[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/solidnews.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/comertul-cu-sclavi-din-statele-unite-o-gravura-abolitionista-gravata-in-jurul-anului-1830-profimedia-0278351211.webp”]<\/p>\n
\u00c9ric Toussaint, istoric \u0219i specialist \u00een \u0219tiin\u021be politice, public\u0103 pe platforma Committee for the Abolition of Illegitimate Debt un articol amplu intitulat \u201eWestern Hemisphere: A history of the United States written by war\u201d (\u201eEmisfera vestic\u0103: o istorie a Statelor Unite scris\u0103 de r\u0103zboaie\u201d). \u00centr-o manier\u0103 extrem de critic\u0103, autorul face o incursiune prin istoria Statelor Unite. Toussaint o spune ap\u0103sat, anume c\u0103 dezvoltarea \u0219i influen\u021ba global\u0103 a SUA nu pot fi \u00een\u021belese f\u0103r\u0103 o analiz\u0103 a rolului central al r\u0103zboiului \u0219i al violen\u021bei organizate. \u00cen r\u0103sp\u0103r cu nara\u021biunea oficial\u0103, cea care prezint\u0103 Statele Unite drept o na\u021biune construit\u0103 \u00een jurul libert\u0103\u021bii \u0219i al extinderii treptate a democra\u021biei, autorul sus\u021bine c\u0103 expansiunea teritorial\u0103, economic\u0103 \u0219i politic\u0103 a statului american s-a bazat constant pe conflict militar, domina\u021bie \u0219i interven\u021bii externe.<\/p>\n
(1) Elementul fundamental al acestei evolu\u021bii istorice este cucerirea \u0219i distrugerea societ\u0103\u021bilor indigene din America de Nord. Colonizarea european\u0103 a continentului a implicat \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput conflicte violente cu popula\u021biile native. Dup\u0103 independen\u021ba din 1776, noul stat american nu a abandonat aceast\u0103 logic\u0103, doar a transformat-o \u00eentr-o politic\u0103 oficial\u0103. \u00cen secolul al XIX-lea, guvernul american a promovat expulzarea for\u021bat\u0103 a popula\u021biilor indigene prin politici precum Indian Removal, culmin\u00e2nd cu deport\u0103ri masive \u0219i cu stabilirea rezerva\u021biilor. R\u0103zboaiele \u00eempotriva triburilor amerindiene au dus la pierderea teritoriilor lor \u0219i la decimarea multor comunit\u0103\u021bi. Astfel, ceea ce este adesea prezentat drept \u201eexpansiunea frontierelor\u201d nu a fost \u00een realitate altceva dec\u00e2t un proces de cucerire intern\u0103 bazat pe violen\u021b\u0103 militar\u0103.<\/p>\n
(2) Al doilea pilon al violen\u021bei structurale \u00een istoria Statelor Unite este sclavia africanilor \u0219i a descenden\u021bilor lor. \u00cencep\u00e2nd din secolul al XVII-lea, milioane de oameni din Africa au fost deporta\u021bi \u00een America de Nord prin comer\u021bul transatlantic cu sclavi. Ace\u0219tia aveau statut de proprietate \u0219i, evident, erau lipsi\u021bi de drepturi civile. Exploatarea crunt\u0103, \u00een condi\u021bii extreme, pe planta\u021biile de tutun, bumbac, orez \u0219i trestie de zah\u0103r din sudul \u021b\u0103rii este parte a acestui proces de violen\u021b\u0103 economic\u0103 via sclavie. Sistemul sclavagist era justificat prin teorii rasiale \u0219i religioase care legitimau domina\u021bia albilor. Recomand\u0103ri Un b\u0103rbat \u0219i-a cump\u0103rat un apartament ca s\u0103 scape de chirie \u0219i de trei ani tr\u0103ie\u0219te un co\u0219mar financiar Conflictul dintre statele sclavagiste \u0219i cele care se opuneau extinderii sclaviei a dus la R\u0103zboiul Civil American din intervalul 1861-1865. Victoria Nordului asupra Sudului a dus la adoptarea celui de-al 13-lea amendament, care a abolit oficial sclavia.<\/p>\n
\u00cen perioada numit\u0103 Reconstruction (1865-1877) au fost introduse reforme importante, inclusiv acordarea cet\u0103\u021beniei \u0219i a dreptului de vot b\u0103rba\u021bilor afro-americani. Totu\u0219i, aceste progrese au fost rapid limitate dup\u0103 retragerea sprijinului politic din partea elitelor nordice. \u00cen sud s-au consolidat regimuri de suprema\u021bie alb\u0103, iar legile \u201eJim Crow\u201d au instituit un sistem de segregare rasial\u0103 \u00een \u0219coli, transport \u0219i spa\u021bii publice. Decizia Cur\u021bii Supreme din 1896 privind principiul \u201eseparate, but equal\u201d (separa\u021bi, dar egali) a legitimat aceast\u0103 segregare. Sistemul a fost activ p\u00e2n\u0103 \u00een anii 1950-1960, atunci c\u00e2nd mi\u0219carea pentru drepturi civile a ob\u021binut reforme majore precum Civil Rights Act (1964) \u0219i Voting Rights Act (1965). Chiar \u0219i dup\u0103 aceste progrese legale, autorul subliniaz\u0103 c\u0103 inegalit\u0103\u021bile mo\u0219tenite din perioada sclaviei \u0219i segreg\u0103rii continu\u0103 s\u0103 influen\u021beze societatea american\u0103. Pre\u0219edintele Lyndon B. Johnson semneaz\u0103 Legea Drepturilor Civile din 1964, \u00een prezen\u021ba lui Martin Luther King jr.<\/p>\n
(3) Autorul analizeaz\u0103 apoi extinderea puterii americane \u00een restul emisferei vestice. Un moment important a fost adoptarea Doctrinei Monroe (1823) de c\u0103tre pre\u0219edintele James Monroe. Oficial, aceast\u0103 doctrin\u0103 aten\u021biona puterile europene s\u0103 nu intervin\u0103 \u00een Americi, dar \u00een practic\u0103 a oferit Statelor Unite justificarea pentru propriile interven\u021bii \u0219i expansiuni. \u00cen anii 1840, SUA au anexat teritorii vaste din Mexic, inclusiv Texas, California \u0219i alte regiuni din sud-vest. \u00cen 1898, odat\u0103 cu r\u0103zboiul \u00eempotriva Spaniei a dus la controlul asupra unor teritorii precum Cuba \u0219i Puerto Rico. La \u00eenceputul secolului al XX-lea, politica extern\u0103 american\u0103 a devenit ultra activ\u0103 \u00een America Latin\u0103 \u0219i Caraibe. Pre\u0219edintele Theodore Roosevelt a formulat a\u0219a-numitul Roosevelt Corollary, potrivit c\u0103ruia Statele Unite aveau dreptul s\u0103 intervin\u0103 militar \u00een statele americane pentru a men\u021bine ordinea sau pentru a proteja interesele economice. Este perioada numeroaselor interven\u021bii militare din ocuparea Haiti (1915-1934), Nicaragua, Republica Dominican\u0103 \u0219i Mexic. \u00cen multe situa\u021bii, aceste interven\u021bii au fost urmate de instaurarea unor dictaturi instrumentalizate \u0219i sprijinite de Washington, e.g. cele ale lui Somoza \u00een Nicaragua sau Trujillo \u00een Republica Dominican\u0103.<\/p>\n
Autorul citeaz\u0103 \u0219i m\u0103rturia generalului american Smedley D. Butler, care \u00een 1935 a criticat deschis rolul armatei SUA \u00een protejarea intereselor marilor companii \u0219i b\u0103nci americane. Butler a descris propria sa carier\u0103 militar\u0103 drept aceea a unui \u201egangster pentru capitalism\u201d, recunosc\u00e2nd c\u0103 interven\u021biile militare au servit adesea interesele economice ale corpora\u021biilor americane.<\/p>\n
Smedley D. Butler:\u00a0 \u201eAm petrecut 33 de ani \u0219i patru luni \u00een serviciul militar activ \u0219i, \u00een acea perioad\u0103, mi-am consumat cea mai mare parte a timpului ca un fel de for\u021b\u0103 de intimidare de elit\u0103 pentru marile afaceri, pentru Wall Street \u0219i pentru bancheri. Pe scurt, am fost un rachet, un gangster \u00een slujba capitalismului. Am contribuit la a face Mexicul, mai ales ora\u0219ul Tampico, sigur pentru interesele petroliere americane \u00een 1914. Am ajutat la transformarea Haitiului \u0219i a Cubei \u00een locuri potrivite pentru ca oamenii de la National City Bank s\u0103 \u00ee\u0219i poat\u0103 colecta veniturile. Am participat la jefuirea a o jum\u0103tate de duzin\u0103 de republici din America Central\u0103 \u00een beneficiul Wall Street-ului. \u00centre 1902 \u0219i 1912, am ajutat la \u201ecur\u0103\u021barea\u201d statului Nicaragua pentru casa bancar\u0103 interna\u021bional\u0103 Brown Brothers. Am adus \u00ablumin\u0103\u00bb \u00een Republica Dominican\u0103 pentru interesele americane din industria zah\u0103rului \u00een 1916. Am contribuit la a face un Honduras potrivit pentru companiile americane de fructe \u00een 1903\u201d. \/ Publicat \u00een Common Sense, noiembrie 1935. A se vedea \u0219i Huberman, Leo (1936). Mans Worldly Goods. The Story of the Wealth of Nations [Bunurile lume\u0219ti ale omenirii: povestea bog\u0103\u021biei na\u021biunilor]. New York.<\/p>\n
Dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial, interven\u021biile americane \u00een emisfera vestic\u0103 au continuat, dar sub forme variate: (1) lovituri de stat organizate de serviciile secrete, (2) r\u0103zboaie prin intermediari sau invazii directe.\u00a0 Exemple importante includ lovitura de stat din Guatemala din 1954 \u00eempotriva pre\u0219edintelui Jacobo \u00c1rbenz, invazia e\u0219uat\u0103 din Golful Porcilor din Cuba (1961), interven\u021bia militar\u0103 masiv\u0103 \u00een Republica Dominican\u0103 (1965), sprijinul pentru contrarevolu\u021bionarii \u201eContras\u201d \u00een Nicaragua \u00een anii 1980 \u0219i invazia Grenadei \u00een 1983. \u00cen 1989, opera\u021biunea \u201eJust Cause\u201d din Panama a implicat aproximativ 27.000 de solda\u021bi americani pentru a-l \u00eenl\u0103tura pe generalul Manuel Noriega.<\/p>\n
Lovitura de stat din Guatemala, 1954 Pe l\u00e2ng\u0103 interven\u021biile militare directe, autorul men\u021bioneaz\u0103 numeroase lovituri de stat sprijinite sau tolerate de Washington \u00een America Latin\u0103, inclusiv \u00een Brazilia (1964), Chile (1973) \u0219i Argentina (1976). Aceste ac\u021biuni sunt interpretate ca parte a unei strategii de men\u021binere a influen\u021bei politice \u0219i economice a Statelor Unite \u00een regiune. Pe scurt, ceea ce \u00c9ric Toussaint sus\u021bine e simplu ca bun\u0103 ziua. Violen\u021ba militar\u0103 nu este un fenomen marginal \u00een istoria Statelor Unite. Dimpotriv\u0103, este un element structural al dezvolt\u0103rii sale. De la cucerirea teritoriilor indigene \u0219i sistemul sclavagist p\u00e2n\u0103 la interven\u021biile din America Latin\u0103, aceea\u0219i logic\u0103 a domina\u021biei \u0219i expansiunii ghideaz\u0103 politica american\u0103 timp de secole. Recunoa\u0219terea acestei continuit\u0103\u021bi istorice este esen\u021bial\u0103 pentru a \u00een\u021belege politica extern\u0103 actual\u0103 a Statelor Unite \u0219i impactul ei asupra altor popoare \u0219i na\u021biuni.<\/p>\n