u0163ie cu dinamica PIB-ului nominal), deficitul ar putea s\u0103 scad\u0103 sub 4% din PIB \u00een c\u00e2\u0163iva ani. Pentru o consolidare bugetar\u0103 durabil\u0103 \u015fi crearea de spa\u0163iu fiscal, trebuie s\u0103 fie mult mai eficient\u0103 colectarea taxelor \u015fi impozitelor (ANAF are un rol esen\u0163ial \u00een acest domeniu), s\u0103 opereze un regim de insolven\u0163\u0103 eficace (sunt necesare modific\u0103ri legislative), s\u0103 dispar\u0103 sentimentul de impunitate pe care mul\u0163i dintre cei care fraudeaz\u0103 bugetul public \u00eel au. \u015ei justi\u0163ia trebuie s\u0103 lucreze mai mult \u00een acest sens\u201d, se mai arat\u0103 \u00een document.<\/p>\n
Investi\u021biile \u00een economie au dep\u0103\u0219it 216,45 miliarde lei \u00een 2025<\/strong><\/p>\nl a\u0219a arat\u0103 ultimele date publicate de c\u0103tre Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103<\/p>\n
Investi\u021biile nete realizate \u00een economia na\u021bional\u0103 au \u00eensumat anul trecut 216,45 miliarde de lei, \u00een cre\u0219tere cu 5%, comparativ cu anul 2024, potrivit datelor publicate joi de Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103. Astfel, lucr\u0103rile de construc\u021bii noi au crescut \u00een 2025 cu 6,1%, totaliz\u00e2nd 133,86 miliarde de lei, alte cheltuieli de investi\u021bii cu 4,3%, p\u00e2n\u0103 la 24,16 miliarde de lei \u00een pre\u021buri curente, iar la utilaje (inclusiv mijloace de transport) s-a consemnat un avans de 3,5%, p\u00e2n\u0103 la 58,42 miliarde de lei. \u00cen ultimul trimestru din 2025, comparativ cu perioada similar\u0103 din 2024, investi\u021biile nete realizate \u00een economia na\u021bional\u0103 au crescut cu 7,7%, p\u00e2n\u0103 la 73,59 miliarde de lei, \u00een urma avansului \u00eenregistrat la toate elementele de structur\u0103: alte cheltuieli de investi\u021bii cu 36,4% (8,51 miliarde de lei), utilaje – inclusiv mijloace de transport – cu 7,6% (21,51 miliarde de lei) \u0219i la lucr\u0103ri de construc\u021bii noi cu 3,5% (43,56 miliarde de lei \u00een pre\u021buri curente). Investi\u021biile nete reprezint\u0103 cheltuielile destinate cre\u0103rii de noi mijloace fixe, dezvolt\u0103rii, moderniz\u0103rii \u0219i reconstruc\u021biei celor existente, precum \u0219i valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate asupra mijloacelor fixe existente \u0219i al terenurilor preluate cu plat\u0103 de la alte unit\u0103\u021bi sau de la popula\u021bie (taxe notariale, comisioane, cheltuieli de transport, de manipulare etc).<\/p>\n
Deficitul comercial al Rom\u00e2niei a sc\u0103zut cu 15,5%, la 2,32 miliarde euro<\/strong><\/p>\nDeficitul balan\u021bei comerciale (FOB\/CIF) \u00een luna ianuarie 2026 a fost de 2,325 miliarde euro, mai mic cu 425,1 milioane euro (-15,5%) dec\u00e2t cel \u00eenregistrat \u00een luna ianuarie 2025, relev\u0103 datele publicate, joi, de Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS). Conform INS, \u00een luna ianuarie 2026, exporturile FOB au \u00eensumat 6,903 miliarde euro, iar importurile CIF au \u00eensumat 9,228 miliarde euro. Fa\u021b\u0103 de luna ianuarie 2025, exporturile din luna ianuarie 2026 au sc\u0103zut cu 4,7%, iar importurile au sc\u0103zut cu 7,7%. \u00cen luna ianuarie 2026, ponderi importante \u00een structura exporturilor \u0219i importurilor sunt de\u021binute de grupele de produse: ma\u0219ini \u0219i echipamente de transport (45,3% la export \u0219i 35,5% la import) \u0219i alte produse manufacturate (27,8% la export \u0219i 27,9% la import). Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri \u00een luna ianuarie 2026 a fost de 5,040 miliarde euro la expedieri \u0219i de 6,672 miliarde euro la introduceri, reprezent\u00e2nd 73,0% din total exporturi \u0219i 72,3% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri \u00een luna ianuarie 2026 a fost de 1,862 miliarde euro la exporturi \u0219i de 2,556 miliarde euro la importuri, reprezent\u00e2nd 27,0% din total exporturi \u0219i 27,7% din total importuri. Potrivit INS, soldul balan\u021bei comerciale FOB\/CIF se calculeaz\u0103 pe baza valorii exportului FOB \u0219i a importului CIF, ca diferen\u021b\u0103 \u00eentre acestea. Soldul negativ al balan\u021bei comerciale se nume\u0219te deficit, iar cel pozitiv se nume\u0219te excedent.<\/p>\n
\u00cen 2025, investi\u0163iile nete realizate \u00een economia na\u0163ional\u0103 au crescut cu 5% <\/strong><\/p>\nInvesti\u0163iile nete realizate \u00een economia na\u0163ional\u0103 au crescut cu 5% \u00een 2025, comparativ cu 2024. \u00cen trimestrul lV 2025, investi\u0163iile au crescut cu 7,7%, comparativ cu perioada similar\u0103 din 2024. \u201d\u00cen anul 2025 investi\u0163iile nete realizate \u00een economia na\u0163ional\u0103 au \u00eensumat 216453,8 milioane lei, \u00een cre\u015ftere cu 5,0%, comparativ cu anul 2024. \u00cen trimestrul IV 2025 investi\u0163iile nete realizate \u00een economia na\u0163ional\u0103 au \u00eensumat 73592,2 milioane lei, \u00een cre\u015ftere cu 7,7%, comparativ cu trimestrul IV 2024\u201d, anun\u0163\u0103 INS. \u00cen trimestrul IV 2025, comparativ cu trimestrul IV 2024, investi\u0163iile nete realizate \u00een economia na\u0163ional\u0103 au crescut cu 7,7%, ca urmare a cre\u015fterii \u00eenregistrate la toate elementele de structur\u0103: alte cheltuieli de investi\u0163ii1 cu 36,4%, utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 7,6% \u015fi la lucr\u0103ri de construc\u0163ii noi cu 3,5%. \u00cen anul 2025, comparativ cu anul 2024, investi\u0163iile nete realizate \u00een economia na\u0163ional\u0103 au crescut cu 5,0%, cre\u015ftere \u00eenregistrat\u0103 la toate elementele de structur\u0103: lucr\u0103ri de construc\u0163ii noi cu 6,1%, alte cheltuieli cu 4,3% \u015fi la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 3,5%.<\/p>\n
Ce spune ministrul Agriculturii despre pre\u021bul c\u0103rnii de porc<\/strong><\/p>\nMinistrul Agriculturii, Florin Barbu, cere Consiliului Concuren\u0163ei s\u0103 verifice situa\u0163ia c\u0103rnii de porc, care se vinde de la ferm\u0103 cu 4,8 lei pentru un kilogram \u015fi ajunge la raft s\u0103 coste cel pu\u0163in 17-18 lei kilogramul. \u201dSunt convins c\u0103 se realizeaz\u0103 o practic\u0103 comercial\u0103 neloial\u0103\u201d, a afirmat Barbu. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a afirmat, la AGRO TV, c\u0103 va cere Consiliului Concuren\u0163ei s\u0103 se implice \u00een verificarea situa\u0163iei c\u0103rnii de porc. \u201dNu po\u0163i s\u0103 vinzi la poarta fermei porcul viu cu 4,8 lei, iar la raft s\u0103 nu g\u0103se\u015fti carne sub 17-18 lei\u201d, a afirmat ministrul. Acesta a explicat c\u0103, pentru a contracara aceast\u0103 situa\u0163ie, a propus Modific\u0103ri la Directiva 633, \u00een ciuda criticilor pe care le-a primit de la parlamentari USR. \u201dEu sunt convins, 100%, c\u0103 pe acest lan\u0163, \u00eentre fermier, \u00eentre abator \u015fi magazinul de retail, se realizeaz\u0103 o practic\u0103 comercial\u0103 neloial\u0103\u201d, a mai declarat ministrul Florin Barbu. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a transmis patru propuneri \u00een cadrul procedurii de revizuire a Directivei 633 UE privind practicile comerciale neloiale dintre \u00eentreprinderi \u00een cadrul lan\u0163ului de aprovizionare agricol \u015fi alimentar. Acestea vizeaz\u0103 limitarea volumului m\u0103rcii proprii a magazinelor, uniformizarea adausului comercial pentru aceea\u015fi gam\u0103 de produse, eliminarea refactur\u0103rii rabatului \u015fi remizelor \u015fi reglementarea discount-ului.<\/p>\n
Construc\u021biile de locuin\u021be, \u00een sc\u0103dere cu 3,14% \u00een 2025<\/strong><\/p>\nConstruc\u021biile de locuin\u021be au \u00eenregistrat o sc\u0103dere cu 3,14% \u00een 2025, anul trecut fiind terminate 59.062 locuin\u021be, cu 1.916 mai pu\u021bine dec\u00e2t \u00een anul 2024, conform datelor publicate joi de Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103. Situa\u021bia pe medii de reziden\u021b\u0103, \u00een anul 2025 fa\u021b\u0103 de anul 2024, pune \u00een eviden\u021b\u0103 cre\u0219terea ponderii locuin\u021belor terminate \u00een mediul rural (de la 43,2% \u00een anul 2024 la 46,3% \u00een anul 2025) \u0219i o sc\u0103dere \u00een mediul urban (de la 56,8% \u00een anul 2024 la 53,7% \u00een anul 2025). Reparti\u021bia pe fonduri de finan\u021bare a locuin\u021belor terminate relev\u0103 faptul c\u0103 \u00een anul 2025, fa\u021b\u0103 de 2024, au sc\u0103zut at\u00e2t locuin\u021bele realizate din fonduri private (-1.863 locuin\u021be), c\u00e2t \u0219i locuin\u021bele realizate din fonduri publice (-53 locuin\u021be). \u00cen perioada analizat\u0103, distribu\u021bia \u00een profil regional arat\u0103 o sc\u0103dere a num\u0103rului de locuin\u021be terminate \u00een \u0219ase din cele opt regiuni de dezvoltare: Centru (-685 locuin\u021be), Vest (-609), Nord-Vest (-575), Sud-Muntenia (-417) , Sud-Est (-279) \u0219i Sud-Vest Oltenia (-181). Cre\u0219teri s-au \u00eenregistrat \u00een regiunile de dezvoltare Nord-Est (\u00c2516 locuin\u021be) \u0219i Bucure\u0219ti-Ilfov (\u00c2314). De asemenea, datele INS arat\u0103 c\u0103 \u00een trimestrul IV 2025 au fost date \u00een folosin\u021b\u0103 18.740 locuin\u021be, \u00een cre\u0219tere cu 73 locuin\u021be, fa\u021b\u0103 de trimestrul IV 2024.<\/p>\n
Importurile de zah\u0103r din Ucraina pun presiune pe pia\u0163a din Rom\u00e2nia<\/strong><\/p>\nOrganiza\u0163iile asociative ale fermierilor, produc\u0103torii \u015fi operatorii economici din sectorul zah\u0103rului semnaleaz\u0103 apari\u0163ia pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 a unor cantit\u0103\u0163i semnificative de zah\u0103r de origine ucrainean\u0103, comercializat sub diverse branduri, situa\u0163ie care ar exercita presiune asupra pie\u0163ei interne \u015fi regionale \u201eEste nevoie de eforturi conjugate \u015fi de m\u0103suri clare pentru a proteja sectorul zah\u0103rului din Rom\u00e2nia. Autorit\u0103\u0163ile trebuie s\u0103 identifice solu\u0163ii prin care produsele de origine ucrainean\u0103 care distorsioneaz\u0103 pia\u0163a s\u0103 fie limitate, astfel \u00eenc\u00e2t fermierii rom\u00e2ni \u015fi procesatorii s\u0103 poat\u0103 continua s\u0103 \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foare activitatea\u201d, a declarat Mihai Dimitriu, vicepre\u015fedinte al Federa\u0163iei Cultivatorilor de Sfecl\u0103 de Zah\u0103r din Rom\u00e2nia. Potrivit reprezentan\u0163ilor sectorului, pe pia\u0163\u0103 ar ajunge zah\u0103r provenit din Ucraina inclusiv \u00een condi\u0163iile \u00een care Guvernul Rom\u00e2niei a adoptat, la propunerea ministerului de resort, o ordonan\u0163\u0103 menit\u0103 s\u0103 limiteze accesul acestui tip de produs pe pia\u0163a local\u0103. Operatorii economici sus\u0163in c\u0103 au fost identificate diverse modalit\u0103\u0163i prin care zah\u0103rul continu\u0103 s\u0103 fie introdus \u00een circuitul comercial.<\/p>\n
Credite pentru fermieri cu dob\u00e2nd\u0103 de 2% \u015fi ROBOR subven\u0163ionat<\/strong><\/p>\nMinisterul Agriculturii \u015fi Dezvolt\u0103rii Rurale (MADR) va avea \u00een 2026 un buget de aproape 27,7 miliarde de lei, a anun\u0163at ministrul Florin Barbu, care a precizat c\u0103 una dintre proiorit\u0103\u0163i este este crearea unui mecanism financiar prin care fermierii s\u0103 poat\u0103 accesa credite cu dob\u00e2nzi reduse, mult sub nivelul pie\u0163ei. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a explicat c\u0103 institu\u0163ia are un buget de 26,3 miliarde de lei, dar \u015fi sume extrabugetare de aproape 1 miliard, bugetul MADR fiind de apriximativ 27,7 miliarde de lei. Barbu a anun\u0163at c\u0103 una dintre priorit\u0103\u0163ile pentru perioada urm\u0103toare este crearea unui\u00a0mecanism financiar\u00a0prin care fermierii s\u0103 poat\u0103 accesa credite cu dob\u00e2nzi reduse, mult sub nivelul pie\u0163ei. Potrivit planului discutat la nivelul ministerului, agricultorii ar putea beneficia de \u00eemprumuturi cu dob\u00e2nzi fixe \u00eentre 1,5% \u015fi 2%, \u00een timp ce statul ar urma s\u0103 suporte costurile legate de ROBOR \u015fi de garan\u0163iile necesare.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nVANZARI DIVERSE<\/strong>V\u00e2nd pat o persoan\u0103, cu saltea (1500 lei),…<\/span>10.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri ap 3 camere<\/strong>Vand apartament \u00een Foc\u0219ani 3 camere la…<\/span>04.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nOferte<\/strong>Companie serioas\u0103 din domeniul construc\u021biilor,…<\/span>15.07.2025 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Chis\u0103li\u021b\u0103: Scumpirea combustibililor genereaz\u0103 efecte \u00een lan\u021b \u00een economie<\/a><\/h2>\nZiarul de Vrancea<\/a>, 10 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Dacia anun\u021b\u0103 lansare unui noul model: Striker<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 9 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Chis\u0103li\u021b\u0103: Motorina ar putea ajunge la circa 11,5 lei\/litru \u00een Rom\u00e2nia<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 8 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nANUN\u021a PUBLIC – Prim\u0103ria Municipiului Foc\u0219ani<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 12 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de vineri-duminic\u0103 13-15 martie 2026. Schimb\u0103ri \u00een educa\u021bie, incendii \u0219i investi\u021bii \u00een Vrancea<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 12 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nAst\u0103zi despre: Unul dintre cei mai iubi\u0163i actori rom\u00e2ni: Ovidiu Iuliu Moldovan. Un actor cu o bogat\u0103 activitate \u00een film, radio, teatru, teatru radiofonic \u0219i televiziune. Adulat de spectatori, a murit singur \u0219i \u00een uitare<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 12 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
<\/a><\/div>\nPrelungirea conflictului are efecte asupra cre\u015fterii economice \u015fi infla\u0163iei l deficitul ar putea r\u0103m\u00e2ne \u00een preajma celui programat<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Consiliul Fiscal apreciaz\u0103, joi, \u00een Opinia emis\u0103 cu privire la propunerea de buget pentru anul 2026, c\u0103 datele utilizate sunt realiste, dar atingerea lor \u0163ine \u015fi de evolu\u0163ia conflictului din orientul Mijlociu. Prelungirea acestuia ar putea avea efecte asupra infla\u0163iei \u015fi cre\u015fterii economice, chiar dac\u0103 deficitul ar putea r\u0103m\u00e2ne \u00een preajma celui programat. \u201dReformele din sectorul public sunt importante\u201d, apreciaz\u0103 Consiliul Fiscal, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 implementarea bugetului \u015fi a m\u0103surilor de redresare economic\u0103 va testa \u015fi voin\u0163a politic\u0103. \u201dEste temerar s\u0103 se vorbeasc\u0103 despre \u00abrelansare economic\u0103\u00bb \u00een 2026\u201d, consider\u0103 Consiliul Fiscal. Consiliul Fiscal a publicat, joi,\u00a0Opinia\u00a0sa cu privire la Legea bugetului de stat pe anul 2026, Legea bugetului asigur\u0103rilor sociale de stat pe anul 2026 \u015fi Strategia fiscal-bugetar\u0103 pentru perioada 2026-2028. Consiliul Fiscal subliniaz\u0103 c\u0103 bugetul Rom\u00e2niei pentru 2026 este adoptat cu \u00eent\u00e2rziere considerabil\u0103, ceea ce \u201dexprim\u0103 nu numai dificult\u0103\u0163i \u00een func\u0163ionarea unei coali\u0163ii largi, dar \u015fi decizii complicate privind consolidarea bugetar\u0103 \u00eentr-un context social \u015fi economic tensionat\u201d. \u201dCu pu\u0163in timp \u00eenainte de adoptarea \u00een Guvern a bugetului pentru acest an, a \u00eenceput un r\u0103zboi \u00een Orientul Mijlociu, care, dac\u0103 va fi de durat\u0103, va avea consecin\u0163e severe pentru economiile europene, inclusiv cea a Rom\u00e2niei, pe filiera unui nou \u015foc energetic. Vor fi influen\u0163ate cre\u015fterea economic\u0103 \u015fi infla\u0163ia. Deficitul bugetar ar putea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 totu\u015fi \u00een preajma celui programat, dac\u0103 efectul infla\u0163iei mai \u00eenalte (dec\u00e2t cea prognozat\u0103) asupra PIB-ului nominal va compensa o dinamic\u0103 economic\u0103 mai slab\u0103\u201d, arat\u0103 Consiliul Fiscal. Potrivit speciali\u015ftilor, \u201deste temerar s\u0103 se vorbeasc\u0103 despre \u00abrelansare economic\u0103\u00bb \u00een 2026, an \u00een care consolidarea fiscal\u0103 (bugetar\u0103) este \u00een desf\u0103\u015furare\u201d. \u201dInvesti\u0163iile publice pot sus\u0163ine produc\u0163ia \u015fi cererea agregat\u0103 \u015fi \u00een 2026, dar nu pot anula impulsul fiscal negativ reclamat de consolidarea fiscal\u0103. Se poate vorbi \u00eens\u0103 despre m\u0103suri de politic\u0103 economic\u0103 \u00een sprijinul cet\u0103\u0163enilor vulnerabili \u015fi anumitor firme. Problema deficitului bugetar a fost cauzat\u0103 nu de investi\u0163ii, ci de stimularea excesiv\u0103 a consumului \u015fi neglijarea necesit\u0103\u0163ii de a avea venituri fiscale superioare, potrivite cu nevoile unui stat membru al UE\u201d, mai arat\u0103 Consiliul Fiscal \u00een Sinteza opiniei pe baza bugetului. Potrivit organismului citat, \u201dreformele din sectorul public sunt importante pentru eficien\u0163a acestuia \u015fi pot ajuta diminuarea deficitului bugetar\u201d. \u201dSunt importante aceste reforme \u015fi din considerente de echitate economic\u0103 \u015fi social\u0103. Aceste reforme consum\u0103 \u00eens\u0103 timp, fiindc\u0103 intervin elemente institu\u0163ionale \u015fi de comportament social, grupuri de interese cu putere \u00een societate\u201d, se mai arat\u0103 \u00een document. Speciali\u015ftii apreciaz\u0103, de asemenea, c\u0103 este necesar\u0103 consolidarea bugetar\u0103 pentru a \u0163ine sub control datoria public\u0103, care a dep\u0103\u015fit 60% din PIB. \u201dDac\u0103 se va reduce gap-ul la TVA \u015fi la impozitul pe profit \u00een mod substan\u0163ial \u015fi \u00eempreun\u0103 cu alte m\u0103suri (ex: controlul cheltuielilor bugetare \u00een rela\u0163ie cu dinamica PIB-ului nominal), deficitul ar putea s\u0103 scad\u0103 sub 4% din PIB \u00een c\u00e2\u0163iva ani. Pentru o consolidare bugetar\u0103 durabil\u0103 \u015fi crearea de spa\u0163iu fiscal, trebuie s\u0103 fie mult mai eficient\u0103 colectarea taxelor \u015fi impozitelor (ANAF are un rol esen\u0163ial \u00een acest domeniu), s\u0103 opereze un regim de insolven\u0163\u0103 eficace (sunt necesare modific\u0103ri legislative), s\u0103 dispar\u0103 sentimentul de impunitate pe care mul\u0163i dintre cei care fraudeaz\u0103 bugetul public \u00eel au. \u015ei justi\u0163ia trebuie s\u0103 lucreze mai mult \u00een acest sens\u201d, se mai arat\u0103 \u00een document.<\/p>\n
Investi\u021biile \u00een economie au dep\u0103\u0219it 216,45 miliarde lei \u00een 2025<\/strong><\/p>\n l a\u0219a arat\u0103 ultimele date publicate de c\u0103tre Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103<\/p>\n Investi\u021biile nete realizate \u00een economia na\u021bional\u0103 au \u00eensumat anul trecut 216,45 miliarde de lei, \u00een cre\u0219tere cu 5%, comparativ cu anul 2024, potrivit datelor publicate joi de Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103. Astfel, lucr\u0103rile de construc\u021bii noi au crescut \u00een 2025 cu 6,1%, totaliz\u00e2nd 133,86 miliarde de lei, alte cheltuieli de investi\u021bii cu 4,3%, p\u00e2n\u0103 la 24,16 miliarde de lei \u00een pre\u021buri curente, iar la utilaje (inclusiv mijloace de transport) s-a consemnat un avans de 3,5%, p\u00e2n\u0103 la 58,42 miliarde de lei. \u00cen ultimul trimestru din 2025, comparativ cu perioada similar\u0103 din 2024, investi\u021biile nete realizate \u00een economia na\u021bional\u0103 au crescut cu 7,7%, p\u00e2n\u0103 la 73,59 miliarde de lei, \u00een urma avansului \u00eenregistrat la toate elementele de structur\u0103: alte cheltuieli de investi\u021bii cu 36,4% (8,51 miliarde de lei), utilaje – inclusiv mijloace de transport – cu 7,6% (21,51 miliarde de lei) \u0219i la lucr\u0103ri de construc\u021bii noi cu 3,5% (43,56 miliarde de lei \u00een pre\u021buri curente). Investi\u021biile nete reprezint\u0103 cheltuielile destinate cre\u0103rii de noi mijloace fixe, dezvolt\u0103rii, moderniz\u0103rii \u0219i reconstruc\u021biei celor existente, precum \u0219i valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate asupra mijloacelor fixe existente \u0219i al terenurilor preluate cu plat\u0103 de la alte unit\u0103\u021bi sau de la popula\u021bie (taxe notariale, comisioane, cheltuieli de transport, de manipulare etc).<\/p>\n Deficitul comercial al Rom\u00e2niei a sc\u0103zut cu 15,5%, la 2,32 miliarde euro<\/strong><\/p>\n Deficitul balan\u021bei comerciale (FOB\/CIF) \u00een luna ianuarie 2026 a fost de 2,325 miliarde euro, mai mic cu 425,1 milioane euro (-15,5%) dec\u00e2t cel \u00eenregistrat \u00een luna ianuarie 2025, relev\u0103 datele publicate, joi, de Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS). Conform INS, \u00een luna ianuarie 2026, exporturile FOB au \u00eensumat 6,903 miliarde euro, iar importurile CIF au \u00eensumat 9,228 miliarde euro. Fa\u021b\u0103 de luna ianuarie 2025, exporturile din luna ianuarie 2026 au sc\u0103zut cu 4,7%, iar importurile au sc\u0103zut cu 7,7%. \u00cen luna ianuarie 2026, ponderi importante \u00een structura exporturilor \u0219i importurilor sunt de\u021binute de grupele de produse: ma\u0219ini \u0219i echipamente de transport (45,3% la export \u0219i 35,5% la import) \u0219i alte produse manufacturate (27,8% la export \u0219i 27,9% la import). Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri \u00een luna ianuarie 2026 a fost de 5,040 miliarde euro la expedieri \u0219i de 6,672 miliarde euro la introduceri, reprezent\u00e2nd 73,0% din total exporturi \u0219i 72,3% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri \u00een luna ianuarie 2026 a fost de 1,862 miliarde euro la exporturi \u0219i de 2,556 miliarde euro la importuri, reprezent\u00e2nd 27,0% din total exporturi \u0219i 27,7% din total importuri. Potrivit INS, soldul balan\u021bei comerciale FOB\/CIF se calculeaz\u0103 pe baza valorii exportului FOB \u0219i a importului CIF, ca diferen\u021b\u0103 \u00eentre acestea. Soldul negativ al balan\u021bei comerciale se nume\u0219te deficit, iar cel pozitiv se nume\u0219te excedent.<\/p>\n \u00cen 2025, investi\u0163iile nete realizate \u00een economia na\u0163ional\u0103 au crescut cu 5% <\/strong><\/p>\n Investi\u0163iile nete realizate \u00een economia na\u0163ional\u0103 au crescut cu 5% \u00een 2025, comparativ cu 2024. \u00cen trimestrul lV 2025, investi\u0163iile au crescut cu 7,7%, comparativ cu perioada similar\u0103 din 2024. \u201d\u00cen anul 2025 investi\u0163iile nete realizate \u00een economia na\u0163ional\u0103 au \u00eensumat 216453,8 milioane lei, \u00een cre\u015ftere cu 5,0%, comparativ cu anul 2024. \u00cen trimestrul IV 2025 investi\u0163iile nete realizate \u00een economia na\u0163ional\u0103 au \u00eensumat 73592,2 milioane lei, \u00een cre\u015ftere cu 7,7%, comparativ cu trimestrul IV 2024\u201d, anun\u0163\u0103 INS. \u00cen trimestrul IV 2025, comparativ cu trimestrul IV 2024, investi\u0163iile nete realizate \u00een economia na\u0163ional\u0103 au crescut cu 7,7%, ca urmare a cre\u015fterii \u00eenregistrate la toate elementele de structur\u0103: alte cheltuieli de investi\u0163ii1 cu 36,4%, utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 7,6% \u015fi la lucr\u0103ri de construc\u0163ii noi cu 3,5%. \u00cen anul 2025, comparativ cu anul 2024, investi\u0163iile nete realizate \u00een economia na\u0163ional\u0103 au crescut cu 5,0%, cre\u015ftere \u00eenregistrat\u0103 la toate elementele de structur\u0103: lucr\u0103ri de construc\u0163ii noi cu 6,1%, alte cheltuieli cu 4,3% \u015fi la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 3,5%.<\/p>\n Ce spune ministrul Agriculturii despre pre\u021bul c\u0103rnii de porc<\/strong><\/p>\n Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, cere Consiliului Concuren\u0163ei s\u0103 verifice situa\u0163ia c\u0103rnii de porc, care se vinde de la ferm\u0103 cu 4,8 lei pentru un kilogram \u015fi ajunge la raft s\u0103 coste cel pu\u0163in 17-18 lei kilogramul. \u201dSunt convins c\u0103 se realizeaz\u0103 o practic\u0103 comercial\u0103 neloial\u0103\u201d, a afirmat Barbu. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a afirmat, la AGRO TV, c\u0103 va cere Consiliului Concuren\u0163ei s\u0103 se implice \u00een verificarea situa\u0163iei c\u0103rnii de porc. \u201dNu po\u0163i s\u0103 vinzi la poarta fermei porcul viu cu 4,8 lei, iar la raft s\u0103 nu g\u0103se\u015fti carne sub 17-18 lei\u201d, a afirmat ministrul. Acesta a explicat c\u0103, pentru a contracara aceast\u0103 situa\u0163ie, a propus Modific\u0103ri la Directiva 633, \u00een ciuda criticilor pe care le-a primit de la parlamentari USR. \u201dEu sunt convins, 100%, c\u0103 pe acest lan\u0163, \u00eentre fermier, \u00eentre abator \u015fi magazinul de retail, se realizeaz\u0103 o practic\u0103 comercial\u0103 neloial\u0103\u201d, a mai declarat ministrul Florin Barbu. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a transmis patru propuneri \u00een cadrul procedurii de revizuire a Directivei 633 UE privind practicile comerciale neloiale dintre \u00eentreprinderi \u00een cadrul lan\u0163ului de aprovizionare agricol \u015fi alimentar. Acestea vizeaz\u0103 limitarea volumului m\u0103rcii proprii a magazinelor, uniformizarea adausului comercial pentru aceea\u015fi gam\u0103 de produse, eliminarea refactur\u0103rii rabatului \u015fi remizelor \u015fi reglementarea discount-ului.<\/p>\n Construc\u021biile de locuin\u021be, \u00een sc\u0103dere cu 3,14% \u00een 2025<\/strong><\/p>\n Construc\u021biile de locuin\u021be au \u00eenregistrat o sc\u0103dere cu 3,14% \u00een 2025, anul trecut fiind terminate 59.062 locuin\u021be, cu 1.916 mai pu\u021bine dec\u00e2t \u00een anul 2024, conform datelor publicate joi de Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103. Situa\u021bia pe medii de reziden\u021b\u0103, \u00een anul 2025 fa\u021b\u0103 de anul 2024, pune \u00een eviden\u021b\u0103 cre\u0219terea ponderii locuin\u021belor terminate \u00een mediul rural (de la 43,2% \u00een anul 2024 la 46,3% \u00een anul 2025) \u0219i o sc\u0103dere \u00een mediul urban (de la 56,8% \u00een anul 2024 la 53,7% \u00een anul 2025). Reparti\u021bia pe fonduri de finan\u021bare a locuin\u021belor terminate relev\u0103 faptul c\u0103 \u00een anul 2025, fa\u021b\u0103 de 2024, au sc\u0103zut at\u00e2t locuin\u021bele realizate din fonduri private (-1.863 locuin\u021be), c\u00e2t \u0219i locuin\u021bele realizate din fonduri publice (-53 locuin\u021be). \u00cen perioada analizat\u0103, distribu\u021bia \u00een profil regional arat\u0103 o sc\u0103dere a num\u0103rului de locuin\u021be terminate \u00een \u0219ase din cele opt regiuni de dezvoltare: Centru (-685 locuin\u021be), Vest (-609), Nord-Vest (-575), Sud-Muntenia (-417) , Sud-Est (-279) \u0219i Sud-Vest Oltenia (-181). Cre\u0219teri s-au \u00eenregistrat \u00een regiunile de dezvoltare Nord-Est (\u00c2516 locuin\u021be) \u0219i Bucure\u0219ti-Ilfov (\u00c2314). De asemenea, datele INS arat\u0103 c\u0103 \u00een trimestrul IV 2025 au fost date \u00een folosin\u021b\u0103 18.740 locuin\u021be, \u00een cre\u0219tere cu 73 locuin\u021be, fa\u021b\u0103 de trimestrul IV 2024.<\/p>\n Importurile de zah\u0103r din Ucraina pun presiune pe pia\u0163a din Rom\u00e2nia<\/strong><\/p>\n Organiza\u0163iile asociative ale fermierilor, produc\u0103torii \u015fi operatorii economici din sectorul zah\u0103rului semnaleaz\u0103 apari\u0163ia pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 a unor cantit\u0103\u0163i semnificative de zah\u0103r de origine ucrainean\u0103, comercializat sub diverse branduri, situa\u0163ie care ar exercita presiune asupra pie\u0163ei interne \u015fi regionale \u201eEste nevoie de eforturi conjugate \u015fi de m\u0103suri clare pentru a proteja sectorul zah\u0103rului din Rom\u00e2nia. Autorit\u0103\u0163ile trebuie s\u0103 identifice solu\u0163ii prin care produsele de origine ucrainean\u0103 care distorsioneaz\u0103 pia\u0163a s\u0103 fie limitate, astfel \u00eenc\u00e2t fermierii rom\u00e2ni \u015fi procesatorii s\u0103 poat\u0103 continua s\u0103 \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foare activitatea\u201d, a declarat Mihai Dimitriu, vicepre\u015fedinte al Federa\u0163iei Cultivatorilor de Sfecl\u0103 de Zah\u0103r din Rom\u00e2nia. Potrivit reprezentan\u0163ilor sectorului, pe pia\u0163\u0103 ar ajunge zah\u0103r provenit din Ucraina inclusiv \u00een condi\u0163iile \u00een care Guvernul Rom\u00e2niei a adoptat, la propunerea ministerului de resort, o ordonan\u0163\u0103 menit\u0103 s\u0103 limiteze accesul acestui tip de produs pe pia\u0163a local\u0103. Operatorii economici sus\u0163in c\u0103 au fost identificate diverse modalit\u0103\u0163i prin care zah\u0103rul continu\u0103 s\u0103 fie introdus \u00een circuitul comercial.<\/p>\n Credite pentru fermieri cu dob\u00e2nd\u0103 de 2% \u015fi ROBOR subven\u0163ionat<\/strong><\/p>\n Ministerul Agriculturii \u015fi Dezvolt\u0103rii Rurale (MADR) va avea \u00een 2026 un buget de aproape 27,7 miliarde de lei, a anun\u0163at ministrul Florin Barbu, care a precizat c\u0103 una dintre proiorit\u0103\u0163i este este crearea unui mecanism financiar prin care fermierii s\u0103 poat\u0103 accesa credite cu dob\u00e2nzi reduse, mult sub nivelul pie\u0163ei. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a explicat c\u0103 institu\u0163ia are un buget de 26,3 miliarde de lei, dar \u015fi sume extrabugetare de aproape 1 miliard, bugetul MADR fiind de apriximativ 27,7 miliarde de lei. Barbu a anun\u0163at c\u0103 una dintre priorit\u0103\u0163ile pentru perioada urm\u0103toare este crearea unui\u00a0mecanism financiar\u00a0prin care fermierii s\u0103 poat\u0103 accesa credite cu dob\u00e2nzi reduse, mult sub nivelul pie\u0163ei. Potrivit planului discutat la nivelul ministerului, agricultorii ar putea beneficia de \u00eemprumuturi cu dob\u00e2nzi fixe \u00eentre 1,5% \u015fi 2%, \u00een timp ce statul ar urma s\u0103 suporte costurile legate de ROBOR \u015fi de garan\u0163iile necesare.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n
\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Chis\u0103li\u021b\u0103: Scumpirea combustibililor genereaz\u0103 efecte \u00een lan\u021b \u00een economie<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Dacia anun\u021b\u0103 lansare unui noul model: Striker<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Chis\u0103li\u021b\u0103: Motorina ar putea ajunge la circa 11,5 lei\/litru \u00een Rom\u00e2nia<\/a><\/h2>\n
De acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nANUN\u021a PUBLIC – Prim\u0103ria Municipiului Foc\u0219ani<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de vineri-duminic\u0103 13-15 martie 2026. Schimb\u0103ri \u00een educa\u021bie, incendii \u0219i investi\u021bii \u00een Vrancea<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nAst\u0103zi despre: Unul dintre cei mai iubi\u0163i actori rom\u00e2ni: Ovidiu Iuliu Moldovan. Un actor cu o bogat\u0103 activitate \u00een film, radio, teatru, teatru radiofonic \u0219i televiziune. Adulat de spectatori, a murit singur \u0219i \u00een uitare<\/a><\/h2>\n
Comentarii: 0<\/span><\/h3>\n
![](\"https:\/\/zdvs.cname.ro\/images\/loader_40.gif\")
<\/div>\n