TIMI\u0218OARA.<\/strong> Fiecare zi din an are o anumit\u0103 \u00eensemn\u0103tate pentru Timi\u0219oara, iar cea de 9 martie este cu siguran\u021b\u0103 una dintre cele mai importante. Se \u00eemplinesc 141 de ani de c\u00e2nd la c\u00e2rma ora\u0219ului era ales Carol Telbisz.<\/p>\n La<\/span>\u00a0finalul secolului\u00a0al<\/span>\u00a0XIX-lea<\/span>\u00a0Timi\u0219oara<\/span>\u00a0era<\/span><\/span>\u00a0\u00een<\/span>\u00a0plin\u0103<\/span>\u00a0dezvoltare. Devenise\u00a0deja<\/span><\/span>\u00a0primul\u00a0ora\u0219<\/span>\u00a0din<\/span><\/span>\u00a0Europa<\/span>\u00a0care<\/span><\/span>\u00a0avea\u00a0str\u0103zile<\/span>\u00a0iluminate electric,\u00a0se<\/span><\/span>\u00a0construise un orfelinat,\u00a0\u00een<\/span>\u00a0care\u00a0tr\u0103iau<\/span>\u00a040 de suflete,\u00a0\u0219i<\/span>\u00a0se\u00a0f\u0103cuser\u0103<\/span>\u00a0deja primele\u00a0lucr\u0103ri<\/span>\u00a0de canalizare\u00a0\u00een<\/span>\u00a0zona<\/span>\u00a0central\u0103<\/span>.<\/p>\n Acestea<\/span>\u00a0erau doar\u00a0c\u00e2teva<\/span>\u00a0dintre<\/span><\/span>\u00a0lucrurile realizate\u00a0\u00een<\/span>\u00a0mandatul primarului\u00a0Janos Torok<\/a><\/strong>,\u00a0\u00eens\u0103<\/span>,\u00a0din<\/span>\u00a0luna<\/span>\u00a0martie<\/span>\u00a0a anului 1885,\u00a0ora\u0219ul<\/span>\u00a0avea\u00a0s\u0103<\/span>\u00a0aib\u0103<\/span>\u00a0un nou edil, unul\u00a0care<\/span>\u00a0avea\u00a0s\u0103<\/span>\u00a0\u00eei<\/span>\u00a0confere o\u00a0nou\u0103<\/span>\u00a0\u0219i<\/span>\u00a0modern\u0103<\/span>\u00a0\u00eenf\u0103\u021bi\u0219are<\/span>\u00a0Timi\u0219oarei<\/span>, vizionarul Carol Telbisz.<\/p>\n Carol Telbisz a venit pe lume \u00een 19 noiembrie 1854, la Cenad, \u00eentr-o familie de bulgari originari din Dude\u0219tii Vechi.<\/p>\n Telbisz face liceul la Seghedin, iar dup\u0103 absolvire, \u00een 1872, se \u00eenscrie la facultatea de Drept de la Budapesta. \u00ce\u0219i continu\u0103 studiile la Universitatea din Viena, unde urm\u0103 s\u0103 devin\u0103 \u0219i doctor \u00een drept administrativ.<\/p>\n Dup\u0103 \u00eencheierea studiilor, \u00eens\u0103, vine la Timi\u0219oara \u0219i practic\u0103 meseria de avocat, iar \u00een 1883 este numit \u201eavocat superior urban\u201d. Doi ani mai t\u00e2rziu, \u00een 9 martie 1885, Carol Telbisz este ales primar al Timi\u0219oarei.<\/p>\n Schimb\u0103rile din mandatul lui Carol Telbisz \u00eencep \u00eenc\u0103 din primul s\u0103u an \u00een fruntea prim\u0103riei. \u00cen 1886, la Timi\u0219oara \u00eencepe construirea cl\u0103dirii care \u00een zilele noastre ad\u0103poste\u0219te Biblioteca filialei Timi\u0219oara a Academiei Rom\u00e2ne, aflat\u0103 pe strad\u0103 Augustin Pacha, la num\u0103rul 7.<\/p>\n Tot<\/span>\u00a0\u00een<\/span>\u00a01886,\u00a0la<\/span><\/span>\u00a0Timi\u0219oara<\/span>\u00a0ia<\/span>\u00a0na\u0219tere<\/span>\u00a0\u2018Salvarea<\/strong>\u2019, serviciul de\u00a0ambulan\u021b\u0103<\/span>,\u00a0care<\/span><\/span>\u00a0la\u00a0\u00eenceput<\/span>\u00a0dispunea de trei\u00a0b\u0103rci<\/span>, cu care medicii\u00a0se<\/span>\u00a0deplasau pe Bega, iar\u00a0mai<\/span>\u00a0t\u00e2rziu<\/span>, avea\u00a0s\u0103<\/span>\u00a0fie dotat\u00a0\u0219i<\/span>\u00a0cu\u00a0dou\u0103<\/span>\u00a0tr\u0103suri<\/span>\u00a0cu\u00a0cai<\/span>.<\/p>\n Vizionar, \u00een 1891, primarul Telbisz reia un plan mai vechi \u0219i, pentru a putea amenaja str\u0103zi mai largi \u0219i pune la punct ora\u0219ul, decide s\u0103 demoleze zidurile vechii cet\u0103\u021bi.<\/p>\n Edilul \u00eei cere \u00eemp\u0103ratului Franz Joszef permisiunea de a demola fortifica\u021biile Timi\u0219oarei, iar r\u0103spunsul \u00eemp\u0103ratului vine la 23 aprilie 1892, acesta fiind unul afirmativ.<\/p>\n \u201e\u021a\u00een\u00e2nd cont de complexitatea problemei \u0219i de interesele mari legate de defortificarea ora\u0219ului \u0219i viitoarea s\u0103 dezvoltare, negocierile \u00eencepute dup\u0103 ridicarea statutului de cetate a Timi\u0219oarei au fost \u00eendelungate, fiind \u00eencheiate abia \u00een 1905 prin contractul dintre autorit\u0103\u021bile ora\u0219ului \u0219i cele militare. Lucr\u0103rile de demolare au \u00eenceput \u00eenc\u0103 \u00eenainte de aceast\u0103 dat\u0103. Astfel, tratativele \u00eencepute pentru r\u0103scump\u0103rarea suprafe\u021belor ocupate de fortifica\u021bii porneau de la premisa c\u0103 ora\u0219ul prelua suprafe\u021bele \u00een starea \u00een care se aflau, iar demolarea bastioanelor, umplerea \u0219an\u021burilor \u0219i nivelarea suprafe\u021belor c\u0103deau \u00een atribu\u021biile ora\u0219ului.<\/strong><\/p>\n Pornind de la aceast\u0103 premisa, lucr\u0103rile de demolare \u0219i nivelare a bastioanelor \u0219i terenurilor dezafectate au \u00eenceput \u00eenc\u0103 din 1898, oferind o oportunitate de munc\u0103 lucr\u0103torilor de terasament stabili\u021bi \u00een ora\u0219. La lucr\u0103rile de defortificare, care presupuneau demolarea zidurilor, lucr\u0103ri de terasamente, de cur\u0103\u021bire \u0219i stivuire a materialelor rezultate \u0219i transporturi de tot felul au luat parte at\u00e2t muncitori locali, c\u00e2t \u0219i muncitori sosi\u021bi din alte regiuni\u2026 \u0219an\u021burile cet\u0103\u021bii au fost acoperite cu p\u0103m\u00e2ntul de umplutur\u0103 \u0219i acoperire a meterezelor, iar c\u0103r\u0103mizile au fost cur\u0103\u021bate \u0219i depozitate pentru v\u00e2nzare \u00een loturi de c\u00e2te 1000 de buc\u0103\u021bi.<\/strong><\/p>\n C\u0103r\u0103mizile sparte au fost folosite \u00een infrastructur\u0103 a circa 80.000 m2 de drum cilindrat. \u00cen urm\u0103 demol\u0103rii au fost recuperate aproape 26.000.000 c\u0103r\u0103mizi \u00eentregi, din care 19.000.000 au fost v\u00e2ndute cu 20 \u2013 24 de coroane\/1000 de buc\u0103\u021bi, iar restul au fost folosite pentru construc\u021biile proprii sau donate pentru cladirile cu caracter administrativ, socio-cultural sau umanitar<\/strong>\u201e, se<\/span><\/span>\u00a0arat\u0103<\/span>\u00a0\u00een<\/span>\u00a0Analele\u00a0Banatului<\/span><\/a><\/strong>.<\/p>\n \u00cen timp ce zidurile cet\u0103\u021bii Timi\u0219oarei erau demolate, o alt\u0103 lucrare important\u0103 demareaz\u0103 \u00een ora\u0219. \u00cen mandatul lui Telbisz se continu\u0103 pavarea str\u0103zilor, iar pe arterele principale, din 1895, se a\u0219terne pentru prima dat\u0103 asfalt.<\/p>\n Spre finalul secolului al XIX-lea, administra\u021bia Telbisz mai \u2018bifa\u2019 o premier\u0103. Dac\u0103 \u00een timpul primarului Torok Janos, Timi\u0219oara devenea primul ora\u0219 cu iluminat electric stradal, Carol Telbisz avea s\u0103 foloseasc\u0103 facilitatea adus\u0103 de predecesorul sau pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi via\u021ba timi\u0219orenilor.<\/p>\n \u201eLa 5 iunie 1897, Ministerul Comer\u021bului de la Budapesta a eliberat Actul de Concesiune nr. 20.099, document \u00een baza c\u0103ruia \u2018Societatea de tramvai cu cale ferat\u0103 din Timi\u0219oara\u2019 a demarat construc\u021bia viitoarei re\u021bele de transport electric.<\/strong><\/p>\n Lucrarea urma s\u0103 fie realizat\u0103 de Societatea Unit\u0103 de Electricitate Budapesta\u2013Viena\u201d \u0219i de \u201eSocietatea de Electricitate Felix Singer &Comp. Berlin\u2026 proba tehnic\u0103 a neobisnuitului mod de transport urban a fost programat\u0103 \u00een ziua de 30 iunie 1899 \u2013 \u0219i, dup\u0103 remedierea unor probleme legate de protec\u021bia cablurilor aeriene, \u00eentreag\u0103 re\u021bea de linii, a c\u0103rei lungime total\u0103 m\u0103sur\u0103 nu mai pu\u021b\u00een de 10.700 de metri, a putut fi deschis\u0103 exploat\u0103rii publice o luna mai t\u00e2rziu, la 27 iulie 1899.<\/strong><\/p>\n La aceast\u0103 dat\u0103 anume \u0219i-au f\u0103cut apari\u021bia pe str\u0103zile ora\u0219ului primele tramvaie propulsate de curentul electric; vehiculele fuseser\u0103 fabricate la Arad, \u00een uzinele \u201eJohan Weitzer\u201d \u2013 \u00eent\u00e2ia fabric\u0103 de vagoane deschis\u0103 pe actualul teritoriu al Rom\u00e2niei<\/strong>\u201e, scrie historia.ro<\/a><\/strong>.<\/p>\n Tot \u00een timpul administra\u021biei conduse de primarul Telbisz, la Timi\u0219oara sunt construite \u0219i dou\u0103 dintre podurile emblem\u0103 ale ora\u0219ului, care au fost date \u00een folosin\u021b\u0103 \u00een acela\u0219i an, 1909.<\/p>\n Primul dintre acestea este Podul Decebal<\/strong> \u0219i era, la acea vreme, podul pe grinzi de beton armat cu cea mai mare deschidere din Europa. Asigura leg\u0103tura spre cartierul Fabric, \u00een dreptul B\u0103ilor Neptun.<\/p>\n Are o lungime de 195 m \u0219i o l\u0103\u021bime de 9 m. Proiectul a ob\u021binut Diploma de onoare la Expozi\u021bia Interna\u021bional\u0103 de la Paris din anul 1910. Solu\u021bia tehnic\u0103 de realizare a fost conceput\u0103 de inginerul Gy\u00f6z\u00f6 Mihailich.<\/p>\n Al doilea pod dat \u00een folosin\u021b\u0103 pe vremea lui Carol Telbisz este situat \u00een actuala zona de est a Timi\u0219oarei, \u0219i este vorba despre cel ce poart\u0103 numele unificatorului de la 1600 al \u021a\u0103rilor Rom\u00e2ne, Mihai Viteazul, cunoscut \u0219i drept Podul de la Pia\u021ba Morii. \u201e\u00cen<\/span>\u00a0perioada<\/span>\u00a0interbelic\u0103<\/span>, a avut\u00a0patru<\/span>\u00a0turnuri cu basoreliefuri\u00a0\u0219i<\/span>\u00a0a fost traversat\u00a0\u0219i<\/span>\u00a0de tramvaie.\u00a0\u00cen<\/span>\u00a01981 a fost reconstruit, iar basoreliefurile \u2013 o\u00a0figura<\/span>\u00a0feminin\u0103<\/span>\u00a0tin\u00e2nd\u00a0stema<\/span>\u00a0ora\u0219ului<\/span>, un morar cu sacul de\u00a0f\u0103in\u0103<\/span>, un nisipar\u00a0incarcand<\/span>\u00a0o\u00a0barc\u0103<\/span>\u00a0\u0219i<\/span>\u00a0un\u00a0t\u0103b\u0103car<\/span>\u00a0\u2013 au fost\u00a0p\u0103strate<\/span>\u00a0\u0219i<\/span>\u00a0montate\u00a0la<\/span>\u00a0capetele<\/span>\u00a0podului<\/strong>\u201e, scrie\u00a0welcometoromania.ro<\/a>.<\/p>\n Carol Telbisz nu s-a axat \u00eens\u0103 doar pe modernizarea infrastructurii pentru a transform\u0103 Timi\u0219oara.<\/p>\n Primarul a dat importan\u021b\u0103 \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului, iar \u00een timpul s\u0103u au fost ridicate Liceul de B\u0103ie\u021bi (ast\u0103zi Colegiul Na\u021bional C.D. Loga), Liceul de Fete (ast\u0103zi Liceul Pedagogic), Preparanda pentru \u00cenv\u0103\u021b\u0103tori (ast\u0103zi Liceul Calderon) \u0219i \u0218coala Profesional\u0103 (ast\u0103zi Liceul Ungureanu).<\/p>\n De asemenea, el a sus\u021binut \u0219i construc\u021bia l\u0103ca\u0219elor de cult, precum Sinagoga din Fabric sau Biserica Millenium din Traian.<\/p>\n \u00cen mandatul s\u0103u, \u00een Timi\u0219oara s-a dezvoltat mult \u0219i industria, iar \u00een ora\u0219 au ap\u0103rut mai multe fabrici: Fabrica de ciocolat\u0103 Kandia, Fabrica de Lan\u021buri, Fabrica de p\u0103l\u0103rii Paltim, Fabrica de tr\u0103suri, Fabrica de Chibrituri, Fabrica de pantofi Turul, Filatura, Fabrica de textile.<\/p>\n Sub administra\u021bia lui Carol Telbisz \u00eencepe s\u0103 prind\u0103 contur centrul Timi\u0219oarei a\u0219a cum \u00eel cunoa\u0219tem noi ast\u0103zi.<\/p>\n \u00cen 1910 se construiesc Palatul Lloyd \u0219i imobilele impun\u0103toare din partea vestic\u0103 a Pie\u021bei Operei, vestitul Corso, \u00een timp ce \u00een 1914 \u00eencepe construc\u021bia cl\u0103dirii \u00een care \u00een zilele noastre \u00ee\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 activitatea Prim\u0103ria Timi\u0219oara.<\/p>\n Edilul nu a neglijat nici sportul. C\u00e2t timp a fost Carol Telbisz primar, \u00een Timi\u0219oara au fost amenajate dou\u0103 stadioane. Stadionul \u0218tiin\u021ba, de l\u00e2ng\u0103 Universitatea Politehnica, \u0219i stadionul CFR din zilele noastre, pe care la acea vreme evolua Chinezul Timi\u0219oara.<\/p>\n De asemenea, \u00een mandatul sau s-a jucat primul meci de fotbal din Timi\u0219oara.<\/p>\n \u201e25 iunie 1899 \u2013 la Timi\u0219oara are loc unul dintre primele meciuri de fotbal. El se disput\u0103 \u00eentre elevii din clasele a VI-a \u0219i a VII-a ale Liceului Piarist. Cele dou\u0103 echipe fuseser\u0103 antrenate de profesorul de gimnastic\u0103 Carol Muller<\/strong>\u201e, se arat\u0103 \u00een cartea \u201eCronologia jude\u021bului Timi\u0219\u201d, ap\u0103rut\u0103 \u00een 2004.<\/p>\n Tot \u00een mandatul lui Carol Telbisz au loc \u0219i primele dueluri fotbalistice cu Aradul, pierdute de Timi\u0219oara cu 5-2 \u0219i 5-0, \u00eens\u0103 \u00een cei 30 de ani c\u00e2t a stat la conducerea ora\u0219ului, la Timi\u0219oara au luat na\u0219tere Asocia\u021bia de canotaj<\/strong> (16 aprilie 1866), Asocia\u021bia Ciclist\u0103 Huniade<\/strong> (7 aprilie 1898, ) sau Clubul de Gimanastic\u0103<\/strong>\u00a0(13 aprilie 1899) \u0219i a fost construit\u0103 \u0219i prima pist\u0103 ciclist\u0103<\/strong>.<\/p>\n \u00cen 1905, Carol Telbisz a devenit consilier al Cur\u021bii Regale Maghiare.<\/p>\n Trei ani mai t\u00e2rziu, \u00een 27 iunie, la Timi\u0219oara este inaugurat primul cinematograf din ora\u0219, proiectat de Josef Ecker junior \u015fi Georg Pflum.<\/p>\n \u201ePrimul teatru cinematografic din ora\u0219 a fost construit \u00een Cetate \u0219i a fost inaugurat pe 27 iunie 1908. Se numea \u201eTeatrul Imaginilor Mi\u0219c\u0103toare\u201d \u0219i era situat peste drum de locul \u00een care azi se afl\u0103 Cinema Capitol, l\u00e2ng\u0103 \u0218coal\u0103 de Arte \u0219i Meserii, de\u0219i majoritatea monografiilor \u00eel plaseaz\u0103 pe locul actualei Gr\u0103dini de Vara a Cinematografului Capitol<\/strong>\u201e, se arat\u0103 pe salvatimareleecran.ro.<\/p>\n \u00cen anul 1912, Carol Telbisz a fost ridicat la rangul de baron maghiar cu predicatul de Obesenyo, iar doi ani mai t\u00e2rziu a fost decorat cu Crucea Ordinului \u00cemp\u0103ratului Franz Joseph I la gradul de cavaler.<\/p>\n \u00cen 1914 se \u00eemboln\u0103ve\u0219te \u0219i avea s\u0103 se sting\u0103 din via\u021b\u0103 \u00een 14 iulie, la v\u00e2rsta de 59 de ani.<\/p>\n \u201c\u00centr-adev\u0103r, caracterul excep\u021bional al faptelor sale se exterioriza prin fiin\u021ba serioas\u0103, profundp\u0103, prin calmul \u0219i siguran\u021ba atitudinii sale, prin modul de ac\u021biune suveran \u00een via\u021ba\u0219i activitatea spiritual\u0103 \u0219i economic\u0103.\u00a0 Dar, \u00een spatele acestor aparen\u021be, cunosc\u0103torul de oameni va c\u0103uta \u0219i un alt om cdare s\u0103 ofere c\u0103ldura spiritului creator \u0219i noble\u021bea motiva\u021biei ac\u021biunilor sale. \u00cen primul r\u00e2nd toate realiz\u0103rile sale erau dominate de impulsul de a munci, c\u0103ci numai astfel se poate explica de ce un om cu calit\u0103\u021bile sale a r\u0103mas toat\u0103 via\u021ba la Timi\u0219oara. \u00cen acest sens trebuie men\u021bionat faptul c\u0103 guvernul, odat\u0103 \u00eenfiin\u021bat\u0103 Curtea de Apel din Timi\u0219oara, a vrut s\u0103-l numeascp juc\u0103tor \u00een 1891 judec\u0103tor \u00een perspectiva unei avans\u0103ri rapide, dar el a refuzat aceast\u0103 propunere cu motiva\u021bia \u2013 m\u0103rturisit\u0103 doar unor prieteni intimi \u2013 c\u0103 prefer\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 aici unde are teren deschis pentru realiz\u0103ri. Principalele sale tr\u0103s\u0103turi de caracter erau bun\u0103tatea inimii, compasiunea \u0219i pl\u0103cerea de a munci, calit\u0103\u021bi proprii unei firi cu con\u0219tiin\u021ba curat\u0103, mul\u021bumite \u0219i vesele\u201d,\u00a0<\/strong>spunea despre Carol Telbisz, omul care i-a urmat \u00een scaunul de primar, Josef Geml, \u00een volumul s\u0103u \u201cVechea Timi\u0219oar\u0103\u201d.<\/p>\n \u00cen zilele noastre, o strad\u0103 din Timi\u0219oara, de numai 301 metri, poart\u0103 numele celui mai prolific \u0219i longeviv primar din istoria ora\u0219ului. Este vorba despre strada care m\u0103rgine\u0219te la vest Parcul Civic \u0219i care face leg\u0103tura \u00eentre bulevardul Ion C. Br\u0103tianu \u0219i strada Proclama\u021bia de la Timi\u0219oara.<\/p>\n De asemenea, Carol Telbisz are un bust pe Aleea\u00a0Personalit\u0103\u021bilor<\/span>\u00a0din<\/span><\/span>\u00a0Parcul Central din\u00a0Timi\u0219oara<\/span>. Carol Telbisz nu a fost singurul primar ales in 9 martie<\/strong><\/span><\/p>\n Un\u00a0alt<\/span>\u00a0edil\u00a0care<\/span>\u00a0a venit\u00a0\u00een<\/span>\u00a0func\u021bie<\/span>\u00a0\u00een<\/span>\u00a09\u00a0martie<\/span>\u00a0este Gheorghe Dom\u0103\u0219<\/span><\/span>nean. El nu a condus\u00a0Timi\u0219oara<\/span>\u00a0c\u00e2t<\/span>\u00a0a\u00a0f\u0103cut<\/span>-o Carol Telbisz, dar a\u00a0r\u0103mas<\/span>\u00a0\u00een<\/span>\u00a0istoria\u00a0ora\u0219ului<\/span>\u00a0cu\u00a0c\u00e2teva<\/span>\u00a0dintre<\/span>\u00a0realiz\u0103rile<\/span>\u00a0sale<\/span>.<\/p>\n Militar de\u00a0carier\u0103<\/span>,\u00a0 a venit\u00a0\u00een<\/span>\u00a0scaunul de primar\u00a0la<\/span><\/span><\/span>\u00a0v\u00e2rst\u0103<\/span>\u00a0de 61 de ani\u00a0\u0219i<\/span>\u00a0a\u00a0r\u0103mas<\/span>\u00a0doar 9 luni la\u00a0prim\u0103rie<\/span>. Generalul Dom\u0103\u0219<\/span><\/span>nean avea\u00a0s\u0103<\/span>\u00a0munceasc\u0103<\/span>\u00a0pentru\u00a0ora\u0219<\/span>\u00a0f\u0103r\u0103<\/span>\u00a0a primi vreun\u00a0ban<\/span>, la cererea\u00a0sa<\/span>,\u00a0mul\u021bumindu<\/span>\u2013se<\/span>\u00a0doar cu pensia de militar.<\/p>\n El este cel\u00a0care<\/span><\/span>\u00a0a\u00a0\u00eenceput<\/span>\u00a0demersurile legale pentru scoaterea\u00a0din<\/span>\u00a0ora\u0219<\/span>\u00a0a liniei de\u00a0cale<\/span>\u00a0ferat\u0103<\/span>\u00a0care\u00a0lega<\/span>\u00a0Timi\u0219oara<\/span>\u00a0de\u00a0Buzia\u0219<\/span>, a\u00a0\u00eenceput<\/span> reamenajarea Parcului Rozelor \u0219<\/span><\/span>i a\u00a0finalizat exteriorul actualei\u00a0cl\u0103diri<\/span>\u00a0a\u00a0prim\u0103riei<\/span>.<\/p>\n Povestea<\/span>\u00a0lui Gheorghe Dom\u0103\u0219<\/span><\/span>nean o\u00a0pute\u021bi<\/span>\u00a0citi<\/span>\u00a0AICI<\/a><\/strong>.<\/p>\n ***<\/p>\n Mai<\/span>\u00a0multe<\/span>\u00a0g\u0103si\u021bi<\/span>\u00a0pe\u00a0pagina noastr\u0103<\/span><\/span>\u00a0de\u00a0Facebook opiniatimisoarei.ro<\/a>!<\/strong><\/p>\n Dac\u0103<\/span>\u00a0a\u021bi<\/span>\u00a0fost martorii unui eveniment\u00a0sau<\/span>\u00a0ai<\/span>\u00a0unei\u00a0![\"\"](\"https:\/\/www.opiniatimisoarei.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/05\/Carol-Telbisz-primar.jpg\")
<\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/www.opiniatimisoarei.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/05\/biblioteca-academiei.jpg\")
<\/p>\nEpoca marilor schimb\u0103<\/span>ri la Timi\u0219<\/span>oara<\/strong><\/span><\/h2>\n
Prima strad\u0103<\/span>\u00a0asfaltat\u0103<\/span>\u00a0\u0219<\/span>i primele tramvaie electrice la Timi\u0219<\/span>oara<\/strong><\/span><\/h2>\n
![\"\"](\"https:\/\/www.opiniatimisoarei.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/05\/tramvai-electric-timisoara.jpg\")
<\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/www.opiniatimisoarei.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/05\/podul-decebal.jpg\")
<\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/www.opiniatimisoarei.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/05\/podul-mihai-viteazu-vechi.jpg\")
<\/p>\n4 licee sunt construite la Timi\u0219oara in vremea lui Carol Telbisz: Loga, Pedagogic, Calderon si Ungureanu<\/span><\/strong><\/h2>\n
Inflore\u0219te industria, se construiesc fabricile de top ale Timi\u0219oarei<\/span><\/strong><\/h2>\n
![\"\"](\"https:\/\/www.opiniatimisoarei.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/05\/fabrica-kandia.jpg\")
<\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/www.opiniatimisoarei.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/05\/palatul-Lloyd-Telbisz.jpg\")
<\/span><\/p>\nDou\u0103 stadioane amenajate in mandatele lui Telbisz<\/span><\/strong><\/h2>\n
![\"\"](\"https:\/\/www.opiniatimisoarei.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/05\/arena-chinezul.jpg\")
<\/p>\nPrimul cinematograf<\/span><\/strong><\/h2>\n
![\"\"](\"https:\/\/www.opiniatimisoarei.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/05\/primul-cinematogra.jpg\")
<\/p>\nCe aminte\u0219te \u00een Timi\u0219oara de Carol Telbisz<\/strong><\/span><\/h2>\n
![\"\"](\"https:\/\/www.opiniatimisoarei.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/06\/carol-telbis.jpg\")
<\/p>\n
Acesta<\/span>\u00a0a fost amplasat\u00a0\u00een<\/span> Parcul Scudier de Ziua<\/span>\u00a0Timi\u0219oarei<\/span>,\u00a0\u00een<\/span>\u00a03 august 2011,\u00a0\u0219i<\/span>\u00a0a fost realizat de\u00a0Lauren\u021biu<\/span>\u00a0Balca.<\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/www.opiniatimisoarei.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/Carol-Telbisz.jpg\")
<\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/www.opiniatimisoarei.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/07\/Domasnean-colaj.jpg\")
<\/p>\n