MOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Chis\u0103li\u021b\u0103: Scumpirea combustibililor genereaz\u0103 efecte \u00een lan\u021b \u00een economie<\/h1>\n\n\n Distribuie: \u00a0
\n |<\/em><\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/50_50\/articleAuthor\/ziarul-de-vrancea\/articleAuthor\/uMPfPxc.jpg\")
<\/a><\/p>\nZiarul de Vrancea<\/a><\/h5>\n10 mar 2026<\/span>194 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/850_530\/mozaic-Stiri-economice-chisalita-scumpirea-combustibililor-genereaza-efecte-in-lant-in-economie\/article\/mediaPool\/ujlZCOm.jpeg\")
<\/a><\/div>\n\u00cen contextul volatilit\u0103\u021bii pie\u021belor energetice, apare tot mai des \u00eentrebarea dac\u0103 alinierea integral\u0103 a pre\u021burilor interne la cele interna\u021bionale este justificat\u0103, \u00een condi\u021biile \u00een care o parte din combustibil provine din produc\u021bia intern\u0103 de \u021bi\u021bei, cu costuri mai reduse<\/p>\n
Cre\u0219terea pre\u021burilor la benzin\u0103 \u0219i motorin\u0103 se transmite \u00een costurile din transport, agricultur\u0103, construc\u021bii \u0219i comer\u021b, amplific\u00e2nd presiunile infla\u021bioniste asupra economiei \u0219i bugetelor gospod\u0103riilor, sus\u021bine pre\u0219edintele Asocia\u021biei Energia Inteligent\u0103 (AEI), Dumitru Chis\u0103li\u021b\u0103, \u00eentr-o analiz\u0103 privind impactul major\u0103rilor de la pomp\u0103. ‘Pre\u021bul la pomp\u0103 cre\u0219te din nou. \u0218i va mai cre\u0219te. \u00centr-o economie deja tensionat\u0103 de infla\u021bie, fiecare 10-15 bani \u00een plus la combustibil nu \u00eenseamn\u0103 doar o sum\u0103 pe bon. \u00censeamn\u0103 un lan\u021b de scumpiri care se propag\u0103 \u00een alimente, \u00een transport, \u00een construc\u021bii, \u00een agricultur\u0103. \u00censeamn\u0103 presiune pe fiecare familie \u0219i pe fiecare antreprenor’, sus\u021bine specialistul. Potrivit acestuia, \u00een contextul volatilit\u0103\u021bii pie\u021belor energetice, apare tot mai des \u00eentrebarea dac\u0103 alinierea integral\u0103 a pre\u021burilor interne la cele interna\u021bionale este justificat\u0103, \u00een condi\u021biile \u00een care o parte din combustibil provine din produc\u021bia intern\u0103 de \u021bi\u021bei, cu costuri mai reduse. ‘Dar exist\u0103 o \u00eentrebare care devine din ce \u00een ce mai greu de ignorat: este justificat\u0103 alinierea integral\u0103 a pre\u021burilor interna\u021bionale atunci c\u00e2nd o parte din combustibil provine din produc\u021bie intern\u0103 de \u021bi\u021bei, cu costuri mult mai mici? \u00cen perioadele de volatilitate, c\u00e2nd pre\u021burile externe urc\u0103 abrupt, diferen\u021ba dintre costul real de extrac\u021bie intern\u0103 \u0219i pre\u021bul final poate genera marje excep\u021bionale. Aceasta nu mai este doar ‘aliniere la pia\u021b\u0103’. Devine captare de rent\u0103 de criz\u0103. Legal? Da. Legitim \u00eentr-un context social fragil? Aici \u00eencepe dezbaterea’, a afirmat pre\u0219edintele AEI. \u00cen opinia sa, combustibilul nu este un produs oarecare, ci ‘o for\u021b\u0103 macroeconomic\u0103’. ‘Fiecare cre\u0219tere la pomp\u0103 produce un efect \u00een lan\u021b: transportatorii majoreaz\u0103 tarifele, fermierii suport\u0103 costuri mai mari la lucr\u0103ri agricole, retailerii cresc pre\u021burile la raft, constructorii ajusteaz\u0103 devizele, serviciile se scumpesc. Combustibilul este un multiplicator de infla\u021bie. C\u00e2nd un actor integrat are capacitatea de a amortiza par\u021bial \u0219ocul, dar alege s\u0103 transmit\u0103 presiunea integral\u0103 extern\u0103 c\u0103tre consumator, impactul nu mai este doar comercial. Devine sistemic’, sus\u021bine Chis\u0103li\u021b\u0103. Pre\u0219edintele AEI atrage aten\u021bia c\u0103, \u00een contextul \u00een care o parte din combustibil provine din produc\u021bia intern\u0103 de \u021bi\u021bei, discrepan\u021ba dintre situa\u021bia economic\u0103 a consumatorilor \u0219i rezultatele financiare ale companiilor din sector poate genera tensiuni sociale. ‘O parte din ceea ce ajunge \u00een rezervorul rom\u00e2nilor provine din produc\u021bie intern\u0103. \u00cen timp ce transportatorii calculeaz\u0103 supravie\u021buirea de la o zi la alta, fermierii reduc investi\u021biile, micii antreprenori taie din marje, familiile \u00ee\u0219i comprim\u0103 bugetele, rapoartele financiare ale companiilor din petrol vor indica profituri solide. Aceast\u0103 ruptur\u0103 \u00eentre realitatea de la pomp\u0103 \u0219i realitatea din bilan\u021b poate crea tensiune social\u0103. Iar tensiunea social\u0103 nu dispare. Se acumuleaz\u0103’, a ad\u0103ugat pre\u0219edintele AEI. \u00cen analiza citat\u0103 sunt men\u021bionate \u0219i exemple din sectorul energetic care, \u00een perioade de volatilitate, au utilizat avantajul produc\u021biei interne pentru a men\u021bine pre\u021buri competitive.<\/p>\n
Contribu\u021bia fiscal\u0103 a femeilor \u00een economie a ajuns la 509 miliarde de lei<\/strong><\/p>\nl este vorba despre contribu\u021bia din perioada 2022-2024, iar estimarea \u00eei apar\u021bine Andreei Negru, pre\u0219edinta Patronatului European al Femeilor de Afaceri<\/p>\n
Contribu\u021bia fiscal\u0103 a femeilor \u00een economia rom\u00e2neasc\u0103 a ajuns la 509 miliarde de lei \u00een perioada 2022-2024, echivalentul a 24,8% din Produsul Intern Brut (PIB), potrivit datelor incluse \u00een Indexul Antreprenoriatului \u0219i Leadershipului Feminin, prezentat miercuri de pre\u0219edinta Patronatului European al Femeilor de Afaceri (PEFA), Andreea Negru, la Digital Innovation Summit Bucharest 2026 (DISB 2026). ‘Rata de ocupare feminin\u0103 \u00een Rom\u00e2nia reprezint\u0103 53%, \u00een timp ce media Uniunii Europene este de 65 de procente. La diferen\u021ba de ocupare femei – b\u0103rba\u021bi, suntem pe locul patru \u00een Uniunea European\u0103, iar rata de ocupare a femeilor este de 39,7 procente versus 57,8% b\u0103rba\u021bi-femei \u00een Consilii de Administra\u021bie la companii listate. \u00cen Parlament, c\u0103 tot ne afl\u0103m \u00een aceast\u0103 institu\u021bie de prestigiu a Rom\u00e2niei, femeile sunt \u00een pondere de 19%, media \u00een Parlamentul European fiind de 37,3 procente. Contribu\u021bia fiscal\u0103 a femeilor \u00een economie, \u00een perioada de referin\u021b\u0103 2022 – 2024, este de 509 miliarde de lei. Ce \u00eenseamn\u0103 acest lucru? O pondere de 24,8% din Produsul Intern Brut na\u021bional’, a precizat Andreea Negru. Aceasta a subliniat c\u0103 aproape un milion de femei nu sunt integrate \u00een prezent pe pia\u021ba muncii, iar includerea acestora ar putea aduce economiei rom\u00e2ne\u0219ti un c\u00e2\u0219tig de peste 65 de miliarde de lei. ‘O for\u021b\u0103 de munc\u0103 poten\u021bial\u0103, neexploatat\u0103. \u00cenc\u0103 998.000 de persoane, doamne, care dac\u0103 ar fi integrate \u00een c\u00e2mpul muncii ar reprezenta o cre\u0219tere a Produsului Intern Brut \u0219i evident ca \u0219i procent de la an la an, de 14,5%. Dac\u0103 aceste doamne ar fi \u00een c\u00e2mpul muncii, Produsul Intern Brut ar avea de c\u00e2\u0219tigat un plus de 65,2 miliarde de lei \u0219i o pondere \u00een timp de 10,1%’, a ad\u0103ugat pre\u0219edinta PEFA. Potrivit sursei citate, 1,6% din PIB-ul Rom\u00e2niei se pierde \u00een fiecare an, din cauza excluderii femeilor din c\u00e2mpul muncii. ‘Mobilizarea femeilor inactive poate cre\u0219te semnificativ economia Rom\u00e2niei, p\u00e2n\u0103 \u00een 2036, cu 1,9 procente ad\u0103ugate la PIB prin implicarea a 1,3 milioane de femei native p\u00e2n\u0103 \u00een 2036. Ca \u0219i concluzii, de la eviden\u021be la politici publice, le-am numit noi, 1,6% din PIB este pierdut anual pentru excluderea doamnelor, care este o problem\u0103 de competitivitate na\u021bional\u0103 \u0219i nu de gen, \u00eentruc\u00e2t am v\u0103zut c\u0103 la capitolul femeii implicate \u00een activit\u0103\u021bi STEM (\u0218tiin\u021b\u0103, Tehnologie, Engineering \u0219i Matematic\u0103, n.r.) ocup\u0103m prima pozi\u021bie \u00een Uniunea European\u0103. Cert este c\u0103 avem competen\u021be, dar nu avem competitivitate na\u021bional\u0103. Circa 10% din Produsul Intern Brut este \u00eenc\u0103 neexploatat’, a men\u021bionat reprezentanta PEFA. Patronatul European al Femeilor de Afaceri a lansat, miercuri, \u00een cadrul DISB 2026, Indexul Antreprenoriatului \u0219i Leadershipului Feminin, o analiz\u0103 privind participarea femeilor \u00een antreprenoriat \u0219i \u00een procesele de leadership din Rom\u00e2nia, care eviden\u021biaz\u0103 evolu\u021bia implic\u0103rii acestora \u00een economie, precum \u0219i barierele care limiteaz\u0103 accesul la pozi\u021bii decizionale.<\/p>\n
Transportatorii rutieri din Rom\u00e2nia cer reducerea accizei la motorin\u0103<\/strong><\/p>\nUniunea Na\u021bional\u0103 a Transportatorilor Rutieri din Rom\u00e2nia (UNTRR) solicit\u0103 Guvernului adoptarea urgent\u0103 a unor m\u0103suri pentru limitarea impactului cre\u0219terii pre\u021bului motorinei asupra transportului rutier \u0219i asupra economiei, printre care reducerea accizei la motorin\u0103 sau extinderea schemei de rambursare. Potrivit unui comunicat al organiza\u021biei, motorina reprezint\u0103 aproximativ 40% din costul total al transportului rutier, iar o cre\u0219tere de 25% a pre\u021bului carburantului poate majora \u00een mod direct costurile de transport cu minim 10%. Astfel, \u00een lipsa unor m\u0103suri de sprijin sau a unei fiscalit\u0103\u021bi competitive, aceast\u0103 presiune poate afecta stabilitatea lan\u021burilor logistice \u0219i competitivitatea transportatorilor rom\u00e2ni pe pia\u021ba european\u0103. \u00cen context, UNTRR solicit\u0103 reducerea accizei la motorin\u0103 la nivelul minim european sau, alternativ, extinderea dup\u0103 finalul lunii martie 2026 p\u00e2n\u0103 la finalul anului \u0219i majorarea schemei de rambursare a accizei pentru transportatori de la 65 bani la 1,12 lei\/litru. Conform transportatorilor, pre\u021bul motorinei f\u0103r\u0103 taxe era foarte apropiat \u00eentre statele membre, situ\u00e2ndu-se la aproximativ 0,80 euro\/litru \u00een Rom\u00e2nia, 0,81 euro\/litru \u00een Ungaria \u0219i Croa\u021bia, Fran\u021ba \u0219i 0,89 euro\/litru \u00een Germania, ceea ce ar\u0103ta c\u0103 diferen\u021bele de pre\u021b la pomp\u0103 erau generate \u00een principal de nivelul accizelor \u0219i al TVA. Ultimele zece zile au avut evolu\u021bii extrem de diferite \u00een statele membre UE, cu cre\u0219teri de circa 20% \u00een cele mai multe state precum Austria, Cehia, Fran\u021ba, Germania, Olanda \u0219i de p\u00e2n\u0103 la 48% \u00een Spania, \u00een timp de \u00een Croa\u021bia \u0219i Slovenia cre\u0219terile au fost sub 2%, situa\u021bia fiind extrem de volatil\u0103. \u00cen prezent, acciza la motorin\u0103 \u00een Rom\u00e2nia este de aproximativ 550 euro \/ 1.000 litri, semnificativ peste nivelul minim european de 330 euro \/ 1.000 litri. \u00cen acela\u0219i timp, alte state europene adopt\u0103 m\u0103suri pentru a limita impactul cre\u0219terii rapide a pre\u021burilor la carburant. De exemplu, men\u021bioneaz\u0103 UNTTR, \u00een Portugalia guvernul a decis reducerea temporar\u0103 a accizei aplicate motorinei, iar \u00een Italia Ministerul Economiei analizeaz\u0103 de c\u00e2teva zile posibilitatea activ\u0103rii mecanismului de ‘acciz\u0103 mobil\u0103’, un sistem care permite statului s\u0103 utilizeze veniturile suplimentare din TVA generate de cre\u0219terea pre\u021burilor la combustibili pentru a reduce accizele aplicate benzinei \u0219i motorinei. Diferen\u021bele de taxare determin\u0103 deja transportatorii rom\u00e2ni s\u0103 alimenteze \u00een alte state din regiune, precum Ungaria, Croa\u021bia, Slovenia sau Bulgaria, ceea ce \u00eenseamn\u0103 pierderi pentru bugetul Rom\u00e2niei, sus\u021bine UNTRR. Pentru a limita efectele asupra economiei \u00een general, UNTRR propune dou\u0103 m\u0103suri posibile \u0219i una complementar\u0103, func\u021bie de evolu\u021bia pre\u021bului carburantului: reducerea accizei la motorin\u0103 de la aproximativ 550 euro \/ 1.000 litri la nivelul minim european de 330 euro \/ 1.000 litri, m\u0103sur\u0103 care ar putea reduce pre\u021bul carburantului cu aproximativ 1,35 lei\/litru (1,12 lei din acciz\u0103 \u0219i 0,23 lei din TVA); \u00een lipsa reducerii accizei, extinderea schemei de rambursare a accizei cel pu\u021bin p\u00e2n\u0103 la finalul anului \u0219i majorarea valorii rambursate la 1,12 lei\/litru.<\/p>\n
Tot mai pu\u021bini rom\u00e2ni interesa\u021bi de un loc de munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate<\/strong><\/p>\nPeisajul interna\u021bional tot mai incert influen\u021beaz\u0103 inten\u021bia candida\u021bilor rom\u00e2ni de a pleca la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate \u0219i doar 6,3% dintre ace\u0219tia au deja un plan stabilit \u00een acest sens pentru 2026, primele \u021b\u0103ri pe lista de op\u021biuni fiind Germania, Olanda, Bulgaria \u0219i Grecia, \u00een timp ce Emiratele Arabe Unite \u0219i Ciprul scad \u00een preferin\u021be, relev\u0103 un studiu de specialitate dat miercuri publicit\u0103\u021bii. ‘Tot mai pu\u021bini rom\u00e2ni sunt interesa\u021bi de un loc de munc\u0103 \u00een afara \u021b\u0103rii, \u00een special acum, c\u00e2nd contextul interna\u021bional este tot mai incert. Aproape 28.000 de aplic\u0103ri pentru joburile din str\u0103in\u0103tate au fost \u00eenregistrate de la \u00eenceputul anului \u0219i p\u00e2n\u0103 acum, num\u0103r care reprezint\u0103 1% din totalul de aplic\u0103ri’, arat\u0103 datele celui mai recent sondaj realizat de eJobs. Nici pentru restul anului nu se \u00eentrev\u0103d schimb\u0103ri majore din acest punct de vedere, \u00een condi\u021biile \u00een care doar 6,3% dintre candida\u021bii \u00eentreba\u021bi dac\u0103 iau \u00een calcul ideea de a pleca s\u0103 lucreze \u00een str\u0103in\u0103tate au r\u0103spuns afirmativ \u0219i c\u0103 deja au un plan stabilit \u00een acest sens. 21,2% nu au fost fost la fel de fermi, dar au declarat c\u0103 iau \u00een calcul inclusiv aceast\u0103 variant\u0103 doar dac\u0103 nu \u00ee\u0219i vor g\u0103si un job satisf\u0103c\u0103tor \u00een Rom\u00e2nia. 60,1% au spus c\u0103 nu au niciun plan de a pleca din \u021bar\u0103, iar 12,5% ar fi dispu\u0219i s\u0103 lucreze pentru un angajator din str\u0103in\u0103tate dac\u0103 acesta ar accepta o colaborare remote, care s\u0103 nu presupun\u0103 relocarea. \u021a\u0103rile care au atras cele mai multe aplic\u0103ri de la \u00eenceputul anului au fost Germania, Olanda, Bulgaria, Grecia, Cipru, Emiratele Arabe Unite, Suedia \u0219i Fran\u021ba. ‘Dac\u0103 facem \u00eens\u0103 o disociere \u00eentre date \u0219i ne uit\u0103m strict pe ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een pia\u021b\u0103 de la 1 martie, de c\u00e2nd a izbucnit r\u0103zboiul \u00een Orientul Mijlociu, vedem o sc\u0103dere semnificativ\u0103 \u00een topul destina\u021biilor preferate de rom\u00e2ni pentru Cipru, care coboar\u0103 de pe pozi\u021bia a 6-a pe pozi\u021bia a 12-a \u0219i una minor\u0103 pentru Emiratele Arabe Unite, de pe pozi\u021bia a 7-a pe pozi\u021bia a 9-a. Urc\u0103, \u00een schimb, \u00een preferin\u021bele rom\u00e2nilor destina\u021bii precum Spania, Italia ori Grecia, considerate mai sigure din punct de vedere geopolitic sau, pur \u0219i simplu, centre \u00een care candida\u021bii se pot integra mai u\u0219or datorit\u0103 comunit\u0103\u021bilor mari de rom\u00e2ni deja existente acolo’, spune Ana C\u0103lug\u0103ru, Head of Communications \u00een cadrul eJobs. Transport\/logistic\u0103, turism \u0219i retail sunt domeniile spre care se orienteaz\u0103 rom\u00e2nii care au \u00een plan s\u0103 mearg\u0103 la munc\u0103 \u00een afara \u021b\u0103rii. Asigur\u0103rile sunt un domeniu recent intrat \u00een ierarhie \u0219i, pentru aceast\u0103 prim\u0103 parte a anului, reu\u0219e\u0219te chiar s\u0103 detroneze angajatori mai mari, precum serviciile, construc\u021biile, industria alimentar\u0103 sau agricultura.<\/p>\n
Afacerile din comer\u021bul cu am\u0103nuntul a sc\u0103zut cu 9,1%<\/strong><\/p>\nVolumul cifrei de afaceri din comer\u021bul cu am\u0103nuntul (cu excep\u021bia comer\u021bului cu autovehicule \u0219i motociclete), \u00een luna ianuarie din 2026, comparativ cu aceea\u0219i lun\u0103 a anului anterior, a sc\u0103zut at\u00e2t ca serie brut\u0103 cu 9,1%, c\u00e2t \u0219i ca serie ajustat\u0103 \u00een func\u021bie de num\u0103rul de zile lucr\u0103toare \u0219i de sezonalitate cu 6,5%, potrivit informa\u021biilor Institutului Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS) date miercuri publicit\u0103\u021bii. Astfel, volumul cifrei de afaceri din comer\u021bul cu am\u0103nuntul (cu excep\u021bia comer\u021bului cu autovehicule \u0219i motociclete), serie brut\u0103, a \u00eenregistrat o sc\u0103dere ca urmare a sc\u0103derilor \u00eenregistrate la comer\u021bul cu am\u0103nuntul al carburan\u021bilor pentru autovehicule \u00een magazine specializate (-13,8%), v\u00e2nz\u0103rile de produse nealimentare (-11,3%) \u0219i la v\u00e2nz\u0103rile de produse alimentare, b\u0103uturi \u0219i tutun (-3,9%). Acela\u0219i indicator statistic, serie ajustat\u0103 \u00een func\u021bie de num\u0103rul de zile lucr\u0103toare \u0219i de sezonalitate, a \u00eenregistrat o reducere, \u00een perioada men\u021bionat\u0103, ca urmare a sc\u0103derilor \u00eenregistrate la v\u00e2nz\u0103rile de produse nealimentare (-7,9%), comer\u021bul cu am\u0103nuntul al carburan\u021bilor pentru autovehicule \u00een magazine specializate (-4,8%) \u0219i la v\u00e2nz\u0103rile de produse alimentare, b\u0103uturi \u0219i tutun (-3%). De asemenea, volumul cifrei de afaceri din comer\u021bul cu am\u0103nuntul (cu excep\u021bia comer\u021bului cu autovehicule \u0219i motociclete), serie brut\u0103, \u00een luna ianuarie 2026, comparativ cu luna precedent\u0103, a sc\u0103zut, pe ansamblu, cu 25,3%, ca urmare a sc\u0103derii \u00eenregistrate la v\u00e2nz\u0103rile de produse nealimentare (-27,7%), comer\u021bul cu am\u0103nuntul al carburan\u021bilor pentru autovehicule \u00een magazine specializate (-26,6%) \u0219i la v\u00e2nz\u0103rile de produse alimentare, b\u0103uturi \u0219i tutun (-21,5%).<\/p>\n
Companiile aeriene majoreaz\u0103 tarifele<\/strong><\/p>\nMai multe companii aeriene din Asia \u015fi Europa au majorat mar\u0163i tarifele biletelor, au introdus suprataxe pentru combustibil sau au modificat programele de zbor, dup\u0103 ce conflictul din Orientul Mijlociu a dus la cre\u015fterea abrupt\u0103 a pre\u0163ului combustibilului pentru avioane \u015fi a perturbat rutele aeriene importante, transmite Reuters. Companii precum Qantas Airways din Australia, SAS din Scandinavia \u015fi Air New Zealand au anun\u0163at scumpiri ale biletelor, \u00een timp ce al\u0163i operatori au avertizat c\u0103 criza ar putea afecta aprovizionarea cu combustibil sau ar putea impune noi modific\u0103ri ale programelor de zbor. Air New Zealand a precizat c\u0103 pre\u0163ul combustibilului pentru avioane, care se situa \u00eentre 85 \u015fi 90 de dolari pe baril \u00eenaintea loviturilor aeriene americane \u015fi israeliene asupra Iranului, a urcat acum la valori cuprinse \u00eentre 150 \u015fi 200 de dolari pe baril. Compania \u015fi-a suspendat \u015fi prognoza financiar\u0103 pentru anul 2026 din cauza incertitudinii generate de conflict. R\u0103zboiul a perturbat un coridor important pentru exportul de petrol, cresc\u00e2nd costurile companiilor aeriene \u015fi determin\u00e2nd scumpirea biletelor pe unele rute, \u00een timp ce cre\u015fte temerea c\u0103 cererea pentru c\u0103l\u0103torii ar putea fi afectat\u0103.<\/p>\n
Grecia plafoneaz\u0103 marjele de profit la pre\u0163urile combustibililor<\/strong><\/p>\nPrim-ministrul grec, Kyriakos Mitsotakis, a anun\u0163at miercuri \u201eimpunerea unui plafon pentru marjele de profit\u201d la pre\u0163urile combustibililor, pentru a evita specula\u0163iile cu aceste pre\u0163uri, care sunt \u00een cre\u015ftere din cauza r\u0103zboiului din Orientul Mijlociu, informeaz\u0103 Reuters. \u201eUn plafon al marjelor de profit pentru combustibili \u015fi produsele din supermarketuri este introdus ast\u0103zi (miercuri)\u201d, deoarece \u201eaceast\u0103 agita\u0163ie economic\u0103 nu trebuie s\u0103 conduc\u0103 la fenomene de specula\u0163ie\u201d, a anun\u0163at \u015feful guvernului de la Atena la \u00eent\u00e2lnirea sa lunar\u0103 cu pre\u015fedintele \u0163\u0103rii. Pre\u0163urile petrolului au \u00eenregistrat noi cre\u015fteri miercuri, pe fondul \u00eendoielii cu privire la capacitatea planului anun\u0163at de Agen\u0163ia Interna\u0163ional\u0103 pentru Energie, care prevede o eliberare record din rezervele de petrol, ca s\u0103 compenseze poten\u0163ialele \u015focuri \u00een aprovizionare cauzate de conflictul din Orientul Mijlociu.<\/p>\n
Pentagonul va folosi Gemini<\/strong><\/p>\nAngaja\u0163ii Pentagonului vor folosi inteligen\u0163a artificial\u0103 dezvoltat\u0103 de Google pentru sarcinile derulate \u00een cadrul re\u0163elelor neclasificate. Peste trei milioane de angaja\u0163i civili \u015fi militari ai Departamentului pentru Ap\u0103rare vor folosi agen\u0163i de AI baza\u0163i pe modelul lingvistic Gemini, dezvoltat de Google, scrie Bloomberg. Pentru \u00eenceput, AI-ul Google va avea acces doar \u00een re\u0163elele neclasificate, dar se discut\u0103 deja \u015fi despre implementarea acestuia \u00een re\u0163elele care g\u0103zduiesc informa\u0163iile clasificate. Opt agen\u0163i de AI vor fi pu\u015fi la treab\u0103 pentru sarcini de birou, precum rezumarea \u015fedin\u0163elor, construirea bugetelor \u015fi verificarea propunerilor pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea securit\u0103\u0163ii na\u0163ionale. Pe l\u00e2ng\u0103 ace\u015ftia, angaja\u0163ii Pentagonului pot crea \u015fi proprii agen\u0163i personaliza\u0163i, pe baz\u0103 de comenzi vocale, spune vicepre\u015fedintele Google Jim Kelly. Angaja\u0163ii Pentagonului testeaz\u0103 AI-ul Google \u00eenc\u0103 din decembrie, rul\u00e2nd p\u00e2n\u0103 acum peste 40 de milioane de comenzi unice \u015fi proces\u00e2nd mai mult de 4 milioane de documente.<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nVANZARI DIVERSE<\/strong>V\u00e2nd pat o persoan\u0103, cu saltea (1500 lei),…<\/span>10.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri ap 3 camere<\/strong>Vand apartament \u00een Foc\u0219ani 3 camere la…<\/span>04.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nOferte<\/strong>Companie serioas\u0103 din domeniul construc\u021biilor,…<\/span>15.07.2025 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/mozaic-stiri-internationale-consiliul-fiscal-este-temerar-sa-se-vorbeasca-despre-relansare-economica-in-2026\/mediaPool\/u8XgKnT.jpg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Consiliul Fiscal: Este temerar s\u0103 se vorbeasc\u0103 despre \u201drelansare economic\u0103\u201d \u00een 2026<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 12 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/mozaic-Stiri-economice-dacia-anunta-lansare-unui-noul-model-striker\/mediaPool\/unQgCtx.jpg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Dacia anun\u021b\u0103 lansare unui noul model: Striker<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 9 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/mozaic-Stiri-economice-chisalita-motorina-ar-putea-ajunge-la-circa-115-leilitru-in-romania\/mediaPool\/uTjH5ep.jpg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Chis\u0103li\u021b\u0103: Motorina ar putea ajunge la circa 11,5 lei\/litru \u00een Rom\u00e2nia<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 8 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/actualitatea\/stiri-locale\/prima-pagina-a-editiei-tiparite-a-ziarului-de-vrancea-de-joi-12-martie-2026\/mediaPool\/ukElV2T.jpg\")
<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de joi 12 martie 2026: repere istorice \u0219i personalit\u0103\u021bi<\/a><\/h2>\nZiarul de Vrancea<\/a>, 12 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/actualitatea\/stiri-locale\/calendarul-zilei-de-12-martie-evenimente-istorice-personalitati-si-momente-marcante\/mediaPool\/uRFxnxc.PNG\")
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 12 martie: Evenimente istorice, personalit\u0103\u021bi \u0219i momente marcante<\/a><\/h2>\nZiarul de Vrancea<\/a>, 12 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/actualitatea\/stiri-locale\/prima-pagina-a-editiei-tiparite-a-ziarului-de-vrancea-de-astazi-miercuri-12-martie-2026\/mediaPool\/uKJhPwU.jpg\")
<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de ast\u0103zi, 11 martie 2026: e la performan\u021ba unei eleve admise la Harvard la controversele de la Liceul de Art\u0103 \u0219i accidentele de pe E85<\/a><\/h2>\nZiarul de Vrancea<\/a>, 11 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
\n |<\/em><\/div>\n
<\/a><\/p>\nZiarul de Vrancea<\/a><\/h5>\n10 mar 2026<\/span>194 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/a><\/div>\n\u00cen contextul volatilit\u0103\u021bii pie\u021belor energetice, apare tot mai des \u00eentrebarea dac\u0103 alinierea integral\u0103 a pre\u021burilor interne la cele interna\u021bionale este justificat\u0103, \u00een condi\u021biile \u00een care o parte din combustibil provine din produc\u021bia intern\u0103 de \u021bi\u021bei, cu costuri mai reduse<\/p>\n
Cre\u0219terea pre\u021burilor la benzin\u0103 \u0219i motorin\u0103 se transmite \u00een costurile din transport, agricultur\u0103, construc\u021bii \u0219i comer\u021b, amplific\u00e2nd presiunile infla\u021bioniste asupra economiei \u0219i bugetelor gospod\u0103riilor, sus\u021bine pre\u0219edintele Asocia\u021biei Energia Inteligent\u0103 (AEI), Dumitru Chis\u0103li\u021b\u0103, \u00eentr-o analiz\u0103 privind impactul major\u0103rilor de la pomp\u0103. ‘Pre\u021bul la pomp\u0103 cre\u0219te din nou. \u0218i va mai cre\u0219te. \u00centr-o economie deja tensionat\u0103 de infla\u021bie, fiecare 10-15 bani \u00een plus la combustibil nu \u00eenseamn\u0103 doar o sum\u0103 pe bon. \u00censeamn\u0103 un lan\u021b de scumpiri care se propag\u0103 \u00een alimente, \u00een transport, \u00een construc\u021bii, \u00een agricultur\u0103. \u00censeamn\u0103 presiune pe fiecare familie \u0219i pe fiecare antreprenor’, sus\u021bine specialistul. Potrivit acestuia, \u00een contextul volatilit\u0103\u021bii pie\u021belor energetice, apare tot mai des \u00eentrebarea dac\u0103 alinierea integral\u0103 a pre\u021burilor interne la cele interna\u021bionale este justificat\u0103, \u00een condi\u021biile \u00een care o parte din combustibil provine din produc\u021bia intern\u0103 de \u021bi\u021bei, cu costuri mai reduse. ‘Dar exist\u0103 o \u00eentrebare care devine din ce \u00een ce mai greu de ignorat: este justificat\u0103 alinierea integral\u0103 a pre\u021burilor interna\u021bionale atunci c\u00e2nd o parte din combustibil provine din produc\u021bie intern\u0103 de \u021bi\u021bei, cu costuri mult mai mici? \u00cen perioadele de volatilitate, c\u00e2nd pre\u021burile externe urc\u0103 abrupt, diferen\u021ba dintre costul real de extrac\u021bie intern\u0103 \u0219i pre\u021bul final poate genera marje excep\u021bionale. Aceasta nu mai este doar ‘aliniere la pia\u021b\u0103’. Devine captare de rent\u0103 de criz\u0103. Legal? Da. Legitim \u00eentr-un context social fragil? Aici \u00eencepe dezbaterea’, a afirmat pre\u0219edintele AEI. \u00cen opinia sa, combustibilul nu este un produs oarecare, ci ‘o for\u021b\u0103 macroeconomic\u0103’. ‘Fiecare cre\u0219tere la pomp\u0103 produce un efect \u00een lan\u021b: transportatorii majoreaz\u0103 tarifele, fermierii suport\u0103 costuri mai mari la lucr\u0103ri agricole, retailerii cresc pre\u021burile la raft, constructorii ajusteaz\u0103 devizele, serviciile se scumpesc. Combustibilul este un multiplicator de infla\u021bie. C\u00e2nd un actor integrat are capacitatea de a amortiza par\u021bial \u0219ocul, dar alege s\u0103 transmit\u0103 presiunea integral\u0103 extern\u0103 c\u0103tre consumator, impactul nu mai este doar comercial. Devine sistemic’, sus\u021bine Chis\u0103li\u021b\u0103. Pre\u0219edintele AEI atrage aten\u021bia c\u0103, \u00een contextul \u00een care o parte din combustibil provine din produc\u021bia intern\u0103 de \u021bi\u021bei, discrepan\u021ba dintre situa\u021bia economic\u0103 a consumatorilor \u0219i rezultatele financiare ale companiilor din sector poate genera tensiuni sociale. ‘O parte din ceea ce ajunge \u00een rezervorul rom\u00e2nilor provine din produc\u021bie intern\u0103. \u00cen timp ce transportatorii calculeaz\u0103 supravie\u021buirea de la o zi la alta, fermierii reduc investi\u021biile, micii antreprenori taie din marje, familiile \u00ee\u0219i comprim\u0103 bugetele, rapoartele financiare ale companiilor din petrol vor indica profituri solide. Aceast\u0103 ruptur\u0103 \u00eentre realitatea de la pomp\u0103 \u0219i realitatea din bilan\u021b poate crea tensiune social\u0103. Iar tensiunea social\u0103 nu dispare. Se acumuleaz\u0103’, a ad\u0103ugat pre\u0219edintele AEI. \u00cen analiza citat\u0103 sunt men\u021bionate \u0219i exemple din sectorul energetic care, \u00een perioade de volatilitate, au utilizat avantajul produc\u021biei interne pentru a men\u021bine pre\u021buri competitive.<\/p>\n
Contribu\u021bia fiscal\u0103 a femeilor \u00een economie a ajuns la 509 miliarde de lei<\/strong><\/p>\nl este vorba despre contribu\u021bia din perioada 2022-2024, iar estimarea \u00eei apar\u021bine Andreei Negru, pre\u0219edinta Patronatului European al Femeilor de Afaceri<\/p>\n
Contribu\u021bia fiscal\u0103 a femeilor \u00een economia rom\u00e2neasc\u0103 a ajuns la 509 miliarde de lei \u00een perioada 2022-2024, echivalentul a 24,8% din Produsul Intern Brut (PIB), potrivit datelor incluse \u00een Indexul Antreprenoriatului \u0219i Leadershipului Feminin, prezentat miercuri de pre\u0219edinta Patronatului European al Femeilor de Afaceri (PEFA), Andreea Negru, la Digital Innovation Summit Bucharest 2026 (DISB 2026). ‘Rata de ocupare feminin\u0103 \u00een Rom\u00e2nia reprezint\u0103 53%, \u00een timp ce media Uniunii Europene este de 65 de procente. La diferen\u021ba de ocupare femei – b\u0103rba\u021bi, suntem pe locul patru \u00een Uniunea European\u0103, iar rata de ocupare a femeilor este de 39,7 procente versus 57,8% b\u0103rba\u021bi-femei \u00een Consilii de Administra\u021bie la companii listate. \u00cen Parlament, c\u0103 tot ne afl\u0103m \u00een aceast\u0103 institu\u021bie de prestigiu a Rom\u00e2niei, femeile sunt \u00een pondere de 19%, media \u00een Parlamentul European fiind de 37,3 procente. Contribu\u021bia fiscal\u0103 a femeilor \u00een economie, \u00een perioada de referin\u021b\u0103 2022 – 2024, este de 509 miliarde de lei. Ce \u00eenseamn\u0103 acest lucru? O pondere de 24,8% din Produsul Intern Brut na\u021bional’, a precizat Andreea Negru. Aceasta a subliniat c\u0103 aproape un milion de femei nu sunt integrate \u00een prezent pe pia\u021ba muncii, iar includerea acestora ar putea aduce economiei rom\u00e2ne\u0219ti un c\u00e2\u0219tig de peste 65 de miliarde de lei. ‘O for\u021b\u0103 de munc\u0103 poten\u021bial\u0103, neexploatat\u0103. \u00cenc\u0103 998.000 de persoane, doamne, care dac\u0103 ar fi integrate \u00een c\u00e2mpul muncii ar reprezenta o cre\u0219tere a Produsului Intern Brut \u0219i evident ca \u0219i procent de la an la an, de 14,5%. Dac\u0103 aceste doamne ar fi \u00een c\u00e2mpul muncii, Produsul Intern Brut ar avea de c\u00e2\u0219tigat un plus de 65,2 miliarde de lei \u0219i o pondere \u00een timp de 10,1%’, a ad\u0103ugat pre\u0219edinta PEFA. Potrivit sursei citate, 1,6% din PIB-ul Rom\u00e2niei se pierde \u00een fiecare an, din cauza excluderii femeilor din c\u00e2mpul muncii. ‘Mobilizarea femeilor inactive poate cre\u0219te semnificativ economia Rom\u00e2niei, p\u00e2n\u0103 \u00een 2036, cu 1,9 procente ad\u0103ugate la PIB prin implicarea a 1,3 milioane de femei native p\u00e2n\u0103 \u00een 2036. Ca \u0219i concluzii, de la eviden\u021be la politici publice, le-am numit noi, 1,6% din PIB este pierdut anual pentru excluderea doamnelor, care este o problem\u0103 de competitivitate na\u021bional\u0103 \u0219i nu de gen, \u00eentruc\u00e2t am v\u0103zut c\u0103 la capitolul femeii implicate \u00een activit\u0103\u021bi STEM (\u0218tiin\u021b\u0103, Tehnologie, Engineering \u0219i Matematic\u0103, n.r.) ocup\u0103m prima pozi\u021bie \u00een Uniunea European\u0103. Cert este c\u0103 avem competen\u021be, dar nu avem competitivitate na\u021bional\u0103. Circa 10% din Produsul Intern Brut este \u00eenc\u0103 neexploatat’, a men\u021bionat reprezentanta PEFA. Patronatul European al Femeilor de Afaceri a lansat, miercuri, \u00een cadrul DISB 2026, Indexul Antreprenoriatului \u0219i Leadershipului Feminin, o analiz\u0103 privind participarea femeilor \u00een antreprenoriat \u0219i \u00een procesele de leadership din Rom\u00e2nia, care eviden\u021biaz\u0103 evolu\u021bia implic\u0103rii acestora \u00een economie, precum \u0219i barierele care limiteaz\u0103 accesul la pozi\u021bii decizionale.<\/p>\n
Transportatorii rutieri din Rom\u00e2nia cer reducerea accizei la motorin\u0103<\/strong><\/p>\nUniunea Na\u021bional\u0103 a Transportatorilor Rutieri din Rom\u00e2nia (UNTRR) solicit\u0103 Guvernului adoptarea urgent\u0103 a unor m\u0103suri pentru limitarea impactului cre\u0219terii pre\u021bului motorinei asupra transportului rutier \u0219i asupra economiei, printre care reducerea accizei la motorin\u0103 sau extinderea schemei de rambursare. Potrivit unui comunicat al organiza\u021biei, motorina reprezint\u0103 aproximativ 40% din costul total al transportului rutier, iar o cre\u0219tere de 25% a pre\u021bului carburantului poate majora \u00een mod direct costurile de transport cu minim 10%. Astfel, \u00een lipsa unor m\u0103suri de sprijin sau a unei fiscalit\u0103\u021bi competitive, aceast\u0103 presiune poate afecta stabilitatea lan\u021burilor logistice \u0219i competitivitatea transportatorilor rom\u00e2ni pe pia\u021ba european\u0103. \u00cen context, UNTRR solicit\u0103 reducerea accizei la motorin\u0103 la nivelul minim european sau, alternativ, extinderea dup\u0103 finalul lunii martie 2026 p\u00e2n\u0103 la finalul anului \u0219i majorarea schemei de rambursare a accizei pentru transportatori de la 65 bani la 1,12 lei\/litru. Conform transportatorilor, pre\u021bul motorinei f\u0103r\u0103 taxe era foarte apropiat \u00eentre statele membre, situ\u00e2ndu-se la aproximativ 0,80 euro\/litru \u00een Rom\u00e2nia, 0,81 euro\/litru \u00een Ungaria \u0219i Croa\u021bia, Fran\u021ba \u0219i 0,89 euro\/litru \u00een Germania, ceea ce ar\u0103ta c\u0103 diferen\u021bele de pre\u021b la pomp\u0103 erau generate \u00een principal de nivelul accizelor \u0219i al TVA. Ultimele zece zile au avut evolu\u021bii extrem de diferite \u00een statele membre UE, cu cre\u0219teri de circa 20% \u00een cele mai multe state precum Austria, Cehia, Fran\u021ba, Germania, Olanda \u0219i de p\u00e2n\u0103 la 48% \u00een Spania, \u00een timp de \u00een Croa\u021bia \u0219i Slovenia cre\u0219terile au fost sub 2%, situa\u021bia fiind extrem de volatil\u0103. \u00cen prezent, acciza la motorin\u0103 \u00een Rom\u00e2nia este de aproximativ 550 euro \/ 1.000 litri, semnificativ peste nivelul minim european de 330 euro \/ 1.000 litri. \u00cen acela\u0219i timp, alte state europene adopt\u0103 m\u0103suri pentru a limita impactul cre\u0219terii rapide a pre\u021burilor la carburant. De exemplu, men\u021bioneaz\u0103 UNTTR, \u00een Portugalia guvernul a decis reducerea temporar\u0103 a accizei aplicate motorinei, iar \u00een Italia Ministerul Economiei analizeaz\u0103 de c\u00e2teva zile posibilitatea activ\u0103rii mecanismului de ‘acciz\u0103 mobil\u0103’, un sistem care permite statului s\u0103 utilizeze veniturile suplimentare din TVA generate de cre\u0219terea pre\u021burilor la combustibili pentru a reduce accizele aplicate benzinei \u0219i motorinei. Diferen\u021bele de taxare determin\u0103 deja transportatorii rom\u00e2ni s\u0103 alimenteze \u00een alte state din regiune, precum Ungaria, Croa\u021bia, Slovenia sau Bulgaria, ceea ce \u00eenseamn\u0103 pierderi pentru bugetul Rom\u00e2niei, sus\u021bine UNTRR. Pentru a limita efectele asupra economiei \u00een general, UNTRR propune dou\u0103 m\u0103suri posibile \u0219i una complementar\u0103, func\u021bie de evolu\u021bia pre\u021bului carburantului: reducerea accizei la motorin\u0103 de la aproximativ 550 euro \/ 1.000 litri la nivelul minim european de 330 euro \/ 1.000 litri, m\u0103sur\u0103 care ar putea reduce pre\u021bul carburantului cu aproximativ 1,35 lei\/litru (1,12 lei din acciz\u0103 \u0219i 0,23 lei din TVA); \u00een lipsa reducerii accizei, extinderea schemei de rambursare a accizei cel pu\u021bin p\u00e2n\u0103 la finalul anului \u0219i majorarea valorii rambursate la 1,12 lei\/litru.<\/p>\n
Tot mai pu\u021bini rom\u00e2ni interesa\u021bi de un loc de munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate<\/strong><\/p>\nPeisajul interna\u021bional tot mai incert influen\u021beaz\u0103 inten\u021bia candida\u021bilor rom\u00e2ni de a pleca la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate \u0219i doar 6,3% dintre ace\u0219tia au deja un plan stabilit \u00een acest sens pentru 2026, primele \u021b\u0103ri pe lista de op\u021biuni fiind Germania, Olanda, Bulgaria \u0219i Grecia, \u00een timp ce Emiratele Arabe Unite \u0219i Ciprul scad \u00een preferin\u021be, relev\u0103 un studiu de specialitate dat miercuri publicit\u0103\u021bii. ‘Tot mai pu\u021bini rom\u00e2ni sunt interesa\u021bi de un loc de munc\u0103 \u00een afara \u021b\u0103rii, \u00een special acum, c\u00e2nd contextul interna\u021bional este tot mai incert. Aproape 28.000 de aplic\u0103ri pentru joburile din str\u0103in\u0103tate au fost \u00eenregistrate de la \u00eenceputul anului \u0219i p\u00e2n\u0103 acum, num\u0103r care reprezint\u0103 1% din totalul de aplic\u0103ri’, arat\u0103 datele celui mai recent sondaj realizat de eJobs. Nici pentru restul anului nu se \u00eentrev\u0103d schimb\u0103ri majore din acest punct de vedere, \u00een condi\u021biile \u00een care doar 6,3% dintre candida\u021bii \u00eentreba\u021bi dac\u0103 iau \u00een calcul ideea de a pleca s\u0103 lucreze \u00een str\u0103in\u0103tate au r\u0103spuns afirmativ \u0219i c\u0103 deja au un plan stabilit \u00een acest sens. 21,2% nu au fost fost la fel de fermi, dar au declarat c\u0103 iau \u00een calcul inclusiv aceast\u0103 variant\u0103 doar dac\u0103 nu \u00ee\u0219i vor g\u0103si un job satisf\u0103c\u0103tor \u00een Rom\u00e2nia. 60,1% au spus c\u0103 nu au niciun plan de a pleca din \u021bar\u0103, iar 12,5% ar fi dispu\u0219i s\u0103 lucreze pentru un angajator din str\u0103in\u0103tate dac\u0103 acesta ar accepta o colaborare remote, care s\u0103 nu presupun\u0103 relocarea. \u021a\u0103rile care au atras cele mai multe aplic\u0103ri de la \u00eenceputul anului au fost Germania, Olanda, Bulgaria, Grecia, Cipru, Emiratele Arabe Unite, Suedia \u0219i Fran\u021ba. ‘Dac\u0103 facem \u00eens\u0103 o disociere \u00eentre date \u0219i ne uit\u0103m strict pe ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een pia\u021b\u0103 de la 1 martie, de c\u00e2nd a izbucnit r\u0103zboiul \u00een Orientul Mijlociu, vedem o sc\u0103dere semnificativ\u0103 \u00een topul destina\u021biilor preferate de rom\u00e2ni pentru Cipru, care coboar\u0103 de pe pozi\u021bia a 6-a pe pozi\u021bia a 12-a \u0219i una minor\u0103 pentru Emiratele Arabe Unite, de pe pozi\u021bia a 7-a pe pozi\u021bia a 9-a. Urc\u0103, \u00een schimb, \u00een preferin\u021bele rom\u00e2nilor destina\u021bii precum Spania, Italia ori Grecia, considerate mai sigure din punct de vedere geopolitic sau, pur \u0219i simplu, centre \u00een care candida\u021bii se pot integra mai u\u0219or datorit\u0103 comunit\u0103\u021bilor mari de rom\u00e2ni deja existente acolo’, spune Ana C\u0103lug\u0103ru, Head of Communications \u00een cadrul eJobs. Transport\/logistic\u0103, turism \u0219i retail sunt domeniile spre care se orienteaz\u0103 rom\u00e2nii care au \u00een plan s\u0103 mearg\u0103 la munc\u0103 \u00een afara \u021b\u0103rii. Asigur\u0103rile sunt un domeniu recent intrat \u00een ierarhie \u0219i, pentru aceast\u0103 prim\u0103 parte a anului, reu\u0219e\u0219te chiar s\u0103 detroneze angajatori mai mari, precum serviciile, construc\u021biile, industria alimentar\u0103 sau agricultura.<\/p>\n
Afacerile din comer\u021bul cu am\u0103nuntul a sc\u0103zut cu 9,1%<\/strong><\/p>\nVolumul cifrei de afaceri din comer\u021bul cu am\u0103nuntul (cu excep\u021bia comer\u021bului cu autovehicule \u0219i motociclete), \u00een luna ianuarie din 2026, comparativ cu aceea\u0219i lun\u0103 a anului anterior, a sc\u0103zut at\u00e2t ca serie brut\u0103 cu 9,1%, c\u00e2t \u0219i ca serie ajustat\u0103 \u00een func\u021bie de num\u0103rul de zile lucr\u0103toare \u0219i de sezonalitate cu 6,5%, potrivit informa\u021biilor Institutului Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS) date miercuri publicit\u0103\u021bii. Astfel, volumul cifrei de afaceri din comer\u021bul cu am\u0103nuntul (cu excep\u021bia comer\u021bului cu autovehicule \u0219i motociclete), serie brut\u0103, a \u00eenregistrat o sc\u0103dere ca urmare a sc\u0103derilor \u00eenregistrate la comer\u021bul cu am\u0103nuntul al carburan\u021bilor pentru autovehicule \u00een magazine specializate (-13,8%), v\u00e2nz\u0103rile de produse nealimentare (-11,3%) \u0219i la v\u00e2nz\u0103rile de produse alimentare, b\u0103uturi \u0219i tutun (-3,9%). Acela\u0219i indicator statistic, serie ajustat\u0103 \u00een func\u021bie de num\u0103rul de zile lucr\u0103toare \u0219i de sezonalitate, a \u00eenregistrat o reducere, \u00een perioada men\u021bionat\u0103, ca urmare a sc\u0103derilor \u00eenregistrate la v\u00e2nz\u0103rile de produse nealimentare (-7,9%), comer\u021bul cu am\u0103nuntul al carburan\u021bilor pentru autovehicule \u00een magazine specializate (-4,8%) \u0219i la v\u00e2nz\u0103rile de produse alimentare, b\u0103uturi \u0219i tutun (-3%). De asemenea, volumul cifrei de afaceri din comer\u021bul cu am\u0103nuntul (cu excep\u021bia comer\u021bului cu autovehicule \u0219i motociclete), serie brut\u0103, \u00een luna ianuarie 2026, comparativ cu luna precedent\u0103, a sc\u0103zut, pe ansamblu, cu 25,3%, ca urmare a sc\u0103derii \u00eenregistrate la v\u00e2nz\u0103rile de produse nealimentare (-27,7%), comer\u021bul cu am\u0103nuntul al carburan\u021bilor pentru autovehicule \u00een magazine specializate (-26,6%) \u0219i la v\u00e2nz\u0103rile de produse alimentare, b\u0103uturi \u0219i tutun (-21,5%).<\/p>\n
Companiile aeriene majoreaz\u0103 tarifele<\/strong><\/p>\nMai multe companii aeriene din Asia \u015fi Europa au majorat mar\u0163i tarifele biletelor, au introdus suprataxe pentru combustibil sau au modificat programele de zbor, dup\u0103 ce conflictul din Orientul Mijlociu a dus la cre\u015fterea abrupt\u0103 a pre\u0163ului combustibilului pentru avioane \u015fi a perturbat rutele aeriene importante, transmite Reuters. Companii precum Qantas Airways din Australia, SAS din Scandinavia \u015fi Air New Zealand au anun\u0163at scumpiri ale biletelor, \u00een timp ce al\u0163i operatori au avertizat c\u0103 criza ar putea afecta aprovizionarea cu combustibil sau ar putea impune noi modific\u0103ri ale programelor de zbor. Air New Zealand a precizat c\u0103 pre\u0163ul combustibilului pentru avioane, care se situa \u00eentre 85 \u015fi 90 de dolari pe baril \u00eenaintea loviturilor aeriene americane \u015fi israeliene asupra Iranului, a urcat acum la valori cuprinse \u00eentre 150 \u015fi 200 de dolari pe baril. Compania \u015fi-a suspendat \u015fi prognoza financiar\u0103 pentru anul 2026 din cauza incertitudinii generate de conflict. R\u0103zboiul a perturbat un coridor important pentru exportul de petrol, cresc\u00e2nd costurile companiilor aeriene \u015fi determin\u00e2nd scumpirea biletelor pe unele rute, \u00een timp ce cre\u015fte temerea c\u0103 cererea pentru c\u0103l\u0103torii ar putea fi afectat\u0103.<\/p>\n
Grecia plafoneaz\u0103 marjele de profit la pre\u0163urile combustibililor<\/strong><\/p>\nPrim-ministrul grec, Kyriakos Mitsotakis, a anun\u0163at miercuri \u201eimpunerea unui plafon pentru marjele de profit\u201d la pre\u0163urile combustibililor, pentru a evita specula\u0163iile cu aceste pre\u0163uri, care sunt \u00een cre\u015ftere din cauza r\u0103zboiului din Orientul Mijlociu, informeaz\u0103 Reuters. \u201eUn plafon al marjelor de profit pentru combustibili \u015fi produsele din supermarketuri este introdus ast\u0103zi (miercuri)\u201d, deoarece \u201eaceast\u0103 agita\u0163ie economic\u0103 nu trebuie s\u0103 conduc\u0103 la fenomene de specula\u0163ie\u201d, a anun\u0163at \u015feful guvernului de la Atena la \u00eent\u00e2lnirea sa lunar\u0103 cu pre\u015fedintele \u0163\u0103rii. Pre\u0163urile petrolului au \u00eenregistrat noi cre\u015fteri miercuri, pe fondul \u00eendoielii cu privire la capacitatea planului anun\u0163at de Agen\u0163ia Interna\u0163ional\u0103 pentru Energie, care prevede o eliberare record din rezervele de petrol, ca s\u0103 compenseze poten\u0163ialele \u015focuri \u00een aprovizionare cauzate de conflictul din Orientul Mijlociu.<\/p>\n
Pentagonul va folosi Gemini<\/strong><\/p>\nAngaja\u0163ii Pentagonului vor folosi inteligen\u0163a artificial\u0103 dezvoltat\u0103 de Google pentru sarcinile derulate \u00een cadrul re\u0163elelor neclasificate. Peste trei milioane de angaja\u0163i civili \u015fi militari ai Departamentului pentru Ap\u0103rare vor folosi agen\u0163i de AI baza\u0163i pe modelul lingvistic Gemini, dezvoltat de Google, scrie Bloomberg. Pentru \u00eenceput, AI-ul Google va avea acces doar \u00een re\u0163elele neclasificate, dar se discut\u0103 deja \u015fi despre implementarea acestuia \u00een re\u0163elele care g\u0103zduiesc informa\u0163iile clasificate. Opt agen\u0163i de AI vor fi pu\u015fi la treab\u0103 pentru sarcini de birou, precum rezumarea \u015fedin\u0163elor, construirea bugetelor \u015fi verificarea propunerilor pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea securit\u0103\u0163ii na\u0163ionale. Pe l\u00e2ng\u0103 ace\u015ftia, angaja\u0163ii Pentagonului pot crea \u015fi proprii agen\u0163i personaliza\u0163i, pe baz\u0103 de comenzi vocale, spune vicepre\u015fedintele Google Jim Kelly. Angaja\u0163ii Pentagonului testeaz\u0103 AI-ul Google \u00eenc\u0103 din decembrie, rul\u00e2nd p\u00e2n\u0103 acum peste 40 de milioane de comenzi unice \u015fi proces\u00e2nd mai mult de 4 milioane de documente.<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nVANZARI DIVERSE<\/strong>V\u00e2nd pat o persoan\u0103, cu saltea (1500 lei),…<\/span>10.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri ap 3 camere<\/strong>Vand apartament \u00een Foc\u0219ani 3 camere la…<\/span>04.03.2026 <\/span><\/a><\/div>\nOferte<\/strong>Companie serioas\u0103 din domeniul construc\u021biilor,…<\/span>15.07.2025 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Consiliul Fiscal: Este temerar s\u0103 se vorbeasc\u0103 despre \u201drelansare economic\u0103\u201d \u00een 2026<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 12 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Dacia anun\u021b\u0103 lansare unui noul model: Striker<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 9 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Chis\u0103li\u021b\u0103: Motorina ar putea ajunge la circa 11,5 lei\/litru \u00een Rom\u00e2nia<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 8 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de joi 12 martie 2026: repere istorice \u0219i personalit\u0103\u021bi<\/a><\/h2>\nZiarul de Vrancea<\/a>, 12 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 12 martie: Evenimente istorice, personalit\u0103\u021bi \u0219i momente marcante<\/a><\/h2>\nZiarul de Vrancea<\/a>, 12 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de ast\u0103zi, 11 martie 2026: e la performan\u021ba unei eleve admise la Harvard la controversele de la Liceul de Art\u0103 \u0219i accidentele de pe E85<\/a><\/h2>\nZiarul de Vrancea<\/a>, 11 mar 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
<\/a><\/div>\n\u00cen contextul volatilit\u0103\u021bii pie\u021belor energetice, apare tot mai des \u00eentrebarea dac\u0103 alinierea integral\u0103 a pre\u021burilor interne la cele interna\u021bionale este justificat\u0103, \u00een condi\u021biile \u00een care o parte din combustibil provine din produc\u021bia intern\u0103 de \u021bi\u021bei, cu costuri mai reduse<\/p>\n
Cre\u0219terea pre\u021burilor la benzin\u0103 \u0219i motorin\u0103 se transmite \u00een costurile din transport, agricultur\u0103, construc\u021bii \u0219i comer\u021b, amplific\u00e2nd presiunile infla\u021bioniste asupra economiei \u0219i bugetelor gospod\u0103riilor, sus\u021bine pre\u0219edintele Asocia\u021biei Energia Inteligent\u0103 (AEI), Dumitru Chis\u0103li\u021b\u0103, \u00eentr-o analiz\u0103 privind impactul major\u0103rilor de la pomp\u0103. ‘Pre\u021bul la pomp\u0103 cre\u0219te din nou. \u0218i va mai cre\u0219te. \u00centr-o economie deja tensionat\u0103 de infla\u021bie, fiecare 10-15 bani \u00een plus la combustibil nu \u00eenseamn\u0103 doar o sum\u0103 pe bon. \u00censeamn\u0103 un lan\u021b de scumpiri care se propag\u0103 \u00een alimente, \u00een transport, \u00een construc\u021bii, \u00een agricultur\u0103. \u00censeamn\u0103 presiune pe fiecare familie \u0219i pe fiecare antreprenor’, sus\u021bine specialistul. Potrivit acestuia, \u00een contextul volatilit\u0103\u021bii pie\u021belor energetice, apare tot mai des \u00eentrebarea dac\u0103 alinierea integral\u0103 a pre\u021burilor interne la cele interna\u021bionale este justificat\u0103, \u00een condi\u021biile \u00een care o parte din combustibil provine din produc\u021bia intern\u0103 de \u021bi\u021bei, cu costuri mai reduse. ‘Dar exist\u0103 o \u00eentrebare care devine din ce \u00een ce mai greu de ignorat: este justificat\u0103 alinierea integral\u0103 a pre\u021burilor interna\u021bionale atunci c\u00e2nd o parte din combustibil provine din produc\u021bie intern\u0103 de \u021bi\u021bei, cu costuri mult mai mici? \u00cen perioadele de volatilitate, c\u00e2nd pre\u021burile externe urc\u0103 abrupt, diferen\u021ba dintre costul real de extrac\u021bie intern\u0103 \u0219i pre\u021bul final poate genera marje excep\u021bionale. Aceasta nu mai este doar ‘aliniere la pia\u021b\u0103’. Devine captare de rent\u0103 de criz\u0103. Legal? Da. Legitim \u00eentr-un context social fragil? Aici \u00eencepe dezbaterea’, a afirmat pre\u0219edintele AEI. \u00cen opinia sa, combustibilul nu este un produs oarecare, ci ‘o for\u021b\u0103 macroeconomic\u0103’. ‘Fiecare cre\u0219tere la pomp\u0103 produce un efect \u00een lan\u021b: transportatorii majoreaz\u0103 tarifele, fermierii suport\u0103 costuri mai mari la lucr\u0103ri agricole, retailerii cresc pre\u021burile la raft, constructorii ajusteaz\u0103 devizele, serviciile se scumpesc. Combustibilul este un multiplicator de infla\u021bie. C\u00e2nd un actor integrat are capacitatea de a amortiza par\u021bial \u0219ocul, dar alege s\u0103 transmit\u0103 presiunea integral\u0103 extern\u0103 c\u0103tre consumator, impactul nu mai este doar comercial. Devine sistemic’, sus\u021bine Chis\u0103li\u021b\u0103. Pre\u0219edintele AEI atrage aten\u021bia c\u0103, \u00een contextul \u00een care o parte din combustibil provine din produc\u021bia intern\u0103 de \u021bi\u021bei, discrepan\u021ba dintre situa\u021bia economic\u0103 a consumatorilor \u0219i rezultatele financiare ale companiilor din sector poate genera tensiuni sociale. ‘O parte din ceea ce ajunge \u00een rezervorul rom\u00e2nilor provine din produc\u021bie intern\u0103. \u00cen timp ce transportatorii calculeaz\u0103 supravie\u021buirea de la o zi la alta, fermierii reduc investi\u021biile, micii antreprenori taie din marje, familiile \u00ee\u0219i comprim\u0103 bugetele, rapoartele financiare ale companiilor din petrol vor indica profituri solide. Aceast\u0103 ruptur\u0103 \u00eentre realitatea de la pomp\u0103 \u0219i realitatea din bilan\u021b poate crea tensiune social\u0103. Iar tensiunea social\u0103 nu dispare. Se acumuleaz\u0103’, a ad\u0103ugat pre\u0219edintele AEI. \u00cen analiza citat\u0103 sunt men\u021bionate \u0219i exemple din sectorul energetic care, \u00een perioade de volatilitate, au utilizat avantajul produc\u021biei interne pentru a men\u021bine pre\u021buri competitive.<\/p>\n
Contribu\u021bia fiscal\u0103 a femeilor \u00een economie a ajuns la 509 miliarde de lei<\/strong><\/p>\n l este vorba despre contribu\u021bia din perioada 2022-2024, iar estimarea \u00eei apar\u021bine Andreei Negru, pre\u0219edinta Patronatului European al Femeilor de Afaceri<\/p>\n Contribu\u021bia fiscal\u0103 a femeilor \u00een economia rom\u00e2neasc\u0103 a ajuns la 509 miliarde de lei \u00een perioada 2022-2024, echivalentul a 24,8% din Produsul Intern Brut (PIB), potrivit datelor incluse \u00een Indexul Antreprenoriatului \u0219i Leadershipului Feminin, prezentat miercuri de pre\u0219edinta Patronatului European al Femeilor de Afaceri (PEFA), Andreea Negru, la Digital Innovation Summit Bucharest 2026 (DISB 2026). ‘Rata de ocupare feminin\u0103 \u00een Rom\u00e2nia reprezint\u0103 53%, \u00een timp ce media Uniunii Europene este de 65 de procente. La diferen\u021ba de ocupare femei – b\u0103rba\u021bi, suntem pe locul patru \u00een Uniunea European\u0103, iar rata de ocupare a femeilor este de 39,7 procente versus 57,8% b\u0103rba\u021bi-femei \u00een Consilii de Administra\u021bie la companii listate. \u00cen Parlament, c\u0103 tot ne afl\u0103m \u00een aceast\u0103 institu\u021bie de prestigiu a Rom\u00e2niei, femeile sunt \u00een pondere de 19%, media \u00een Parlamentul European fiind de 37,3 procente. Contribu\u021bia fiscal\u0103 a femeilor \u00een economie, \u00een perioada de referin\u021b\u0103 2022 – 2024, este de 509 miliarde de lei. Ce \u00eenseamn\u0103 acest lucru? O pondere de 24,8% din Produsul Intern Brut na\u021bional’, a precizat Andreea Negru. Aceasta a subliniat c\u0103 aproape un milion de femei nu sunt integrate \u00een prezent pe pia\u021ba muncii, iar includerea acestora ar putea aduce economiei rom\u00e2ne\u0219ti un c\u00e2\u0219tig de peste 65 de miliarde de lei. ‘O for\u021b\u0103 de munc\u0103 poten\u021bial\u0103, neexploatat\u0103. \u00cenc\u0103 998.000 de persoane, doamne, care dac\u0103 ar fi integrate \u00een c\u00e2mpul muncii ar reprezenta o cre\u0219tere a Produsului Intern Brut \u0219i evident ca \u0219i procent de la an la an, de 14,5%. Dac\u0103 aceste doamne ar fi \u00een c\u00e2mpul muncii, Produsul Intern Brut ar avea de c\u00e2\u0219tigat un plus de 65,2 miliarde de lei \u0219i o pondere \u00een timp de 10,1%’, a ad\u0103ugat pre\u0219edinta PEFA. Potrivit sursei citate, 1,6% din PIB-ul Rom\u00e2niei se pierde \u00een fiecare an, din cauza excluderii femeilor din c\u00e2mpul muncii. ‘Mobilizarea femeilor inactive poate cre\u0219te semnificativ economia Rom\u00e2niei, p\u00e2n\u0103 \u00een 2036, cu 1,9 procente ad\u0103ugate la PIB prin implicarea a 1,3 milioane de femei native p\u00e2n\u0103 \u00een 2036. Ca \u0219i concluzii, de la eviden\u021be la politici publice, le-am numit noi, 1,6% din PIB este pierdut anual pentru excluderea doamnelor, care este o problem\u0103 de competitivitate na\u021bional\u0103 \u0219i nu de gen, \u00eentruc\u00e2t am v\u0103zut c\u0103 la capitolul femeii implicate \u00een activit\u0103\u021bi STEM (\u0218tiin\u021b\u0103, Tehnologie, Engineering \u0219i Matematic\u0103, n.r.) ocup\u0103m prima pozi\u021bie \u00een Uniunea European\u0103. Cert este c\u0103 avem competen\u021be, dar nu avem competitivitate na\u021bional\u0103. Circa 10% din Produsul Intern Brut este \u00eenc\u0103 neexploatat’, a men\u021bionat reprezentanta PEFA. Patronatul European al Femeilor de Afaceri a lansat, miercuri, \u00een cadrul DISB 2026, Indexul Antreprenoriatului \u0219i Leadershipului Feminin, o analiz\u0103 privind participarea femeilor \u00een antreprenoriat \u0219i \u00een procesele de leadership din Rom\u00e2nia, care eviden\u021biaz\u0103 evolu\u021bia implic\u0103rii acestora \u00een economie, precum \u0219i barierele care limiteaz\u0103 accesul la pozi\u021bii decizionale.<\/p>\n Transportatorii rutieri din Rom\u00e2nia cer reducerea accizei la motorin\u0103<\/strong><\/p>\n Uniunea Na\u021bional\u0103 a Transportatorilor Rutieri din Rom\u00e2nia (UNTRR) solicit\u0103 Guvernului adoptarea urgent\u0103 a unor m\u0103suri pentru limitarea impactului cre\u0219terii pre\u021bului motorinei asupra transportului rutier \u0219i asupra economiei, printre care reducerea accizei la motorin\u0103 sau extinderea schemei de rambursare. Potrivit unui comunicat al organiza\u021biei, motorina reprezint\u0103 aproximativ 40% din costul total al transportului rutier, iar o cre\u0219tere de 25% a pre\u021bului carburantului poate majora \u00een mod direct costurile de transport cu minim 10%. Astfel, \u00een lipsa unor m\u0103suri de sprijin sau a unei fiscalit\u0103\u021bi competitive, aceast\u0103 presiune poate afecta stabilitatea lan\u021burilor logistice \u0219i competitivitatea transportatorilor rom\u00e2ni pe pia\u021ba european\u0103. \u00cen context, UNTRR solicit\u0103 reducerea accizei la motorin\u0103 la nivelul minim european sau, alternativ, extinderea dup\u0103 finalul lunii martie 2026 p\u00e2n\u0103 la finalul anului \u0219i majorarea schemei de rambursare a accizei pentru transportatori de la 65 bani la 1,12 lei\/litru. Conform transportatorilor, pre\u021bul motorinei f\u0103r\u0103 taxe era foarte apropiat \u00eentre statele membre, situ\u00e2ndu-se la aproximativ 0,80 euro\/litru \u00een Rom\u00e2nia, 0,81 euro\/litru \u00een Ungaria \u0219i Croa\u021bia, Fran\u021ba \u0219i 0,89 euro\/litru \u00een Germania, ceea ce ar\u0103ta c\u0103 diferen\u021bele de pre\u021b la pomp\u0103 erau generate \u00een principal de nivelul accizelor \u0219i al TVA. Ultimele zece zile au avut evolu\u021bii extrem de diferite \u00een statele membre UE, cu cre\u0219teri de circa 20% \u00een cele mai multe state precum Austria, Cehia, Fran\u021ba, Germania, Olanda \u0219i de p\u00e2n\u0103 la 48% \u00een Spania, \u00een timp de \u00een Croa\u021bia \u0219i Slovenia cre\u0219terile au fost sub 2%, situa\u021bia fiind extrem de volatil\u0103. \u00cen prezent, acciza la motorin\u0103 \u00een Rom\u00e2nia este de aproximativ 550 euro \/ 1.000 litri, semnificativ peste nivelul minim european de 330 euro \/ 1.000 litri. \u00cen acela\u0219i timp, alte state europene adopt\u0103 m\u0103suri pentru a limita impactul cre\u0219terii rapide a pre\u021burilor la carburant. De exemplu, men\u021bioneaz\u0103 UNTTR, \u00een Portugalia guvernul a decis reducerea temporar\u0103 a accizei aplicate motorinei, iar \u00een Italia Ministerul Economiei analizeaz\u0103 de c\u00e2teva zile posibilitatea activ\u0103rii mecanismului de ‘acciz\u0103 mobil\u0103’, un sistem care permite statului s\u0103 utilizeze veniturile suplimentare din TVA generate de cre\u0219terea pre\u021burilor la combustibili pentru a reduce accizele aplicate benzinei \u0219i motorinei. Diferen\u021bele de taxare determin\u0103 deja transportatorii rom\u00e2ni s\u0103 alimenteze \u00een alte state din regiune, precum Ungaria, Croa\u021bia, Slovenia sau Bulgaria, ceea ce \u00eenseamn\u0103 pierderi pentru bugetul Rom\u00e2niei, sus\u021bine UNTRR. Pentru a limita efectele asupra economiei \u00een general, UNTRR propune dou\u0103 m\u0103suri posibile \u0219i una complementar\u0103, func\u021bie de evolu\u021bia pre\u021bului carburantului: reducerea accizei la motorin\u0103 de la aproximativ 550 euro \/ 1.000 litri la nivelul minim european de 330 euro \/ 1.000 litri, m\u0103sur\u0103 care ar putea reduce pre\u021bul carburantului cu aproximativ 1,35 lei\/litru (1,12 lei din acciz\u0103 \u0219i 0,23 lei din TVA); \u00een lipsa reducerii accizei, extinderea schemei de rambursare a accizei cel pu\u021bin p\u00e2n\u0103 la finalul anului \u0219i majorarea valorii rambursate la 1,12 lei\/litru.<\/p>\n Tot mai pu\u021bini rom\u00e2ni interesa\u021bi de un loc de munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate<\/strong><\/p>\n Peisajul interna\u021bional tot mai incert influen\u021beaz\u0103 inten\u021bia candida\u021bilor rom\u00e2ni de a pleca la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate \u0219i doar 6,3% dintre ace\u0219tia au deja un plan stabilit \u00een acest sens pentru 2026, primele \u021b\u0103ri pe lista de op\u021biuni fiind Germania, Olanda, Bulgaria \u0219i Grecia, \u00een timp ce Emiratele Arabe Unite \u0219i Ciprul scad \u00een preferin\u021be, relev\u0103 un studiu de specialitate dat miercuri publicit\u0103\u021bii. ‘Tot mai pu\u021bini rom\u00e2ni sunt interesa\u021bi de un loc de munc\u0103 \u00een afara \u021b\u0103rii, \u00een special acum, c\u00e2nd contextul interna\u021bional este tot mai incert. Aproape 28.000 de aplic\u0103ri pentru joburile din str\u0103in\u0103tate au fost \u00eenregistrate de la \u00eenceputul anului \u0219i p\u00e2n\u0103 acum, num\u0103r care reprezint\u0103 1% din totalul de aplic\u0103ri’, arat\u0103 datele celui mai recent sondaj realizat de eJobs. Nici pentru restul anului nu se \u00eentrev\u0103d schimb\u0103ri majore din acest punct de vedere, \u00een condi\u021biile \u00een care doar 6,3% dintre candida\u021bii \u00eentreba\u021bi dac\u0103 iau \u00een calcul ideea de a pleca s\u0103 lucreze \u00een str\u0103in\u0103tate au r\u0103spuns afirmativ \u0219i c\u0103 deja au un plan stabilit \u00een acest sens. 21,2% nu au fost fost la fel de fermi, dar au declarat c\u0103 iau \u00een calcul inclusiv aceast\u0103 variant\u0103 doar dac\u0103 nu \u00ee\u0219i vor g\u0103si un job satisf\u0103c\u0103tor \u00een Rom\u00e2nia. 60,1% au spus c\u0103 nu au niciun plan de a pleca din \u021bar\u0103, iar 12,5% ar fi dispu\u0219i s\u0103 lucreze pentru un angajator din str\u0103in\u0103tate dac\u0103 acesta ar accepta o colaborare remote, care s\u0103 nu presupun\u0103 relocarea. \u021a\u0103rile care au atras cele mai multe aplic\u0103ri de la \u00eenceputul anului au fost Germania, Olanda, Bulgaria, Grecia, Cipru, Emiratele Arabe Unite, Suedia \u0219i Fran\u021ba. ‘Dac\u0103 facem \u00eens\u0103 o disociere \u00eentre date \u0219i ne uit\u0103m strict pe ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een pia\u021b\u0103 de la 1 martie, de c\u00e2nd a izbucnit r\u0103zboiul \u00een Orientul Mijlociu, vedem o sc\u0103dere semnificativ\u0103 \u00een topul destina\u021biilor preferate de rom\u00e2ni pentru Cipru, care coboar\u0103 de pe pozi\u021bia a 6-a pe pozi\u021bia a 12-a \u0219i una minor\u0103 pentru Emiratele Arabe Unite, de pe pozi\u021bia a 7-a pe pozi\u021bia a 9-a. Urc\u0103, \u00een schimb, \u00een preferin\u021bele rom\u00e2nilor destina\u021bii precum Spania, Italia ori Grecia, considerate mai sigure din punct de vedere geopolitic sau, pur \u0219i simplu, centre \u00een care candida\u021bii se pot integra mai u\u0219or datorit\u0103 comunit\u0103\u021bilor mari de rom\u00e2ni deja existente acolo’, spune Ana C\u0103lug\u0103ru, Head of Communications \u00een cadrul eJobs. Transport\/logistic\u0103, turism \u0219i retail sunt domeniile spre care se orienteaz\u0103 rom\u00e2nii care au \u00een plan s\u0103 mearg\u0103 la munc\u0103 \u00een afara \u021b\u0103rii. Asigur\u0103rile sunt un domeniu recent intrat \u00een ierarhie \u0219i, pentru aceast\u0103 prim\u0103 parte a anului, reu\u0219e\u0219te chiar s\u0103 detroneze angajatori mai mari, precum serviciile, construc\u021biile, industria alimentar\u0103 sau agricultura.<\/p>\n Afacerile din comer\u021bul cu am\u0103nuntul a sc\u0103zut cu 9,1%<\/strong><\/p>\n Volumul cifrei de afaceri din comer\u021bul cu am\u0103nuntul (cu excep\u021bia comer\u021bului cu autovehicule \u0219i motociclete), \u00een luna ianuarie din 2026, comparativ cu aceea\u0219i lun\u0103 a anului anterior, a sc\u0103zut at\u00e2t ca serie brut\u0103 cu 9,1%, c\u00e2t \u0219i ca serie ajustat\u0103 \u00een func\u021bie de num\u0103rul de zile lucr\u0103toare \u0219i de sezonalitate cu 6,5%, potrivit informa\u021biilor Institutului Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS) date miercuri publicit\u0103\u021bii. Astfel, volumul cifrei de afaceri din comer\u021bul cu am\u0103nuntul (cu excep\u021bia comer\u021bului cu autovehicule \u0219i motociclete), serie brut\u0103, a \u00eenregistrat o sc\u0103dere ca urmare a sc\u0103derilor \u00eenregistrate la comer\u021bul cu am\u0103nuntul al carburan\u021bilor pentru autovehicule \u00een magazine specializate (-13,8%), v\u00e2nz\u0103rile de produse nealimentare (-11,3%) \u0219i la v\u00e2nz\u0103rile de produse alimentare, b\u0103uturi \u0219i tutun (-3,9%). Acela\u0219i indicator statistic, serie ajustat\u0103 \u00een func\u021bie de num\u0103rul de zile lucr\u0103toare \u0219i de sezonalitate, a \u00eenregistrat o reducere, \u00een perioada men\u021bionat\u0103, ca urmare a sc\u0103derilor \u00eenregistrate la v\u00e2nz\u0103rile de produse nealimentare (-7,9%), comer\u021bul cu am\u0103nuntul al carburan\u021bilor pentru autovehicule \u00een magazine specializate (-4,8%) \u0219i la v\u00e2nz\u0103rile de produse alimentare, b\u0103uturi \u0219i tutun (-3%). De asemenea, volumul cifrei de afaceri din comer\u021bul cu am\u0103nuntul (cu excep\u021bia comer\u021bului cu autovehicule \u0219i motociclete), serie brut\u0103, \u00een luna ianuarie 2026, comparativ cu luna precedent\u0103, a sc\u0103zut, pe ansamblu, cu 25,3%, ca urmare a sc\u0103derii \u00eenregistrate la v\u00e2nz\u0103rile de produse nealimentare (-27,7%), comer\u021bul cu am\u0103nuntul al carburan\u021bilor pentru autovehicule \u00een magazine specializate (-26,6%) \u0219i la v\u00e2nz\u0103rile de produse alimentare, b\u0103uturi \u0219i tutun (-21,5%).<\/p>\n Companiile aeriene majoreaz\u0103 tarifele<\/strong><\/p>\n Mai multe companii aeriene din Asia \u015fi Europa au majorat mar\u0163i tarifele biletelor, au introdus suprataxe pentru combustibil sau au modificat programele de zbor, dup\u0103 ce conflictul din Orientul Mijlociu a dus la cre\u015fterea abrupt\u0103 a pre\u0163ului combustibilului pentru avioane \u015fi a perturbat rutele aeriene importante, transmite Reuters. Companii precum Qantas Airways din Australia, SAS din Scandinavia \u015fi Air New Zealand au anun\u0163at scumpiri ale biletelor, \u00een timp ce al\u0163i operatori au avertizat c\u0103 criza ar putea afecta aprovizionarea cu combustibil sau ar putea impune noi modific\u0103ri ale programelor de zbor. Air New Zealand a precizat c\u0103 pre\u0163ul combustibilului pentru avioane, care se situa \u00eentre 85 \u015fi 90 de dolari pe baril \u00eenaintea loviturilor aeriene americane \u015fi israeliene asupra Iranului, a urcat acum la valori cuprinse \u00eentre 150 \u015fi 200 de dolari pe baril. Compania \u015fi-a suspendat \u015fi prognoza financiar\u0103 pentru anul 2026 din cauza incertitudinii generate de conflict. R\u0103zboiul a perturbat un coridor important pentru exportul de petrol, cresc\u00e2nd costurile companiilor aeriene \u015fi determin\u00e2nd scumpirea biletelor pe unele rute, \u00een timp ce cre\u015fte temerea c\u0103 cererea pentru c\u0103l\u0103torii ar putea fi afectat\u0103.<\/p>\n Grecia plafoneaz\u0103 marjele de profit la pre\u0163urile combustibililor<\/strong><\/p>\n Prim-ministrul grec, Kyriakos Mitsotakis, a anun\u0163at miercuri \u201eimpunerea unui plafon pentru marjele de profit\u201d la pre\u0163urile combustibililor, pentru a evita specula\u0163iile cu aceste pre\u0163uri, care sunt \u00een cre\u015ftere din cauza r\u0103zboiului din Orientul Mijlociu, informeaz\u0103 Reuters. \u201eUn plafon al marjelor de profit pentru combustibili \u015fi produsele din supermarketuri este introdus ast\u0103zi (miercuri)\u201d, deoarece \u201eaceast\u0103 agita\u0163ie economic\u0103 nu trebuie s\u0103 conduc\u0103 la fenomene de specula\u0163ie\u201d, a anun\u0163at \u015feful guvernului de la Atena la \u00eent\u00e2lnirea sa lunar\u0103 cu pre\u015fedintele \u0163\u0103rii. Pre\u0163urile petrolului au \u00eenregistrat noi cre\u015fteri miercuri, pe fondul \u00eendoielii cu privire la capacitatea planului anun\u0163at de Agen\u0163ia Interna\u0163ional\u0103 pentru Energie, care prevede o eliberare record din rezervele de petrol, ca s\u0103 compenseze poten\u0163ialele \u015focuri \u00een aprovizionare cauzate de conflictul din Orientul Mijlociu.<\/p>\n Pentagonul va folosi Gemini<\/strong><\/p>\n Angaja\u0163ii Pentagonului vor folosi inteligen\u0163a artificial\u0103 dezvoltat\u0103 de Google pentru sarcinile derulate \u00een cadrul re\u0163elelor neclasificate. Peste trei milioane de angaja\u0163i civili \u015fi militari ai Departamentului pentru Ap\u0103rare vor folosi agen\u0163i de AI baza\u0163i pe modelul lingvistic Gemini, dezvoltat de Google, scrie Bloomberg. Pentru \u00eenceput, AI-ul Google va avea acces doar \u00een re\u0163elele neclasificate, dar se discut\u0103 deja \u015fi despre implementarea acestuia \u00een re\u0163elele care g\u0103zduiesc informa\u0163iile clasificate. Opt agen\u0163i de AI vor fi pu\u015fi la treab\u0103 pentru sarcini de birou, precum rezumarea \u015fedin\u0163elor, construirea bugetelor \u015fi verificarea propunerilor pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea securit\u0103\u0163ii na\u0163ionale. Pe l\u00e2ng\u0103 ace\u015ftia, angaja\u0163ii Pentagonului pot crea \u015fi proprii agen\u0163i personaliza\u0163i, pe baz\u0103 de comenzi vocale, spune vicepre\u015fedintele Google Jim Kelly. Angaja\u0163ii Pentagonului testeaz\u0103 AI-ul Google \u00eenc\u0103 din decembrie, rul\u00e2nd p\u00e2n\u0103 acum peste 40 de milioane de comenzi unice \u015fi proces\u00e2nd mai mult de 4 milioane de documente.<\/p>\n \u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n
\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Consiliul Fiscal: Este temerar s\u0103 se vorbeasc\u0103 despre \u201drelansare economic\u0103\u201d \u00een 2026<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Dacia anun\u021b\u0103 lansare unui noul model: Striker<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Chis\u0103li\u021b\u0103: Motorina ar putea ajunge la circa 11,5 lei\/litru \u00een Rom\u00e2nia<\/a><\/h2>\n
De acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de joi 12 martie 2026: repere istorice \u0219i personalit\u0103\u021bi<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 12 martie: Evenimente istorice, personalit\u0103\u021bi \u0219i momente marcante<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de ast\u0103zi, 11 martie 2026: e la performan\u021ba unei eleve admise la Harvard la controversele de la Liceul de Art\u0103 \u0219i accidentele de pe E85<\/a><\/h2>\n
Comentarii: 0<\/span><\/h3>\n
![](\"https:\/\/zdvs.cname.ro\/images\/loader_40.gif\")
<\/div>\n