![](\"https:\/\/ziardesuceava.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/rectificare-buget-guvern-bolojan-18973344.jpg\")
<\/div>\nDeficitul bugetar pentru 2026 este estimat la 6,2% din PIB, fiind proiectat s\u00e3 scad\u00e3 la 5,1% din PIB \u00een 2027, veniturile totale cresc la 36 % din PIB fa\u0163\u0103 de anul trecut, iar cheltuielile cresc cu aproximativ 55,5 miliarde lei, conform proiectului bugetului de stat pe 2026 f\u0103cut public mar\u0163i de Ministerul Finan\u0163elor. De asemenea, bugetul pentru investi\u0163ii cre\u015fte cu aproape 25,6 miliarde lei fa\u0163\u0103 de anul trecut, ceea ce ridic\u00e3 ponderea acestora la peste 8% din PIB, fa\u0163\u00e3 de 7,2% \u00een anul precedent. Ministerul Finan\u0163elor an un\u0163\u0103 c\u0103, pentru 2026 proiectul de buget propune o formul\u00e3 mai echitabil\u00e3 \u015fi mai predictibil\u00e3 de finan\u0163are a Capitalei, propun\u00e2nd crearea unui fond la dispozi\u0163ia Consiliului General al Municipiului Bucure\u015fti, destinat finan\u0163\u00e3rii serviciilor publice generale de la nivelul Municipiului Bucure\u015fti, pentru asigurarea cofinan\u0163\u00e3rii proiectelor de infrastructur\u00e3 \u015fi pentru sus\u0163inerea programelor de dezvoltare local\u0103,<\/p>\n
\u201dMinisterul Finan\u0163elor a publicat \u00een transparen\u0163\u00e3 pachetul de documente aferente proiectului de buget general consolidat pentru anul 2026, construit pe principii de responsabilitate fiscal\u00e3, echilibru \u015fi dezvoltare economic\u00e3 sustenabil\u00e3. Bugetul este orientat c\u00e3tre mediul de afaceri \u015fi relansare economic\u00e3 \u015fi este fundamentat pe un nivel record al investi\u0163iilor publice \u015fi pe o utilizare extins\u00e3 a fondurilor europene, av\u00e2nd ca obiectiv consolidarea cre\u015fterii economice \u015fi sus\u0163inerea comunit\u00e3\u0163ilor locale. Acesta con\u0163ine: Proiectul de lege a bugetului de stat pe anul 2026, precum \u015fi Raportul privind situa\u0163ia macroeconomic\u00e3 pe anul 2026 \u015fi proiec\u0163ia acesteia pe anii 2027-2029; Proiectul de lege a bugetului asigur\u00e3rilor sociale de stat pe anul 2026;\u00a0\u00a0Proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specifica\u0163i \u00een cadrul fiscal-bugetar pe anul 2026, precum \u015fi STRATEGIA FISCAL-BUGETAR\u00c3 PENTRU PERIOADA 2026 \u2013 2028\u201d, anun\u0163\u0103 institu\u0163ia \u00eentr-un comunicat, citat de news.ro.<\/p>\n
Conform ministrului Finan\u0163elor Alrexandru Nazare, este\u00a0\u00a0un buget al responsabilit\u00e3\u0163ii \u015fi al dezvolt\u00e3rii.<\/p>\n
\u201eBugetul pentru 2026 este un buget al responsabilit\u00e3\u0163ii \u015fi al dezvolt\u00e3rii \u015fi reflect\u00e3 angajamentul Guvernului pentru\u00a0men\u0163inerea echilibrului \u00eentre consolidarea fiscal\u00e3 \u015fi sus\u0163inerea investi\u0163iilor, astfel \u00eenc\u00e2t ajustarea deficitului bugetar s\u00e3 se realizeze gradual, f\u00e3r\u00e3 a afecta poten\u0163ialul de cre\u015ftere al economiei. Prin acest buget urm\u00e3rim utilizarea responsabil\u00e3 a banilor publici \u015fi continuarea proiectelor care contribuie la modernizarea economiei \u015fi la cre\u015fterea calit\u00e3\u0163ii vie\u0163ii rom\u00e2nilor.\u00a0Direc\u0163ionarea resurselor c\u00e3tre proiecte care genereaz\u00e3 cre\u015ftere economic\u00e3, consolidarea disciplinei financiare \u015fi cre\u015fterea transparen\u0163ei \u00een gestionarea banilor publici vor asigura men\u0163inerea unei politici fiscale responsabile \u015fi predictibile, \u00een concordan\u0163\u00e3 cu angajamentele asumate la nivel european \u015fi cu obiectivul de reducere gradual\u00e3 a deficitului bugetar\u201d, declar\u0103 Nazare.<\/p>\n
Pentru anul 2026, deficitul bugetar este estimat la\u00a06,2% din PIB,\u00a0respectiv 127,7 miliarde lei, fiind proiectat s\u00e3 scad\u00e3\u00a0la 5,1% din PIB \u00een 2027. Produsul Intern Brut este estimat la\u00a02.045 miliarde lei\u00a0\u00een 2026, respectiv\u00a0la 2.182 miliarde lei\u00a0\u00een 2027.<\/p>\n
Veniturile totale ale bugetului cresc de la 34,7% la 36,0% din PIB, \u201dreflect\u00e2nd at\u00e2t m\u00e3surile de consolidare fiscal\u00e3, c\u00e2t \u015fi o \u00eembun\u00e3t\u00e3\u0163ire a colect\u00e3rii\u201d, precizeaz\u0103 ministerul.\u00a0Din acest total, 31,1% din PIB reprezint\u00e3 venituri curente \u2013 venituri fiscale, contribu\u0163ii \u015fi alte venituri ale statului. Astfel, veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la aproximativ 736,5 miliarde lei \u00een 2026, \u00een timp ce veniturile curente se ridic\u00e3 la 636,3 miliarde lei. Construc\u0163ia bugetar\u00e3 are la baz\u00e3 venituri stabilizate \u015fi eficientizarea activit\u00e3\u0163ii administra\u0163iei fiscale.<\/p>\n
Conform Ministerului Finan\u0163elor, bugetul este construit astfel \u00eenc\u00e2t\u00a0resursele suplimentare s\u00e3 fie orientate prioritar c\u00e3tre investi\u0163ii \u015fi absorb\u0163ia fondurilor europene,\u00a0\u00een paralel cu continuarea consolid\u00e3rii fiscal-bugetare.<\/p>\n
\u201dDe\u015fi, pe fondul \u00eemprumuturilor acumulate \u00een anii anteriori, dob\u00e2nzile cresc cu aproximativ 0,4% din PIB, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei, bugetul proiecteaz\u00e3 \u00een condi\u0163iile reducerii deficitului absorb\u0163ia unor cheltuieli cu\u00a0investi\u0163iile care se ridic\u00e3 peste nivelul anului 2025, cu un nivel record de peste 160 miliarde de lei, cu prec\u00e3dere cele din fonduri europene\u201d, subliniaz\u0103 institu\u0163ia.<\/p>\n
Sprijin pentru sectoare sociale \u015fi programe prioritare<\/p>\n
Bugetul include aloc\u00e3ri importante pentru programe sociale \u015fi educa\u0163ionale, precum:<\/p>\n
\u25cf \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a01,7 miliarde pentru sprijinirea v\u00e2rstnicilor prin acordarea de sprijin financiar (pachetul de solidaritate);
\u25cf \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a01,53 miliarde lei pentru programul \u201eMas\u00e3 s\u00e3n\u00e3toas\u00e3\u201d \u00een \u015fcoli;
\u25cf \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a015,48 miliarde lei pentru finan\u0163area serviciilor sociale pentru copii \u015fi persoane cu dizabilit\u00e3\u0163i, inclusiv pentru finan\u0163area drepturilor asisten\u0163ilor personali ai persoanelor cu handicap grav \u015fi a indemniza\u0163iilor lunare;
\u25cf \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0sprijin pentru infrastructura de drumuri jude\u0163ene \u015fi comunale;
\u25cf \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0programe pentru protec\u0163ia mediului \u015fi dezvoltarea comunit\u00e3\u0163ilor locale.<\/p>\n
Totodat\u00e3, sunt prev\u00e3zute fonduri pentru\u00a0compensarea costurilor la energie, \u00een cazul \u00een care mecanismele existente nu acoper\u00e3 cererile de decontare. \u00cen acest sens,\u00a01,75 miliarde lei sunt alocate Ministerului Muncii, iar 2 miliarde de lei Ministerului Energiei.<\/p>\n
Sprijin pentru mediul de afaceri \u015fi investi\u0163ii private<\/p>\n
\u201dBugetul este\u00a0orientat ferm c\u00e3tre mediul de afaceri \u015fi relansare economic\u00e3, at\u00e2t prin sumele din investi\u0163ii care ajung \u00een economie, c\u00e2t \u015fi prin stimularea investi\u0163iilor productive, deductibilit\u00e3\u0163i pentru profitul reinvestit \u015fi mecanisme moderne de finan\u0163are prin capital de stat \u015fi credite fiscale dedicate industriei, exploat\u00e3rii resurselor, inov\u00e3rii \u015fi re\u00eentoarcerii capitalului uman din afara \u0163\u00e3rii \u00een Rom\u00e2nia.\u00a0Bugetul pe 2026 sus\u0163ine cre\u015fterea economic\u00e3 pe termen lung, \u00eentr-un context european \u015fi interna\u0163ional marcat de incertitudini, printr-un mix de investi\u0163ii publice ridicate, consolidare fiscal\u00e3 gradual\u00e3 \u015fi m\u00e3suri de sprijin pentru mediul de afaceri.
Este un buget realist, construit f\u00e3r\u00e3 presiune fiscal\u00e3 suplimentar\u00e3 \u00een 2026, pe baza\u00a0veniturilor stabilizate \u00een urma corec\u0163iilor din a doua jum\u00e3tate din 2025, inclusiv eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) \u015fi ajust\u00e3rile privind regimul micro\u00eentreprinderilor, care asigur\u00e3 predictibilitate \u015fi o baz\u00e3 solid\u00e3 de venituri\u201d, precizeaz\u0103 reprezentan\u0163ii Ministerului Finan\u0163elor.<\/p>\n
Proiectul de buget include, \u00een mod distinct, creditele de angajament necesare pentru lansarea schemelor de ajutor de stat prev\u00e3zute \u00een cadrul pachetului de relansare economic\u00e3, precum \u015fi pentru stimularea investi\u0163iilor private prin m\u00e3surile fiscale adoptate recent de Guvern \u00een cadrul aceluia\u015fi pachet.<\/p>\n
Resurse semnificative pentru comunit\u00e3\u0163ile locale<\/p>\n
Bugetul pe 2026 aloc\u00e3 cel mai ridicat nivel de p\u00e2n\u00e3 acum al resurselor pentru dezvoltarea comunit\u00e3\u0163ilor \u015fi autorit\u00e3\u0163ilor publice locale \u2013 86,4 de miliarde de lei fa\u0163\u00e3 de 79 de miliarde de lei \u00een 2025 (+7,4 miliarde lei), aproximativ 2\/3 din fondurile europene fiind direc\u0163ionate c\u00e3tre proiecte locale \u015fi regionale, asigur\u00e2nd astfel cofinan\u0163\u00e3rile necesare \u015fi continuitatea investi\u0163iilor \u00een teritoriu, sus\u0163ine Ministerul Finan\u0163elor.<\/p>\n
Din TVA sunt alocate\u00a027,7 miliarde lei pentru finan\u0163area bugetelor locale, dintre care:
\u25cf \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a04,5 miliarde lei pentru bugetele locale ale jude\u0163elor;
\u25cf \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a017,6 miliarde lei pentru bugetele locale ale comunelor, ora\u015felor, municipiilor \u015fi sectoarelor Municipiului Bucure\u015fti;
\u25cf \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0880 milioane lei pentru drumuri jude\u0163ene \u015fi comunale;
\u25cf \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a03,8 miliarde lei pentru echilibrarea bugetelor locale;
\u25cf \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0915,6 milioane lei pentru finan\u0163area \u00eenv\u00e3\u0163\u00e3m\u00e2ntului privat \u015fi confesional acreditat f\u00e3r\u00e3 taxe.<\/p>\n
Distribuirea impozitului pe venit c\u00e3tre autorit\u00e3\u0163ile locale se realizeaz\u00e3 pe baza unor cote stabilite prin lege: 15% pentru jude\u0163e, 63% pentru municipii, ora\u015fe \u015fi comune, 14% pentru fondul na\u0163ional de echilibrare, 6% la dispozi\u0163ia consiliilor jude\u0163ene, iar 2% pentru institu\u0163ii culturale precum teatrele, operele \u015fi filarmonicile.<\/p>\n
Mecanismele de echilibrare se bazeaz\u00e3 pe cote clare, praguri per locuitor \u015fi re\u0163ineri diferen\u0163iate, asigur\u00e2nd un management financiar bazat pe date \u015fi modele obiective.<\/p>\n
\u201dProiectul de buget pentru 2026 corecteaz\u00e3 modul de finan\u0163are al Municipiului Bucure\u015fti. \u00cen ultimii ani, resursele Capitalei din impozitul pe venit au sc\u00e3zut din cauza modific\u00e3rilor legislative ale bazei de impozitare \u015fi a contribu\u0163iei la mecanismul na\u0163ional de echilibrare a bugetelor locale.\u00a0Pentru 2026 proiectul de buget propune o formul\u00e3 mai echitabil\u00e3 \u015fi mai predictibil\u00e3 de finan\u0163are a Capitalei. Astfel, se propune crearea unui fond la dispozi\u0163ia Consiliului General al Municipiului Bucure\u015fti, destinat finan\u0163\u00e3rii serviciilor publice generale de la nivelul Municipiului Bucure\u015fti, pentru asigurarea cofinan\u00fe\u00e3rii proiectelor de infrastructur\u00e3 \u00bai pentru sus\u00feinerea programelor de dezvoltare local\u00e3.\u00a0Prin aceast\u00e3 abordare se urm\u00e3re\u015fte crearea unui cadru bugetar mai stabil \u015fi mai predictibil, care s\u00e3 permit\u00e3 planificarea multianual\u00e3 a investi\u0163iilor \u015fi \u00eembun\u00e3t\u00e3\u0163irea calit\u00e3\u0163ii serviciilor publice pentru locuitorii Capitalei\u201d, conform Ministerului Finan\u0163elor.<\/p>\n
Veniturile bugetare proiectate<\/p>\n
Veniturile totale ale Bugetului General Consolidat sunt proiectate la 736,5 miliarde lei, reprezent\u00e2nd 36,0% din PIB, veniturile curente reprezent\u00e2nd 636,3 miliarde lei (31,1% din PIB).<\/p>\n
\u201dDiferen\u0163a dintre veniturile totale ale Bugetului General Consolidat \u015fi veniturile curente, de aproximativ 100 miliarde lei, reflect\u00e3 contribu\u0163ia semnificativ\u00e3 a fondurilor europene \u015fi a altor venituri de capital \u00een anul 2026. Acest nivel ridicat al resurselor provenite din finan\u0163\u00e3ri europene eviden\u0163iaz\u00e3 rolul esen\u0163ial al acestora \u00een sus\u0163inerea investi\u0163iilor publice \u015fi \u00een stimularea cre\u015fterii economice \u00een cadrul proiectului de buget.\u00a0Veniturile fiscale sunt estimate s\u00e3 creasc\u00e3 de la 16,9% din PIB \u00een anul 2025 la aproximativ 17,5% din PIB \u00een anul 2026, respectiv de la 323 miliarde lei la 357,6 miliarde lei. \u00cen acela\u015fi timp, contribu\u0163iile de asigur\u00e3ri sociale \u00eenregistreaz\u00e3 o cre\u015ftere de la 10,9% din PIB la 11,1% din PIB, de la 208,0 miliarde lei la 226,4 miliarde lei.\u00a0Aceast\u00e3 evolu\u0163ie reflect\u00e3 efectele m\u00e3surilor adoptate de Guvern \u00een cursul anului trecut pentru implementarea angajamentelor asumate prin reforma fiscal\u00e3 prev\u00e3zut\u00e3 \u00een PNRR, precum \u015fi pentru a r\u00e3spunde evalu\u00e3rilor Comisiei Europene privind necesitatea ajust\u00e3rii fiscal-bugetare\u201d, explic\u0103 Ministerul Finan\u0163elor.<\/p>\n
Potrivit sursei citate, structura veniturilor bugetare eviden\u0163iaz\u00e3, totodat\u00e3, stabilizarea bazei de impozitare, eliminarea unor distorsiuni fiscale \u015fi \u00eembun\u00e3t\u00e3\u0163irea colect\u00e3rii prin m\u00e3surile de modernizare implementate la nivelul ANAF, inclusiv digitalizarea administra\u0163iei fiscale \u015fi utilizarea instrumentelor de management bazate pe date. \u00cen acela\u015fi timp, proiectul de buget integreaz\u00e3 \u00een mod coerent fluxurile financiare provenite din fonduri europene \u015fi PNRR, asigur\u00e2nd flexibilitatea necesar\u00e3 \u00een func\u0163ie de ritmul ramburs\u00e3rilor \u015fi al implement\u00e3rii proiectelor.<\/p>\n
Cheltuieli \u015fi disciplin\u00e3 fiscal-bugetar\u00e3<\/p>\n
Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat cresc cu aproximativ 55,5 miliarde lei, de la 808,7 miliarde la 864,3 miliarde lei, cre\u015fterea fiind determinat\u00e3 \u00een principal de investi\u0163ii, fonduri europene \u015fi costurile finan\u0163\u00e3rii datoriei publice generat\u00e3 de deficitele bugetare aferente ultimilor ani, nu de cre\u015fterea cheltuielilor de func\u0163ionare ale statului.<\/p>\n
Cheltuielile cu dob\u00e2nzile sunt estimate s\u00e3 creasc\u00e3 \u00een anul 2026 cu aproximativ 10,3 miliarde lei, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei.
\u201dEvolu\u0163ia reflect\u00e3 at\u00e2t costurile finan\u0163\u00e3rii deficitului bugetar acumulat \u00een anii anteriori, c\u00e2t \u015fi men\u0163inerea unui nivel \u00eenc\u00e3 ridicat al ratelor de dob\u00e2nd\u00e3 pe pie\u0163ele financiare. \u00cen aceste condi\u0163ii, cheltuielile cu dob\u00e2nzile ajung la o pondere de aproximativ 3,0% din PIB, \u00een contextul \u00een care bugetul pentru anul 2026 este construit pe o \u0163int\u00e3 de deficit bugetar de 6,2% din PIB\u201d, precizeaz\u0103 ministerul.
Bugetul pentru anul 2026 este construit \u00een concordan\u0163\u00e3 cu angajamentele asumate de Rom\u00e2nia \u00een cadrul Planului Fiscal-Bugetar Structural pe Termen Mediu, care prevede, \u00een principal, reducerea gradual\u00e3 a cheltuielilor de func\u0163ionare ale statului \u015fi consolidarea disciplinei fiscal-bugetare.
\u00cen acest sens, cheltuielile de personal se reduc ca pondere \u00een PIB de la 8,8% la 8,2%, pe fondul m\u00e3surilor adoptate de Guvern \u00een sectorul administra\u0163iei publice, orientate spre eficientizarea aparatului public \u015fi temperarea ritmului de cre\u015ftere al cheltuielilor curente.
\u00cen acela\u015fi timp, cheltuielile de asisten\u0163\u00e3 social\u00e3 se men\u0163in, \u00een termeni nominali, la aproximativ 250 de miliarde de lei. Ca pondere \u00een PIB, acestea scad de la 13,1% \u00een anul 2025 la 12,2% \u00een proiectul de buget pentru 2026, evolu\u0163ie determinat\u00e3 \u00een principal de cre\u015fterea estimat\u00e3 a economiei.
Cheltuielile cu bunuri \u015fi servicii se men\u0163in la un nivel de aproximativ 5,2% din PIB, \u00een condi\u0163iile unui nivel \u00eenc\u00e3 ridicat al infla\u0163iei. Stabilizarea acestor cheltuieli reflect\u00e3 efortul Guvernului de a limita cre\u015fterea cheltuielilor curente \u015fi de a utiliza mai eficient resursele publice.
Pentru men\u0163inerea disciplinei fiscal-bugetare, bugetul stabile\u015fte \u015fi o serie de plafoane importante pentru principalele categorii de cheltuieli, inclusiv pentru cheltuielile de personal, cheltuielile de asisten\u0163\u00e3 social\u00e3 \u015fi datoria public\u00e3, aceasta din urm\u00e3 fiind plafonat\u00e3 la 62,5% din PIB la sf\u00e2r\u015fitul anului 2026.
Totodat\u00e3, proiectul de buget introduce mecanisme suplimentare de monitorizare \u015fi transparen\u0163\u00e3, inclusiv termene clare pentru raportarea execu\u0163iei bugetare \u015fi aplicarea unor standarde de cost menite s\u00e3 asigure o utilizare mai eficient\u00e3 \u015fi mai responsabil\u00e3 a resurselor publice.<\/p>\n
Investi\u0163ii publice de peste 32 miliarde euro
Volumul total al investi\u0163iilor ajunge la aproximativ 163,8 miliarde lei, cu aproape 25,6 miliarde lei mai mult dec\u00e2t \u00een 2025, ceea ce ridic\u00e3 ponderea acestora la peste 8% din PIB, fa\u0163\u00e3 de 7,2% \u00een anul precedent.
Cea mai mare parte a acestor investi\u0163ii este sus\u0163inut\u00e3 din fonduri europene, care dep\u00e3\u015fesc 110 miliarde lei, adic\u00e3 aproximativ dou\u00e3 treimi din total. Bugetul alocat fondurilor europene cre\u015fte cu peste 40% fa\u0163\u00e3 de anul trecut (78 miliarde lei), prin integrarea finan\u0163\u00e3rilor din politica de coeziune, Planul Na\u0163ional de Redresare \u015fi Rezilien\u0163\u00e3 \u015fi instrumentul SAFE pentru consolidarea capacit\u00e3\u0163ilor de ap\u00e3rare. Din aceast\u00e3 sum\u00e3, aproximativ 6 miliarde lei reprezint\u00e3 avansuri pentru proiectele finan\u0163ate prin SAFE, prin care Rom\u00e2nia poate beneficia p\u00e2n\u00e3 \u00een 2030 de aproximativ 16,2 miliarde euro. Fondurile vor sus\u0163ine at\u00e2t programe de \u00eenzestrare militar\u00e3, c\u00e2t \u015fi dezvoltarea infrastructurii militare cu utilizare dual\u00e3, inclusiv proiecte strategice de infrastructur\u00e3 de transport \u00een zona de est a Rom\u00e2niei, precum Pa\u015fcani\u2013Suceava\u2013Siret \u015fi T\u00e2rgu Neam\u0163\u2013Ia\u015fi\u2013Ungheni.<\/p>\n
PNRR r\u00e3m\u00e2ne o component\u00e3 esen\u0163ial\u00e3 a bugetului pentru 2026. Rom\u00e2nia mai are de atras peste 10 miliarde euro de la Comisia European\u00e3, iar multe dintre proiecte se afl\u00e3 deja \u00een stadii avansate de implementare. P\u00e2n\u00e3 \u00een august 2026 trebuie finalizate investi\u0163ii majore, precum Autostrada Moldovei, proiecte de infrastructur\u00e3 spitaliceasc\u00e3 \u015fi investi\u0163ii \u00een energie, eficien\u0163\u00e3 energetic\u00e3 \u015fi mobilitate urban\u00e3.<\/p>\n
\u201dPentru a maximiza impactul fondurilor europene \u015fi a limita presiunea asupra datoriei publice, bugetul pentru 2026 acord\u00e3 o pondere mai mare finan\u0163\u00e3rilor din granturi fa\u0163\u00e3 de cele din \u00eemprumuturi. Aceast\u00e3 reconfigurare a fost posibil\u00e3 \u00een urma modific\u00e3rii PNRR aprobate \u00een toamna anului trecut, care a permis adaptarea planului la actualul context fiscal-bugetar, marcat de procedura de deficit excesiv \u015fi de traiectoria de ajustare agreat\u00e3 cu Comisia European\u00e3.\u00a0\u00cen acest proces, Ministerul Finan\u0163elor a sprijinit transferul unor proiecte importante din componenta de \u00eemprumut \u00een cea de grant, inclusiv Autostrada Moldovei \u015fi programele din Valul Renov\u00e3rii, investi\u0163ii cu impact major pentru economie \u015fi pentru modernizarea comunit\u00e3\u0163ilor locale\u201d, explic\u0103 Ministerul Finan\u0163elor.<\/p>\n
Structura fondurilor dedicate investi\u0163iilor:
\u25cf \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0Fonduri externe nerambursabile post-aderare: 51,3 mld. lei (+42% fa\u0163\u00e3 de anul 2025)
\u25cf \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0PNRR \u2013 granturi: 41,4 mld. lei (+43% fa\u0163\u00e3 de anul 2025)
\u25cf \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0PNRR \u2013 \u00eemprumuturi: 12,0 mld. lei (se men\u0163in la acela\u015fi nivel)
\u25cf \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0SAFE \u2013 \u00eemprumuturi: peste 6 miliarde lei avansuri (autostrada Moldovei + echipamente \u015fi tehnic\u00e3 militar\u00e3)
\u25cf \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0Programe cu finan\u0163are rambursabil\u00e3: 2,4 mld. lei (+40 % fa\u0163\u00e3 de anul 2025)
\u25cf \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0Programe na\u0163ionale de finan\u0163are (inclusiv ap\u00e3rare): 50 miliarde lei (se men\u0163in aproximativ la acela\u015fi nivel)<\/p>\n
\u201dLegea bugetului pe 2026 introduce un\u00a0cadru detaliat \u015fi modern de flexibilitate bugetar\u00e3,\u00a0care permite redistribuiri rapide \u00eentre proiecte UE, PNRR \u015fi Fondul pentru modernizare; protejeaz\u00e3 fondurile europene nerambursabile; permite adaptarea la \u00eent\u00e2rzieri sau acceler\u00e3ri \u00een fluxurile de finan\u0163are; impune termene stricte pentru raportare \u015fi monitorizare \u00een timp real a execu\u0163iei bugetare \u015fi coreleaz\u00e3 cheltuielile de indicatori de performan\u0163\u00e3, standarde de cost \u015fi norme metodologice. Bugetul permite astfel realoc\u00e3ri \u00eentre programe \u015fi proiecte, astfel \u00eenc\u00e2t implementarea investi\u0163iilor s\u00e3 poat\u00e3 fi adaptat\u00e3 rapid \u00een func\u0163ie de ritmul de absorb\u0163ie a fondurilor\u201d, anun\u0163\u0103 Ministerul, preciz\u00e2nd c\u0103, prin actuala arhitectur\u00e3 vor fi posibile ajust\u00e3ri rapide \u00een func\u0163ie de fluxurile de finan\u0163are, asigur\u00e2nd astfel continuitatea proiectelor strategice \u015fi accelerarea investi\u0163iilor publice.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n